ROLUL JOCULUI N DEZVOLTAREA COPILULUI

COLAR I PRECOLAR
Studiu de specialitate
de ODOROAG ANI GEORGIANA
Scoala Gimnazial C.D.Aricescu
Cmpulung Arge
MOTTO "ntr-o or de joc poi nvaa mai mult despre o persoan dect intr-un an de
conversaie" PLATON
Bazat pe experiena consistent pe care activitatea la catedr mi-a demonstrat-o,n domeniul
jocului didactic,n lucrarea de faa mi propun s realizez metode de abordare a acestora si sa
reliefez importana n stimularea gandirii a precolarilor si colarilor.
Jocul este un important instrument educaional ce contribuie la mbunatairea abilitalor
cognitive si la contientizarea procesului cognitiv,n acelai timp ajutnd copilul s fac fa mai
bine situaiilor emoionale si sociale.Experiena ludic este plcut,captivant i emotionantaprinznd astfel motivaia i entuziasmul copiilor i servind ca fundaie solid a procesului de
nvaare profund.
Jocurile i distraciile sunt mai intense la vrstele copilriei i tinereii. tim cu toii c, copii
de vrst ante sau precolar se joac tot timpul. Aceasta le confer conduitelor lor mult
flexibilitate i mai ales le dezvolt imaginaia i creativitatea; tot prin joc este exprimat i gradul de
dezvoltare psihic.
Jocul presupune un plan, fixarea unui scop i fixarea anumitor reguli, ca n final s se poat
realiza o anumit aciune ce produce satisfacie. Prin joc se afirm eul copilului, personalitatea sa.
Adultul se afirm prin intermediul activitilor pe care le desfoar, dar copilul nu are alt
posibilitate de afirmare dect cea a jocului. Mai trziu, el se poate afirma i prin activitate colar.
Activitatea colar se valorific prin note, acestea se sumeaz n medii, rezultatul final al nvrii
fiind tardiv din punct de vedere al evalurii, pe cnd jocul se consum ca activitate crend bucuria i
satisfacia aciunii ce o cuprinde.
Pedagogia ne nva c jocul satisface n cel mai nalt grad nevoia de activitate a copilului,
generat de trebuine, dorine, tendine specifice copilului. De aceea, jocul constituie o form de
manifestare ntlnit la copiii tuturor popoarelor; din cele mai vechi timpuri, a fost, este i va
rmne tovarul nedesprit al copilriei. mbrcnd forma jocului, activitatea este tot att de
necesar dezvoltrii psihice i fizice a copilului, ca i lumina soarelui.
Jocul este una dintre activitile prin care copilul nva s cunoasc lumea real. El
influeneaz toate aspectele dezvoltrii colarului: percepia, memoria, gndirea, imaginaia,
sentimentele, interesele, voina.
Pentru nvmntul primar, jocul didactic este o specie de joc care mbin armonios
elementul instructiv i educativ cu elementul distractiv, este un tip de joc prin care nvtorul
consolideaz, precizeaz i verific cunotinele predate elevilor, le mbogete sfera de
cunotin.
Jocul reprezint un ansamblu de aciuni i operaiuni care urmresc obiective de pregtire
intelectual, tehnic, moral, fizic a copilului.
Jocul incorporat n activitatea didactic, elementul de joc imprim acesteia un caracter mai
viu si mai atragtor, aduce varietate si o stare de bun dispoziie functional, de veselie si
bucurie,de destindere, ceea ce previne apariia monotoniei i a plictiselii, a oboselii.
Jocul didactic este un tip specific de activitate prin care nvatorul consolideaz, precizeaz i
chiar verific cunotinele elevilor, le imbogete sfera lor de cunotine, pune n valoare i le
antreneaz capacitile creatoare ale acestora. Atunci cnd jocul este utilizat n procesul de

nvmnt, el dobndete funcii psihopedagogice semnificative, asigurnd participarea activ a

elevului lecii,sporind interesul de cunoatere fat de coninutul leciei.
Odat cu mplinirea vrstei de 6 ani, n viaa copilului ncepe procesul de integrare n viaa
colar, ca o necesitate obiectiv determinat de cerinele instruirii i dezvoltrii sale
multilaterale.De la aceast vrst, o bun parte din timp este rezervat colii, activitii de
nvare,care devine o preocupare major.In programul zilnic al elevului intervin schimbri impuse
de ponderea pe care o are acum coala, schimbri care nu diminueaz ns dorina lui de joc, jocul
rmnd o problem major n prioada copilriei. tim c jocul didactic reprezint o metod de
nvmnt n care predomin aciunea didactic simulat. Aceast aciune valorific la nivelul
instruciei finlitile adaptive de tip recreativ proprii activitii umane, n general,n anumite
momente ale evoluiei sale ontogenice, n mod special.
Psihologia jocului evideniaz importana activrii acestei metode mai ales n nvmntul
precolar i primar. Analiza sa permite cadrului didactic valorificarea principalelor cinci direcii de
dezvoltare,orientate astfel:
- de la grupurile mici spre grupurile tot mai numeroase;
- de la grupurile instabile spre grupurile tot mai stabile;
- de la jocurile far subiect spre cele cu subiect;
- de la irul de episoade nelegate ntre ele spre jocul cu subiect i cu desfurare sistematic;
- de la reflectarea vieii personale i a ambianei apropiate, la reflectarea evenimentelor vieii
sociale(Elkonin).
In analizarea jocurilor accentul trebuie pus pe intriducerea unor procedee care sa intensifice
procesul de adaptare al copilului la viata de colectiv in gradinita, la largirea relatiilor dintre copii
prin munca in grupuri mici, in cadrul activitatii cu grupa intreaga prin stimularea colaborarii intre
copiii unei echipe, constientizarea normelor de comportare, cresterea contributiei jocurilor in
stimularea proceselor psihice complexe cu precadere a gandirii.
Dragostea de copii, increderea in posibilitatile de afirmare ale fiecaruia in societate, util siesi
si societatii, daruire, modestie, cumpatare, rabdare, indulgenta, model de comportare, afectivitate
sunt calitati ce se cer aceluia care preia stafeta de la casa dulcilor emotii.
Trebuie s ne uitm mult si adanc in ochii copilului. El ne invata adesea ce trebuie sa facem si
cum trebuie sa lucram. El ne inspira, ne fascineaza, ne da clipe minunate, ne conduce mai sigur, ne
face sa fim mai buni. La lumina cunostintelor acumulate prin cultura vesnica, trebuie sa ne croim
calea proprie, calea sigura, prin iubirea de copii. Dragostea este o forta si o gratie. Cel ce nu
gndeste la alii si nu triete dect peste sine, probeaz o mare srcie sufleteasc, caci nu are
nimic de dat. Totul dar, prin dezvoltarea sentimentelor altruiste si a energiei voluntare, prin zmbet,
suras si rs, prin dragoste de semeni.

Bibliografie:
Activitati metodice in gradinita,revista -Parintii-Nr.5/mai 2007;
Invatamantul prescolar, Bucuresti, 1983;
Copilaria-fundament al personalitatii, Bucuresti, 1997;
Psihopedagogia copilului, Reprograpf, 2005.