SPECIFICUL JURNALISMULUI SPORTIV N TELEVIZIUNE

2.1 Elemente de stil si limbaj ale jurnalismului sportiv n Televiziune

Jurnalistii din presa scrisa se folosesc n munca lor numai de cuvinte. Uneori ele
snt nsotite de fotografii, desene sau alte imagini, nsa limbajul presei scrise
ramne cuvntul scris. Jurnalistii din presa scrisa pot folosi cuvinte i mai multe
moduri - pentru a scrie articole, rezumate ale principalelor stiri sapouri sau
titluri -, dar, n esenta, cuvintele snt singurele instrumente care le au la
dispozitie.[1]
Acest lucru nu este valabil si pentru jurnalistii din televiziune. Cuvintele snt
importante, dar, n functie de locul unde lucreaza - fie ca ies n cadrul unui post de
televiziune, de radio sau pe internet -, ei dispun si alte instrumente care se alatura
cuvintelor pentru a forma limbaje unic bogate si complexe. Canalele profesioniste
de radio si televiziune exploateaza la maximum aceasta diversitate a
limbajului. Televiziunea este un mediu condus de imagini - iar un sport profesional,
care pentru a exista depinde de spectatorii sai, este perfect adaptat pentru televi ziune. Imaginile n miscare transmit actiunea asa cum se realizeaza ea,
dar furnizeaza si elementul-cheie n reportajul de televiziune. Calitatea imaginilor de
care dispune un jurnalist de televiziune va determina, de regula, si importanta cu
care va fi tratat reportajul sau daca el va mai fi folosit sau nu. n ceea ce priveste
sportul, imaginile dramatice folosite n vederea ilustrarii unui reportaj nu constituie
dect rareori o problema. Totusi, imaginile constituiedoar unul dintre elementele
limbajului de televiziune.
Televiziunea foloseste multe din elementele jurnalismului radio: zgomotul de fond
(cunoscut n televiziune ca NATSOF - natural sound onfilm, zgomot natural pe
film), vocea unui jurnalist pe formatul unor imagini, fragmente de interviu,
fragmente de comentariu, voxpop-mi si muzica. nsa limbajul televiziunii este mai
variat si mai complex dect cel al radioului. Pe lnga imaginile n miscare,
televiziunea poate folosi si fotografii, materiale de arhiva, titluri si sigle care sa
faciliteze relatarea subiectelor; deoarece antreneaza doua dintre simturile noastre vazul si auzul - poate transmite informatia prin cele douij simturi n acelasi timp.
Secretul unui jurnalism profesionist de televiziune consta n a folosi mpreuna si
n acord perfect imaginile, cuvintele, sunetelesi, uneori, muzica, pentru a
comprima ct mai multe informatii n fiecare moment de emisie.[2]
n timp ce jurnalistul ne spune un lucru pe voiceover (v/o), putem vedea|actiunea
sau putem aduna informatii suplimentare din titluri sau sigle. Aceste elemente
suplimentare pot fi folosite de catre jurnalisti pentru a oferi informatii care altfel ar
trebui incluse nvoiceover. Un scenariu bun de televiziune foloseste nu doar
cuvinte, ci si imagini si alte elemente la unison, asa cum vedem mai jos.

Companiile de televiziune acopera evenimentele sportive n moduri diferite, n

functie de dimensiunea lor si de caracteristicile locale. Sportul constituie o parte
integranta a celor mai multe buletine de stiri de televiziune, numeroase canale
angajnd reporteri specialisti pentru prezentarea stirilor sportive. Uneori, acestia fac
parte dintr-un departament sportiv mai mare, care realizeaza att programe de stiri,
ct si transmisiuni din exterior (TE).
Cu toate acestea, n special n domeniul televiziunii, multe companii apeleaza la
companii independente de productie pentru a realiza materiale de stiri si a face
transmisiuni din exterior. Datorita echipamentului specializat si cunostintelor tehnice
implicate, adesea este mult mai rentabil sa se achizitioneze astfel de productii gata
realizate dect sa existe companii specializate n sport. Din acelasi motiv, cele mai
multe canale de televiziune apeleaza la serviciile unor comentatori si experti
analisti independenti.
Marele avantaj al radioului si televiziunii (n special al televiziunii), comparativ cu
presa scrisa, este acela ca pot transmite evenimentele n direct. Pot acoperi un
eveniment live ori l pot transmite ulterior, integral sau ca selectii. Dar accesul lor la
evenimente depinde n mod normal de cumpararea drepturilor de difuzare (de obicei,
de la consiliul de conducere sau, uneori, de la cluburi individuale sau promotori).

Drepturi
Drepturile pentru un eveniment sportiv snt vndute, n mod obisnuit, institutie care
ofera mai mult, desi poate fi preferata o organizatie de radio sa televiziune cu
o audienta mai buna sau cu un standard mai ridicat de acoperir n mod obisnuit,
evenimentele individuale snt incluse ntr-un package mare, care acorda aceleiasi
institutii de radio sau televiziune acces la toate meciurile dintr-o anumita liga sau
cupa ori la toate seriile - de exemplu, toate cursele de pe o anumita pista. n mod
normal, drepturile snt vndute pe multi ani, fapt care este si n avantajul financiar
al institutiilor media, aceste permitndu-si sa investeasca ntr-o infrastructura
costisitoare, necesara pent acoperirea evenimentelor transmise n direct.
Reprezentantii organizatiilor sau cluburilor sportive si pot mari venitur prin
vnzarea drepturilor de difuzare n mai multe tari (desi imaginile vor n mod
normal, asigurate de o singura institutie de televiziune), prin vnzarea drepturilor
secundare de a difuza cadre selectiv, imagini dintr-un singur me ori prin vnzarea
drepturilor de difuzare la radio.

Transmisiunile n direct

Avnd n vedere ca institutiile de radio si televiziune platesc foarte mult pentru drepturile de
difuzare, acestea ncearca sa profite la maximum de transmiterea evenimentelor sportive.
Evenimentele n direct (cunoscute si ca transmisiuni din exterior) snt acum transmise ca parti
dintr-un package, ntre introducere si comentariile ulterioare. Pentru a personaliza programele si a
le face mai incitante, institutiile televiziune cheltuiesc, n general, foarte multi bani pe generice
sau secvente de nceput, difuzate nainte ca prezentatorul sa faca introducerea programului. De
obicei, nainte de eveniment au loc discutii cu experti invitati n studio (actuali si fosti jucatori
sau antrenori) ori snt difuzate materiale montate despre jucatorii sau echipele implicate.
Evenimentul n sine poate fi urmat de interviuri luate dupa meci, de o analiza facuta de experti
sau de selectii din alte meciuri din aceeasi competitie. Transmisiunea se termina, de obicei, cu o
secventa formata din principalele incidente, difuzata pe un fond muzical. Din nou, prioritar este
sa existe varietate, pentru a mentine viu interesul audientei.
Acoperirea unor evenimente n televiziune urmeaza un model similar cu cel din presa scrisa articole premergatoare evenimentului, acoperirea evenimentului, comentarii - dar condensat
ntr-un interval de timp mult mai mic, inclus, de regula, ntr-un singur program.
O transmisiune din exterior a unui eveniment sportiv presupune o logistica mai complexa, o
planificare atenta, mobilizarea unui echipament costisitor si contributia unor profesionisti din
diverse domenii. Din acest motiv, de asemenea transmisiuni se ocupa, de multe ori, companii
specializate, contractate de institutiile media care detin principalele drepturi de difuzare. Avnd
n vedere ca sportul televizat reprezinta acum o industrie globala, compania ce
acopera evenimentul poate furniza imagini si altor institutii, care vor face propriile comentarii
si analize.

Transmisiunile din exterior

Transmisiunile radio din exterior snt relativ simple, implicnd, de regula, un arnalist nsotit,
poate, de un redactor - pentru sintetizarea informatiilor - si de i tehnician, care foloseste o
linie de legatura permanenta cu studioul. Pe de alta parte, o transmisiune din exterior la
televiziune implica o logistica si o tehnica mai complexe. Cele mai mari evenimente
sportive, cum ar fi Jocurile Olimpice, pot necesita foarte multe camere si jurnalisti care
sa lucreze n diverse locatii, timp de mai multe saptamni. Dar chiar si un singur eveniment
transmis din exterior implica o echipa numeroasa si un echipament foarte sofisticat.
Realizarea unei transmisiuni din exterior depinde de natura sportului ilustrat, nsa
abordarea este, n general, asemanatoare. Iata cum trebuie "acoperit un meci de fotbal
transmis n direct.

Camere
Acoperirea principala va fi asigurata de doua camere fixe, plasate pe o schela de televiziune,
care, de obicei, este suspendata de acoperisul tribunei principale a stadionului, la acelasi nivel

cu linia de la jumatatea terenului. O camera asigura cadre largi cu spatiul de joc, iar cealalta
asigura cadre strnse.
Exista si alte camere pe lateral, pentru prim-planuri cu jucatorii, antrenorii sau rezervele si
cu suporterii. Aceste cadre snt folosite pentru a arata bucuria i dupa un gol, pentru a vedea cum
snt tratati jucatorii accidentati sau cum reactioneaza suporterii si antrenorii la principalele
incidente. Cel putin o camera va fi purtata chiar de un cameraman - steadicam. Camera este
atasata de operator printr-un dispozitiv special care i permite sa se deplaseze pej marginea
terenului, pentru a surprinde mai bine un incident.
Exista camere si n spatele fiecarei porti si usor n lateral, pentru al nregistra
golurile si incidentele din spatiul portii si pentru a furniza reluarij din alte unghiuri dect cele
filmate de camerele de pe schela. De asemenea, pot fi camere la jumatatea distantei
dintre poarta si linia de la mijloci terenului, n special pentru a acoperi semnalarile de
ofsaid. Poate fi o camer si pe macara sau chiar atasata de un balon suspendat deasupra
stadionului, pentru a furniza cadre de sus.

Toate camerele snt situate pe aceeasi parte a terenului, pentru a evit confuzia
telespectatorilor cu privire la directia de joc a echipelor. Operator respecta instructiunile unui
regizor. Ei pot sa auda, de asemenea, comentariu meciului Comentatori si analisti
Comentatorii privesc, de regula, dintr-un unghi foarte bun, situat la mijlocul terenului.
Snt si ei n legatura cu regizorul. Prezentatorul si analistii ce asigura comentariile
nainte si dupa meci vor sta, de obicei, ntr-o cabina separata sau n studio.

Regizori si tehnicieni
Imaginile snt controlate dintr-un car aflat, de obicei, n afara stadionului, nauntrul
acestuia se gasesc monitoare de televiziune, pe care pot fi vazute imaginile filmate de
fiecare camera n parte. Regizorul selecteaza imaginea care trebuie difuzata ntr-un
anumit moment si le cere operatorilor sa ia anumite cadre. Acoperirea evenimentelor
sportive consta, n general, dintr-o combinatie de cadre largi, medii si strnse, alternate
rapid. Regizorul trebuie sa se asigure ca trecerile de la un cadru la altul se fac usor si nu
deranjeaza ochiul, iar momentele-cheie snt filmate din mai multe unghiuri.
Toate imaginile snt nregistrate de o serie de masini controlate de un tehnician, care
trebuie sa asigure pe loc reluari atunci cnd regizorul le cere. Echipa include si un
inginer de sunet, plus alti tehnicieni.
Evenimentele filmate pentru a fi difuzate selectiv snt, n mod normal, nregistrate de
un singur operator, care filmeaza de pe o schela fixata deasupra arenei, avnd astfel o
buna perspectiva asupra actiunii. Operatorul trece de la cadre largi la cadre medii si la
prim-planuri, n functie de ceea ce se petrece pe teren.
Deoarece secventele pentru difuzare selectiva trebuie montate
rapid, este important ca operatorul sa tina o evidenta corecta a momentelor-cheie. Casetele de
televiziune au time-code (timpi) n ore, minute si secunde, iar decupajul indica la ce

momente se afla golurile, ratarile, accidentarile, prim-planurile interesante si cadrele de

insert, cum ar fi reactia multimii. Acest decupaj le permite editorilor care trebuie sa reduca,
de exemplu, un meci de 90 de minute la un montaj de doua minute sa gaseasca rapid n
casetele neprelucrate(materialul needitat) secventele de care au nevoie

Abilitatile pe care telespectatorii si ascultatorii le observa cel mai mult n timpul

transmisiunilor snt cele ale jurnalistilor, comentatorilor si redactorilor care descriu
si explica actiunea. Acestia au nevoie de aceleasi cunostinte sportive ca si colegii
lor din presa scrisa, dar abilitatile si maniera de lucru snt, deseori, diferite.
Cei mai multi jurnalisti din presa scrisa acopera un eveniment sportiv singuri, n
timp ce jurnalistii de radio si televiziune lucreaza ntotdeauna n echipa. Aceasta
poate include si comentatori, redactori, precum si un regizor si tehnicieni. Pentru
evenimentele desfasurate pe un interval mare de timp, cum ar fi meciurile de
crichet sau tenis, acestia pot lucra n schimburi de aproximativ o ora, participnd la
comentarii alaturi de altii. Este extrem de important sa existe o buna relatie ntre
toti membrii echipei.
Desi meseriile celor care fac transmisiuni sportive snt privite ca fiind ceva
fascinant, munca lor poate sa implice deplasarea pe distante mari, program de lucru
prelungit, sosirea la un eveniment cu mult nainte si plecarea cu mult mai trziu.
Iar cine si face bine meseria acorda cteva ore si pregatirii.

Pregatirea
Cei care acopera transmisiunile evenimentelor sportive trebuie sa
cunoasca toate informatiile necesare n amanunt - de preferat sa le stie pe de
rost. Comentariul n direct necesita reactii imediate si, de multe ori, nu mai
este timp pentru a consulta notitele.
Este foarte important ca persoanele care comenteaza sa-i recunoasca pe jucatorii si
pe concurentii ce iau parte la eveniment. Multi poarta acum numele si numarul
pe tricou, dar, desigur, nu poti mereu sa le citesti n toiul actiunii. n cazul
anumitor sporturi, numele si numarul nu apar pe tricou, astfel nct comentatorii
trebuie sa poata identifica oamenii dupa figura. Daca intra jucatori necunoscuti,
comentatorii studiaza nainte de eveniment imagini filmate sau fotografii cu echipa,
dar chiar si fetele pot fi cu greu deosebite din celalalt capat al terenului de joc.
Multi comentatori ncearca sa gaseascadetalii prin care sa-i identifice imediat pe
jucatori - un jucator are ghete albe. altul are tricoul iesit din sort, unul este gras,
altul chel, nalt sau slab.
Identificarea oamenilor este una dintre cerintele de baza, dar un comentariu implica
mult mai mult. Daca un jucator face un lucru ce merita luat n considerare, e
nevoie sa se vorbeasca mai mult despre el, astfel nct snt necesare informatii
generale despre fiecare membru al echipei. Cei mai multi comentatori si scriu
notite despre fiecare jucator sau concurent, cuprinznd detalii despre cte goluri a
nscris, cte aparitii nationale sau internationale a avut, cte cartonase galbene ori
rosii a primit, la ce echipe a mai jucat etc.

Comentatorii trebuie sa aiba informatiile necesare pentru a plasa eveni mentul n

context. Trebuie sa stie ct de mult conteaza rezultatul pentru fiecare echipa,
rezultatele altor meciuri dintre acestea, urmarile victoriei sau nfrngerii,
consecintele acestora asupra antrenorilor si managerilor.
Echipele de comentatori snt formate, n principiu, din jurnalisti profesionist
foarte buni vorbitori, si fosti jucatori sau antrenori, alesi pentru
cunoastere profunda a tacticilor si regulilor de joc. Jurnalistii trebuie si ei sa
cunoasca comentatorii profesionisti, sa-i analizezi si sa ncerci sa-i copiezi pe cei
mai buni. n timp, ti poti dezvolta propriul stil, dupa ce nveti de la cei mai buni.

Riscurile unei transmisiuni n direct

Acoperirea n direct a evenimentelor sportive impune responsabilitati speciale din

partea celor implicati. Jurnalistii de presa scrisa, chiar si atunci cnd au un termenlimita foarte strict, au timp sa se gndeasca la ceea ce urmeaza sa scrie; n
schimb, comentatorii de radio si televiziune pot avea la dispozitie doar o fractiune
de secunda. n timpul unor evenimente sportive pot aparea multe momente polemice
sau dificile, pe terenul de joc sau n afara acestuia: ncaierari n tribune, scandari
rasiste, raniri grave ale concurentilor sau, n cazuri extreme, chiar si dezastre precum
cele de pe stadionul Hillsborough din Sheffield, unde aproape o suta de spectatori
au murit, ori incendiul fatal de pe terenul de fotbal din Bradford City. Jurnalistii
care transmit live trebuie sa tina cont de faptul ca prietenii si rudele celor implicati
pot privi sau asculta meciul. [3]
Interviuri
de dupameci
Avnd n vedere ca interviurile de dupa eveniment trebuie sa se ncadreze ntrun interval scurt de timp, este de preferat ca acestea sa fie pregatite nainte, iar
intervievatii sa stie exact ce vor fi ntrebati. Cele mai multe stadioane mari au o
camera speciala pentru interviurile de dupa meci sau anumite facilitati pentru
organizarea de interviuri n tunelul ce duce de la vestiare la arena ori pe marginea
terenului.
Unii jurnalisti prefera sa faca interviuri si cu antrenori sau concurenti ce nu snt
implicati direct n actiune n timpul evenimentului. Astfel de interviuri ajuta la
umplerea pauzelor de joc sau la explicarea momentelor-cheie, cum ar fi
accidentarile grave ale concurentilor, schimbarile de tactica sau nlocuirile. Aceste
interviuri snt luate, de obicei, n timpul pauzelor survenite, de exemplu, n urma
unei accidentari, a unor schimburi de final la tenis sau badminton, a prabusirii
unei porti la crichet sau n timp ce jucatorii se ndreapta spre urmatoarea gaura la
golf. Este esential ca potentialii intervievati sa stie de interviu si sa accepte sa-1 dea
dinainte - si, n plus, sa stie ca interviurile trebuie sa fie scurte.

2.2 Genurile utilizate n jurnalismul sportiv de televiziune

stirile sportive
Timpul dedicat difuzarii unor stiri sportive la televiziune variaza de
la fragmente scurte n buletinele generale de stiri sau n programele de stiri
la canale specializate pe stiri sportive, care acopera evenimentele n permanenta.
Desi drepturile de transmitere a principalelor evenimente sportive snt vndute
astazi canalelor individuale de radio si televiziune, acest lucru nu mpiedica alte
canale sa transmita stiri legate de subiectul respectiv nainte sau dupa desfasurarea
evenimentului. Cluburile si organizatiile sportive abia asteapta sa-si intensifice
campaniile publicitare care preceda evenimentul, pentru ca publicul sa fie interesat de
evenimentele lor si sa umple stadioanele. n mod similar, posturile de radio si
televiziune care detin drepturile de difuzare vor avea o audienta mai mare daca
transmit evenimentul naintea posturilor concurente. La conferintele de presa si la
interviurile dinaintea evenimentelorcu jucatorii si antrenorii pot participa asadar
reprezentanti ai tuturor posturilor de televiziune, desi unele dintre ele ar putea
decide sa nu faci| publicitate unor subiecte acoperite de posturile concurente.
Dupa eveniment, acordurile mutuale de acces la stiri permit adesea canalelor de
televiziune care nu detin drepturi de difuzare sa prezinte secvente n cadrul
buletinelor de stiri.
n ultimii ani, aspectul paginilor Web a avut o influenta deosebita asupr modului
n care snt prezentate stirile sportive de catre televiziune, n special cazul canalelor
speciale de stiri sportive si al programelor ce prezinta rezultatei diferitelor
competitii sportive. Cu toate ca televiziunea nu a renuntat prezentatorii n
direct pentru a introduce reportaje si pachete de stiri, aparitia lor pe ecran este acum
completata de text, n stilul paginilor Web, telespectatorul este bombardat cu
informatii n permanenta schimbare n partile laterale si jos ale ecranului,
schimbare determinata de cererea tot mai mare de statisticsportive si de scoruri
exacte si actualizate imediat.

Structura reportajului
n timp ce majoritatea reportajelor din presa scrisa urmeaza o
structura clasica, formatul unui reportaj la televiziune va varia n functie de
importanta reportajului, de timpul alocat producerii sale si de elementele pe care
jurnalistul le are la dispozitie.
Reportajele din televiziune se grupeaza n patru categorii:
stirea de ultima ora

Cel mai simplu material de televiziune este stirea de ultima ora. Prezentatorul
buletinului, care este tot timpul n fata telespectatorilor, citeste stirile de pe
un prompter. stirile de ultima ora snt scrise pentru a transmite rapid reportajele n
premiera sau atunci cnd un anumit reportaj nu dispune de imagini.
Exemplu
Prezentatorul buletinului: Potrivit unei stiri de ultima ora, fostul fotbalist de la Leeds
Unitedsi Wales, John Charles, a murit la vrsta de 72 de ani. Charles a marcat 42 de
goluri ntr-un singur sezon pentru Leeds, stabilind astfel un record al clubului care nu a
fost egalat nici pnaastazi. Mai trziu a fost transferat la clubul italian Juventus contra
unei sume record.[4]

Voiceover
Daca exista imagini filmate special pentru un anumit reportaj sau daca ele au fost
luate din arhiva, acestea vor ilustra stirea prezentata de crainic. Acest mod de a
transmite stirile poarta numele de voiceover. Prezentatorul ramne n cadru cnd
introduce subiectul. Imaginile snt apoi inserate pe vocea prezen tatorului, n timp
ce acesta continua sa citeasca. Imaginile disponibile vor dicta modul n care este
scrisa stirea.
Exemplu
Introducere: Fostul fotbalist de la Leeds United si Wales, John Charles, a murit la vrsta
de 72 de ani.
V/o (Vocea prezentatorului de stiri peste imagini)
Astfel de goluri i-au adus lui Charles reputatia unuia dintre cei mai mari fotbalisti ai
tuturor timpurilor. El a marcat 42 de goluri ntr-un singur sezon pentru Leeds, iar mai
trziu a fost transferat la clubul italian Juventus contra unei sume record.[5]
Upsound
Daca exista unul sau mai multe interviuri, pot fi difuzate fragmente din acestea
la finalul unui voiceover, transformndu-1 ntr-un upsound. Ceea ce spun
intervievatii va influenta modul n care este scrisa stirea.
Exemplu
Prezentatorul buletinului: Lumea fotbalului i-a adus omagiu lui John Charles, I fostul
fotbalist de la Leeds United si Wales, care a murit la vrsta de 72 de ani.
naintasul de centru care a marcat 42 de goluri ntr-un sezon pentru Leeds sa mbolnavit n timpul unei vizite n Italia si a suferit o interventie

chirurgicala la picior, din cauza unui cheag de snge. A fost transportat napoi n
Anglia ntr-uni avion particular apartinnd fostei sale echipe, Juventus, dar a murit n
aceastj dimineata ntr-un spital din Wakefield. n cariera sa, jucatorul nu a fost
niciodat avertizat sau dat afara si a fost cunoscut ca Blndul Urias.
Fragment de interviu (Managerul clubului Wales, Mark Hughes)
"M-a impresionat dintotdeauna umilinta de care dadea dovada de fiecare
dat cnd lntlneam - si totusi a fost cel mai bun jucator care a mbracat tricc galez. l
vom regreta."[6]
Package
O stire importanta sau complexa va fi de regula prezentata
ca package. Ace lucru presupune ca reporterul sa nregistreze pe caseta mai multe
elemente, ca includ de obiceivoiceover si fragmente de interviu. Packages pot include
si top-uri, un stand-up al reporterului, material de arhiva, imagini statice, NATS( si
muzica. Prezentatorul buletinului citeste un text pentru a introduce materia video
nregistrat n prealabil, care a fost realizat de catre un alt jurnalist. Fiecare
element dureaza putin - de obicei maximum 20 de secunde - pentru a mentine
atentia telespectatorului.
Package-ul de televiziune se foloseste cel mai mult de resursele
limbajului mediului nconjurator. Remarcati faptul ca introducerea este aproape
identica cu cea din ziar. Pronuntarea numelui reporterului accentueaza faptul ca
acesta se afla alaturi de echipa, ceea ce confera mai multa autoritate stirii.
Muzica
dansului
calypso
localizeaza
actiunea
si
confera
unitate
ntregului package, n timp ce scenariul este conceput n functie de imaginile folosite
de reporter. ncepnd cu imagini alb-negru de la ultima victorie a Angliei, sugereaza
ca este vorba de o alta epoca, iar vocea comentatorului (care degraba completeaza
dect descrie direct imaginile) subliniaza acest lucru.
Trecerea de la amintirea unui om ce a ajuns pe Luna la un cadru cu
Luna realizeaza o legatura lina cu prezentul, iar largirea cadrului pe plaja
este maniera simpla de a localiza actiunea n Caraibe. Cadrele cu copiii
jucnd crichet acolo subliniaza diferentele dintre cele doua culturi si sugereaza ca
asa au nceput si jucatorii echipei West Indian.
Avnd n
vedere ca, n cea mai mare parte, evenimentele sportului profesionist snt acum filmate,
materialul de arhiva reprezinta unul dintre cele mai utile instrumente ale jurnalistului
sportiv de televiziune. Aproape tot timpul puteti gasi cadre cu oameni sau evenimente de
care aveti nevoie.
Aceste cadre ar trebui totusi alternate cu imagini noi, atunci cnd
este posibil. n cazul de fata, cadrele cu magazinul si plantatia de trestie-de-zahar

adauga parfumul locului si potenteaza interesul

comentatorului i introduce subtil n subiect.

privitorului,

iar

vocea

Reportajul se termina multumitor si simetric, cu cadrul unui jucator englez de

crichet n clipa n care l nvinge pe unul de la West Indian, dar cu o tenta amuzanta.
Cadrele cu plaja ne readuc si ele la nceputul package-ulni, n care s-au folosit multe
elemente din limbajul de televiziune, pentru a reda mai multe informatii ntr-un
interval scurt de timp.
Att radioul, ct si televiziunea mai dispun si de alte optiuni ce ajuta
la mbunatatirea ilustrarii subiectelor sportive si la o mai mare varietate. Packages snt
folosite deseori ca baza pentru o discutie de studio, cu invitati care comenteaza
subiectul n cauza.
Packages pot avea un impact mai mare daca reporterul relateaza n direct sau ca si
cum s-ar afla la fata locului. Plasarea unui reporter n afara unui stadion creeaza
impresia ca acesta poate comenta evenimentul chiar n momentul desfasurarii lui.
Atunci cnd reporterii si introduc si si ncheie subiectele j astfel, packages se mai
numesc sidoughnuts ("gogosi"), deoarece umplu golul din mijloc.
Tipuri de stiri
Radio

TV

stirea pe scurt - citita de

prezentatorul de stiri

stirea de ultima ora

Voicepiece (depesa) - citita

de prezentatorul de stiri

Voiceover

stirea pe scurt
sauvoicepiece cu
fragmente

Upsound

Package - mixaj de
reportaje si fragmente

Package

Invitati n
studio/intervievati adesea, dupa package

In direct/ca si cum ar fi n
direct
Interventie (asemenea unui
intro din presa scrisa)

Introducere
j

Daca un subiect este abia la nceput si nici un package nu e disponibi acelasi

efect poate fi obtinut prin realizarea unui interviu n duplex sau prii trimiterea
reporterului la fata locului, n vederea realizarii unui interviu ii direct cu un
expert care sa poata comenta subiectul.
Daca nu se pot transmite imagini live de la fata locului, acelasi efect poan fi obtinut
prin nregistrarea unui fragment ca si cum ar fi n direct si trimitere acestuia napoi
la studio. Aceste fragmente snt cunoscute sub denumirea as-lives ("ca si cum ar
fi n direct").
Cum

se

realizeaza un scenariu
n transmisiunile de televiziune nu este de ajuns ca scenariile sa fie la obiect,
informative si antrenante, desi aceste lucruri snt importante. Scenariile trebuie
redactate ntr-un mod care sa le faca usor de citit, adica frazele sa fie scurte, simple,
fara multe propozitii secundare.
Emisiunile de televiziune snt ca un spectacol, iar modul n care un jurnalist citeste
un scenariu n emisie influenteaza perceptia auditoriului cu privire la subiect.
Scenariile trebuie citite cu siguranta si autoritate (ocazional, si cu putin farmec sau
solemnitate). Acest lucru este mai usor de realizat daca cititi un text redactat de
dumneavoastra, deoarece puteti scrie asa cum considerati ca va este mai usor sa
cititi. Cei mai multi dintre jurnalisti considera unele cuvinte sau expresii greu de
pronuntat. Este o idee buna sa cititi fiecare propozitie cu voce tare dupa ce ati scriso, pentru a fi siguri ca nu veti avea probleme de pronuntie. Cititi ntregul scenariu cu
voce tare dupa ce l terminati,nainte de a ncepe sa-1 nregistrati. Faceti
modificarile necesare, pentru a va fi mai usor sa-1 cititi - adica reformulati o
propozitie sau nlocuiti un cuvnt. si ntotdeauna repetati-va textul nainte de a
nregistra sau a citi n direct.
Scenariile trebuie citite ntr-o maniera care sa le accentueze semnificatia pentru
ascultator.
Aceasta
nseamna
ca
trebuie
sa
reliefati
cele
mai
importante cuvinte. ncercati sa evitati monotonia, altfel veti pierde
atentia ascultatorului. De multe ori este o idee buna sa puneti accentul pe primul
cuvnt, deoarece astfel veti atrage atentia ascultatorului.Nu ezitati sa schimbati un
scenariu scris de altcineva (cu conditia sa nu i j modificati sensul), daca va vine

greu sa-1 cititi, pentru ca nu exista doi oameni care sa aiba acelasi stil de a citi.
Prezentatorii de stiri parcurg ntotdeauna tot buletinul nainte de a intra n emisie si
modifica
toate
cuvintele
sau
frazele
care
se
potrivesc
.
Cum se face o relatare video
Jurnalistii de televiziune fac uneori att relatari video, ct si nregistrari
audio pentrupackages. Daca realizati o interventie video, ncercati sa o faceti
ct mai interesanta. Imaginea unui reporter mergnd printr-un anumit
loc, santurile de pe traseul unei curse pe motociclete, de exemplu, sau
printre greutati si biciclete ntr-o sala de gimnastica - este mult mai interesanta si
mai plina de informatii dect imaginea unui jurnalist care ramne nemiscat
n acelasi loc. Schimbarea de cadru introduce mult mai mult privitorul
n atmosfera. si mai eficient este sa explicati n fata camerei despre ce
vorbiti: rostiti o parte a relatarii n timp ce schiati pe o portiune a prtiei de slalom
orijde la bordul unui monoport de Formula 1 sau al unei masini de raliu.

Interviurile de televiziune
Interviul reprezinta un ingredient important pentru aproape orice forma
de jurnalism sportiv de televiziune. Este un element vital pentru upsounc
sipackages si n acoperirea n direct sau nregistrata a evenimentelor sportive. Multe
dintre regulile pentru interviurile din presa scrisa aplica n egala masura si n
cazul interviurilor de radio si televiziune. Totusi^ este destul de usor pentru un
jurnalist de presa scrisa sa selecteze frazentmplare sau chiar expresii din cel
mai anost interviu si sa obtina un produ interesant. Pentru ca un interviu de radio
sau televiziune sa fie eficient, esti important, pe de o parte, ca intervievatul sa
vorbeasca si sa para interesai. De asemenea, este important ca intervievatorul sa
obtina un interviu captivar mai ales daca e n direct si nu poate fi montat. Este mai
usor de convins anumite personalitati sportive sa ofere interviuri n exclusivitate
pentru radio sau televiziune dect pentru presa scrisa. Acestia stiu ca nimic din ceea
ce spun nu poate fi denaturat (desi poate fi folosit selectiv). Aparitia la televiziune
mngie orgoliul multor oameni, iar cei care au fost implicati n sportul de performanta
snt obisnuiti cu audiovizualul, fiind putin probabil sa devina agitati din cauza
microfoanelor sau a camerelor de luat vederi.
n plus, trebuie avute n vedere si alte cerinte impuse de audiovizual. Deseori, trebuie
sa convingeti persoanele intervievate sa vina ntr-un studio sau sa mearga ntr-o
anumita locatie care sa asigure un cadru potrivit pentru interviu, n astfel de situatii,
jurnalistii trebuie sa fie mereu pregatiti sa asigure transportul sau decontarea
acestuia, daca este necesar, si sa aiba grija sa nu iroseasca timpul interlocutorilor,
facndu-i sa astepte.

Tehnica interviului
Alegerea locatiei pentru un interviu este primul lucru ce trebuie avut n vedere.
Un cadru potrivit (sau un zgomot de fond adecvat) ajuta la crearea atmosferei. La
televizor, daca faci un interviu cu un antrenor de hochei pe gheata sau cu un
canotor n fata ambarcatiunii, obtii acelasi efect. n mod similar, felul n care este
mbracat intervievatul - cu un trening sau un tricou - ajuta la stabilirea contextului
adecvat.
Importanta tot mai mare a sponsorilor n sport face ca unii intervievati sa insiste ca
interviurile sa se realizeze n fata panourilor cu numele sau siglele sponsorilor.
Multe institutii de radio si televiziune accepta acum acest fapt ca fiind inevitabil,
dar pot intra n conflict cu unele prevederi ale organizatiilor |ce reglementeaza
activitatea acestor institutii. Puteti fi nevoit sa-i cereti unui intervievat sa-si scoata o
sapca sau un alt obiect de vestimentatie pe care apare la urnele unui brand, sau unui
operator sa fixeze cadrul n asa fel nct sa nu |apara numele firmei.
Orict de experimentati ar fi cei pe care i intervievezi (multi manageri si a ntrenori
fac zeci de interviuri de radio si televiziune pe saptamna), important este sa-i faceti
sa se simta n largul lor nainte de a ncepe interviul. O gluma nainte de a ncepe
filmarea va sparge gheata, l va relaxa pe intervievat si va crea o relatie mai
placuta. Acest lucru este extrem de important pentru a scoate la iveala
personalitatea intervievatului.
Interviurile de televiziune pot implica mai multe persoane (un jurnalist, un
operator, un sunetist si, uneori, un regizor sau un producator). Acest lucru poate
sa-i faci pe unii intervievati mai agitati, desi acum aceasta problema devine
ma nensemnata. Echipele de televiziune s-au redus ca marime n ultimii
ani. Acum se obisnuieste sa fie doar un reporter cu un operator, iar unele compar de
televiziune au nceput sa reduca echipa la un singur om - videojurnalist i VJ. Daca
un intervievat este intimidat de marimea unei echipe, numa membrilor poate fi
redus, lasndu-1 pe jurnalist sa tina microfonul.
O alta metoda de a-i relaxa pe intervievatii la televiziune este sa ncerca sa-i faceti
sa ignore camera. n nici un caz intervievatii nu trebuie sa priveas fix n camera. n
schimb, trebuie sa se uite usor n afara camerei, la inte vievator. Acest lucru da
privitorilor impresia ca trag cu urechea la o conversatie Cel mai usor mod de a obtine
aceasta senzatie este sa-i spuneti intervievatului; "Ignorati camera si vorbiti doar cu
mine".
Cele mai multe interviuri de radio si televiziune snt prenregistrate, iar cele mai
multe cazuri jurnalistii vor fi interesati doar de un scurt fragment, care-1 vor folosi
ca parte aurnii package. n astfel de cazuri, este important i obtineti cea mai potrivita
exprimare, ntr-un mod viu si concis.

Intervievatorul trebuie sa asculte cu atentie modul n care snt

formul raspunsurile. Daca nu snt destul de interesante, contin prea multe
ezitari limbajul folosit este mult prea complex, intervievatorul trebuie sa
gaseascij alta modalitate de a mai adresa o data ntrebarea, atunci cnd
intervievatul] mai relaxat. Astfel, puteti obtine o versiune mai buna a raspunsului.
n ultii instanta, daca persoana a vorbit despre doua lucruri cu legatura ntre ele
I doua raspunsuri diferite, pe care le puteti edita cu greu, rugati-o sa
rep raspunsurile ntr-o singura propozitie. Intervievatorii trebuie sa se ferea nsa
sa influenteze raspunsurile.
Unii oameni pot fi foarte volubili si chiar greu de oprit atunci cnd ca nu este
pornita, pentru ca dupa nceperea interviului sa dea raspunsuri sci monosilabice
sau dintr-o singura propozitie. Este util uneori sa le spu oamenilor nainte ce
intentionati sa-i ntrebati si sa le explicati scopul intervii
Binenteles,
trebuie ntotdeauna sa procedati astfel, daca ei va solicita acest lucru. Interviurile nu
au scopul de a-i lua pe oameni prin surprindere, ci de a-i ajuta sa-si exprime clar
punctul de vedere. Totusi, rareori merita sa repetati un interviu de radio si
televiziune sau sa petreceti mult timp discutnd fara formalitati despre subiectul n
cauza nainte de a ncepe. Intervievatii pot avea impresia ca au raspuns deja la
ntrebari, astfel ca rareori snt la fel de deschisi n interviul propriu-zis.
ncercati ntotdeauna sa formulati ntrebari deschise, la care nu se poate raspunde
prin "da" sau "nu". Evitati sa anticipati n ntrebare posibilul punct de vedere al
intervievatului(Probabil ca snteti foarte multumit de rezultat, nu-i asa ?), deoarece
puteti obtine doar o aprobare.
Este important ca intervievatorul sa fie sigur pe el si bine informat. Este o idee buna
sa pregatiti ntrebarile nainte. Nu veti avea timp (mai ales daca interviul e n direct)
sa ncercati sa va amintiti ntrebarile pe care le-ati uitat, asa ca scrieti-le, daca este
necesar.
Este bine sa ncepeti cu o ntrebare generala (Cum priviti meciul ?) si sa adresati
apoi ntrebari exacte, daca nu s-a raspuns deja cu privire la subiect. Daca nu vreti
sa pierdeti atentia publicului, evitati ca raspunsurile sa fie prea lungi - 20 sau 30 de
secunde snt de ajuns. Nu va ntrerupeti interlocutorul prea des, dar fiti pregatit sa
faceti acest lucru daca raspunsurile snt prea extinse, se ndeparteaza de subiect
sau pur si simplu snt plictisitoare.
Daca un interviu este n direct, trebuie sa va ncadrati ntr-un interval strict de timp.
Spuneti-i intervievatului dinainte ct va dura interviul si stabiliti un semn prin care
sa-1 avertizati cnd se termina timpul alocat. ncercati sa realizati interviul n asa
fel nct sa acoperiti toate punctele care va intereseaza n intervalul de timp
disponibil.

Binenteles, trebuie ntotdeauna de procedat astfel, daca ei va solicita acest lucru.

Interviurile nu au scopul de a-i lua pe oameni prin surprindere, ci de a-i ajuta sa-si
exprime clar punctul de vedere. Totusi, rareori merita sa repetati un interviu de radio
si televiziune sau sa petreceti mult timp discutnd fara formalitati despre subiectul
n cauza nainte de a ncepe. Intervievatii pot avea impresia ca au raspuns deja la
ntrebari, astfel ca rareori snt la fel de deschisin interviul propriu-zis.