Sunteți pe pagina 1din 3

MUNTII ALPII SCANDINAVIEI

Dobrin Ana-Alexandra (clasa a XII-a G)

Localizare si aspecte generale


Munii Scandinaviei sunt un lan
muntos din Europa, care se ntinde pe tot
parcursul Peninsulei Scandinave, trecnd
prin Norvegia i Suedia.
Lungimea lanului muntos este de
1700 km.
Cel mai nalt vrf este Galdhpiggen,
cu 2469 m altitudine.
Partea de nord-vest a Munilor
Scandinaviei este erodat masiv
Vf.
de Marea Norvegiei, formndu-se
Galdhopiggen
astfel fiordurile.
(2469m)

Modul de formare

Alpii Scandinaviei s-au format prin


orogeneza caledonian (peste 400 de
milioane de ani), suferind de-a lungul
timpului de atacul eroziv al apei si al
vantului.
In urma cu cca 2 milioane de ani, Muntii
Scandinaviei s-au mai inaltat cu cateva
sute de metri, pentru ca in
pleistocen(prima epoca a cuaternarului,
caracterizata prin alternante de intervale reci cu perioade calde), ghetarii sa modeleze
relieful, aducandu-l la aspectul actual.

Roci

Rocile din care sunt alcatuiti Alpii Scandinaviei sunt diverse, cele mai raspandite fiind
rocile foarte vechi, puternic metamorfozate, in deosebi sisturile cristaline(roci
formate prin procesul de metamorfismal altor roci sub actiunea presiunii), gnaise,
granite,dar si gresii, calcare, etc.

Hidrografie

In cadrul acestor munti sunt prezente un numr mare de lacuri glaciare, de


dimensiuni mici. Majoritatea rurilor sunt mici, i se vars n Golful Botnic. Printe
ruri se pot amintm urmtoarele: Otra, Dal, Ume, Pite, Lule, Kemi. Lacuri importante
din acest lant muntos sunt: Lacul Vanem, Lacul Siljan, Lacul Storsjon, Lacul Inari.

Clima

Clima este temperat-oceanic, rece, caracterizat prin precipitaii destul de dese.


Clima oceanic, cu un plus de umiditate datorit circulaiei sud-vestice asociat cu
influena curentului cald al Golfului, introduce una din importantele anomalii
pozitive ale latitudinii, nct temperaturile medii n luna ianuarie se menin la

0 C. Acest fenomen face posibil, prin nenghearea apelor, transportul maritim chiar
i n nordul Mrii Norvegiei.
Clima blnd a unor fiorduri, o urmare a influenei aceluiai curent cald,
influeneaz favorabil producia unor pomi fructiferi. Valorile sunt moderate,
temperaturile lunii iulie netrecnd de 15 C. Munii Scandinaviei introduc o
asimetrie climatic separnd vestul umed de estul din ce n ce mai continental. n
aceste condiii, n vestul i sudul peninsulei apar ploi bogate de toamn i iarn.

Forme de relief

Formele de relief variate dau un aspect


pitoresc acestor munti care nu impresioneaza
prin inaltime, cat prin peisajele de basm,
intalnite la tot pasul. Cele mai caracteristice
forme de relief sunt platourile inalte (numite
de locuitori "vidde"), hornurile, circurile si vaile
glaciare.
In Alpii Scandinaviei se detaseaza, prin
trasaturile distincte pe care le au, trei
sectoare:
1. Sectorul nordic - cel mai ingust, cu
forma unei creste asimetrice, puternic
accidentata, are altitudini maxime de
1800-2100m.Altitudinea cea mai mare
este atinsa in varful
Kebnekajse(2117m),alte varfuri
importante fiind Stora(2090m),
Sulitelma(1914m)si Burge(1703m).
2. Sectorul central - este cel mai
coborat, cu altitudini ce rar trec peste
1000m. Aici se gasesc numeroase lacuri
glaciare(Kallsjon,Tunnsjo,etc.),marturie peste timp a glaciatiunii pleistocene.
3. Sectorul sudic - este cel mai impunator prin lungime(peste 800km)si
latime(cca. 300 km).De asemenea, aici se gasesc cele mai mari altitudini din Mtii Scandinaviei, detasandu-se varful Galdhopiggen(2470m),din M-tii
Iotunheimen. Se remarca varfurile Glittertind(2405m), Snohetta(2286m)si
Rondane (2183m).
Chiar daca nu poate fi inclus intr-un anumit sector, tarmul norvegian al Muntilor
Scandinaviei se remarca prin spectaculozitatea sa. El este inalt, foarte dantelat, cu
numeroase fiorduri ce patrund spre interiorul muntilor, cele mai cunoscute fiind
Hardangerfjord(179 km lungime), Romsdalfjord, Sognefjord (204 km lungime),
Trondheimfjord.

Flora

In Munii Scandinaviei este prezent vegetaia pn la 2000 m altitudine. Cea mai


des ntlnit form de vegetaie este pdurea mixt. Alte forme sunt tundra i flora
de cmpie.

Fauna

Animalele specififce acestei zone sunt: elanul, hermelina, renul, zibeline.

Curiozitati turistice

Muntii Scandinaviei, indeosebi sectorul suprapus Norvegiei, se remarca printr-un


potential turistic deosebit, conditiile naturale si cele antropice impunand o
activitate de "loisir" intensa. Norvegia, denumita si "Tara Fiordurilor", "Tara
cascadelor" sau" Tara Aurorelor Boreale", are peste 90% din teritoriu suprapus
Alpilor Scandinaviei, iar lungimea tarmului (cu fiorduri si golfuri) depaseste 25000 km.