Sunteți pe pagina 1din 14

1.Notiunea de conceptie despre lume si caracteristicile ei.

Conceptia despre lume este caracteristica esentiala a


constiintei care unifica diversele elemente si blocuri si
formeaza datorita acestui fapt intelegerea mai mult sau mai
putin clara a lumii ca un tot intreg. Conceptia despre lume
este un sistem de idei(cunostinte), reprezentari despre lumea
inconjuratoare, despre om, despre locul si rolul lui in lume.
Exista urmatoarele tipuri de cunostinte:
a. Cunostinte rationale/abstracte: - ideea -notiunea judecata - rationament
b. Cunostinte senzoriale: - perceptia - senzatia reprezentarea - imaginea
Structura conceptiei despre lume. Cunostinta.
In dependenta de modalitatea de acumulare a cunostintelor
distingem urmatoarele tipuri de conceptii despre lume:
a.conceptia obisnuita formata accidental in baza experientei
cotidiene
b. Conceptia stiintifica formata sistematic in baza
cunostintelor teoretico-stiintifice.
Constiinta(predispozitia biologica) include in structura sa 2
nivele: Constientul (gindirea rationala); Subconstientul
(dorinta, vointa, placerea, sistem emotiv);
Convingerea cunostinta + emotie pozitiva(placerea); Sunt
cunostinte adevarate sau false, la baza convingerilor stau
adevarul, convingerile constituie fundamentul viziunii
lumii.
Valori general-umane exprima raporturile oamenilor cu
realitatea, sunt orientari care au valoare pu toti
oamenii( dreptatea, bunatatea, onestitatea, omenia,
fidelitatea)
Idealurile ceea ce este perfect, model perfect, este o
imagine subiectiva a ceea sau a cuiva, idealul exista doar in
constiinta noastra.
Actiunile orientate spre realizarea a idealului reprezinta
comportamentul oamenilor, este o forma de materializare a
activitatii umane. In functie de adincimea reflectarii in
constiinta omului a lumii inconjuratoare sunt 2 forme de
conceptii despre lume
- obisnuita, practica (naiva,spontana)
- teoretica stiintifica si se formeaza atunci cind e nevoie de
cultura vasta, cunostinte profunde,logica.
2. Tipurile istorice de conceptie despre lume.
In dependenta de criteriu cunostinta care e diferit dupa
volum cit dupa structura distingem urmatoarele tipuri
istorice de conceptie despre lume:
-conceptia mitica
-c. Religioasa
-c. Filosofica
Conceptia mitica (mitos legenda,poveste) este forma
constiintei sociale caracteristica celor mai stravechi
perioade. Conceptia mitica include cunostintele care reflecta

tendinta omului din cele mai vechi timpuri de a explica


fenomenele naturii. Pentru CM este caracteristic nivel jos de
dezvoltare a gindirii logice si apropae absents
autoconstiintei.
Caracteristicile principale ale CM sunt:
- autopromorfism om si natura (fetisism, idol, totem
supranatural) atribuirea insusirilor umane lucrurilor .
- zoomorfism infatisare de animal ( al Egipteni)
-sincretism(unire) contopire a unor elemente eterogene
apartinind unor arte diferite(literatura,muzica,dans)
Conceptia religioasa este forma constiintei sociale care
prin credinta postuleaza existenta Absolutului(etern,infinit).
Absolutul constituie originea, temelia insusi a existentei.
Principalele caracteristici ale C.R. sunt:
-Credinta modalitate de acceptare a unei judecati fara
demonstrare(nu putem dovedi)
-Dogma un principiu ce sta la baza credintei, - ceea ce este
crezut, si nu are nevoie de argumente.
-obiecte de cult
-ritualuri publice
Conceptia filosofica este filosofia constiintei sociale care
spre deosebirea celor 2 nu accepta nimic prin credinta. CF
pune accentul pe necesitatea explicarii, cunoasterii
rationale.CF se formeaza cu ajutorul unor argumente si
demonstratii logice.
3. Filosofia ca stiinta:obiectul ei de studiu si functiile.
Filosofia este stiinta despre principiile fundamentale
conform carora existenta este conceputa ca Totalitate
Integritate Unitate. Filosofia e stiinta prin obiectul sau de
studiu; - prin scopul sau care e dezvaluirea adevarului.
Obiectul de studiu: principiile fundamentale ale existentei.
Urmatoarele principii:
-pr. unicitatii lumii
-pr. unitatii lumii
-pr. idealitatii l.
-pr. materialitatii l.
-pr. evolutiei l.
-pr. recesivitatii l.
Probleme specifice ale F. Sunt:
1. Problema ontologica(ontos existenta) analizeaza
principii fundamentale ale existentei.
2. Problema gnosiologica(gnoseos cunostinte)
analizeaza principii/structura cunoasterii.
3.Problema epistemologica(episteme stiinta) analizeaza
structura si principii cunoasterii stiintifice.
4. Problema axiologica estimarea lumii prin prisma
valorilor.
Functiile:
1.F.conceptuala inaintind noi cunostinte despre lume, F
formeaza si o anumita atitudine a omului fata de aceasta
lume.
2.F.metodologica analizeaza si elaboreaza noi cai si
metode de cercetare. In legatura cu aceasta functie,F

analizeaza si inainteaza notiuni generale: existenta,


constiinta, spiritul,materia,legea, cauza,efectul...
Metode de cercetare in Filosofie:1. Metoda dialectica
reflecta lumea in vesnica schimbare,transformare.
2.M.metafizica care concepe lumea in forma statica,
neschimbata.
4. Problema fundamentala a filosofiei si aspectele ei.
Problema fundamentala: Raportul dintre constiinta si
existenta / raportul dintre spirit si materie.
Aceasta problema include 2 aspecte:
1. Aspect ontologic cere raspunsul la intrebarea: Care e
principiul existentei?
2. Pr. Gnosiologic cere rasp. la intrebarea: Poate oare fi
cunoscut principiul lumii?
Modalitati de rezolvare a aspect ontologic:
1.Rezolvarea materialista principiul lumii e materia.In
afara materiei nu exista nimic.
2.R.idealista principiul lumii e spiritul. Idealist subiectiv
pr.existentei e dependent de constiinta.
Idealism obiectiv pr.lumii e independent de constiinta.
Aspect gnosiologic: materialistii sustin ca principiul poate si
este cunoscut. Idealistii neaga posibilitatea cunoasterii
principiu agnostic.
5. Aparitia si dezvoltarea gindirii filosofice in India
Antica.
Dezvoltarea gindirii filosofice in India e datorata corelatiei
strinse dintre gindirea religioasa si reflectia filosofica in
India, primii filosofi au fost preoti(casta brahmanilor).
Primele izvoare ale gindirii filosofice erau prezente in
Veda(cunostinta,biblia indiana). Vedele erau 4 carti care sau format pe parcursul a 9 secole: Rig-Veda, Sama-Veda,
Atarva-Veda,Iadjur-Veda. Upanisadele au fost primele carti
de filozofie in care se intilneau idei precum ca lumea a
aparut din dorinta si ca exista un stramos universal al acestei
lumi. Ei considerau ca exista un suport universal al lumii, o
energie universala ce sustine viata. Indienii considerau ca
trupul moare iau sufletul este vesnic si trece dintr-un corp in
altul. Ei vedeau corpul ca o inchisoare pentru suflet.
Veda a apartut timp de mai multe secole:
I. Perioada preistorica text pastrat Veda.
Nicio organizare statala, religia politeista 300 zeitati.
II. P. (1000-500 i.e.n.) cele mai semnificative: texte
brahmane, texte upanisada.
Idienii cunosc org.statala, organizare strict determinata pe
caste.
-Casta brahmanilor(preoti carturari) aveau voie sa citeasca
scripturile sfinte.
-c. Catilor militarii
-c. Vaiilor mestesugari,tarani
-c.ubrelor sclavi
-c.parya tilhari,prostituate.
Este caract. religia Brahmana.
Brahma principiul ulim al lucrurilor, sufletul cosmic. Are

relevare in 3 postaze:
brahma creator, vimu pastrator, giva distrugator.
Atman sufletul individual.
Sam-sara lege care reglementeaza si perpetueaza
reincarnarea.
Karma soarta, legea normala,legea pedepsei
methempsihoza teorema migratiunii,reincarnarea
sufletului.
Conceptia religiei consta ca Absolutul infinit nu se afla in
exterior, ci in lumea interioara in atman. Solutie pu dezv.
Adevarului autoreflectia concentrata in sine. Idealul
religiei nu e reincarnarea, ci izbavirea de karma si sam-sara.
Pentru realizarea idealului urm. conditii:
1.cunoasterea vedelor(ce puteau doar brahmanii)
2.Asceza viata izolata.
Idealul religiei brahmane putea fi atins doar de casta lor, ce
si duce la reforma,rezultat apare religia Budismul.
III.p(500 i.e.n) deformarea brahmanismului si aparitia
budismului.
Budismul religia care conduce principiul democratic si
egaleaza pe toti in fata realizarii idealului. Idealul
Nirvana.
6. Scolile filosofice ortodoxe in India Antica. accepta
suprematia brahmii si Veda.
Sankya prima cauza materiala a lumii - practiti(material),
influentat de radjas(aspiratie),
tamas(intuneric),sattva(claritate).sistem filosofic dualist.
Unul dintre cele mai vechi sisteme filosofice din toate
sistemele induismului este sankya. Sankya invata ca exista o
prima cauza materiala a lumii practiti(material, natura). La
inceput practiti a existat intr-o stare amorfa, iar
transformarea ei in lumea vietatilor si a lucrurilor, care se
percep prin senzatii a avut loc prin influienta a trei elemente
calitative: radjas aspiratie, tamas intuneric, sattvaclaritate, in fiecare lucru in dependent de caracterul sau,
predomina unul di aceste trei elemente.
Sankya este un sistem fil. dualist. El a influentat si alte
sisteme.
Vaisheshika toate lucrurile au esenta comuna, constau din 9
substante. Subst. cu baza materiala(apa,foc,pamint) si fara
baza materiala(sufletul).
Atomii au forma rotunda. Toate lucrurile au o esenta comuna,
deoarece ele constau din substante(dravia), care exista in
numar de noua. Exista substante cu baza materiala( apa,
focul, pamintul etc) si substante fara baza materiala sufletul
, care constau din calitati psihice.
Nyaya complecteaza vaisheshika, cerceteaza probleme
logice si gnosologiei, Cunoastere sigura bazata pe: simtire,
concluzie si demonstrare. Cunoastere indoielnica:
indoiala,greseala, argument ipotetic.
Este un sistem filosofic care completeaza pe sistemul

precedent, vaisheshika. Este sistemul care se bazeaza pe


cercetarea problemelor logice si gnosologiei, in deosebi
cunoasterii sigure si veridice, neidoielnice. La acest sistem se
introduce citeva izvoare de cunoastere, care sunt simtirea,
concluzia si concluzia prin analogie, demonstrarea. Se
introduce, de asemenea, si notiunea de ilogism, care este
necesar pentru confirmarea corectitudinii concluziei.
Cunoasterea bazata pe aceste izvoare este socotita veridica.
De rind cu aceasta cunoastere mai exista cunoasterea
indoielnica, care se bazeaza pe memorie, indoiala, gresala,si
argumentul ipotetic.
Nyaya a creat invatatura despre Dumnezeu ca creator,
ocrotitor si distrugator a lumii. Intelepciunea lui Dumnezeu ii
ajuta omului care poseda o voita libera si deci are
posibilitatea alegerii intre bine si rau, si care prin intermediul
cunoasterii pe sine poate sa ajunga la perfectiune.
Mimans- cercetarea Vedelor, intoarcere la Veda. Unica cale e
sa urmezi strict scrierile din Veda, autoritatea superioara.
Este un current filosofic care s-a format ca rezultat a
cercetarii vedelor.
Mimans este un sistemm filosofic care proclama intoarcerea
la Veda. Conform acestei invataturi unica cale de eliberare
din mrejele carmei si samsarei consta in indeplinirea coerenta
a ceea ce invata Vedele. Mimansa nu numai ca percepe
textele vedice ca pe o autoritate superioara, dar si vede in ele
o substanta universal suprasensibila care exista vesnic si este
absoluta. Mimans considera ca cu ajutorul teoriei cunoasterii
se poate ajunge nu numai la intelegerea corecta a esentei
lucrurilor, dar si la intelegerea unor notiuni metafizice
fundamentale. Astfel Vedele devin practice unicul izvor al
cunoasterii. Sufletul este o substanta vesnica si infinita. El
este legat de corp, dar nu moare odata cu el.
Vedanta- inseamna etapa de incheiere a perioadei vedice.
Iesirea din succesiunea de nasteri consta in stiinta,
examinarea a tot ce ne inconjoara din punct de vedere a
adevarului absolute. Calea respectarea codului moral,
MEDITAREA,cugetarea asupra problemelor ascunse in
Upanisade. Rol important are invatatorul.Scopul unui individ
este de a se elibera de existenta materiala, cunoasterea lui
Brahma si dragostea fata de el.
Este unul dintre cele mai cunoscute sisteme
filosofice,continutul acestui sistem este reflectat in insasi
denumirea sa. Vedanta inseamna etapa de incheiere a
perioasei vedice.
Acest sistem neaga teza conform careia lumea este rezultatul
interactiunii unor puteri material cu o unica realitate, din care
reiese si recunoaste brahma, tratind-o ca esenta sufleteasca
absoluta a lumii.
Conform Vedantei lumeas fenomenelor pe care o cunoastem
cu ajutorul simturilor, este provocata de influienta iluziilor cu
calitatile lor inerente. Lumea fenomenelor este numai
imaginara, cauza carora consta numai in nefiinta. Nefiinta
duce la aceea ca omului i se pare adevarata, iar brahma o
fiinta personificata superioara. Iesirea din succesiunea se
nasteri consta in stiinta, adica examinarea a tot ce ne
inconjoara din punct de vedere a adevarului absolute. Pe baza
ei se ajunge la cunoasterea faptului ca lumea care este o
inselaciunesi ca o realitate neschimbatoeare este brahma cu
care se identifica sufletul individual. Calea realizarii unei
asemeneacunostinte consta in respectarea codului moral,si
inainte de toate, in meditare, sun care se intelede cugetarea

concetrata despre problemele ascunse ale Upanisadelor. In


procesul meditarii un rol important il are invatatorul. Scopul
eforturilor depuse de individ este de a de elibera de existent
materiala, scop care se atinge prin activitate spirituala,
cunoasterea lui Brahma si dragostea fata de el.
Yoga dobindirea unei stari sufletesti deosebite prin
antrenament psihologic orientat,cu reguli. Treptele ale ei
sunt: stapinirea de sine, izolarea sentimentelor de
infl.exterioara, concentrarea gindului, meditarea,eliberarea
de invelisul corporal.
Yoga este sistemul filosofic care a elaborat o intreaga
complexitate de procedee pentru dobindirea unei stari
sufletesti deosebite. Intemeietorul acestui system a fost
Patandjali.
Categoria principal a sistemului yoga este citta, care primeste
forma tuturor starilor psihice potentiale. Un alt element
important al acestui system il constituie descrierea regulilor
unui antrenament psihologic orientat. Unele trepte ale ei
contin stapinirea de sine(asana), izolarea sentimentelor de
influienta exterioara(pratiahara), concentrarea
gindului(dharama), meditarea(dhiana) si starea de
uzurpare(camadhi) eliberarea de invelisul corporal.
Yoga recunoaste existent unei finite absolute Isvara, care
ajuta pe discipolii scolii sale in a izbuti sa-si elibereze sufletul
din mrejele carmei si samsarei.
7. Scolile filosofice eterodoxe in India Antica. nu
accepta suprematia brahmii si autoritatea Vedei.
Budism
Prin sec. VI i.e.n, cind monopolul ideologic in India il
detineau brahmanii, apare un reformator religios, Buddha,
care se adreseaza la toate castele . Aceasta invatatura noua,
buddhismul, a devenito religie care s-a raspindit mai ales
peste hotarele Indiei, in China, Japonia, Tibet.
Buddhismul este o religie ciudata, fara Dumnezeu, dar cu cu
un sfint (Buddha) si 4 adevaruri sfinte:
1.Ce este suferinta? Nasterea este suferinta, si batrinetea, si
boala, si moartea. Legatura cu ceea ce iubesti este suferinta,
de asemenea si despartirea de ceea ce iubesti. Daca doresti
ceva si nu-l ai e suferinta
2.Cum se naste suferinta? Din pofta de placere, noutate,
putere.
3.Cum se inlatura suferinta? Prin inabusirea acelei vesnic
neindestulate dorinte de fericire, iar idealul este Nirwanam,
adica fericirea prin renuntarea la lumea inselatoare sensibila.
4.Care este calea spre inlaturarea suferintei? Este credinta
dreapta, gindirea dreapta, vorbirea dreapta, hotarirea dreapta,
nazuinta dreapta si concentrarea dreapta.
Buddhismul , care fagaduia tuturor o grabnica izbavire de
suferinta, gasi un mare rasunet in popor, dar si o nemiloasa
persecutie din partea Brahmanilor, ca si la crestini, iar adeptii
lui fura nevoiti a fugi din India si a se imprastia in Tibet,
China si Japonia, unde au ramas pina azi.
Jainism dualism intre suflet si material, omul cu sufletul
poate controla esenta materiei.Omul decide ce e bine si
rau.Eliberarea sufletului e posibila datorita ascenzei si
infaptuirea faptelor bune.

Invatatura jainismului , in care speculatiile religioase se


impletesc cu rationamentele filosofice, - proclama dualismul.
Reprezentantii jainismului cred, ca omul cu ajutorul esentei
sale sufletesti poate controla esenta materiala si o poate
conduce. Numai omul singur hotaraste ce este binele si raul si
la ce se refera tot, ce el intilneste in viata. Dumnezeu este
doar sufletul, care cindva a trait intr-un corp material si s-a
eliberat din mrejele carmei
Eliberarea sufletului de sub influienta karmai si a samsarei
este posibila numai prin intermediul ascezei si a infaptuirii
faptelor bune
Calea eliberarii sufletului de samsara este grea si
multifazica. Scopul consta in eliberarea personala, deoarece
omul se poate elibera numai el singur, si nimeni nu poate sa-l
ajute.
Influienta jaianismului treptat scade, cu toate ca el se
pastreaza in India pina astazi.
Carvaca curent filosofic materialist, neaga viata de
apoi,legea karmei si samsarei. Omul e alcatuit din 4 elemente
apa,foc, pamint,are. In om nu se gaseste nimic ce ar
supravietui dupa moartea sa, de aceea el trebuie sa foloseasca
de viata reala, de primit tot ce ea aduce,laturile bune pot
echilibra raul.
Carvaca este unul dintre multele curente filosofice,
materialiste din India antica, insa date despre viata si operele
sale lipsesc completamente. Se presupune ca acest curent a
fost intemeiat prin anul 500 i.e.n.
Comun pentru toate directiile materialiste este principiul
negarii vietii de apoi, legii carmei si a samsarei. Conform
acestei teorii omul este alcatuit din 4 elemente- pamint, apa,
foc si aer. Unindu-se ele formeaza corpul, organele sensitive
sip e baza lor apare sufletul. Deoarece in om nu se gaseste
nimic, ce ar suprevetui dupa moartea lui, reprezentantii
carcavei vorbesc despre necesitatea folosirii de viata reala, de
primit totul ce ea aduce cu constiinta ca laturile bune ale
vietii pot echilibra raul si suferinta.
Aceste idei erau orientate asupra sistemului de caste, cit si
asupra autoritatii textelor sfinte.
8. Aparitia si dezvoltarea gindirii filosofice in China
Antica.
Legatura strinsa intre filosofie si mitologie. E reflectata in
cele 5 carti (Biblia Chineza): 1.Cartea cintecelor(rezolvare a
probl. etimologice), 2. Cartea ritualurilor(reglem.ritualuri
religioase si incoronari). 3. Cartea istoriilor. 4. Cronicile
statului Lu. 5.Cartea transformarilor include 2 tip de texte:
texte initiale formule pe carapace de br.testoasa, pentru
rituale; texte de comentarii alc din 64 de hexograme, tot cu
scop de magie. Ulterior s-au eliminat momentele de magie si
subiectivism, transformind notiuni ce stau la Fundament
Categorial Filosofic Chinez.
n mitologia chinez se susinea ideea apariie cosmosului
care ntruchipa ordinea din haos. Existena nu este altceva
dect perindarea ciclic a ordinii i haosului. Cosmosul este
compus din elemente i. Se disting 2 elemente radical
contrare yani i yni.
Yani semnific elemental pozitiv, luminos, active i care este
de gen masculine, yani este identificat cu cerul.
Yni semnific elemental negative, pasiv, ntunecat de gen
feminine. Yini este identificat cu pmntul.

9.Scolile filosofice in China Antica.


Conform filosofiei chineze cosmosul este n venic
schimbare, transformare, izvorul schimbrii l constituie lupta
dintre yani i yni.
n perioada nfloritoare a Chinei au existat peste 100 de coli
filosofice, dintre care cele mai originale sunt:
Confucianismul conceptie antropocentrica, abordeaza
probl.morale sau sociale. Idealul se gaseste nu in viitor, ci in
trecut, cind comport.omului era determ.de norme morale.
Legi morale cu scopul de a educa tinerii sa respecte obiceiuri
si traditii, nu accepta elemente noi. Conceptul barbatului
nobil, care se capata prin instruire si educatie. Principiile:
umanism si respect fata de cei cu un rang mai inalt.
Abordeaz problemele morale, problemele sociale
nereflectind asupra problemelor cosmosului naturii de aceea
concepia confucianist este antropocentric. nsasi
Confucius considera c idealul societaii chineze se gsete
nu n viitor, ci n trecut atunci cnd comportamentul omului
era determinat de norme morale si urmate de simul dreptii,
ruinii, sovestei. n present aceste lucruri sunt pierdute, de
aceea elaboreaz un system de legi morale ly, care au scopul
de a educa tineretul n spiritul respectrii obiceiurilor i
tradiiei. Se consider c prin aceste legiconcepia lui
Confucius este conservativ, care nu accepta elemental nou.
Confucianismul elaboreaz conceptual brbatului nobil.
Nobletea nu este o insusire transmisa prin ereditate, ea poate
fi capatata prinn instruire si educatie. Principiile barbatului
nobil sunt jni(umanismul) i seao(respectul fata de cei mai
invirsta , fata de mama, surori si cei care ocupa un rang mai
inalt in ierarhia sociala).
Daoismul -in centru se afla natura,cosmosul si omul. Scopul
gindirii consta in contopirii omului cu natura,caci el tot e o
parte a ei, in spontana miscare. Ideea: invatatura despre
dao,aidca calea,lege a lumii careia i se supun toate
lucrurile,lege atit cosmic cit si etica. Dao este compus din 2
parti contrar opuse, una fara nume,care naste a 2a cu nume,
Fiinta.Dao fara nume e inceputul la toate lucrurile
existente,cer si pamint,pe acest dao e imposibil toti sa-l
cunoasca,doar inteleptii.
In central invataturii daoistilor se afla natura,cosmosul si
omul, insa aceste inceputuri pot fi intelese nu pe cale
rationala, dar prin patrunderea directa cu ajutorul notiunilor
in natura existentei. Lumea se afla in permanenta miscare si
schimbare, se dezvolta, traieste si activeaza in mod spontan,
fara vreo cauza oarecare. Scopul gindirii in opinia daoistilor,
consta in contropirea omului cu natura, deoarece el este o
parte a ei. Ideea central a scolii daoistilor este invatatura
despre dao, adica calea, vesnica lege de aspiratie spontana, de
dezvoltare si disparitie a universului. Dao este o lege
impresionala a lumii careia I se supun toate lucrurile si
fetomenele naturii si a asocietatii , o lege atit de cosmic, cit si
etica. Dao este compus din 2 parti contrar opuse, initial dao
este neant din cauza ca n-are nume, daca le dam nume se
preface in fiinta. Despre neant de poate vorbi numai negativ,
neantul naste Fiinta.
Deci un dao are nume si altul nu. Dao ce are nume apare din
cel ce n-are. Dao fara de nume este inceputul la toate
lucrurile existente, inclusive a cerului si pamintului, acest dao
este mai principal cine il cunoaste stie multe, stie cauza

aparitiei lucrurilor. Insa pe acest dao este imposibil sa-l


cunoasca toti, il cunosc numai inteleptii.
Scoala nominalistilor- curent ce s-a orientat spre
rezolvarea problemelor de limbajul exprimarii realitatii. Au
cercetat relatiile dintre lucruri si exprimarea relatiilor,si
corespunderea,corectitudinea denumirilor lucrurilor. E
important lamurirea denumirii lucrului reiesind din lucru,nu
pe baza semnelor senzitive.
Scoala nominalistilor este un curont filosofic care s-a orientat
spre rezolvarea priblemelor ce tin de limbajul exprimarii
realitatii. Reprezentantii acestei scoli au cercetat relatiile
dintre lucruri si insasi exprimarea acestor relatii, iar pe urma
corespunderea rationamentelor si denumirilor lucrurilor.
Scopul principal era de a cerceta problemele legate de
corectitudinea lucrurilor. Ginditotii acetsei scoli atrageau
atentia asupra necesitatii lamuririi denumirii lucrurilor,
reiesind din insasi lucruri, si nu pe baza a numai unor semne
sensitive.
Legismul- invatatura in care sunt abordate problemele
omului, statului si a societatii. S-a format in confruntari
permanente cu idei de Confucianism timpuriu. Daca
Confucianism din calitati morale, legism din
legi,demonstrind ca politica e incomparabila cu morala. Au
creat ideia statului despotic, toti egali in fata legii iar
cirmuitor presus la toti unicul creator de legi. Cirmuitorul
trebuie sa cunoasca bine psihologia oamenilor, metoda de
influienta recompense si pedepse.
Este o invatatura etico-politica in care sunt abordate
problemele omului, statului si a societatii. Legismul s-a
intemeiat si s-a dezvoltat in conditiile unei confruntari
permanente de idei cu confucianismul timpuriu. Daca
confucianismul reiesea din calitatile morale, legismul
accentua primordialitatea legilor, demonstrind ca politica este
incomparabila cu morala.
Scoala legistilor a creat conceptia statului despotic, bazat pe
egalitatea tuturora in fata legii, cu exceptia cirmuitorului, el
fiind considerat unicul creator de legi. In conceptia legistilor,
cirmuitorul trebuie sa cunoasce bine psihologia oamenilor,
pentru a I putea guverna, iar principal metoda de influienta
trebuie sa fie reconpensele si pedepsele.
Moismul omenie reciproca, folos reciproc. Fata de traditii
trebuie de atirnat critic,caci sunt elemente si negative. Neaga
ideia lui Confucius, precum careia omul trebuie sa se
conduca de traditii.
Atentia principal in invatatura acestei scoli este orientat spre
problemele eticii sociale. Mo Di pune la baza conceptiei sale
filosofice 5dea despre iubirea generala, si prosperare, a
profitului reciproc. Obligatoriu pt toti oamenii in societate
trebuie sa fie masura generala de omenie reciproca, toti
trebuie sa se gindeasca la folosul reciproc. Reprezentantii
moismului socot, ca fata de traditii trebuie de atirnat critic,
deoarece in traditiile trecului exista si unele elemente
negative. In aceatsa ordine de idei ei neaga invatatura lui
Cofucius, conform careia in comportare omul trebuie sa se
conduca de traditie. Invatatura maoista mai abordeaza si
unele problem ce tin de teoria cunoasterii.
Scoala naturfilosofica abordarea problemei initiale ale
devenirii si form.lumii. La inceput era ingramadire haotica de
particule ian-ti si in-ti. La ciocnirea lor primim lumea ce o

cunoastem.
Pt aceasta scoalafilosofica este caracteristica abordarea
problemei elementelor initiale ale devenirii si formarii lumii.
Se spune ca initial exista o ingramadire nebuloasa de
substante cu character uniform, compus din particule
material. Ele sunt de 2 feluri: unele au caracter pozitiv si se
numesc ian-ti, altele au caracter negativ si se numesc in-ti. Ca
urmare a ciocnirii acestor feluri de particule materiale se
produc schimbari, astfel apare lumea cunoscuta de noi . . Iani semnific elemental pozitiv, luminos, active i care este de
gen masculine, ian-i este identificat cu cerul. In-i semnific
elemental negative, pasiv, ntunecat de gen feminine. In-i
este identificat cu pmntul.
Alternanta dintre in si ian se numeste dao, adica calea, drum,
si aceasta cale o urmeaza toate lucrurile.
10. Caracteristica generala a gindirii filozofice in Grecia
si Roma Antica.
Ca si gindirea altor tari, gindirea stiintifica greaca vine din
mitologie, care mai apoi s-a divizat in gindirea religioasa si
realista, stiintifica.
Inteligenta grecilor care se caracterizeaza prin imaginea
plastica si reflectia critica. Necatind la faptul ca Grecii
imprumuta multe cunostinte de la popoare orientale,prin
comert maritim, datorita reflectiei critice,ei supun
cunostintele analizei continuie pina la dezvaluirea legii,ale
ultimilor principiiale lucrurilor datorita carora si este fund.
Stiinta.
Specificul religiei grecilor care prin formalismul sau pune
accentul pe rituale,de aia sufletul ramine liber. Libertatea
gindirii constituieconditia pr.a filosofiei.
Stiinta si-a propus problema evidentierii cauzei generale a
aparitiei lumii, substantei cosmic, adica de a evidential
substanta, din care isi iau viata toate fenomenele si procesele,
din care apar toate lucrurile si in care se intorc prin disparitie.
11. Naturfilosofia si cosmologia scolii din Milet.
Spre deosebire de mitologie care in fond este o serie de
istorisiri legendare, filosofia incepe unde gindirea se
defineste in propria sa natura atunci cind enunta principii
abstracte, notiuni generale, care pot fi gindite independent de
realitate, iar mecanismul realitati poate fi explicat prin aceste
concepte abstracte. Acesti pasi de tranzitie ii fac primii
filosofi greci: Thales, Anaximandru, Anaximene.
Filosofii Grecii Antice toti erau cosmologi si
fizicieni,cercetau tainele naturii si a cosmosului.
Thales afirma ca inceputul tuturor lucrurilor este apa,totul
iese din apa si totul in apa se descompune.
Anaximandru considera c substantsa primara din care au
aparut toate lucrurile este apeieronul(infinitul).Datorita
temperaturii si rotatii, din apeieron sau format alte
substante,apa aer foc pamint.
Anaximene pune la originea lumii aerului,astfel incit
dilatindu-se aerul se preface in foc,condensindu-se
proportional se preface in apa,pamint,pietre.
Filosofii au inaintat principii care pot fi percepute,din
exemple din natura,iar Pitagora inainteaza un principiu
abstract care poate fi doar gindit. Principiul cosmosului e

numarul si raporturi numerice.


Filosofia din Milet,urm. intrebari : Cum din nimic apare
ceva?
12. Filosofia lui Pitagora. Aceast filosofie se sprijinea pe
ideea de numr. numrul constituie substana tuturor
lucrurilor , adic numrul este un fel de paradigm a crei
imitaie snt lucrurile.Numarul guvernau tot in lume. Au
exprimat armonia muzicii in legi matematice. Gasesc
armonia cosmosului(9 planete, 1 stea in centru). Cosmosul e
finit. Problema : esenta cosmosului.
Filosofia lui Pitagora era o construcie despre o lume
perfect, n care raiunea, frumuseea i armonia muzical se
bazau pe o ordine geometric. Ea interesa pe muli pentru c
scopul ei viza o via bun aici pe pmnt i o certitudine a
nemuririi. Aceast filosofie se sprijinea pe ideea de numr.
Numerele erau exprimate ca rapoarte i aceste rapoarte
guvernau totul n lume, de la zei pn la oameni.
Aristotel ne spune c n concepia pitagoreic numrul
constituie substana tuturor lucrurilor i c lucrurile constau
din imitaia numerelor , adic numrul este un fel de
paradigm a crei imitaie snt lucrurile.
Considerind c muzika inobileaza sufletul,pitagoreicii sunt
primii kare au dezvaluit legile matematice ale armoniei
coardelor lirei. De al armonia muzicii ei au parkurs la
cercetarea matematica a armoniei cosmosului. Datorita
acestui fapt pitagoreicii intemeiaza ca exitsa 10 planete(nr 10
prezinta perfektiunea). In mijlok se gaseshte o planeta
fok(soarele presupunem), iar in jurul ei se rotesk celelalte 9.
In konceptia pitagorika kosmosul este finit. Prblema abordata
de Pitagora shi de muzicienii sai este problema esentei
cosmosului.
13. Invatatura filosofica a lui Heraclit: Logosul si
dialectica.
Materialist. Totul provine din foc,totul e in continua
schimbare,stabilitatea e iluzorie, totul e intr-un flux
Panta Rei. Materia lucrurilor se transforma continuu si
sinurul lucru constant este forma, care poate fi exprimata in
limbajul formulelor matematice. "Nici un om nu poate s
intre n apa aceluiai ru de dou ori, deoarece nici rul i
nici omul nu mai sunt la fel." Totul n univers i societate se
supune unei ordini necesare, desemnate de Heraclit cu
numele logos. ; a exercitat o constant fascinaie pentru
Hegel, Marx, Engels i Lenin.

14.Filosofia scolii din Elea.


Intemeitor Parmenide sau Xenofan. Denumirea colii
provine de la colonia Eleea din sudul Italiei. Apoi, s-a spus c
Xenofan prin scepticismul, prin teologia lui nu poate fi
socotit ntemeietor al spiritualitii eleatice. Alte surse spun
c nceputul nvataturii eleatice vine de la Xenopfanes din
Colophon iar Parmenide a fost elev al lui Xenopfanes.
Pentru eleai nu exist nimic altceva dect Existena unic,
indivizibil, nenscut i nepieritoare, omogen, nemicat i
neexpus dezvoltrii i transformrii.Filosofii din Eleea au
fost influenai de pitagorism, numii uneori chiar brbai
pitagoreici. Teza lui Xenofan, totul este unu este de
provenien pitagoreic.

Parmenide considera c schimbarea este o iluzie i c totul


este static. Exista doar present,nui inceput present,trecut
viitor. Fiinta conceputa seamana sferei.
Realitatea fizica amestec de conflict: foc-pamint,cald rece;
invariabila neschimbatoare,unica,constant.
Realitatea=Ratiune. Omul: senzatii variabil, ratiunea
invariabil.
Parmenide evideniaz legtura dintre gndire i existent.
Gndirea este identic cu obiectul gndirii. Ceea ce nu exist
nu poate fi gndit pentru c gndirea are ca obiect ceva care
exist. Existenta este,Inexistenta nui.
In realitate exista invizibilul,impermiabil. Lumea vizibila nu
exista.
Zenon sustine tezele lui Parmenide si cu metoda reducerii la
absurd, Negnd realitatea pluritii, Zenon arat c ea este
contradictorie.Aporiile lui Zenon: segmentul divizat 2 la
infinit nu se sfirseste, desi unitarul nu poate fi divizat
contradictie.Ahile si broasca testoasa ea mereu va fi in fata
lui. Sageata despre zbor si ocuparea aceluiasi spatiu in fiece
secunda contradictie.
Melissos sustine pr teze eleate si adduce arg noi pu
Parmenide,dar intra si in contradictie.
15. Filosofia atomista a lui Leucipe si Democrit.
Atomismul sau Atomismus este o teorie cosmologic,
dup care universul este compus din atomi (greac atom indivizibil) atomii se credea sunt indivizibili i nu se pot
transforma niciodat.
Elev al lui Zenon de Eleea, Leucip fondeaz dup 450 .Hr.
la Abdera propria sa coal filosofic (Democrit i-a fost
discipol). Consecvent materialist, Leucip este fondatorul
teoriei atomiste, continuat apoi de Democrit, Epicur, i
Lucreiu. Leucip intr-o carte de a sa aeaz la baza
macrocosmosului i microcosmosului ca i a perceperii
umane, micarea atomilor, desfurat potrivit legilor
mecanicii.
Democrit a preluat teoria atomist a dasclului su, Leucip,
dezvoltnd-o ntr-un adevrat sistem filosofic, conform cruia
la baza lumii se afl atomii, care coincid cu realul - plinul i
vidul, neantul - golul. Atomii sunt particule solide,
indivizibile, imperceptibile, necreate i eterne, n continu
micare; din combinarea lor, iau natere toate lucrurile care
alctuiesc universul (att corpurile materiale ct i sufletul
uman).
Democrit formuleaz teza lumilor infinite.
Democrit a primul care a afirmat c fora motrice a istoriei
omenirii este nevoia, necesitile oamenilor.
Poziia lui Democrit era anti-teza mitului despre epoca de aur
i decderea permanent a umanitii.
Eleaii au pregtit drumul spre atomismul materialist, prin
viziunea lor despre o materie constant i imobil, care nu
poate fi sesizat dect de gndire, aceasta fiind singura
modalitate care este exist cu adevrat i care se deosebete
de schimbarea nselatoare a aparenelor senzoriale.
Pitagoreii au pregtit de asemeni drumul spre ideea c toate
calitile senzoriale trebuie s fie reduse la anumite relaii
numerice ntre formele corpurilor.
Atomitii au putut s formuleze, datorit acestor idei, un
concept clar despre cum trebuie gndit materia ca ultimul
fundament al tuturor apariiilor. Cu formularea acestui
concept, materialismul a fost desvrit ca teorie consecvent
a apariiei lucrurilor din materie. Pasul acesta a fost ndraznet
i cu urmri importante pentru istoria filozofiei i a tiinei.

16.Invatatura filosofica a sofistilor.


Sofistii sunt cei care invatau lucruri trebuincioase si practice
pentru viata.Ei predau retorica si dealectica in scolile lor,care
erau cu plata. Sofistii sunt primii care inainteaza problema
cunoasterii: Cum omul cunoaste universal?
Protagora va da o prima dezlogare a problemei gnosiologice.
El sustine ca nu exista nici bine, nici rau, nici adevar, nici
eroare.Nu avem cunostinte general obiective. Cunostintele
depind de om, depind de constitutia simturilor lui. Senzatiile
sunt relative. Deci cunostintele sunt subiective si relative.
Sofistii alcatuiesc cotitura radicala in problema filosofiei.
Daca pina la ei in cunoasterea cosmosului este cunoscut
atunci cu sofistii cunoastere omului duce la cunoasterea
cosmusului.
17. Invatatura filosofica a lui Socrate. Cunoaste-te pe
tine insuti
In om este constant si etern ratiunea. Problema la Socrate
adevarul si metoda prin care o dezvaluim. Metoda
dialectica.
Dialectica este alcatuita din: 1.Inductie, 2.Notiune,
3.Definitie.
Adevarul se gaseste in ratiunea fiecarui individ, prin efortul
cunoasterii trebuie sa il scoatem la lumina. Adevarul e
cunostinta generala ce se gaseste in sufletul rational al
individului.Scopul filosofiei sale este realizarea fericirii.
Activitatea lui era ndreptata nu spre a transmite la alii
cunotinele sale, ci la cutarea adevrului mpreuna, la baz
sttea convingerea c exist o norm care este mai mult decit
individul i anume ea trebuie gsit prin discuie.
Activitatea lui Socrate decurge n form de dialog, n
decursul careia prin intermediul criticii reciproce i a
scliimtului de opinii trebuie gsit ceea, ce trebuie s
recunoasc toi. Socrate crede intr-o lege a raiunii care
determin adevrul.
Socrate socoate c adevrul nu se gsete in lucruri, ci n
concepte. nu studiul lucrurilor, ci a ideilor. adevrul lucrurilor
care exist, ci nu insasi lucrul care exista. Adevarul devine
esena conceptului, principiul lucrurilor.
Pentru a ajunge la adevr socrate considera, ca trebuie de
definit conceptul.
Primul moment este destrmarea opiniilor, mai ales a
sofitilor, ctre care se adreseaz.
Pentru aceasta el folosete ironia - arta de a pune intrebri si
de a-1 sufoca in contradicii pe interlocutor.
Al doilea moment el se struie s defineasc ideile generale
valabile pentru toate cazurile posibile.
Se poate spune c Socrate a fondat metoda inductiv in tiin
i a definiiei generale.
18. Filosofia idealista a lui Platon.
Platon sustine ca omul e unitate materiei si a sufletului,care
inainteaza urmatoarele clasificari:
-suflet vulgar(domina afectele)
-suflet curajos(itejia)
-suflet intelept(ratiune)
Aceste tipuri de suflete le corespunde: mestesugarilor,tarani;
militarilor; filosofilor.

Platon inainteaza conceptul statului ideal. Armonia in


societate se va instaura cind fiecarui tip de suflet ii
corespunde locul ocupat in societate ale individului.P/u
depasirea nedreptatii sociale treb introdus totul sa fie
comun,pina la femei si copii.Si statul sa fie guvernat de
barbat drept filosof.
19.Problema cunoasterii in filosofia lui Platon.
El inainteaza problema adevarului si a metodei.Metoda prin
care dezvaluirea adevarului dialectica.Daca la Socrate
dialectica calea care porneste de la cunostinte singulare
confuze la generale si clare, la Platon dialectica e calea prin
care ne ridicam de la cunostinte subiective relative la
cunostinte generale esentiale statice numite IDEI. Ideile
cunostinte generale, obtin statut de exist. obiectiva intr-o
lume separata Lumea Ideilor.
Avem 2 lumi: - Lumea lucrurilor singulare
relativa,subiectiva. Lumea ideilor esentiala supraimpirica,
statica, eterna.
Lumea ideilor include un sistem ierarhic de la cele mai
simple la idei pina la cele mai superioare(BINE). Binele
este principiul echitatii fara de care nu poate fi ordinea.
Cunoasterea ideilor nu poate fi directa. Dupa Platon exista
totusi o putere prin care se intrezareste ideea pura.
20. Sistemul filosofic al lui Aristotel.
Aristotel e primul filosof care a intocmit clasificarea
stiintelor: St.teoretice(Filosof, Mate,Teolog);
St.practice(Politica,Etica); St.poetice(Artele, Poezia).
Unul din punctele dc baz ale filosofici lui Aristotel este
tendina de transformare a filosofiei socrato-platonice de
concepte intro teorie care a explica lumea fenomenelor.
Aristotel a nteles c teoria ideilor creat de Platon pe baza
filosofiei conceptuale ale lui Socrate nu-i in stare s explice
fiina (existena). Cauza principala a acestui eec, constat
Aristotel, este tendina de atestare a lumii ideilor cu o
existen deosebit de lumea senzorial. dup prerea lui
Aristotel, sunt identice.
Cu aceasta Aristotel ncepe critica teoriei, deci i a filosofiei
lui Platon.
argumente:
Ideile lui Platon sunt pur i simplu copii ale fenomenelor i
nu se deosebesc de ele prin coninut.
Aa cum Platon a separat lumea ideilor de lumea
fenomenelor, atunci lumea ideilor nici decum nu poate
explica ori ajutora existena lucrurilor.
Afirmind ca ideea este i esen i non-esen n ac;lai
timp (esen pentru lucruri i ideile particulare i non-esen
pentru ideile generale), Platon nimerete n contradicie.
Creind metafizica sa, Aristotel pune problema reunirii celor
dou lumi separate de ctre Platon. El socoate, c aa o unire,
contopire :;e petrece n iucruri (adic n unul), care conin att
esena cit i temporarul.
In lucruri, in devenire se petrece contopirea formei (ca un
moment ideal, ca o esen) cu materia (corporarul). Forma
exist real, iar materia numai ca posibilitate. Pentru a explica
acest moment foloseste activitatea tehnic. Un olar pentru a
confeciona un ulcior ia o Bucata de lut (adica materie),
creia, n principiu, i se poate da oriice forma. Forma este

dat de olar. Materia este doar posibilitate de a se formaliza.


Iniial pentru Aristotel exista dou extremiti: forma
formelor si materia primara. Obiectile insa sunt simbiozul
materiei i al formei.
De aceea lumea prezint o ierarhie, unde n partea de jos este
materia neoformata, apoi diferite clase dc obiecte, n care de
acuma s-a realizat forma. Iar in partea de sus se gsete forma
formelor, care, pe de alt parte, este Dumnezeu.
Metafizica lui Aristotel este stiina despre cauzele sau
principiile fundamentale a existentei,analizeaza 4 principii:
-Pr. formal- Forma existentei.
-Pr.material Materia existentei
-Pr. eficientei Miscarea lucrului
-Pr. final Scopul existentei lucrului.
Aristotel subordoneaza primile 2 principii primilor.La
inceput exista material nedeterminata, lipsita de forma /
forma lipsita de continut fara materie. Dzeu nu creeaza ci o
ordoneaza,el ramine static. Pu formarea lucrurlui trebuie
unita forma(element active) si material(element pasiv).
21. Problema omului si a sufletului in filosofia lui
Aristotel.
Omul dup prerea lui este o fiin social, compus din trup
i suflet.
Sufletul se concepe ca form organizatoare, care d sens i
orientare vieii. Suflet posed toate fiinele vii.
n suflet evidenia trei tipuri: vegetal(are insusirea de
asimila substantelenecesare pu existenta)
animal/senzitiv(include insusirile sufletului+miscarea si
orientarea in spatiu) i raional(include insusirile
anterioareplus gindirea rationala). Omul este fiin raional,
predestinat pentru viaa n comun, numai n societate se pot
forma calitile lui morale.
22. Scolile filosofico-etice antice: stoicismul, epicurismul,
scepticismul si eclecticismul.
Stoicism fondat de Zenon din Chitium, reprezentani au
fost Cleanf, Crisipp, Seneca, Marc Aurelius. Ei considerau
filozofia ca um antrenament n ntelepciune. Principalul
coninut i metod pentru ei era logica. Fizica era considerat
de ei ca filozofia naturii, etica filozofia vieii. Ei critic
epicurismul deoarece abuzul de plceri duce la partea
contrar neplceri. Scopul vieii de a tri n concordan
cu natura i virtutea. Omul trebuie s se supun ordinii
cosmice, el nu trebuie s doreasc aceea ce nu-i n puterea
lui. Idealul stoicismului linitea netulburat (ataraxia),
toleran. Fericirea const n aceea ca s nu doreti nici o
fericire. Stoicii socoteau c soarta l conduce pe acel care de
bunvoie se supune ei cu fora l tre pe acel care neraional
i nechibzuit se mpotriveste ei. Etica stoicismului este
refuzul contient de totul i o mpacare contient cu soarta.
Ea abate atenia omului de la problemele lumii exterioare i o
orienteaz spre lumea intern. Numai n sine omul poate gsi
principalul i unicul sprigin.
Epicurismul fondata de Epicur .Reprezentanii acestei
coli au fost Metrodor, Ghermarh, Polistrat, Filodem,
Lucreius .a. Epicur dezvolt o teotie despre realitate
conform creia toate lucrurile sunt alctuite din atomi i vid.
nsa el a devenit vestit prin concepia sa etic care se sprijin
pe fizic i epistemologie. Epicur considera c filozofia este o
nvatatura despre ntelepciune, iar ntelepciunea este un mod
de via moral. Etica lui Epicur poate fi apreciat ca

hedonism. El considera c scopul vieii i binele suprem este


fericirea (evdemonia). Ea se atinge prin satisfacerea
necesitilor naturale, prin delectare i atingerea linitei
netulburate a sufletului (ataraxia). Aceste cerine morale el le
considera naturale, care reese din esena uman. Epicurismul
nu ntotdeauna a fost nteles corect. Mai des aceast
concepie era interpretat superficial ca o teorie despre
plcerile corporale nelimitate. Aceasta i concepiile ateiste
au provocat ostilitate i critic aspr din partea stoicilor,
scepticilor i altor filozofi a epocii elenismului. ntr-adevr
delectarea despre care vorbeau epicuritii era o dispoziie
moderat a sufletului, o linite nobil i echlibrare raional.
Filozofia epicurismului este o activitate care duce la o via
fericit a omului.
Scepticism a fost fondat de Pyrrhon. Reprezentanti a
acestei coli au fost Timon, Aenesidem, Sext Empiric. Ei
puneau la ndoial verdicitatea oricrei cunoateri. La
scepticism au dus ideele despre caracterul schimbtor al
lucrurilor (Heraclit panta rei), caracterul relativ al
obiectelor percepute, lipsa unui criteriu suficient ce ar
ndrepti alegerea ntre dou judeci contrare. Lucrurile nu
le puten cunoate. Nici cunoaterea senzorial, nici
cunoaterea rational nu ne dau cunotine adevrate. Despre
lucruri nu se poate face nici o concluzie, deci trebuie de
obinut de la orice judeci. Iar aceaste va duce la o linite
netulburat (ataraxia) i lipsa de suferine (apateia).
Aenesidemos formuleaz zece obiecii (tropi) ce
argumenteaz scepticismul, argumente contra judecilor
despre realitate: c lucrurile sunt diferite, unul i acelai lucru
poate s provoace diferite efecte; c oamenii sunt diferii i
despre unul i acelai lucru pot face diferite concluzii;
organele de sin ale omului tot sunt diferite; obiectele se
percep n diferit mod n dependen de starea omului etc.
23. Scolile filosofico-religioase antice:neopythagorismul
si neoplatonismul.
Neoplatonismul ultima coal filozofic integral, aprut
n antichitate .Neoplatonismul se formeaz pe aceeai baz
social ca i cretinismul. Asemntor celorlalte coli
filozofice iraionaliste din clasica trzie este manifestarea
refuzului de la filozofia raionalist precedent.
Neoplatonismul este reflectarea specific a degradrii
relaiilor sociale pe care se baza imperiul Roman. Plotin este
mai mult un mistic religios, teosof, dect filozof ori savant. El
considera, c la baza lumii st un principiu divin
supranatural, suprasensibil, supraraional Unicul (sau
Binele), care ptrunde materia (ntunericul) ca lumina.
Principiul divin exist n trei ipostaze. Cel mai superior este
Unicul, apoi urmeaz Ratiunea (inteligena) i Sufletul.
Natura este treapta inferioar a acestei iposteze. Sufletul este
o punte de la divin la material. Neoplatonismul pune accent
pe spiritual (Binele) ce duce la reprimarea a tot ce este
corporal i material (Rul), la ascetism. Plotin consider c
unica modalitate de a se apropia de principiul divin este
extazul, care poate fi realizat numai prin concentrarea
spiritual, meditarea i reprimarea dorinelor corporale.
Neopytagoreismul - reinvie mistica si credinta religioasa in
existenta Dumnezeului-unu si reinvie reinterpretarea mistica
a numerelor.Ideea centrala este axata pe nemurirea sufletului
si necesitatea mantuirii lui.
24. Caracteristica generala a gindirii filosofice in Evul
Mediu.

Pentru filozofia medieval este caracteristic:


1. Orientarea general i caracterul religios teocentrism.
Religia se bazeaz pe monoteism (n comparaie cu
antichitatea unde era politeism fiecare localitate avea zeul
su, fiecare profesie deasemanea avea zeul su, zeii erau cava
obinuit i se gseau ntre oameni, n natur). In perioada
medieval se realizeaz trecerea la un zeu unic i puternic,
care se ridic deasupre naturii. Dominaia religiei i bisericii
(iar din sec XI biserica catolic formeaz detaamente
paramilitare care cu sabia i focul ntroduceau credina i
luptau cu pgnismul) a dus la aceea, c orice problem era
privit din punctul de vede re a religiei, se coordona cu
nvatatura bisericii.
2. Pentru filozofia medieval important era ideea
creaionismului crerii omului i naturii de ctre
Dumnezeu. Lumea este compus din dou pri : lumea
lucrurilor, naturii i lumea supranatural, divin. Adevrata
lume este lumea divin. Ideea crerii este temelia ontologiei
medievale, iar ideea revelaiei este baza teoriei cunoaterii.
Omul deasemenea avea o natur dubl: el avea ceva de la
Dumnezeu i era chipul i nfatisarea lui, avea suflet, iar din
alt parte el era animal raional, fiin pctoas, sclavul
dorinelor i pasiunilor sale. Trupul era ceva josnic i tot ce
era trupesc trebuia suprimat i negat. Prin aceasta se
lmurete ascetismul care era mod de trai popular n acea
perioad.
3. Din teocentrism i creaionism rees interpretarea
simbolic i alegoric a realitii, concepia religioas obliga
de a vedea n toate obiectele i fenomenele lumii
ntelepciunea i creaia lui Dumnezeu. Spre exemplu, boala
era interpretat nu ca proces patologic, ci ca o ncercare ori
pedeaps.
4. Filozofia medieval purta un caracter retrospectiv,
principala autoritate era antichitatea i cu ct mai vechi, cu
att mai important. De aici coninutul ei scolastic. Suprema
autoritate se considera crile sfinte, Biblia i operele
prinelor bisericii.
5. n filozofia medieval maximal se excludea
subiectivitatea din procesul creaiei. Ultima se ntelegea ca
activitate inspirat de Dumnezeu, subiectul, individualitatea
se ignora. Noi nu cunoatem pe autorii multor icoane,
sculpturi, biserici .a. Tot ce era subiectiv trebuia dat lui
Dumnezeu.
6. Filozofia medieval nu era ceva abstract, rupt de
realitate, ea avea un caracter sentenios, propovduitor, n ea
este exprimat momentul instructiv.
25. Invatatura filosofica a lui A.Augustin.
punctul de plecare in filosofia lui este scepticismul.El este in
cautarea unui adevar absolute mai presus de orice
indoiala.Dupa Augustin,filosofia si teologia in esenta lor sunt
aceleasi,deoarece una este in cautarea intelepciunii,cealalta in
cautarea fericirii prin intelepciune.El sustine ca adevarurile
rationale sunt o confirmare a credintei,de aceea esenta
filosofiei este exprimata:intelege pentru a crede si crede
pentru a intelege.Credinta dupa Augustin care este
confirmata prin ratiune,totusi este superioara ei.
Care este acel adevar superior?Acesta este
sufletul,impreuna cu simturile si gandurile sale.Dar care este
valoarea unui astfel de adevar incarcerat in trup si care nu are
iesire in afara?Acest adevar capata valoare numai daca
printre ideile din suflet intalnesc si ideea de Dumnezeu
Absolut.
Dumnezeu este principiul existentei din nimic creaza

totul;Dumnezeu este principiul Binelui.Principiul Binelui este


unul pozitiv.El confirma existenta,prezenta creatiei
dumnezeiesti.Raul este principiul negative;este
nonexistenta.Pentru ca lumea create sa nu se prabuseasca in
nonexistent sau neant,Dumnezeu permanent o creaza.
Problema de care este preocupat Augustin este problema
fericirii omului.Sufletul este nemuritor,este partea divina in
om.Sufletul nu preexista inaintea corpului,cum sustineau
neoplatonicii,ci el este creat odata cu trupul.Creind omul
dupa chipul si infatisarea sa,Dumnezeu i-a dat libertatea
vointei,libertatea de a allege intre bine si rau.Omul prin
Adam si Eva a ales raul-pacatuind.Astfel omul este privat in
continuare de libertatea vointei,iar pacatul este fatal.Aici se
impune o intrebare:Cine are dreptul sa mantuiasca odata ce
toti santem pacatosi?fetele bisericesti printr-o viata
monahala inchinata lui Dumnezeu.
26. Problema universaliilor in filosofia medievala.
Probl.universaliilor raportul intregeneral si singular
Universaliile-notiunile generale,sunt generalul.Aceste
dezlegari,rezolvari:
1.realizmul oficial sustinut de biserica catolika(in sensul lui
Platon).Universaliile exista separat de lucrurile singulare
inainte acestora in ratiunea sevina ca idei-modele dupa care
Dumnezeu creaza lumea;
Realism moderat (sensul lui Aristotel)universaliile sunt
esentele din lucruri.
2.conceptualismul sustine ca universaliile exista dupa lucruri
ca sensuri logice,concepte in ratiunea individului;
3.nominalismul sustine ca universaliile nu exista sunt cuvinte
pe care le atribuim lucrurile ptr ale distnge.Existenta reala o
au numai lukrurile singulare.Asa dar generalul nu exista
,exista doar singularul.
Nominalismul este conceptia filosofica care din interior va
contribui la distrugerea scolasticii.Negind existentsa
universaliei a notiunilor generale ai neaga insasi existenta lui
Dumnezeu.
27. Invatatura filosofica a lui Th. dAquino.
Tomas dAquino a fost cel mai fidel al bisericii
catolice.Autor a numeroase scrieri- comentarii asupra lui
Aristotel,tratate si altor lucrari,traduceri.Spre deosebire de
alti scolastici el vrea sa se impuna nu prin elanul emotiei,a
unei pledori patetice,ci prin o sistematizare extrema a
continutului.
Rationamentul in materie de credinta spunea dAquino
nu-si poate permite sa demonstreze adevarurile relevate,ci
numai sa traga consecintele care pot si trebuie sa rezulte din
cunoasterea lor.El admite teza aristotelica conform careia
cunoasterea incepe de la simturi,pentru a sustine insa mai
departe ca tocmai datorita ca intelectul incepe de la simturi,el
este incapabil sa sesizeze existenta si natura divina.Tomas
dAquino considera ca divinitatea a creat universul
material,natura,din nimik,prin propria sa vointa.Natura
formeaza o ierarhie in care fiecare treapta este formatreptei
inferioare si materialtreptei superioare.
Aborda tema Universaliilor, ca mai sus +
29. Gindirea filosofica in epoca Renasterii: caracteristica
generala.
Denumire care si semnifica sensul, intrebuintat in arte,
arhitectura,literature

Manifestarile Renasterii sunt prea bogate si variate pentru a


se face definitia generala a acestei epoci.Renasterea este mai
intii de toate o laicizare intelectuala a omenirii.Idealul
Renasterii devine libertatea fata de autoritatile
traditionale,libertatea in stiinta,in arta,in viatza
morala,dezvoltarea omului intreg ca suflet si corp impotriva
idealului medieval ascetic,care dezvolta numai spiritual si
mortifica corpul.Viata peminteasca incepe a fi pretuita in
sine,ca un bun,ca o valoare ,nu ca o pregatire pentru viatza
de dincolo.
De la teocentric la omocentric. Se incepe din nou studiul
stiintei si curentelor filozofice stiintifice.
30. Invatatura filosofica a lui N.Cusanus.
Nicolaus Cusanus este primul cugetator situat la rascrucea
evului Mediu cu epoca moderna,de aceea si domeniul sau de
activitate este intermediar intre filosofie si teologie. Prin
latura teologica - teologiei mistice .
Dragoste pentru mistica neopythagoreica a numerelor, el
aplica marimile matematice la realitate.
Originalitatea lui Cusanus consta in modul cum el lamureste
pe de o parte raportul dintre om si Dumnezeu,pe de alta parte
raportul dintre Dumnezeu si Univers.
Dumnezeu si omul omul -> Dumnezeu = constiinta, care
are trei trepte de perfectiune:
1.sensibilitatea-care reflecta confuz,adica prin simturi
realitatea,esenta lucrurilor.
2.ratiunea-care intelege lucrurile mai bine,prin separarea
elementelor lor
3.intuitia- o viziune nemijlocita care reuneste intr-un tot
lucrurile si elementele separate de ratiune.
Dumnezeu si Univers - Lumea este o desfasurare multipla
a divinitati unice.Precum din numarul unu decurg toate
celelalte enumere prin aditiune,tot asa multiplicitatea lumii
sensibile,decurge din misterioasa Unitate suprema.Dumnezeu
este stiinta,vointa si puterea,el este maximum,deoarece
cuprinde totul,dar este si minimum,fiindca se afla in lucrul
cel mai mic.
31. Conceptiile naturfilosofice ale lui N.Copernic,
G.Bruno, si G. Galilei.
N.Copernicus ginditor din perioada
Renasterii.Intemeietorul unui nou sistem cosmologic si
anume sistemul heliocentric (helios-soarele).Aceasta noua
creatie este reflectata de marele savant in lucrarea despre
miscare cailor ceresti si lucru ciudat.Conceptia lui
Copernicus are o insemnatate epocala,ea a constituit un act
revolutionar,prin care studiul naturii si-a proclamat
independenta fata de Dumnezeu in fata religiei.Ea a rasturnat
contrapunerea miscarii corpurilor ceresti celor
pamintesti,formulate inca de Aristotel(geocentric) si sustinuta
de scolastici.
Giordano Bruno. conceptia coperniciana a naturii,al caror
apostol devine.Insa este adevarat ca Copernicus desi
inlocuise vechea sistema geocentrica printr-una
heliocentrica,nu izbuteste sa depaseasca hotarele lumii.Bruno
a afirmat ,sprijinit de Cusanus,infinitatea lumii.ca cosecinta
insusi soarele situate de Copernicus in centrul universului se
transforma intr-un astru,care se pierde in spatial infinit al
lumii.Lumea este una,fiindca Dumnezeu este
Unul,Dumnezeu este inima lumii.El este cauza ,principiul
substratul unic,forta primordiala din lume.
Galileo Galilei cel mai mare cercetator Italian al
naturii.Vechea conceptie scolastica este pe deplin ruinata si

noua coceptie coperniciana este definitive intemeiata.Galilei


datorita telescopului perfectionat in 1610 a descoperit satelitii
lui Jupiter,inelul lui Mercur si Venus.Pentru Galilei cartea
este inscrisa in cifre si figure geometrice,pentru a intelege
natura este necesar de ai descoperi ordinea
matematica,raporturile generale,legile.Dupa Galilei cauzele
naturii sunt mecanice si necesare,nu niste puteri
insufletite,care lucreaza arbitrar,asemenea omului, in vederea
realizarii unor scopuri.
32. Caracteristica generala a gindirii filosofice in epoca
Moderna.
Fundamental filosofiei modern il constituie noua stiinta a
naturii care care sa format in rezultatul fuziunii calculului
mathematic cu experienta. Noua stiinta a naturii sfirseste
conceptia teledogica si fundamenteaza o noua conceptie
conceptia mecanicista. Conceptia mecanicista - in natura
domina ordinea reprezentarea de lege, iar legea universal si
necesara a naturii este legea cauzalitatii. Noua stiinta a naturii
este obiectiva, necesara, impresionala. Cunostinta nu sa mai
inpune prin respectul autoritatii persoanei. Cunostinta
moderna este rezulttul experientei masurate. Masurarea
devine conditia principala a noii stiinte a naturii, prin ea se
produce fuziunea calculelor matematice cu experienta.
Intreaga stiinta anterioara cauta sa dezvaluie in natura
substante oculante , magice. Pionerul stiintei modern este
Copernic care a inaintat o fundamentare matematica a noii
conceptii cosmologice-conceptia heliocentric.
Filosofii moderni pun intrebareacum din fuziunea
calculului mathematic si a experientei capatam o cunostinta
obiectiva . pentru a raspunde la aceasta intrebare filosofii
incep a analiza metodele de cercetare stiintifica, plasind
problema metodelor pe tarimul teoriei cunoasterii, care
devine problema principal a filosofiei modern. Procesul
cunoasterii folosofiei modern se impart in 2 mari curente:
1.current empiric-izvorul unic al cunostintei este experienta
2.current rationalist- sustine experienta sub orce forma este
subisctiva si relativa de accea ea nu poate constitui
fundamental cunoasterii stiintifice.
33. Filosofia empirista a lui Fr.Bacon: metoda inductiva
si teoria erorilor.
Fr. Bacon formulaeza constient problema despre necesetatea
elaborarii nei noi metode stiintifice de cunoastere. Bacon :
filosofia - stiinta despre lumea reala, intemeiata pe
cunoasterea experimental. El metioneaza ca sarcina suprema
a cunoasterii consta in cucerirea naturii si perfectionarea
vietii umane. In elaborarea conceptiilor sale el porneste de la
experienta.
Bacon deosebeste doua tipuri de experienta:
Rodnicescopul - in ameliorarea conditiei umane;
iluminare care urmareste cunoasterea legilor.
Bacon elaboeaza conceptia caracterul dublu al sufletului
uman.
Filosoful deosebeste sufletul rational care intra in om datorita
inspiratiei divine, al doilea tip- sufletul sensorial, are toate
caracteristicile corporalitatii. In lucrarea Noul
Organonsustine necesitatea reformarii stiintei prin reforma
metodei. Noua metoda a stiintei dupa bacon etse experienta
care se deosebeste de stiinei scolastica e carei metode este
dialectica. Bacon infaptuieste o noua clasificare a stintelor :
1.memoria este temelia ISTORIEI,
2. Imaginatia este temelia ARTEI,
3. Ratiunea este temelia FILOSOFIEI.

In procesul cunosterii dupa Bacon constiinta infaptuieste


unele erori, numiti idoli, pentru depasirea lor trebuia sai
analizam si sai clasificam:1-idolii pesterii, 2- idolii pietei, 3idolii teatrului, 4- idolii tribului. Scopul stiintei dupa bacon
este explicarea prin cauza. Cauza la bacon semnifica forma,
caliatate.Prin aceasta notiune Bacon nu poate infaptui
reforma stiintei, de accea el nu depaseste si ramine in hoatre
stiintei scolastice.
Dar meritul, pe care i-1 atribuie Bacon lui nsui este
descoperirea unei noi metode de investigare tiinific:
metoda inductiv. Logica de pn la Bacon, aa cum fusese
ntemeiat de Aristotel, nu reuise s descopere o metod
menit s duc la cunoaterea faptelor reale. Metoda logicii
tradiionale era o metod de demonstrare, iar nu una de
investigare.
34. Conceptiile filosofice ale lui J.Locke, G. Berkeley si
D.Hume.
Locke este empirist prin abordarea originii cunostintei.
Dupa locke originea cunoasterii este experienta. Noi
cunoastem cu siguranta marginile experientei ca rezultat al
afectarii simturilor de catre lucrurile exterioare. Locke este
impotriva teoriei ideilor inascute ale liu descartes. Constiinta
unui nou nascut este lipsita de contunut este Tabula rasa pe
suprafata cereia se inscriu cunostintele capatate prin
experienta. Cunostinta numai la prima vedere pare directa, in
realitate ea este indirecta cunostintelor, Locke distinde:
1- idei simple capatate prin senzatii-simt extern,
2-idei compuse capatate prin refletie-simt extern
Asadar exista 2 izvoare de cunostinte-Senzatia si Reflexia,
prin reflexie filosoful subintelege orce proces intern de
cunostinta. Reflexia este insusirea de a oglindi propriile
noastre operatii sufletesti. Ideile simple si ideile compuse nu
sunt cunostinte pentru a deveni sunt prelucrate de ratiune
prin:
-comparare
-abstractizare
-denumire
Daca marginile cunostintei sunt marinile experientei, atunci
apare intrebarea care este valoarea cinostintei? In legatura cu
aceasta subinfluienta filosofiei lui hobbs, Locke infaptuieste
urmatoarea clasifiacare a insusirilor lucurilor:
1.Insusiri secundare- subiective care nu reflecta lucrurilo asa
cum sunt ci felul cum sunt oglindite in noi(miros gust sunet)
2. insusiri primare obiective(Intinderea miscarea rezistenta)
Locke fundamenteaza conceptia subiectiva, relativa a
cunoasterii. El distinge lucrurilwe care sunt cunoscute si le
numeste FENOMENEsilucrurile care nu sunt cunoscute si le
numeste lucruri in sine. Locke distinge urmatoarele trepte de
cunoastere:
1.senzoriala-cunostinta probabila despre lumea din jur.
2. treapta demonstrativa- cunostinta sigura directa.
In dependenta de treptele cunoasterii distingem:
a)
Judecati demonstrativeb)

Judecati intuitive.

Matematica are judecati demonstrative care dau cunostinte


sigure insa judecatile matematice nu pot fi aplicate la
cercetarea lumii de accea amine o stiinta ideala. Dumnezeu
este o judecata mijlocita de credinta. Prin credinta capatam
incerdere in existenta lui dumnezeu, iar Dumnezeu este
siguranta existentei lumiii.

George Berkley- dupa el cunoastem perceptie care este o


cunostinta particulara, singulara, pe cind notiunea care este o
cuostinta generala, nu este altceva decit o fictie a mintii, deci
nu este cunoscuta . Noi cunoastem perceptia lucrurilor si nu
insusi lucrurile. Orce lucru este un complex de perceptii.
A exista inseamna a fi perceput, a fi perceput inseamna a fi
in suflet. Lumea independent de sufletul meu nu exista ,chiar
dacaar exista nu as cunoasste-o. Aceasta conceptie conform
careie existenta sigura o are Eul si constiinta lui, poarta
numele de solipsism.
Se schiteaza in legatura cu aceasta o problema cauza
cunostintei. Pentru a depasi solipsismul Berkley rezolva
problema data in felul urmator : cauza are aceeasi natura cu
efectul. Perceptia este de natura spirituala deci cauza ei
trebuie sa fie de acceasi natura. Cauza cunostintei dupa
Berkley este ratiunea divina, care impune in sufletul nostru
idei despre lumea inconjutratoare. Daca locke sustine
existenta atit a insusirilor secundare cit si celot primare ,
atunci Berkley le suprima si la reduce numai la cele
secundare, subisctive. Berkley sustine: lucrurile nu exista in
mod obiectiv ci numai in gindirea noastra. Noi nu avem si nu
putem avea perceptii senzoriale ale materiei in genere , noi
percepem numai lucrurile aparte fiecare perceptie prezinta
suma senzatiilor aparte. Nu exista o idee abstracta a materiei.
Ideile reflecta calitati date in perceptia subiectului.
David Hume-dezvolta teoria empirista subiectiva a
cunoasterii pina la forma extrema-SCEPTICISM. Fiind
intrebat Care este esenta Universului?raspunde nu stiu.
Dupa Hume cunoasterea autentica poate fi numai cea logica
care este exprimata prin judecati necesare si obiective. Insa
orce cunostinta este o cunostinta particulara a faptului siea se
bazeaza pe experienta simturilor, iar aceasta este o cunostinta
subiectiva-particulara, relativa.Asadar cunostinta capatata
prin experienta simturilor nu poate fi fundamentalalogic si nu
este o cunostinta autentica. Cunostinta logica este cea
matematica insa judecatile matematice nu se refera la lucruri
ci la raporturi dintre judecati de accea chiar daca matematica
este o stiinta sigura ea nu poate fi aplicata in cunoasterea
lumii. Dumnezeu care este esenta, cauza prima a existentei
nu poate fi cunoscuta deoarece orce cunostinta este
cunostinta lucrurilor efectelor si nu cunostinta cauzei lor.
Stiinta pe care reprezentantii empirismului doresc so
fundamenteze prin dezvoltarea teoriei cunoasterii bazata in
exclusivitate pe experiente divine . Concluzia empirismuluino cunoastere stiintificaa lumii nu poate avea loc.
35. Filosofia rationalista a lui R.Descartes : metoda
deductiva si teoria ideilor innascute.
El cauta sa fundamentezenoua stiinta in analogie cu stiinta
matematica, care se inalta pe un fundament sigur axiomatic.
Dupa descartes stiinta sigura este matematica deoarece
obiectu ei este produsul pur al ratiunii este abstract ideal. De
accea metoda matematic, deductia combinativa trebuie sa
devina metoda generala a stiintei. Dupa descartes deductia
matematica terbuie aplicata la cercetarea naturii, prin aceasta
fundamenteaza mecanica. Aplicind deductia matematica la
cercetarea celei mai generale insusiri ale materiei- intindereadescartes fundamenteaza o noua stiinta geomertia analitica.
Deductia matematica trebuie aplicata in filosofie in
cercetarea existentei lui dumnezeu; omului.
Aceasta intentie este nereusita, a fi depasita descartes
apeleaza la metoda sceptica-indoiala. Totul este supis
indoielii: siguranta cunostintelor fie chiar de matematica din
sufletul rational ; siguranta existentei in exterior a lucrurilor,

a lumii.In procesul indoielii intilnesc un obstacol care este


mai presus de indoiala si acest obstacol este insusi indoiala.
Ce este indoiala? Este cugetare, gindire. Dar daca cuget
inseamna ca exist. Prin aceasta capat siguranta existentei ca
gindire suflet. Insa eu am nevoie de un criteriu care sami dea
siguranta existentei unei lumi in afara constiintei. Pentru
aceasta am nevoie, de un criteriu absolut care dupa descartes
este existenta lui dumnezeu.Care este originea lui
dumnezeu? Descartes spune :
1.
Idei imaginare a caror origine este imaginatia sunt
ideale;
2.
Idei senzoriale a caror origine este sinzatia sunt
confuze;
3.

Idei inascute.

Concluzia lui descartes este dualista :


1.
Substanta materia- insusirea principala materia
2.

Substanta spirituala-gindirea.

Metodologia rationalista a lui Desartes nu neaga necesitatea


diviziunii lumii in parti componente, dar dimpotriva, o
presupune. Metoda propusa trebuie utilizata atit in cunoastrea
stiintifica precum si in cea filosofica. Descartes propune o
noua conceptie filosofica, in centru careia sa afla subiectul
cugetator. Cautind izvorul, criteriul cunodtintelor adevarate
asa cum au si facuto si altii descartes ajunge la concluzia ca
aceasta nu trebuie cautat in experiment , dar in domeniul
ratiunii, a spiritului uman. Conceptia a lui Descartes a
reflectat necesitatile timpului in parte a oferit solutii
problemelor lui, partial a deschis noi domenii si aspecte, care
ulterior vor fi studiate si analizate .
36. Conceptiile filosofice ale lui B.Spinoza si G. Leibniz.
Spinoza sustine ca supremul scop al existentei umane este
fericirea , care consta in unirea cu Dumnezeu. Iar aceasta
poate fi obtinuta prin cunostinta care are forma deductiei
geometrice. Spinoza critica notiunea de substanta, din
filosofia carteziana. Ea nu satisface cele doua criterii:
1.
De a fi cauza lui-cauza sine insusi;
2.

De a se cunoaste si de a se explica pe sine insusi.

Aceste criterii sunt satisfacute de substanta unica Dumnezeu.


In sistemul filosofic a lui Spinoza sunt aplicate:
1.Notiunea de atribut, care reprezinta insusirile esentiale
a substantei, Dumnezeu. Din infinitatea lui Dumnezeu cu
necesitate matematica etse dedus numarul infinit de
atribute.Spinoza nu explica cauza ignorantei, dar reduce
numaruk atributelor la doua:
-materia
-spiritul care au insusirile.
2. Notiunea de modus- ceea ce isi are cauza existentei
sale in altceva; ceea ce existenta intrun fel si nu
poate exista in alt fel. Lumea este o manifestare de modusuri.
Fericirea care consta in unirea lui Dumnezeu poate fi atinsa
prin constiinta care are 3 trepte in perfectiune crescinda:

-cunoasterea senzoriala care este confuza prin afecte. Aici


natura domina asupra sufletului. Eliberarea se infaptuieste la
celelalte doua trepte;
-cunoasterea rationala, sigura si adevarata deoarece obiectele
sunt notiunile care reprezinta insusirile esentiale ale
substantei. Aici cunoastem lucrurile in legatura lor complexe
si necesara.
-intuitia- cunoasterea diirecta a cauzei prime. Cunoasterea
lumiica efect necesar a substantei- Dumnezeu. Cunoasteea lui
Dumnezeu insotita de dragoste altruista ne elibereaza de
afecte si ne uneste cu Dumnezeu.
Analizind omul ca parte componenta a naturii, spinoza
subliniaza ca corpul si sufletul sunt reciproc independente,
datorita independentei ontologicea doua atribute ale
substantei. Aceasta idee se coreleaza la Spinoza cu tendinta
materialista de explicare a activitatii de gindire a omului.
Folosoful subliniaza ca gindirea omului depinde de starea
corpului doar la treapta cunoasterii senzoriale. El sublinia ca
cunoasterea senzoriala prezinta reflctarea neadecvata a
obiectului. Despre religie Spinoza vorbeste in contextul
eliberarii savantului. El sublinia ca religia trebuie sa ofere
savantilor libertate deplina a gindurilor si a cercetarilor lor,
afirmind ca morala adevarata si ordinea sociala se afla in
pericol acolo unde religia si statul limiteaza libertatea
savantilor.
Un alt reprezentant este Leibniz. Filosofia sa este
influientata:
-de nominalism- sustinea existenta numai a singularului
- reinvierea atomismului lui democrit
-critica subst. Materia din filosofie lui Descartes, consecintele
metafizice ale calculului infinitizimal.
Leibniz critica notiunea de substanta , materia lui Descartes
care are insusirea intinderea, iar de aici divizarea infinita a
materiei si deci forma ei complexa. Dupa Leibniz substanta
este simpla si nedivizibila. Acolo unde trece peste
divizibilitate spatiala, ajungem la substanta simpla,
nedivizibila spatiala, datatoare de spatiu, iar insusirea
principala activitatea. In plan fizic aceste puncte sunt numite
forte, in plan metafizic- MONADE.
Prin introducerea notiunii de forta in fizica Leibniz rezolva
cea mai dificila problema filosofica Cauza miscarii
formind prin aceasta un compartiment al fizicii- dinamica.
Miscarea este emanenta materiei. Monoda are insusire ,
activitate care este reflectare, gindire. Dupa Leibniz
monodele se clasifica in dependenta de claritate:
-monade confuze- caracterul materiei vii
-monade confuze si clare caracter animal
-monade confuze, clare si aperceptive- caracter. Omului.
Leibniz distinge monada monadelor-Dumnezeu, care are
reprezentari aperceptive .
Dezvoltarea rationalismului in filosofia lui Leibniz, atinge
punctul extrem care este spiritualism, prin care se admite ca
materiei ii este imanenta spiritul. Prin Leibniz se admite
cunoasterea rationalaA PRIORI, libera de experienta.
Orogonalitatea sistemului filosofic , elaborat de Leibniz este
concentrata in afirmatiile:monadele sunt aspecte ale
universului, fiecare include in sine univesrul intreg; nomadele
nu lasa nimic in afara de sine.acest unul singur exista de un
numar infit de ori si constituia numai unul din nesfirsitele
aspecte ale realitatii vazute din puncte de perspectiva
diferite. Aceste afirmatii explica fraza : monadele nu au
ferestre si nu actioneaza unele asupra altora.
37. Caracteristica generala a gindirii filosofice in epoca
Iluminismului.

Iluminismul prezint un curent, ideologic i cultural al


gndirii sociale, care reflect lupta burgheziei timpurii i a
maselor populare mpotriva feudalismului n perioada de
trecere de la Evul Mediu la capitalism. Ideologii
iluminismului se pronunau mpotriva despotismului sistemei
de caste, bisericii, fanatismului religios. Concepiile despre
natur, societate, stat, formele de guvernare; instituiile
statale, religia, etica i normele etice, procesul de instruire i
educaie totul a fost supus unei critice aspre, unei judeci a
raiunii umane, fiind apreciate ca iraionale, inutile i, prin
urmare, nevalabile, sortite la pieire. Iluminitii cerea
libertatea gndirii tiinifice i filosofice, optau pentru
dominaia raiunii umane, laice i a cercetrilor ce evideniau
adevrul, realitatea aa cum este ea, liber de camuflarea
misticismului. ntemeietorii iluminismului francez din sec. al
XVIII-lea au fost Montesquieu i Voltaire, ei au pus temelia
acestei micri, fiind numii pe bun dreptate patriarhi ai ei.
La sfiritul anilor 40 ai sec. XVIII n Frana a aprut o nou
pleiad de iluminiti, generaia a doua, cu mult mai radicali n
concepiile lor despre lume: La Mettre, Rousseau, Diderot,
Holbach, Helvetius. Iluminitii francezi s-au ridicat mpotriva
dualismului lui Descartes, au adus mult nou n comparaie cu
raionalismul i fizica acestuia, au atacat gndirea metafizic
a lui Spinoza, empirismul lui Bacon, sensualismul lui Locke,
scepticismul lui Beyle, i idealismul, folosind de la ei tot ce
socoteau raional i de valoare. La Mettre, Diderot, Helvetius
au negat concepia creaionist n privina apariiei lumii i
argumentau faptul c natura i are cauza n ea nsui, c
materia prezint unica substan existent venic ce st la
temelia ansamblului compus de fenomene ale naturii. Pentru
iluminiti un interes mare prezentau problemele legate de
istorie: sistema social-politic, formele de guvernare, omul,
procesul de instruire i educaie, etica, religia, viaa spiritual
i material a societii.

38. Filosofia iluminista franceza: Fr.Voltaire, Ch.


Montesquieu, D,Diderot si J.-J. Rousseau.
Iluminismul prezinta un current, ideologic si cultural al
gindirii morale, care reflecta lupta burgheziei timpurii si a
maselor populare impotriva feudalismului in perioada de
trecere de la Evul mediu la capitalism. Ideologii
iluminismului se pronuntau impotriva despotismului sistemei
de caste, bisericii, fanatismului religios. Conceptiile despre
natura, societate, stat, forme de guvernare; institutiile statale,
religia, etica si normele etice, procesul de instruire si educatie
totul a fost supus unei critice aspre, unei judecati a ratiunii
umane, fiind appreciate ca irationale, inutile, si , prin urmare,
nevalabile, sortite la pieire.
Fr. Voltaire
Reprezentant de vaza a iluminismului francez, scriitor,
filosof, psiholog. El cunostea bine operele predecesorilor si
contemporanilor sai, mai ales operele lui Bacon, Loke,
Hobbes, Descartes, prelungind traditiile lor.
Succesele stiintelor naturale si a filosofiei, sustinea el, ne
demonstreaza realitatea si obiectivitatea naturii, ca lucrurile,
obiectele si sistemele, prezinta pur si simple diferite forme
ale materiei. In continuare ginditorul arata ca corpurile si
toate celelalte organizari materiale, sint alcatite din parti
componente mai mici, si asa pina la atom, care nu poate fi
distrus. De aici reiese principal concluzie filosofica, ca
material nu poate fi nimicita, ca ea fiind active numai se
transforma in alta forma.
Ch. Montesquieu

El a studiat operele filosofilor din grecia si roma antica, din


epoca evului mediu, renastere, moderne, si a contemporanilor
sai. Montesquieu este unul dintre reprezentantii timpurii ai
deismului francez desi accepta crearea lumii de catre
Dumnezeu, argumenta faptul despre neamestecul acestuia in
chestiunile ei de mai departe. Mare atentie dadea
problemelor de caracter social. Studiind istoria el evidentiaza
si rolul economiei, in viata societatii la baza careia sta munca
Diderot
Mare filosof al Iluminismului, Denis Diderot a contribuit
prin erudiia sa debordant i prin calitile sale inovatoare
la dezvoltarea a numeroase domenii. El avea certitudinea c
numai erudiia poate s fac s triumfe raiunea i astfel
lumea s progreseze. Deja, odat cu Cugetri filosofice, n
1746, tinde spre noiunea de deism i de religie natural.
Aceast prim lucrare este condamnat. Atunci cnd
scrie Scrisoare despre orbi, ultima etap ctre ateism este
strbtut.
Astfel, Diderot mrturisete fr reineri un materialism ateu
care l va conduce direct la nchisoarea. Potrivit lui Diderot,
lumea, viaa, gndirea aparin materiei i evolueaz singure,
printr-o sensibilitate universal i fr nicio intervenie
divin.
Rousseau a considerat ca influenta civilizatiei asupra
omului este nociva. A sustinut ca omul este bun de la natura,
insa societatea il corupe. Proprietatea privata este cauza
aparitiei statului si a inegalitatilor sociale intre oameni.
Jean-Jacques Rousseau nu este adeptul conceptiei lui
Aristotel, considerand ca sociabilitatea nu e o nota
definitorie a naturii umane. Dupa Rousseau omul a suferit o
transformare fata de starea sa primara sau originara starea
naturala , in care era fericit, egal cu ceilalti, bun fata de
semenii sai , se raporta la adevarul din jurul sau mai
degraba prin sentimentsi intutitie decat prin rationamente
abstracte care nu fac decat sa ascunda si sa inhibe
adevaratele sale intentii. Textul filosofic al lui
Rousseau abordeaza problema omului sub aspectul devenirii
sale in trecerea de la starea naturala la cea sociala.
39. Materialismul mecanicist francez in sec. Al XVIII-lea
: J. Lamettrie, P.Holbach si Cl. Helvetius.
Ei au activat in ajunul revolutiei burgheze franceze si
ideologic au pregatit-o. Ei sustineau si argumentau
principiul materialitatii lumii, a naturii si a societatii, ca
materia prezinta factor primordial iar constiinta secund,ca
insusire a materiei. Materia o substanta ce exista vesnic,
nelimitat,fara sfirsit... holbach mentioneaza Materia este
tot,ceea ce exista si actioneaza intr-un fel sau altul asupra
organelor e simt, iar calitatile le atribuim noi diferitor
lucruri materiale. Materia o definesc ca o realitate obiectiva
de sine statator,independent de subiect,de senzatii si
reprezentari.Ideea este o copie,o amprenta a obiectului, sub
actiunea carui asupra organelor de simt aparsenzatiile si
perceptiile.Totul in natura se intimpla datorita interactiunii
atomilor.

Natura nu necesita putere divina,ea singura are energia sa si


capacitatea de creare, schimbare.
Miscarea este vesnica ca si materia.
Toate fenomenele,lucrurile,organismele se afla in legatura si
conexiune.Conexiunea actioneaza peste tot, caracter
universal si obiectiv. De nu ar fi aceasta conexiune,nu ar fi
posibila existenta noastra.
40. Caracteristica generala a filosfiei clasice germane.
Pe masura ce popoarele europene devin constiente de
trecutul lor incepem sa avem o filosofie germane,
engleza,fr,rusa
Caracteristica principal a acestor filosofii este concentrarea
ca in Evul Mediu in centre universitare, filosofii fiind profi
de filosofie. Intemeitorul F cl germ Emanuil Kant.
ns tiinele naturaliste permanent cereau de la filosofie
formularea i justificarea metodelor generale de cunoatere,
formelor universale de gndire. ,F pune n centrul
cercetrilor sale omul, esena lui, modurile activitii vitale
i de cunoatere ale lui. Aseste probleme devin obiectul de
studii a filosofiei clasice germane.
din punct de vedere teoretic ea este culmea dezvoltrii
gndirii filosifice din acea perioad. Filosofia clasic
german a fost ca o teorie german a revoluiei franceze.
Pentru ea este caracteristic:
* Generalizarea tuturor ideilor filosofice precedente.
* Divizarea existenei n lumea naturii i lumea omului
* Se studiaz nu numai istoria uman, dar i esena omului.
Principala problem este problema omului, trecerea de la
cultul omului abstract la oameni reali considerai n aciunea
lor istoric
* Se subliniaz rolul filosofiei n rezolvarea problemei
umanismului
* nelegerea filosofiei ca un sistem de discipline, categorii
i idei
* Formularea dialecticii ca concepie integral
41. Im.Kant fondatorul filosofiei clasice germane.
n activitatea lui K. deosebim dou perioade: precriticist
i (dup 1770) criticist. n prima el se ocup mai mult cu
tiinele naturii, se manifest ca astronom, fizic,geograf,
scrie un ir de lucrri n care afirm posibilitatea cunoaterii
fenomenelor naturii ce exist ca atare. Kant formuleaz o
ipotez cosmogonic foarte important despre apariia
planetelor sistemului solar dintr-o nebuloas primordial
confrom legilor naturale. Perioada agnosticista,aici Kant e
influentat de agnosticismul lui Humme. Humme sustine ca
atit valorile cit si necesitatile sunt proiectii ale mintii umane
asupra unei lumi valoric neutra.
Perioada criticist este legat cu publicarea de ctre el a
trei lucrri: Critici.n aceste lucrri el d o analiz critic
filosofiei precedente. Kant socotea c obiectul filosofiei
teoretice trebuie s fie nu lucrurile, fenomenele i procesele
naturii, ci cercetarea activitii de cunoatere a omului,
stabilirea legilor raiunii umane i limitele ei.
Metoda lui Kant se numeste critica pt ca supune unei
analize minutioase toata filosofia,pentru a dezvalui atit erori
rationaliste, cit si neajunsurile empirismului.

42. Problema cunoasterii in filosofia lui Im.Kant.


Cunoasterea e Aptiva,are structure,legi si principiile
sale.Kant abordeaza una din cele m dificile probeme
problema dintre obiectul si subiectul cunoasterii.
Subiectul c. element al pr. Cunoasterii,care
reflecta(cunoaste). Subiectul cun. element activ.
Obiectul c element care e reflectat(cunoscut). Obiectul
cun elem pasiv.
Problema de raport obiectiv/subiectiv o aborda Kant cu
scopul de a dezvalui structura,natura si limitele cunoasterii.
Adevarata filosofie dupa Kant e stiinta despre principiile
cunoasterii stiintifice.
Comparativ cu Copernic si miscarea pamintului pu a opri
Pamintul, Kant opreste lucrurile pentru OM.
Se modifica coraportul factor rational/sensorial.Izvoare de
cunoastere: intuitia(senzatia),intelectul(ratiunea).
Cunoasterea e rezultatul sintezei intuitiei si intelectului.
Prin experienta dupa Kant obiectele ne sunt date prin
ratiune,sunt gindite.
Orice cunostinta isi are originea sa prima,insa nu orice
cunostinta este dedusa numai din exp.
Cunostinta stiintifica are si alt izvor care e activitatea
ratiunii omului. Ratiunea pura se numeste ceea ce nu are
nimic comun cu experienta.
La nivelul intuitiei Kant distinge 2 forme apriori(necesare si
universale) de gindire:
1.timpul(legat de senzatii interioare)
2.spatiu(legat de senz exterioare) . Sunt intuiti si nu notiuni.
In gnosiologia lui Kant evidentiem urm notiuni fundam:
-transcendent ceea ce exista dincolo de experienta; - se
refera la existent.
- transcendental ceea ce exista mai inainte si mai presus de
expeienta, se refera la cunoastere si e presus si constituie
conditia care face posibila cunoasterea.
Dupa Kant distingem:
- lucruri cum sunt in realitate not. Noumen.
-lucruri asa cum ne sunt date prin simturi not. Fenomen.
Lumea Noumenala exista obiectiv si independent si radical
diferita de Lumea Fenomen care exista subiectiv. Noi
cunoastem doar repr lucrurilor fenomenul,iar noumenul
ramine neatins.
Noumenul a fost necesar pentru a arata ca cunostinta umana
nu e absoluta ci relativa si limitata. Limitele cunoasterii
limitele experientei.
43. Morala lui Kant.
Chiar daca noumenul ramine necunoscut,el deschide constiintei
prin ratiunea practica. R PR se numeste deoarece
reglementeaza actiunile omului, R PR presupune o lege morala
si un scop. Legea morala dupa Kant deserveste datoria si are
imperativul categoric Lucreaza intotdeauna in asa fel ca
maxima actiunii tale sa devina lege universala.
Prin ratiune pura nu a fost rezolvata probleme cosmologice.
Stiinta nici nu dovedeste existenta lui Dzeu, nemurirea
sufletului, nici nu o neaga,de aceea ramin deschise credintei.
Unde se sfirseste stiinta,incepe credinta.