STUDIU PRIVIND CHELTUIELILE DE CAPITAL SI INVESTITIILE PUBLICE

DE INTERES LOCAL

CAP.I: INTRODUCERE

Sistemul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice sunt un concept financiar al crui coninut l reprezint

exprimarea n form bneasc a relaiilor economico-sociale aprute ntre stat (pe de o
parte) i persoane fizice i juridice (pe de alt parte) cu ocazia folosirii resurselor
financiare ale statului i n scopul exercitrii funciilor i atribuiilor acestuia.
Conceptul de cheltuieli publice este legat de ndeplinirea funciei de alocare a
finanelor publice i anume de componenta ei privind repartizarea i utilizarea
resurselor financiare ale statului.
n sfera de cuprindere a acestor cheltuieli se includ, dup criteriul instituiei care le
efectueaz:
1. cheltuieli publice efectuate de administraiile publice centrale de stat, care pot fi
particularizate dup sursa de finanare n:
a. finanate din bugetul de stat (bugetul central de stat, n cazul statelor federative),
b. finanate din bugetul asigurrilor sociale de stat,
c. finanate din fonduri speciale (bugetare sau extrabugetare);
2. cheltuieli publice efectuate de administraiile publice locale, care, n cazul statelor
federative, se regsesc pe dou niveluri ale ierarhiei structurii administrativ-teritoriale:
a. efectuate de organele administrativ-teritoriale intermediare (state, provincii, regiuni
.a.),
b. efectuate de organele administrativ-teritoriale locale (orae, commune etc.);
3. cheltuieli publice
le/supranaionale.

efectuate

de

organisme/administraii

internaiona-

1
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

[Type text]
Unele din aceste cheltuieli pot fi transferuri ntre componentele sistemului naional de
bugete. Dac lum drept criteriu includerea sau nu a acestor transferuri n cheltuielile
publice, acestea se clasific n:
1. cheltuieli neconsolidate, care cuprind respectivele transferuri, fiind deci totalul
cheltuielilor publice din sistemul naional de bugete:
TCP = Cc + Ci + Cl, unde:
TCP = total cheltuieli publice,
Cc = cheltuielile publice ale administraiilor publice centrale,
Ci = cheltuielile publice ale organelor administrativ-teritoriale intermediare
Cl = cheltuielile publice ale organelor administrativ teritoriale locale
2. cheltuieli consolidate, care nu cuprind respectivele transferuri:
CPC = TCP T, unde:
CPC = cheltuieli publice consolidate,
T= transferuri ntre administraiile publice centrale i cele intermediare i locale.
Destinaia cheltuielilor publice genereaz o structur a lor pe dou componente:
1. avans de produs intern brut, reprezentnd cheltuieli ale instituiilor publice pentru
formarea brut de capital;
2. consum definitiv de produs intern brut, reprezentnd orice alte cheltuieli ale
instituiilor publice, numite n mod obinuit i curente sau de funcionare.
Cheltuielile publice pot fi structurate i dup criteriul sursei formale de finanare:
1. cheltuieli bugetare, finanate din bugetul de stat, din bugetul asigurrilor sociale de
stat, din bugetele locale/intermediare sau din bugetele instituiilor publice autonome;
2. cheltuieli finanate din fonduri cu destinaie special;
3. cheltuieli extrabugetare, finanate din resurse financiare neincluse n bugetele
administraiilor/instituiilor publice; veniturile care se pot constitui ca extrabugetare
sunt menionate sau decurg din prevederi legale; cheltuielile efectuate din aceste
venituri sunt stabilite n mod autonom de administraia/instituia public ce a realizat
venituri extrabugetare; att veniturile, ct i cheltuielile respective sunt definite ntr-un
plan de venituri i cheltuieli extrabugetare i sunt supuse controlului financiar privind
legalitatea constituirii/utilizrii lor;
4. cheltuieli efectuate din bugetul Trezoreriei publice (n statele n care legea prevede
execuia bugetului de stat prin Trezoreria public).
2

[Type text]
Toate aceste patru criterii de structurare a cheltuielilor publice au n vedere coninutul
lor. Din acest coninut rezult evident deosebirea ntre cheltuielile publice i
cheltuielile bugetare:
1. Sfera cheltuielilor publice o include pe cea a cheltuielilor bugetare, adic acestea
din urm sunt parte a celor dinti i le includ numai pe cele efectuate din bugetul de
stat, din bugetele locale/intermediare i din bugetul asigurrilor sociale de stat.
Cheltuielile publice le include pe acestea i, n plus, pe cele efectuate din fonduri
extrabugetare, din fondurile autoritilor/instituiilor internaionale/supranaionale sau
din veniturile proprii obinute de instituiile publice.
2. Cheltuielile bugetare se efectueaz strict pe baza creditelor bugetare, n timp ce
cheltuielile publice se efectueaz i pe baza altor surse financiare dect creditele
bugetare. Aceasta nseamn c efectuarea cheltuielilor bugetare se poate face strict n
limita i pe baza aprobrii lor de ctre Parlament sau de ctre autoritatea
intermediar/local investit de acesta pentru a aproba bugete. Aceasta mai nseamn
i c efectuarea cheltuielilor bugetare este determinat nu numai de
constituirea/existena resurselor de finanare, ci i, n mod neaprat, de existena
aprobrii din partea organului legislativ pentru efectuarealor.
2.1 Clasificarea cheltuielilor publice
Varietatea cheltuielilor publice a fcut necesar introducerea unor criteria pentru
structurarea lor. Necesitatea decurge din nevoile de analiz ante sau postfactum, dar i
din cerinele procesului de elaboarare a bugetelor/programelor/ planurilor financiare i
de definire a indicatorilor bugetari.
Clasificaia cheltuielilor publice se poate face pe baza criteriilor de coninut, deja
menionate, dar i pe baza unora operaionale rezultate din practica financiar, n
primul rnd bugetar, i din practica statistic a diferitelor state. n prezent sunt
uzuale, de asemenea, criterii rezultate din practica i cerinele unor organisme cu
vocaie internaional sau mondial.
Principalele criterii de clasificaie operaional sunt:
1. Clasificaia administrativ, bazat pe instituiile prin care se efectueaz cheltuielile
publice: minister, departament, jude etc. Motivaia acestei clasificaii rezult din
faptul c asigur o repartizare a cheltuielilor pe o structur existent, bine ierarhizat
i care permite identificarea comod a ordonatorilor de credite, a beneficiarilor i a
legturilor lor pe vertical. Dezavantajul rezid n aceea c structura administrativ
sufer modificri relativ dese, ceea ce ngreuneaz analizele comparative n dinamic;
de pild, o comun/instituie este arondat azi unui jude/minister, iar mine
altuia, astfel nct dinamica cheltuielilor trebuie ajustat n cazul unei analize a
evoluiilor plurianuale.
2. Clasificaia economic presupune dou grupri:
3

[Type text]
A. dup natura cheltuielii:
a) cheltuieli curente sau de funcionare, adic acelea care asigur ntreinerea
activitii instituiei publice beneficiare, reprezentnd consumuri definitive i care
anual trebuie renoite;
b) cheltuieli de capital, numite i de investiii, care au n vedere dezvoltarea i
modernizarea instituiei beneficiare;
B. dup tipul de cheltuial:
c) cheltuieli privind serviciile publice, care presupun existena unei contraprestaii
aferente, ca de exemplu remunerarea unui serviciu (munca unui funcionar, o reparaie
efectuat de un depanator), plata unor furnituri etc.;
d) cheltuieli de transfer, care nu presupun contraprestaie; ele reprezint trecerea unor
sume de bani de la buget la dispoziia unor:
persoane fizice (pensionari, studeni, elevi omeri etc.), n care caz cheltuielile au
caracter social pentru c au n vedere susinerea lor ca indivizi fcnd parte din
categorii sociale defavorizate sau cu handicap;
administraii locale (jude, municipiu, ora, comun), n vederea completrii
resurselor lor financiare, n care caz au caracter mixt (i social i economic);
altor persoane juridice (instituii, ntreprinderi .a.), sub form de subvenii (de
costuri, de export, de restructurare, de redresare financiar etc.), n care caz au
caracter economic.
3. Clasificaia funcional, care are n vedere structura de activitate: domenii, ramuri,
sectoare, zone, regiuni. Aceast clasificaie este favorabil realizrii obiectivelor de
politic economic i financiar a statului deoarece permite identificarea unor
activiti sau spaii geografice care sunt cele mai recomandabile pentru
stimulare/descurajare prin prghiile fiscal, vamal, a cheltuielilor guvernamentale.
4. Clasificaia financiar are n vedere momentul n care este efectuat cheltuiala i
modul n care sunt afectate resursele financiare publice:
a) cheltuieli definitive, care se finalizeaz prin pli la scadene certe, astfel nct sting
angajarea statului pentru realizarea unui anumit obiectiv; de pild, plata salariilor
angajailor unui spital public sau virarea unei sume n contul unei lucrri de investiie
la o primrie;
b) cheltuieli temporare, reprezentnd operaiuni de trezorerie, reflectate n conturi
speciale, viznd rambursarea unor mprumuturi publice sau regularizarea unor
avansuri;

[Type text]
c) cheltuieli virtuale, reprezentnd cheltuieli care se pot declana numai condiionat de
producerea unui eveniment/risc; de exemplu: garanii de stat (statul va suporta
cheltuieli numai n msura n care cel garantat nu ndeplinete anumite clauze/condiii
pe care i le-a asumat fa de cel fa de care statul a garantat); de asemenea, cheltuieli
din rezerve (din rezerva bugetar, de exemplu, se acord ajutor financiar unor zone
calamitate).
5. Clasificaia ONU, folosit inclusiv de insituiile sale specializate, poate fi:
a) funcional, identificnd cheltuielile dup destinaia lor:
servicii publice generale (aparatul i administraia celor trei puteri n stat: legislativ,
executiv, jurisdicional),
aprare,
educaie,
sntate (inclusiv cercetare fundamental),
securitate social i bunstare (asisten, asigurri, protecie, toate de
natur social),
aciuni economice,
locuine i servicii comunale,
recreaie, cultur, religie,
alte cheltuieli;
b) economic, identificnd cheltuielile dup implicarea produsului intern brut:
consum final, formarea brut de capital (investiii n capital fix, creterea stocurilor
materiale, achiziii de terenuri, active necorporale, transferuri de capital).
2.1.1 Structura cheltuielilor bugetare n Romnia
n practica bugetar a Romniei, structura cheltuielilor bugetare, ca parte a celor
publice, a cunoscut modificri pronunate i alerte mai ales dup 1990. Reformarea
economiei i a statului a necesitat i o reform a bugetului n toate componentele
procesului bugetar. Se regsesc n aceasta: reforma fiscal, elemente ale reformei
administrative i instituionale, aspecte ale reformei legislative etc. n planul structurii
cheltuielilor bugetare, bugetul de stat, aa cum a fost el elaborate pentru anul 2004,
include la cheltuieli o structur pe trei criterii.
Clasificaia economic grupeaz cheltuielile n capitole, subcapitole, articole i
aliniate, ceea ce permite definirea conturilor din contabilitatea public n msur s
reflecte fidel alocarea fondurilor i execuia bugetar.
5

[Type text]
Structura cheltuielilor bugetare, conform acestei clasificaii, se prezint astfel:
I.Cheltuieli curente, din care:
1.Cheltuieli de personal
2. Cheltuieli materiale i servicii
3. Subvenii
4. Prime
5. Transferuri, din care:
a) consolidabile: de la bugetul de stat ctre bugetele locale i fondurile speciale;
b) neconsolidabile: burse, alocaii, pensii, ajutoare, indemnizaii, contribuii, cotizaii,
subvenii la unele dobnzi bancare .a. pentru studeni i elevi copii, IOVR, alte
persoane defavorizate/handicapate, organisme internaionale etc.
6. Dobnzi aferente datoriei publice
7. Rezerve
II. Cheltuieli de capital
III. mprumuturi acordate
IV. Rambursri de credite i pli de dobnzi i comisioane, din care:
a) privind creditele externe din care:
- rambursri;
- pli de dobnzi i comisioane;
b) privind creditele interne, din care:
- rambursri;
- pli de dobnzi i comisioane.
III. Cheltuieli social-culturale, n care se includ sectoarele nvmnt, Sntate,
Cultur, religie i aciuni pentru activitatea i de tineret i Asisten social
IV. Servicii i dezvoltare public, locuine, mediu i ape
V. Aciuni economice, care includ marile sectoare din economie:
industrie, agricultur i silvicultur, transporturi i comunicaii, alte
sectoare economice.
6

[Type text]
2.2 Analiza structural i dinamic a cheltuielilor publice
Acest gen de analiz se practic n mod curent pentru a depista tendinele i orientrile
privind evoluia cheltuielilor publice i, n particular, a celor bugetare, precum i
pentru efectuarea unor comparaii internaionale. Principalele grupe de indicatori
utilizai n acest scop sunt:
1. mrimea (cuantumul, volumul) cheltuielilor n expresie nominal i real;
2. structura cheltuielilor, ca pondere a componentelor n total;
3. indicii de cretere a cheltuielilor;
4. ponderea cheltuielilor n produsul intern brut;
5. cuantumul per capita.
1. Pentru calculul n expresie real a cuantumului cheltuielilor este necesar s se
defineasc anul de referin, adic cel ale crui preuri sunt considerate ca etalon ntro analiz dinamic, preuri numite constante. Fie 0 (zero) indicele prin care
identificm acest an ntr-o succesiune temporal pentru care se efectueaz analiza i t
indicele prin care identificm un an oarecare n respectiva serie dinamic (t = 1,2,...T).
Fie Cn cuantumul cheltuielilor n expresie nominal i Cr cuantumul lor n expresie
real. Oricare din aceti doi indicatori sunt indexabili temporal cu indicele t i avem n
plus c:
Se definete indicele de preuri al anului t n raport cu cel de referin IGPt / 0 , numit
deflator. Cuantumul cheltuielilor n expresie real n anul t este: Pentru informaiile
statistice privind bugetul, pe care o ar le furnizeaz, n baza conveniilor
internaionale, unor instituii/organizaii internaionale, se practic raportarea nu
numai n moneda naional, ci i ntr-o moned strin acceptat n cadrul acestor
convenii, de regul USD, iar mai recent EURO. n acest caz se utilizeaz cursul
mediu de schimb al anului la care se refer informaiile n cauz:
Cm = Cn / cs, unde:
Cm = cheltuiala exprimat n moneda strin convenit,
cs = cursul de schimb exprimat n lei / unitatea strin convenit (lei / USD sau lei/
EURO).
2.3 Caracteristicile principalelor cheltuieli publice
Principalele categorii de cheltuieli publice includ cheltuieli privind: aciuni socialculturale, asigurrile sociale, asigurrile sociale pentru sntate, aciuni economice i
servicii publice (generale, aprare, siguran naional, ordine public).
2.3.1 Cheltuieli publice pentru aciuni social-culturale
7

[Type text]
n epoca contemporan (dup 1950), efectuarea acestor cheltuieli se bazeaz pe
concepia statului bunstrii (welfare state), ale crui principii sunt:
garantarea unui venit minim, independent de forma de proprietate;
creterea securitii sociale n special pentru categoriile defavorizate
(bolnavi, btrni, handicapai, orfani, omeri .a.);
asigurarea unui standard de via ce evolueaz pozitiv, pe baza unor servicii sociale
predeterminate de regimul politico-statal, de tradiii, de nivelul de cultur i civilizaie
deja atins .a. Realizarea acestei concepii genereaz cheltuieli social-culturale,
reprezentnd servicii gratuite sau parial gratuite de care beneficiaz ntreaga
populaie sau o parte a ei. Importana acestor eforturi sociale rezid n faptul c ele se
finalizeaz ntr-un nou nivel, mai ridicat, al culturii i civilizaiei ce caracterizeaz
societatea/statul n cauz i care, la rndul lor, contribuie la dezvoltarea economic a
statului respectiv. n cadrul acestei concepii s-au individualizat aciuni viznd
securitatea social i aciuni viznd protecia social. Securitatea social se refer la
aciuni cu adres, directe, de care beneficiaz cei stabilii prin lege.
Protecia social se refer la aciuni de orice natur, directe sau indirecte, specifice sau
generale, iniiate de stat fa de fenomene sau activiti cu effect negativ asupra
populaiei. De exemplu, cheltuielile n infrastructura colar (coli noi, clase noi,
dotri, etc.) sunt incluse n protecia social, deoarece au un caracter general, vag,
neidentificabil pe un anumit beneficiar, dar cu posibil efect favorabil pentru oricare
cetean al rii : copil pentru c este sau va fi elev, tnr pentru c ar putea deveni
student, adult pentru c ar putea beneficia pentru copiii si sau chiar pentru sine
nsui n contextul educaiei continue. Cheltuielile de nvmnt pentru burse sunt
incluse n securitatea social pentru c au ca adres direct numai pe cei care
ntru copii) sau cu tarife modice; n acest caz finanarea se face preponderent prin
buget n completarea ncasrilor proprii respectivelor instituii sau prin constituirea
acestor ncasri n venituri extrabugetare. Finanarea acestor activiti se face n cea
mai mare parte din bugetele locale. Principala lor destinaie o reprezint activitile
curente (salarii, materiale, servicii i utiliti generale) i investiii n infrastructur
(construcii), iar ca excepie investiii n opere de art.
n multe ri (inclusiv Romnia) n categoria acestor cheltuieli se includ i cele pentru
culte, activitatea sportiv, aciuni pentru tineret i recreare/divertisment. Finanarea
prin sponsorizare, n ara noastr, este stimulat prin faptul c sponsorul poate
beneficia de reducerea cu 5-10% a bazei impozabile a impozitului pe profit, n funcie
de tipul de activitate (cultural, de culte, sportiv, pentru tineret, pentru recreare) pe
care a sponsorizat-o.
2.3.2 Cheltuieli publice pentru aciuni economice

[Type text]
n cadrul acestei categorii de cheltuieli se includ, n mod frecvent, i cheltuielile
pentru protecia mediului i cele pentru cercetare-dezvoltare. Acestea sunt efectuate
de stat n contextul funciei sale de reglare a proceselor economice. Intervenia
statului prin astfel de cheltuieli are efecte preponderente asupra echilibrului intern,
deoarece mrete cererea pe piaa intern prin cererea/consumul public, spernd ca
prin aceasta s se produc o relansare economic ce va avea efecte ulterioare n
echilibrul bugetului (prin creterea veniturilor fiscale).
Beneficiarul principal al acestor cheltuieli este sectorul economic public i, n mai
mic msur, sectorul economic mixt i cel privat. Dimensiunea sectorului public
este, de aceea, unul din factorii ce determin mrimea acestor cheltuieli, la care se
adaug orientarea politic a legislativului i executivului privind necesitatea i
eficiena unui sector public. Teoria economic consider, n general, neeficient
funcionarea sectorului economic public, deoarece tendina de a-l susine prin buget
(chiar n pofida unei puternice ineficiene) este o capcan n care guvernanii cad
adesea, ncercnd s evite nemulumirile sociale consecutive unei atitudini
neintervenioniste din partea guvernului. J.K. Galbrith atrgea atenia asupra efectelor
negative ale acestei modaliti de intervenie, care modific nefast mecanismul
minii invizibile (piaa i concurena), deoarece creeaz un regim inechitabil n
tratamentul agentului economic privat n comparaie cu cel public, n pofida faptului
c apartenena la un sector de proprietate nu trebuie s devin criteriu de
preferenialitate sau discriminare.
n rile dezvoltate europene ponderea sectorului economic public nu depete 25%
din producia ramurilor neagricole, iar n cele din America de Nord, Oceania i Asia
de sud-est (inclusiv Japonia) este pn la 10-15%. n toate aceste ri nu exist practic
sector economic public agricol, ntruct proprietatea public asupra pmntului este de
foarte mic ntindere. n timp, n toate aceste ri, dimensiunea sectorului public a
oscilat, urmare a unor legiferri privind etatizarea sau, respectiv, privatizarea,
ulterioare unor conjuncturi din care parlamentele sau guvernele au tras concluzii
privind oportunitatea unei sporiri/diminuri a respectivului sector.
Din punct de vedere al coninutului economic, cheltuielile publice pentru aciuni
economice includ cheltuieli curente (de ntreinere i funcionare, subvenii, avansuri
rambursabile, dobnzi subvenionate, cheltuieli financiare) i cheltuieli de capital
(investiii pentru nfiinare, restructurare, modernizare, amenajri .a.).
Din punctul de vedere al formei pe care le mbrac, aceste cheltuieli se constituie n
cea mai mare parte n ajutoare financiare: directe sau indirecte. Ajutoarele financiare
directe
sunt:
subvenii,
investiii,
avansuri
rambursabile,
finanarea
informrii/publicitii. Ajutoarele financiare indirecte sunt: avantaje fiscale, garanii.
A. Subveniile reprezint ajutoare financiare acordate de stat pentru ageni economici
n dificultate (activitate economic ineficient).
Subveniile se clasific n trei mari categorii:
9

[Type text]
a) subvenii de funcionare/exploatare, care au n vedere acoperirea diferenei ntre
preul de vnzare al unui produs/serviciu (mai mic) i costul acestuia (mai mare).
Dac preul de vnzare (mai mic) este rezultatul unei msuri administrative a statului,
atunci de astfel de subvenii pot beneficia i agenii economici privai;
b) subvenii pentru export, care iau cel mai adesea forma primei de export i au ca
scop susinerea puterii competitive a agenilor economici naionali pe piee strine.
c) subvenii pentru dobnzi, care au n vedere diminuarea costurilor presupuse de
apelul la credit al agenilor economici Acest lucru se poate realiza printr-o convenie
cu o banc comercial sau un consoriu/grup de bnci comerciale privind stabilirea
unei dobnzi sub nivelul pieei, urmnd ca diferena s o suporte statul din buget.
Accesul la credite cu dobnzi subvenionate poate fi plafonat sau nu, condiionat sau
nu, pentru toi agenii economici sau numai pentru cei publici. Pe de alt parte, se mai
poate realiza prin deschiderea de ctre stat a unor linii de credit cu dobnda sub
nivelul pieei, prin constituirea n buget sau ntr-un fond special a unor surse
financiare dedicate acestui scop.
B. Investiiile reprezint ajutoare financiare acordate de stat pentru dezvoltarea
sectorului public n general sau, mai ales, n ramuri sau zone (regiuni) defavorizate.
Obiectivele de investiii pot fi: crearea de noi uniti economice, extinderea unora
existente, modernizri, restructurri, infrastructur (ci de comunicaie i utiliti).
C. Avansurile rambursabile reprezint ajutoare financiare pentru finanarea n
coparticipare cu agentul economic organizator a unor aciuni externe de prospectare a
pieei sau de prezentare de produse. Aceste avansuri sunt restituite de agentul
organizator din vnzrile rezultate n urma respectivelor aciuni.
D. Finanarea informrii/publicitii reprezint ajutoare financiare destinate difuzrii
de informaii, studiilor de marketing sau de fezabilitate, organizrii de expoziii,
trguri, saloane etc. de prezentare sau participrii la astfel de manifestri.
E. Avantajele fiscale reprezint obligaii fiscale pe care agenii economici (publici sau
privai) le au fa de stat i la care acesta renun n beneficiul lor. Cele mai uzuale
forme sunt: amortizarea accelerat, reducerea impozitului pe profitul reinvestit,
creditul fiscal, diminuarea sau scutirea de unele impozite/taxe pentru investiiile
realizate n ramuri de interes major sau n zone considerate defavorizate .a.
F. Garaniile reprezint obligaii de plat pe care i le asum statul fa de creditori i
n beneficiul unui agent economic ce a solicitat acestora un mprumut, n cazul n care
acesta din urm nu poate onora sarcinile de rambursare convenite cu creditorii.
Sursa de finanare a tuturor acestor cheltuieli o reprezint bugetul de stat. n bugetul
Romniei aceste cheltuieli se regsesc n partea a V-a, Aciuni economice, defalcat
pe ramuri, i n partea IV-a Aciuni pentru servicii i dezvoltare public, locuine,
mediu i ape.
10

[Type text]

CHELTUIELI PUBLICEPENTRUPROTECIA MEDIULUI reflect politica

ecologic a statului i sunt efectuate de acesta pentru meninerea parametrilor
ecologici n contextul efectelor negative pe care dezvoltarea economic le-ar putea
avea asupra mediului natural. Aceast concepie, aprut la nceputul anilor 70 i
menionat n lucrarea Limitele dezvoltrii (Clubul de la Roma, 1972), este
cunoscut azi ca dezvoltare durabil i presupune concomitena dezvoltrii economice
cu, cel puin, pstrarea parametrilor de mediu. Intervenia statului n aceast chestiune
este determinat de caracterul public al mediului nconjurtor i de faptul c alterarea
lui afecteaz ntraga comunitate. Statul intervine, dar nu este echitabil i nici raional
ca eforturile de refacere/pstrare a caracteristicilor de mediu natural s fie suportate de
ntreaga societate n mod solidar. De aceea, n finanarea acestor aciuni, primeaz
principiul poluatorul pltete. Sursele financiare pentru astfel de cheltuieli sunt:
fonduri provenite de la/ cheltuite de agenii economici (penaliti pentru pagube
produse mediului, investiii pentru protejarea mediului/combaterea polurii,
impozite/taxe/redevene pentru consumul factorilor de mediu), fonduri ale bugetului,
fonduri speciale pentru protecia mediului/combaterea polurii, credite/ajutoare de la
organism internaionale.
Principalele cheltuieli suportate din buget sunt: investiii n mediu, avantaje fiscale i
subvenii pentru agenii economici care se implic n protecia mediului, finanarea
cercetrii tiinifice efectuate n beneficiul mediului.
3.CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE reflect
politica statului n domeniul tiinei i sunt efectuate de acesta pentru a susine i
ncuraja inovarea. Finanarea acestui domeniu se face cu anumite diferenieri, n
raport cu forma pe care o mbrac cercetarea:
a) cercetarea fundamental, al crei scop este inovarea teoretic, extinderea limitelor
cunoaterii; este finanat n mare msur de ctre stat;
b) cercetarea aplicativ, al crei scop este inovarea practic, respective crearea de
produse/servicii/tehnologii/tehnici/reete noi sau mbuntite; este finanat n mare
msur de agenii economici;
c) cercetarea de dezvoltare, al crei scop este aplicarea cercetrii i/sau transferul ei n
economie i societate i care este finanat n mare msur de agenii economici.
Principalele surse de finanare sunt: bugetul de stat, fondurile de cercetare-dezvoltare
ale agenilor economici, sursele externe. O poziie aparte i un rol deosebit n acest
domeniu revine universitilor, care efectueaz cercetri pe baz de contract (cu statul
sau cu ageni economici) i care i constituie fonduri proprii pe care, n mare msur,
le folosesc pentru finanarea infrastructurii cercetrii universitare (laboratoare, dotri,
echipamente, aparatur etc.), pentru ntreinerea unui mediu de documentare, de

11

[Type text]
comunicare i de schimb de informaii de nalt operativitate, ca i pentru formarea
resursei umane de cea mai nalt calificare pentru desfurarea cercetrii tiinifice.
Finanarea bugetar (i nu numai) a cercetrii are la baz principiul seleciei, al
competivitii ntre oferte de cercetare similare sau apropiate, din care este aleas una
pe baza programului propus finanatorului.
2.3.3 Cheltuieli pentru servicii publice generale, aprare, ordine public i siguran
naional Cheltuielile de acest tip sunt ocazionate de necesitatea existenei unor
organe specializate, rezultate din nsi existena statului. Acestea sunt:
a) organe ale puterii i administraiei publice, n care se includ:

instituia prezidenial sau monarhic;

organele puterii legislative centrale sau locale (parlamentul i camerele sale,
consilii locale);
organele puterii judectoreti; n ara noastr, aici se includ Ministerul Justiiei
i structura sa de tribunale, judectorii i curile de apel, Curtea Suprem de
Justiie i Ministerul Public;
organele executive centrale sau locale (guvern, ministere, prefecturi, primrii);
n ara noastr, aici se includ i Curtea de Conturi, Curtea Constituional,
Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, Avocatul Poporului, alte agenii i
oficii guvernamentale;

b) organele i organismele militare de aprare;

c) organele de ordine public, n care se includ:

poliia;
jandarmeria;
securitatea naional;
servicii de informaii;
servicii speciale de paz i protecie;

Factorii de care depind aceste cheltuieli sunt: mrimea i structura aparatului de stat
(n care un rol important revine birocraiei, regimului politic, aderrii la organisme
supranaionale sau cu vocaie internaional sau mondial), nivelul salarizrii
funciilor publice, factorii sociali (crima organizat, terorismul, corupia, tensiunile
sociale, urbanizarea etc.) nzestrarea tehnic .a. Finanarea cheltuielilor se face din
buget, din venituri proprii, din donaii i din credite externe. Principalele categorii de
cheltuieli sunt cele curente (ponderea puternic majoritar), incluznd salarii i
cheltuieli administrative i gospodreti i cele de capital (pondere mic, efectuate i
din credite externe), incluznd construcii, dotri informatice, mijloace de transport
.a. n ce privete cheltuielile de aprare se face distincia ntre:
cele directe, referitoare la ntreinerea forelor de aprare, dotarea lor, drepturile de
personal, hran i echipament/cazarmament, cercetare tiinific militar i/sau pentru
12

[Type text]
aprare; cheltuielile acestea sunt prevzute pentru Ministerul Aprrii i sunt
gestionate de ctre el;
cele indirecte, referitoare la iniierea unor aciuni militare de for sau lichidarea
urmrilor acestora, care sunt prevzute distinct n buget sau n fonduri speciale i sunt
gestionate direct de Guvern sau de alte ministere i organisme guvernamentale.
2.3.4 Cheltuieli publice privind asigurrile sociale
Asigurrile sociale sunt o form de protecie i sprijin, organizat de societate, pentru
cazul n care membrii ei sunt n incapacitate temporar sau permanent de a-i ctiga
prin munc existena lor i a familiilor lor. n noiunea de societate se includ: statul,
companiile naionale, regiile autonome, societile comerciale, unitile i
organizaiile cooperatiste, asociaii, ntreprinztorii particulari i nsei persoanele
fizice, care, toate, apar n calitate de contribuabili pentru fondurile de asigurri
sociale. Beneficiarii asigurrilor sociale sunt salariaii i pensionarii, membrii
cooperaiei i asociaiilor agricole, agricultorii, ntreprinztorii particulari i
meteugarii cu ateliere proprii, slujitorii cultelor, avocaii, personalul casnic sau de
serviciu al persoanelor fizice i asociaiilor de locatari .a., unii dintre ei automat, n
virtutea legii, alii n msura n care au fost i/sau sunt contribuabili. n afara lor,
beneficiari sunt i membrii familiilor lor, ca i copiii orfani, persoanele fr nici un
sprijin, familiile cu muli copii .a.
Riscurile de incapacitate de munc includ o palet foarte larg, cum sunt:
accidentrile, bolile, maternitatea, invaliditatea, vrsta sub sau peste limita legal de
munc, lipsa susintorilor legali, alte situaii deosebite.
Mulimea i diversitatea contribuabilor, beneficiarilor, riscurilor, surselor de finanare
confer asigurrilor sociale caracterul de sistem.
n ara noastr, sistemul asigurrilor sociale cuprinde urmtoarele componente:
a) asigurrile sociale de stat, cu caracter general, gestionate n principal de Ministerul
Muncii i Solidaritii Sociale i de Casa Naional a Asigurrilor Sociale;
b) asigurrile sociale profesionale, gestionate fie de un organism guvernamental, fie
de unul profesional i care includ:

asigurrile sociale din cooperaia meteugreasc i ale meteugarilor cu

ateliere proprii;
asigurrile sociale din asociaiile agricole
asigurrile sociale ale agricultorilor cu gospodrie proprie;
asigurrile sociale ale avocailor;
asigurrile sociale ale slujitorilor cultelor;
asigurrile sociale ale artitilor (plasticieni, muzicieni, compozitori, scriitori).

13

[Type text]
c) asigurrile sociale pentru sntate, dedicate exclusiv acestui scop i care sunt
gestionate de Casa Naional de Asigurri pentru Sntate i de casele judeene i a
municipiului Bucureti.
2.3.4.1 Asigurrile sociale de stat
Organizarea acestei componente a sistemului asigurrilor sociale este realizat pe
baza unor principii care exprim caracterul legal, general, garantat de stat, echitabil al
acestora.
1) principiul unicitii, potrivit cruia sistemul naional de asigurri sociale este
unic, expresie a solidaritii sociale generale i ntre generaii, dar i a
minimizrii riscurilor pe care le incumb organizarea unor sisteme private sau
facultative sau delimitate, pe care totui nu le respinge;
2) principiul obligativitii, potrivit cruia obligaiile contribuabililor i drepturile
beneficiarilor nu sunt facultative, fiind stabilite prin lege;
3) principiul generalitii, potrivit cruia sistemul are drept contribuabili pe toi
realizatorii de venituri din propria activitate i drept beneficiari ntreaga
populaie activ a rii, inclusiv membrii familiilor fiecrui cetean
activ,pentru toate riscurile i situaiile deosebite ce pot genera incapacitate de
munc i de asigurare a existenei;
4) garantarea de ctre stat, ceea ce nseamn c, n condiiile legii, deficitele
fondurilor de asigurri sociale sunt acoperite din bugetul de stat;
5) echitatea social, potrivit creia sunt contribuabili toi cei ce auposibilitatea s
contribuie i sunt beneficiari toate personale fizice care aucontribuit i/sau
sufer unul din riscurile menionate de lege;
6) scutirea
de
taxe
i
impozite,
aplicabil
petiionrii
pentru
dobndireadrepturilor de asigurrilor sociale, dar i unora dintre veniturile
dobnditen acest context (pensii, ajutoare, unele indemnizaii);
7) principiul imprescriptibilitii, potrivit cruia dreptul de asisten prin sistem
nu se pierde n timp, indiferent cnd s-a produs riscul acceptat prin lege;
8) principiul incesibilitii, potrivit cruia drepturile dobndite prin system sunt
considerate drepturi personale ce nu pot constitui obiect de tranzacie sau
cedare, nici mcar parial;
9) principiul autonomiei i descentralizrii, potrivit cruia asigurrile sociale se
realizeaz de ctre asigurai prin organizaii proprii, competente

Autoritate contractant:

Autoriti de implementare:

14

[Type text]
MINISTERUL
LUCRRILOR
LOCUINELOR

DEZVOLTRII, Ageniile de Dezvoltare Regional

PUBLICE
I

PROGRAMUL PHARE 2005

COEZIUNE ECONOMIC I SOCIAL

Schema de investiii pentru sprijinirea iniiativelor sectorului public n sectoarele

prioritare de mediu
(Schema de granturi: Investiii publice n sectoarele de mediu)

Studiul de Fezabilitate
(ANEXA a8)

Licitaie deschis
Linia de Buget: RO 2005/017-553.04.01.04.01

Numar de referinta: LD 1/2007

15

[Type text]

Studiul de Fezabilitate Imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor

menajere in

orasul Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

PRILE SCRISE:

1. DATE GENERALE
Studiul de fezabilitate este structurat in conformitate cu Ordinele ministeriale nr.
913/2005, emis de ministrul transporturilor, construciilor i turismului i nr. 762/2005
emis de ministrul finanelor publice care completeaz ordinul 1013/21001 emis de
ministrul finanelor publice i 873/2001 emis de ministrul lucrrilor publice.
a)

Denumirea investiiei

Obiectivul care urmeaza a fi realizat este Imbunatatirea sistemului de gestionare a

deseurilor menajere in orasul Macin si comunele partenere din judetul Tulcea.
b)

Elaborator

Proiectantul Studiului de fezabilitate este SC GIR SERVICES AS SRL, din Bucuresti,

Bulevardul Aviatorilor nr. 23, Sector 1.
c)

Ordonatorul principal de credite

Ordonatorul principal de credite este Consiliul Local Macin, judetul Tulcea, prin
intermediul Programului Phare 2005 Coeziune Economica si Sociala Schema de
Investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele prioritare de
mediu (Schema de granturi: Investiii publice n sectoarele de mediu) Linia de
buget: RO 2005/017-553.04.01.04.01.
d)

Autoritatea contractant

16

[Type text]
Autoritatea Contractanta este Consiliul Local Macin, judetul Tulcea, str. Florilor nr. 1
e)

Amplasamentul (ara, regiunea, judeul, localitatea)

Orasul Macin este situat in Regiunea de Dezvoltare 2 Sud Est, la limita de nord-vest a
judetului Tulcea, in apropierea orasului Braila. Comunele partenere in acest proiect
sunt urmatoarele: I.C. Bratianu, Grindu, Vacareni, Jijila, Smardan, Cerna, Peceneaga,
Turcoaia, Greci si Carcaliu, aflate la distante cuprinse intre 8 km si 40 km fata de
orasul Macin. In ansamblu, proiectul va implementa activitati de gestionare a
deseurilor menajere intr-un numar de 15 localitati din judetul Tulcea.
Tabel 1 Repartitia localitatilor partenere fata de Macin:
Localitate

Distanta
fata
Macin (km)

I.C. Bratianu

26,2

Grindu

27,4

Vacareni

15

Jijila

Smardan

13

Cerna

24

Peceneaga

40

Turcoaia

18,8

Greci

13,2

Carcaliu

10

de

Date privind asezarile umane din arealul de interes:

Tabel 2 Asezarile umane din arealul de interes

Denumirea asezarii

Felul asezarii

Numar locuitori

MACIN

Oras

11.099

GRINDU

Comuna

1.550

17

[Type text]
PECENEAGA

Comuna

2.022

CARCALIU

Comuna

3.285

CERNA

Comuna

2.144

-General
Praporgescu

sat

205

- Mircea Voda

sat

595

- Traianu

sat

1210

VACARENI

Comuna

2.359

SMARDAN

Comuna

1.093

JIJILA

Comuna

4.325

- Garvan

sat

1.460

GRECI

Comuna

5.846

TURCOAIA

Comuna

3.641

I.C. BRATIANU

Comuna

1.223

TOTAL

42.057

Orasul Macin este al doilea centru urban al judetului Tulcea, atat in ceea ce priveste
numarul de locuitori, cat si potentialul economic si perspectivele de dezvoltare in
viitor, reprezentand un important nod de legatura intre Dobrogea si Moldova,
asigurand trecerea catre judetul Braila prin punctul Smardan. Evolutia orasului Macin
si a teritoriului administrativ al acestuia se datoreaza existentei resurselor de materii
prime, terenurilor agricole, resurselor forestiere, legaturilor de transport rutiere si
fluviale la care se va adauga, prin executarea podului peste Dunare de la Braila, si
racordul feroviar.
f)

Tema, cu fundamentarea necesitii i oportunitii

Tema studiului o reprezinta imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor

menajere in orasul Macin si in comunele partenere, in conformitate cu normele
europene si cu legislatia nationala in vigoare, respectiv implementarea unui sistem
eficient, profitabil si operational de durata.
Autoritatile publice locale au facut eforturi deosebite pentru a planifica si implementa
dezvoltarea infrastructurii zonei prin realizarea de retele de utilitati (apa potabila,
energie electrica, energie termica, gaze naturale, canalizare etc), intretinerea retelei de
drumuri, organizarea sistemelor de invatamant si de asistenta sociala. In ceea ce
priveste gestionarea deseurilor, activitatea de salubrizare este sustinuta de catre
18

[Type text]
Serviciul de Gospodarie Comunala din cadrul primariei Macin, in conformitate cu
Hotararea Consiliului Local nr. 66/08.11.2000 de infiintare a Serviciului Public de
Gospodarie Comunala (SPGC), serviciu care are in subordine un numar de 60
angajati. In cadrul SPGC functioneaza Serviciul de Salubritate, avind un numar de 26
angajati dintre care: 1 sef serviciu, 5 muncitori calificati si 20 muncitori necalificati.
Anexat prezentam organigrama SPGC si HCL nr. 66/2000.
In conformitate cu prevederile Ordonantei nr. 87/2001 aprobata prin Legea 139/2002 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor, serviciul public de salubrizare
este parte componenta a serviciului public de gospodarie comunala si cuprinde
urmatoarele activitati (art. 4):
precolectarea, colectarea, transportul si depozitarea reziduurilor solide, cu exceptia
deseurilor toxice, periculoase si a celor cu regim special;
infiintarea si administrarea depozitelor ecologice de reziduuri si producerea de
compost
incinerarea si producerea de energie termica;
preselectarea si organizarea reciclarii deseurilor;
Implementarea proiectului va imbunatati capacitatea autoritatilor publice locale de a
contribui la protectia mediului prin:
cresterea nivelului de colectare selectiva
reducerea volumului de deseuri depozitate
reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile
reducerea impactului depozitelor de deseuri asupra mediului
reducerea cantitatilor de deseuri depozitate necontrolat
In prezent, in special in perioadele de vara, capacitatea de preluare a deseurilor
menajere este depasita generand un risc pentru sanatatea populatiei, risc care poate fi
neutralizat prin derularea acestei investitii, creand conditii propice pentru dezvoltarea
turismului si a activitatilor economice in zona.
In Diagrama 1 este prezentat Fluxul actual al gestionarii deseurilor menajere in Macin
si in comunele partenere.

19

[Type text]

Diagrama 1 - Circuitul actual al deseurilor menajere din Orasul Macin si com

Com

Macin

Cantitate totala de deseuri generata

8.472 t/an

Cantitate to

Cantitate de deseuri colectata in amestec 80% = 6.778

Cantitate
t/an de deseuri colectata
Deseuri
selectiv
transportata

la depozite neco
0 t/an

Depozitare

Depozitare
Depozit neconform Macin
6.778 t/an

Referitor la veniturile obtinute din aceasta activitate, acestea sunt scazute, la nivelul
anului 2006 suma obtinuta fiind de 270.940 RON. Aceste venituri provin din taxele de
salubritate colectate de la populatie si de la agentii economici din orasul Macin, in
conformitate cu prevederile art. 6 din Legea 139/2002. In prezent colectarea
deseurilor se realizeaza containerizat la blocuri si in sistem necontainerizat la
case/gospodarii. Valoarea taxelor se ridica la 3,05 RON /luna/gospodarie pentru
locuitorii la case si 2,44 RON /luna/apartament pentru locuitorii la blocuri. Pe an taxa
de salubrizare perceputa este de 29,3 RON/m3 pentru deseurile necontainerizate si de
19,5 RON/m3 pentru deseurile containerizate, colectate de la agentii economici.
Gradul de colectare a deseurilor in orasul Macin este cuprins intre 80% - 85% din
cantitatea generata.
Totodata, nerespectarea normelor legale cu privire la gestionarea deseurilor a atras
dupa sine si penalitati asupra Consiliului Local Macin din partea autoritatilor de
mediu. La aceste aspecte economice se mai adauga si gradul scazut de valorificare a
deseurilor reciclabile.
20

Depozite
1.7

[Type text]
Situatia gestionarii deseurilor in orasul Macin si in comunele partenere este prezentata
in tabelul 3:
Tabel 3 Situatia gestionarii deseurilor in orasul Macin si comunele partenere
Cantitati
de
deseuri
generate
anual
(tone)
N
r

Localitatea

MACIN

8.472

Asigurarea
colectarii
Grad de centralizate
colectare si
actual
depozitarii
(%)

Echipamente
colectare
transport

Pubele
Depozite /contai
nere
deseuri

SPGC
Macin

1*

80

de
si

Mijloace
de
transport

Colectare
selectiva
-

16/35

2**

PARTIAL

3**

PARTIAL

1**

tractor si remorca

GRINDU

86.4

PECENEAG
A

116.8

CARCALIU

CERNA

244

5**

VACARENI

127.3

2**

SMARDAN

68

1**

JIJILA
+GARVAN

316

2**

GRECI

304.3

3**

25

200

2**

3**

10 TURCOAIA
11

186.4

I.C.
BRATIANU

74.5

TOTAL

10.196

* - depozit neconform
** - depozit necontrolat
21

[Type text]
Asa cum reiese din tabel, doar orasul Macin beneficiaza de un sistem de salubritate
local, toate celelalte localitati utilizand metode si mijloace perimate de inlaturare a
deseurilor. Cantitatea totala a deseurilor acumulata anual in localitatile partenere se
ridica la 1.724 tone, deseuri care sunt transportate individual la depozitele
necontrolate din fiecare comuna, respectiv gropi de gunoi insalubre. Cantitatea totala
de deseuri generata in aria definita este de 10.196 tone / an. Toate aceste aspecte
reflecta starea de fapt care exista in zona referitor la gestionarea deseurilor, fara a
exclude si neimplicarea cetatenilor in rezolvarea acestei probleme.
In conformitate cu prevederile Planului Regional de Gestionare a Deseurilor,
autoritatile locale din Macin au ca obiectiv prioritar inchiderea depozitului neconform
existent pana in anul 2016. Pentru inchiderea acestui depozit neconform, autoritatile
locale au inceput demersurile legale in vederea elaborarii bilanturilor de mediu (I si
II) si a planului de conformare necesare procesului de inchidere, conform cerintelor.
Cat priveste depozitele necontrolate existente in comunele partenere, acestea nu sunt
inregistrate ca atare de catre autoritatatile de mediu, autoritatile locale incepand
demersurile necesare pentru luarea in evidenta de catre autoritatile de mediu. Aceste
depozite necontrolate vor fi inchise dupa implementarea proiectului, ca urmare a
faptului ca intreaga cantitate de deseuri colectata din aceste comune va fi transportata
la Centrul de prelucrare a deseurilor Macin.
Putem concluziona ca sistemul actual de salubrizare este necorespunzator datorita
urmatoarelor cauze:
Dotare tehnica necorespunzatoare
Colectare selectiva inexistenta
Nivel scazut de informare si educare a populatiei
Venituri scazute din activitatea de salubrizare
Valorificare necorespunzatoare
Personalul insuficient pregatit

Aceasta stare de fapt creaza urmatoarele efecte:

Volum excesiv de deseuri depozitate necorespunzator
Populatie nemultumita - calitatea vietii populatiei scazuta
Mediul inconjurator degradat
Incapacitatea de a respecta legislatia in domeniu
Nivel scazut de investitii in zona
22

[Type text]

Ca urmare, in concordanta cu obiectivele cuprinse in Planul Regional de Gestiune a

Deseurilor Regiunea 2 SE, respectiv:
Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor in mediul urban si rural
Implementarea sistemelor de colectare selectiva a deseurilor
Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitate
Reducerea cantitatii de deseuri de ambalaje depozitate
Implementarea sistemului de colectare a deseurilor voluminoase

Consiliul Local Macin a considerat ca o prioritate imbunatatirea sistemului de

gestionare a deseurilor menajere, cu aplicabilitate intr-o arie mai extinsa, incluzand si
comunele invecinate, partenere in cadrul acestui proiect.

Cadrul natural
Zona analizata in acest studiu de fezabilitate se gaseste amplasata in partea de nordvest a judetului Tulcea si cuprinde, pe langa orasul Macin, urmatoarele comune: I.C.
Bratianu, Grindu, Vacareni, Jijila impreuna cu satul Garvan, Smardan, Peceneaga,
Turcoaia, Greci, Carcaliu si Cerna impreuna cu satele apartinatoare General
Praporgescu, Mircea Voda si Traianu. Zona acoperita de proiect are o suprafata de
48.169 ha.
Tabel 4 Suprafetele din arealul de interes (ha)
NR.CR
T.

DENUMIREA
LOCALITATII

TEREN
PADU
AGRICO
RI
L

CURSURI DE
INTRAVILA
APA/DRUMU TOTAL
N
RI

MACIN

4019

830

377

313

5539

CERNA

12590

2276

8,12

35,2

15713

VACARENI

4047

220

50

4317

SMARDAN

1502

1,73

73

24,27

1597

JIJILA+GARV
AN

8644

380.36

401

4,2

9429,6

GRECI

5270

2393

482,5

77

8771

TURCOAIA

4040

2.29

165,69

30.93

4238,9

23

[Type text]
1
8

I.C.
BRATIANU

3408,965

282.1

60

967,9

4757,8
1

GRINDU

2627

4.6

178

24,9

2810

10

PECENEAGA

4122

356

353

82

4913

11

CARCALIU

1500

265

30

1795

TOTAL

51769,97

6526,0
8

2583,31

1639,4

48168,
32

Cadrul natural al zonei se caracterizeaza prin suprapunerea a trei forme de relief

principale: Muntii Macinului, campia marginala si lunca Dunarii. Muntii Macinului
reprezinta martorul rezidual insular cel mai evident al orogenezei hercinic, fiind munti
cu o inaltime redusa si cu aspect de dealuri, dar se impun in peisajul geografic general
prin virfuri ascutite (vf. Pricopan 370 m).
Recunoasterea caracterului reprezentativ si unic la nivel national al Muntilor
Macinului precum si a valorii internationale conferite de prezenta numeroaselor specii
amenintate cu disparitia s-a materializat prin constituirea Parcului National Muntii
Macinului, in suprafata totala de 11.321 ha, din care 30 ha reprezinta pasune
comunala si apartine Consiliului Local Macin. Parcul National Muntii Macinului
include doua lanturi muntoase principale: Pricopan-Megina (in capatul nord-vestic) si
Macin (in partea centrala si sud-estica) separate prin depresiunea Greci. In aceasta
regiune exista aproximativ 1900 specii de plante reprezentand peste 19 % din flora
europeana, comparabil cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica, Parcul National
Muntii Macinului reprezentand singurul loc din tara care protejeaza acest tip de
vegetatie. Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 specii de nevertebrate, 7
specii amfibieni, 11 specii reptile, inclusiv specii rare cuprinse in anexele Directivei
Habitate si ale Conventiei de la Berna, 187 specii specii de pasari, inclusiv specii rare
cuprinse in anexele Directivei Pasari si 40 specii mamifere. In consecinta, in anul
2000 Muntii Macinului au fost declarati Parc National in conformitate cu Legea
5/2000 si ulterior H.G. 230/2003. In prezent in zona mai functioneaza o singura
cariera de granit, pe culmea Pricopanului, situata evident in afara perimetrului ariei
protejate. Parcul National Muntii Macinului prezinta un potential turistic ridicat dar
insuficient exploatat, fiind luat in considerare ca o sursa de dezvoltare a activitatilor
de servicii in zona prin implementarea agroturismului organizat.
Activitati economice
Caracterizarea zonei din punct de vedere economic cuprinde, in principal, date
referitoare la activitatile economice din zona, specificate pe localitati, forta de munca,

24

[Type text]
principalele activitati economice, principalele ocupatii ale locuitorilor, numar de
agenti economici, numar de angajati.
Tabel 5 Numarul agentilor economici activi inregistrati din zona de interes

Prezentam
principalele
economice
localitatile
proiect.

in
in

Localitate

Total
economici
activitate

MACIN

177

CERNA

19

VACARENI

SMARDAN

JIJILA+GARVAN

25

GRECI

23

TURCOAIA

19

I.C. BRATIANU

GRINDU

PECENEAGA

12

CARCALIU

agenti
in

continuare
aspecte
fiecare
dintre
implicate
in

Macin
Din punct de vedere economic, orasul Macin are un profil complex, predominant
industrial, incadrandu-se in categoria poli-industrial cu profil mixt de importanta
zonala, similar cu orasele Babadag, Sulina si Isaccea. Directiile traditionale de
dezvoltare a activitatilor industriale in localitate sunt:
textile si confectii
exploatarea pietrei de constructie
productia de conserve din fructe si legume
prelucrarea laptelui
activitate de constructii-montaj
producerea de bauturi alcoolice
25

[Type text]

Industria usoara, bine reprezentata si in prezent, va constitui si in viitor principala

ramura cu perspective de dezvoltare a orasului. De mentionat ca activitatile de
industrie usoara, in special textile si confectii, prelucrarea lemnului, sint organizate in
sistem mixt: atat in unitati mari, specializate, cat si in ateliere mici sau chiar prin
activitate la domiciliu. In acest tip de activitati sunt angajate in special femeile, prin
urmare gradul de ocupare a fortei de munca de sex feminin este mai ridicat.
Tabel 6 Principalii agenti economici din orasul Macin
Nr.
Crt.

Denumire agent economic

Cod fiscal

Nr. Angajati

Grecale Impex SRL

R 8246869

1569

Ocolul Silvic Macin

R 4704750

312

Roman & Co Diana

R 4507651

288

Bon Bel Difussion Prodex SRL

R 6717188

156

S.C.H.SA - punct de lucru Turcoaia

R 14001073

147

Ocolul Silvic Cerna

R 4704734

101

Hidromineral SA Greci

R 14168099

99

Alcovin SRL

R 14646762

69

Giulia Impex SRL

R 12406330

59

Transilvania General Import-Export SRL-depozit R 14437774

120 Macin

35

Emmevi Conf SRL Macin

R 14930755

30

Danubiu SA

R 2361796

30

Adam Agrorent

R 91111894

28

Petrom SA suc. Tulcea-punct de lucru Macin

R 18340692

25

SCCCIT-CAMP R 13956447

23

S.D.F.E.E. Tulcea-suc. Macin

R 13983824

20

Asirom SA - punct de lucru Macin

R 13973170

20

Directia de Posta Galati - punct de lucru Macin

R 14234915

15

Dobromin SA - punct de lucru Cerna

R 14031643

15

Galaxy
Tabaco
SA-suc.
Experimentul Suluk Macin

26

[Type text]
Directia de Posta Galati - punct de lucru Cerna

R 14253909

12

Cadiral SRL

R 8827365

11

Barbieru Prod Com SRL

R 9043641

10

Silmar SRL Daeni

R 13723530

10

Agro Schinau SRL

R 9359068

10

Directia de Posta Galati - punct de lucru Jijila

R 14234893

10

Directia de Telecomunicatii Tulcea - punct de lucru R 13896957

Macin

10

Directia de Posta Galati - punct de lucru Daeni

R 14234923

Util SRL

R 8723690

Distrigaz Sud SA Bucuresti-suc. Galati-punct de R 13973103

lucru Jijila

Electrica Serv. SA SISE Dobrogea-punct de lucru R 17576580

Macin-

Din totalul de 177 de agenti economici si PFA inregistrati la Oficiul Registrului

Comertului Tulcea, doar aproximativ 30 de firme au mai mult de 4 angajati, restul
reprezentand societati comerciale de mica anvergura cu 1-2 angajati. Activitatea de
prestari servicii este reprezentata de unitati particulare, de mica amploare, cum ar fi:
un Complex Mestesugaresc, doua statii de distributie carburanti apartinind SNP
PETROM SA si SC BELAROM SRL, doua mori si un service auto.
Activitatea in agricultura se desfasoara in prezent pe loturi cu marimi intre 1 10 ha,
cu o productivitate redusa si forta de munca folosita ineficient. Pe viitor se
preconizeaza reorganizarea acestei activitati in asociatii agricole cu participarea mai
multor persoane fizice detinatoare de loturi mici sau prin organizare de ferme agricole
private cu terenuri cumparate de la detinatorii actuali in limita suprafetelor admise de
lege.
Comunele partenere
Activitatile economice din comunele partenere se rezuma in special la servicii si
comert, in fiecare localitate functionand aproximativ 122 agenti economici, inclusiv
PFA, dintre care majoritatea fiind societati comerciale de dimensiuni reduse, avand 12 angajati.
Asezarile umane si populatia

27

[Type text]
Desi arealul studiat cuprinde orasul Macin si 10 comune partenere, daca adaugam si
satele componente, numarul localitatilor implicate in proiect se ridica la 15. Populatia
stabila a zonei studiate este de 42.057 locuitori, cu o densitate medie de 1477
locuitori/km2.
Tabel 7 Densitatea populatiei pe localitati

Nr. crt.

Localitatea

Nr.
locuitori

Densitatea
populatiei loc/ km2

Macin

11.099

2944

Grindu

1550

899

Peceneaga

2022

612

Carcaliu

3285

1285

Cerna

4154

557

Vacareni

2359

1072

Smardan

1093

1726

Jijila+Garvan 5785

1459

Greci

5486

1169

10

Turcoaia

3641

2229

11

I.C. Bratianu

1223

2300

42.057

1477

TOTAL

Situata in apropierea unui mare oras, Braila, zona analizata prezinta o populatie relativ
stabila, fapt ce reiese atit din procentul grupei de virsta 0 - 14 ani (16% ) ce indica o
crestere a natalitatii si procentul relativ scazut ( 20%) al grupei de virsta peste 59 ani,
care indica gradul de imbatrinire al populatiei. Populatia apta de munca, cuprinsa intre
15 59 ani ( 65%) formeaza majoritatea populatiei din zona.
Tabel 8 Populatia pe grupe de virste
LOCALITATI

TOTAL

0-14
ani

%(din
total)
28

15-19
ani

% (din 20-59
total)
ani

% (din >59
total)
ani

% (din
total)

[Type text]
MACIN

11099

1684

15,17

991

8,93

6603

59,49

1821

16,41

CARCALIU

3285

324

9,86

227

6,91

1940

59,06

794

24,17

CERNA

4154

625

15,05

358

8,62

2184

52,58

987

23,76

GRECI

5486

890

16,22

435

7,93

3006

54,79

1155

21,05

GRINDU

1550

303

19,55

131

8,45

777

50,13

339

21,87

I.C.BRATIANU

1223

216

17,66

92

7,52

661

54,05

254

20,77

JIJILA

5785

969

16,75

444

7,68

3120

53,93

1252

21,64

PECENEAGA

2022

337

16,67

141

6,97

1009

49,90

535

26,46

SMARDAN

1093

170

15,55

96

8,78

637

58,28

190

17,38

TURCOAIA

3641

552

15,16

271

7,44

1966

54,00

852

23,40

VACARENI

2359

387

16,41

185

7,84

1210

51,29

577

24,46

In orasul Macin, din totalul de 11.099 locuitori, un numar de 2.218 locuitori

domiciliaza in cele 32 blocuri de locuinte iar restul de 8.881 locuitori domiciliaza la
3.100 de case/gospodarii. Cresterea numarului de gospodarii inregistrata in ultimii 5
ani indica o dinamica ascendenta ca urmare a dezvoltarii economice sociale.
Cunoasterea numarului de blocuri, case si gospodarii, pe fiecare localitate in parte este
necesara deoarece generarea deseurilor precum si colectarea lor se realizeaza in mod
29

[Type text]
diferit in functie de natura locuintelor. Repartitia locuitorilor din zona studiata in
functie de natura locuintelor, respectiv blocuri/gospodarii este prezentata in tabelul
urmator:

Tabel 9 Repartitia locuitorilor dupa tipul locuintelor

LOCALITATE

MEDIU URBAN

MEDIU RURAL

NR.
LOCUITOR LOCUITOR LOCUITORI
I
I BLOC
GOSPODARII

LOCUITORI
GOSPODARII

MACIN

11.099

2.218

8.881

GRINDU

1550

PECENEAGA

2022

CARCALIU

3285

CERNA

4154

VACARENI

2359

SMARDAN

1093

JIJILA+GARVA
N

5785

GRECI

5486

TURCOAIA

3641

I.C.BRATIANU

1223

TOTAL

11.099

2.218

8.881

30.958

TOTAL
GENERAL

42.057

Cunoasterea numarului de gospodarii, pe fiecare localitate in parte reprezinta interes

in cazul studiului, deoarece generarea deseurilor se realizeaza pe total gospodarie.
Contractele de colectare a deseurilor se vor realiza pe gospodarii, iar graficul de
ridicare a acestora se va realiza printr-o programare, in functie de numarul de
30

[Type text]
gospodarii din fiecare localitate. In total, in orasul Macin si comunele partenere sunt
16.365 de gospodarii in care locuiesc unui numar de 39.839 persoane.
Tabel 10 - Numar de gospodarii aferente zonei de interes:
Localitatea

Gospodarii

Locuitori

Macin

3.100

8 941

Smardan

428

1 260

I.C. Bratianu

530

1 304

Jijila

2.162

6 132

Vacareni

886

2 357

Greci

1.810

5 508

Peceneaga

1.339

2 051

Grindu

603

1 582

Carcaliu

1.693

3 394

Turcoaia

2.041

3 695

Institutiile

publice

Cerna
Institutiile
TOTAL
care

1.773

4 227

16.365

39.839

publice

functioneaza in orasul Macin si in localitatile partenere sunt prezentate in urmatorul

tabel:
Tabel 11 Institutiile publice din Macin si comunele partenere
NR.
CRT. LOCALITATEA

NR
TOTAL
POPULATIE
ANGAJATI :
MEDIU
EDUCATIONAL

INSTITUTII
PUBLICE

MACIN

11.099

2252

571

CARCALIU

3285

185

35

CERNA

4154

589

75

GRECI

5486

850

70

GRINDU

1550

274

14

31

[Type text]
6

I.C. BRATIANU

1223

162

30

JIJILA+GARVA
N

5785

528

46

PECENEAGA

2022

320

119

SMARDAN

1093

166

32

10

TURCOAIA

3641

524

68

11

VACARENI

2359

327

88

42.057

6.180

1.148

TOTAL

In orasul Macin functioneaza un numar de 4 scoli in care invata 1860 elevi, avand un
numar de 220 cadre didactice, un spital cu 175 angajati, Primaria cu 117 angajati,
Politia cu 31 angajati, Judecatoria cu 18 angajati si Casa de Cultura cu 4 angajati. In
comunele partenere functioneaza ca institutii publice: primariile, Politia si institutiile
de invatamant.
g)

Descrierea investiiei (descriere general, stare actual, preconizri)

Desi legislatia de mediu stabileste foarte clar responsabilitatile autoritatilor

administratiei publice locale privind organizarea sistemului de gestionare a deseurilor,
in zona studiata nu exista mecanismul tehnico-financiar necesar implementarii
cerintelor impuse de lege.
In conformitate cu prevederile OUG nr. 78/2000, aprobata prin Legea 426/2001
privind regimul deseurilor art. 49: Primarii si consiliile locale sunt obligate sa
asigure curatenia localitatilor prin:
adoptarea unui sistem eficient de gestiune integrata a deseurilor prin: colectare,
asigurarea etapizata a conditiilor pentru colectarea selectiva, preluare, recuperare,
neutralizare, incinerare si depozitare finala;
implementarea si controlul functionarii sistemului;
dotarea cailor de comunicatie si a locurilor publice de colectare a deseurilor cu un
numar suficient de recipiente pentru colectarea selectiva a acestora;
colectarea selectiva si transportul la timp a intregii cantitati de deseuri produse pe
teritoriul localitatilor;
existenta unor depozite finale pentru deseurile colectate selectiv, dimensionate
corespunzator si amenajate pentru a asigura protectia sanatatii populatiei si a
mediului;

32

[Type text]
interzicerea depozitarii de deseuri in alte locuri decit cele destinate depozitelor
stabilite prin documentatiile urbanistice;
si art. 141 (1): Primarii unitatilor administrativ-teritoriale si persoanele autorizate de
acestia vor controla:
generarea, colectarea, stocarea, transportul si tratarea deseurilor menajere si de
constructie si implementarea planului de gestiune a acestora;
Situatia existenta privind sistemul de gestionare a deseurilor in localitatile din zona
studiata se prezinta astfel:

Macin
Pentru gestiunea deseurilor menajere nu au fost facute investitii in infrastructura,
utilaje, mijloace de transport, europubele sau containere din cauza lipsei de fonduri
disponibile. In prezent, activitatea de colectare si transport a deseurilor menajere este
gestionata de Serviciul Public de Gospodarie Comunala Macin, cu ajutorul a 2
tractoare cu remorca, 1 containiera compactoare, 16 containere metalice, toate acestea
inchiriate de la SC EDILITAR SA Macin precum si 30 pubele PVC 240 litri ramase in
custodie de la SC TEHNOCOM IMEX SRL Tulcea. Colectarea deseurilor menajere
din orasul Macin se face la sector case cu tractorul cu remorca o data pe saptamana iar
la blocuri si agentii economici in regim containerizat de 3 ori pe saptamana sau la
solicitarea acestora. Aceste dotari sunt insuficiente, problema gestiunii deseurilor
devenind o frana in calea dezvoltarii orasului. Deseurile menajere sunt depozitate la
rampa de gunoi care este amenajata periodic cu un utilaj tip Wolla inchiriat de la
agentii economici existenti pe raza orasului. Depozitul de deseuri al orasului Macin
este neconform, urmand ca pana in anul 2016 sa fie finalizate procedurile de
inchidere, in conformitate cu prevederile Planului Regional de Gestionare a
Deseurilor Regiunea SE.
Fluxul actual al deseurilor este prezentat in Diagrama 1.

Comunele partenere
In comunele partenere, nu exista practic un sistem de colectare si transport planificat
al deseurilor, populatia rurala depozitand deseurile menajere in gropi comunale,
respectiv in depozite necontrolate, situate la extremitatile localitatilor, neamenajate
sau chiar la intamplare, reprezentand un pericol pentru sanatatea publica.
Asa cum reiese din datele prezentate anterior, colectarea deseurilor menajere in
localitatile din aria studiata se face neuniform pe localitati, cu mijloace de transport
neacoperite, intr-o zona in care frecventa vanturilor este deosebit de mare in cea mai
mare perioada a anului.
33

[Type text]
Din cele 15 localitati din arealul de interes, doar in orasul Macin functioneaza un
serviciu de salubritate responsabil cu colectarea si depozitarea deseurilor.
In concluzie, sistemul actual de gestionare a deseurilor in aceste localitati este
necorespunzator, colectarea selectiva este inexistenta, gradul de valorificare al
deseurilor reciclabile este scazut, legislatia de mediu in vigoare nu poate fi respectata,
volumul deseurilor depozitate necorespunzator este ridicat, sanatatea populatiei fiind
pusa in pericol iar dezvoltarea zonei, in pofida potentialului turistic deosebit, prezinta
o dinamica relativ scazuta.
Un factor important care influenteaza analiza sistemului de gestionare a deseurilor il
reprezinta dezvoltarea demografica. In ceea ce priveste evolutia viitoare pe o perioada
de 10 ani, s-a preconizat o crestere de 0,5% /an, in conformitate cu datele statistice
furnizate de ultimul recensamant. Totodata, in urma analizei numarului de agenti
economici pe o perioada de 10 ani, se observa o crestere cu aproape 100% fata de
anul 1999. Se poate astfel aproxima o crestere medie cu 50% a numarului de agenti
economici in zona in urmatorii 10 ani.
In conformitate cu normele prevazute de lege (HG nr.1470/2004 privind aprobarea
Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a
deseurilor) indicele mediu de generare a deseurilor este 1,04 kg/locuitor/zi in mediul
urban respectiv de 0,15 kg/locuitor/zi in mediul rural. Astfel se poate aproxima pentru
zona studiata o cantitate de deseuri generate de aproximativ 1.700 tone/an in mediul
rural. Aceste cantitati de deseuri, gestionate necorespunzator, pot contribui cumulativ
la o adevarata degradare a mediului inconjutrator si se pot constitui in adevarate
focare de infectii care sa pericliteze sanatatea populatiei din zona.
Rezolvarea acestor probleme cu impact asupra calitatii mediului si a starii de sanatate
a populatiei nu poate fi realizat din veniturile obtinute in urma unei activitati de
salubrizare nefundamentata pe principii economice, in conditiile unei slabe
valorificari ulterioare a materialelor reciclabile. Situatia in comunele partenere se
caracterizeaza printr-o colectare partiala a deseurilor menajere produse de populatie,
aceasta activitate de colectare fiind nerentabila. Prin urmare, singura posibilitate de a
implemeta un sistem de gestionare a deseurilor menajere in zona studiata o reprezinta
finantarea acordata prin programul Phare 2005 Coeziune Economica si Sociala
Schema de Investitii pentru sprijinirea initiativelor sectorului public in sectoarele
prioritare de mediu (Schema de granturi: Investiii publice n sectoarele de mediu)
Linia de buget: RO 2005/017-553.04.01.04.01.

Tabel 12 Cantitatile de deseuri din Macin - in conformitate cu raportarile anuale la

APTM Tulcea:
34

[Type text]
Nr.
Crt.

Tipuri de deseuri

anul
2001
(tone)

anul
2002
(tone)

anul
2003
(tone)

anul
2004
(tone)

anul
2005
(tone)

Deseuri municipale si asimiabile din comert,

industrie, institutii din care:

8662

6141

1,1

Total in amestec (1,1 a+1, 1b)

7020

4640

1,1,a

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

6240

4120

1,1,b

Deseuri menajere colectate in amestec de la agenti

economici

780

520

1,2

Total deseuri colectate din care:

1,2,a - hartie si carton

1,2,b sticla

1,2,c - plastic

1,2,d PET

1,2,e metale

1,2,f biodegradabile

1,2,g textile

1,3

Deseuri de servicii publice din care:

962

831

1,3,a

Deseuri
parcuri

si -

585

485

1,3,b

Deseuri din piete

52

36

1,3,c

Deseuri stadale

325

310

1,4

Deseuri din constructii si demolari, din care:

680

670

1,4,a

Deseuri inerte

680

670

1,4,b

Deseuri in amestec

1,5

Altele (cod20.01 fara a fi -

din

gradini

anul
2000
(tone)

35

[Type text]
Nr.
Crt.

Tipuri
deseuriFractiunea deseului
anul
Nr.de
Crt.
2000
1
Hartie si carton
(tone)
2
ambalaje)

Tabel

anul
2001
(tone)

Sticla

anul
anul(%) anul
Greutatea
2002
2003 2004
4,4
(tone) (tone) (tone)

anul
2005
(tone)

2,6

3
Deseuri
menajereMetale
generate si necolectate
4
Plastic

- 1,6

Total
5 (1+)

Textile

deseuri
6
generate
7

municipale
Alte deseuri

Altele

0,7

Material mixt

0,3

Organic

71

10

Lemn

0,7

11

Material incarcat cu substante 0,5

daunatoare

12

Produse indigene

0,6

13

Minerale

11,2

880

865

9542

7006

4,2

- 2,6

13

Compozitia deseurilor din Macin in conformitate cu raportarile anuale la APTM

Tulcea:

36

[Type text]
Fluxul de gestionare a deseurilor propus a fi realizat prin proiect este prezentat in
Diagrama 2 Flux de gestionare a deseurilor propus

COLECTARE
SELECTIVA

STATIE DE
COMPOST

STATIE DE
TRANSFER

bio

met
al

compos
t

sticl
a

COLECTARE IN
AMESTEC

harti
e

plas
tic

residuu

VALORIFICARE

DEPOZIT
FINAL
TULCEA
integrat de gestionare

Astfel, prezentul proiect propune implementarea unui sistem

a
deseurilor, cuprinzand toate etapele fluxului incepand cu colectarea la sursa si
incheiand cu valorificarea reciclabilelor si depozitarea finala a reziduului. Pentru
realizarea acestui flux, sunt necesare urmatoarele activitati de investitie1:
Reabilitarea sistemului municipal existent de colectare si transport deseuri prin:
achizitia de containere pentru colectarea deseurilor
echipament pentru statia de transfer
mijloace de transport specifice transportului deseurilor catre depozitul de deseuri
Practic vor fi realizate urmatoarele activitati:
plasarea de containere pentru deeuri pentru diferite tipuri de case i arii rezideniale
dezvoltarea unui sistem elementar de colectare a deeurilor in toate comunele
partenere bazat pe principiul de aducere a deeurilor municipale mixte la un punct
1 Activitati de investitie conform Ghidului Solicitantului, cap. 2.1.3.
Eligibilitatea proiectelor

37

[Type text]
de colectare central (prin plasarea unor containere standard n locuri centrale din
localitate)
construirea unei staii de transfer pentru transporturile la distan, cu echipamente de
sortare/procesare;
nfiinarea unor sisteme de colectare i transport al deeurilor pentru zonele rurale
Platforma de compost:
lucrarile de constructie
achizitionarea echipamentului de compostare/fermentare
Aceasta platforma de compost va realiza compostarea deseurilor organice provenite
de la: gospodariile private, institutiile publice, agentii economici, spatiile verzi
publice.
Colectarea selectiva:
Organizarea de sisteme de colectare selectiva a fractiilor reciclabile din deseuri, in
special a ambalajelor si a deseurilor din ambalaje provenite din gospodariile private,
institutiile publice si agentii economici

COLECTAREA DESEURILOR MENAJERE

In conformitate cu prevederile Ordonantei nr. 21/2002, modificata si completata de
Legea 515/2002 privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale, art. 8: Consiliile
locale si primarii au obligatia sa asigure:
realizarea unor sisteme moderne de colectare, depozitare, transport si prelucrare a
deseurilor si gunoiaielor, amenajarea unor locuri speciale de depozitare in fiecare
localitate;
art. 9 Obligatiile institutiilor publice, ale agentilor economici si ale celorlalte
persoane juridice :
sa depoziteze corespunzator reziduurile menajere, industriale, agricole, precum si
materialele refolosibile;
art. 10 Obligatiile cetatenilor:

38

[Type text]
i) depozitarea reziduurilor menajere si a gunoiaielor numai in locurile special
amenajate de autoritatile administratiei publice locale;
Semnificatia unor termeni in sensul OUG nr. 78/2000 aprobata prin Legea nr.
426/2001 privind regimul deseurilor sunt urmatoarele:
deseuri menajere: deseuri provenite din activitati casnice sau asimilabile cu acestea si
care pot fi preluate cu sistemele de precolectare curente din localitati;
deseuri asimilabile cu deseurile manajere: deseuri provenite din industrie, din comert,
din sectorul public sau administrativ, care prezinta compozitie si proprietati similare
cu deseurile menajere si care sunt colectate, transportate, prelucrate si depozitate
impreuna cu acestea
Din analiza generatorilor de deseuri menajere in zona de interes se evidentiaza doua
categorii importante, si anume:
clasa a)
casnici: persoane fizice sau asociatii de proprietari/locatari domiciliati la blocuri
institutiile publice: primaria, scolile, spitalul, politia, etc
agentii economici
clasa b)
casnici: persoane fizice domiciliate la case/gospodarii din orasul Macin
populatia rurala din comunele partenere

Aceasta delimitare conduce la aplicarea a doua modalitati de colectare a deseurilor

menajere, specifice celor doua categorii de generatori de deseuri.

1. Colectarea selectiva a deseurilor urbane solide reciclabile

Colectarea selectiva este un proces de gestionare a deseurilor municipale prin care

materialele de origine casnica (domestica) care au un potential de reciclare (hartie,
carton, sticla, plastic si metal) sunt recuperate si dirijate spre filierele de reciclare.
Acest proces necesita o sortare la sursa, o colectare separata a materialelor
secundare si tratamentul lor intr-un centru de recuperare.

39

[Type text]
Deseurile care fac obiectul colectarii selective sint urmatoarele:

deseuri curate si uscate (sticla, hartie si cartoane, plastic)

deseuri biodegradabile sau partea fermentabila a deseurilor menajere

In functie de contextul local, activitatea de colectarea selectiva se poate realiza in

doua moduri:

colectare din usa in usa (U-U)

este un mod de organizare a colectarii selective in care numarul de persoane care

produc deseuri este usor identificabil iar containerul de stocare a deseurilor este situat
in imediata vecinatate a domiciliului producatorului sau a locului unde sunt produse
deseurile. Colectarea selectiva se poate face in amestec intr-un al doilea container,
sau separat in containere diferite.
fiecare locuitor detine, in plus fata de pubela traditionala, unul sau mai multe
recipiente de colectare sau recipiente compartimentate pentru a sorta deseurile
reciclabile.

colectarea prin aport voluntar (AV)

este un mod de colectare a deseurilor in care containerul de stocare a deseurilor nu

apartine unui grup de producatori. Unul sau mai multe containere sunt amplasate
astfel incat sa aiba acces liber pentru toate persoanele care isi depun in mod voluntar
deseurile in prealabil sortate.

Containerele vor fi amplasate la dispozitia locuitorilor, pe drumul public,

platforme de pre-colectare.

fie in

Colectarea prin aport voluntar, mai putin costisitoare decat colectarea selectiva din
usa in usa, face apel la constiinta (civismul) locuitorilor, in special datorita faptului
ca acestia trebuie sa se deplaseze din proprie vointa spre containerele de stocare a
40

[Type text]
deseurilor. Costul introducerii unui sistem de colectare prin aport voluntar este mai
mic decat cel al colectarii din usa in usa, dar gradul de participare a populatiei este
scazut. Colectarea deseurilor din usa in usa este mai scumpa dar gradul de
participare a populatiei este mai mare.

Materialele colectate selectiv sunt dirijate spre centrul de sortare, pentru sistemele
multiflux.

Un flux de deseuri este o parte din cantitatea totala de deseuri, separata de catre
producatorul de deseuri sau de personalul care face colectarea.

Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje

Colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje poate fi:

Din usa in usa (U-U)

In functie de tipul de deseuri de ambalaje se poate obtine o eficienta a colectarii de la
50 % la 80 % daca campania de comunicare cu populatia este eficienta iar aceasta se
implica.

Prin aport voluntar (AV)

Eficienta colectarii selective este cuprinsa intre 10 si 60 % din cantitatea totala de
deseuri de ambalaje. Putem ajunge la o eficienta a colectarii daca densitatea
containerelor de colectare este de 1 container/ 500 locuitori in zonele urbane si 1
container/200 locuitori in zonele cu habitat dispersat.

Prin colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje putem recupera 3 mari tipuri de

deseuri:
Sticla
Hirtie si carton
Plastic
41

[Type text]

Colectarea selectiva a deseurilor voluminoase

Deseurile menajere voluminoase sunt deseuri menajere provenite dintr-o activitate

ocazionala care, datorita volumului mare si greutatii lor, nu pot fi colectate printr-un
sistem traditional de colectare.
Colectarea selectiva a deseurilor voluminoase poate fi:

Din usa in usa (UinU)

Prin aport voluntar (AV)

Colectarea deseurilor menajere voluminoase se poate face, in general, lunar, simultan

cu colectarea traditionala sau pot fi ridicate la comanda, operatorii de salubritate
putand efectua acest serviciu chiar la domiciliu.

Colectarea selectiva a deseurilor menajere speciale

Deseurile menajere speciale reprezinta ansamblul de produse care se regasesc in

pubela traditionala de deseuri menajere si care sunt de natura inflamabila, exploziva,
coroziva, toxica, iritanta, etc, daunatoare pentru sanatate si mediul inconjurator.
Exemplu:
acizi de baterie, soda caustica, etc.
produse de gradinarit: insecticide, ingrasaminte, etc
solventi lichizi: detergenti, diluanti, etc
medicamente: creme, pastile, siropuri, etc
becuri electrice, baterii care contin mercur, etc
42

[Type text]

Colectarea selectiva a deseurilor menajere speciale trebuie realizata prin aport

voluntar (AV) in recipienti, containere speciale amplasate la furnizori sau in centre de
colectare voluntara unde exista recipienti special amenajati pentru receptia acestor
tipuri de deseuri

Colectarea selectiva a deseurilor verzi

Colectarea selectiva a deseurilor verzi poate fi:

Din usa in usa (U-U)

Prin aport voluntar (AV)

Avand in vedere specificul local al sistemului de gestionare a deseurilor propus prin

proiect, colectarea separata a deseurilor reciclabile din orasul Macin se poate realiza
prin combinarea celor 2 sisteme:
- deseurile de ambalaje (sticla, hartie si carton, plastic) si deseurile menajere
biodegradabile trebuie colectate prin sistemul U-U si transportate la statia de transfer
cu linie de sortare
- deseurile verzi trebuie colectate prin sistemul U-U
- deseurile voluminoase, electrice si electrocasnice, periculoase, deseuri din
constructie si demolari trebuie colectate prin sistemul aport voluntar AV

Aceasta activitate de colectare selectiva a deseurilor menajere se adreseaza

beneficiarilor clasificati in clasa a) si anume unui numar de 2.218 locuitori la blocuri
din orasul Macin, cele 9 institutii publice din Macin si 30 institutii publice din
comunele partenere si unui numar de aproximativ 50 agenti economici in activitate
care functioneaza in orasul Macin si in comunele partenere. Se preconizeaza
extinderea procesului de colectare selectiva pe viitor si la populatia rurala din
comunele partenere.
In conformitate cu HG 349/2002m modificata si completata prin HG 899/2004
privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje , art. 17 : Autoritatile si
institutiile administratiei publice locale asigura colectarea selectiva a deseurilor de
ambalaje de la populatie prin:
43

[Type text]
servicii publice de salubrizare, conform legislatiei in vigoare
spatii amenajate si dotate, prin amplasarea de containere adecvate
Autoritatile si institutiile administratiei publice locale asigura organizarea valorificarii
cantitatilor de deseuri de ambalaje colectate selectiv.
Art. 18: Detinatorii de deseuri de ambalaje, institutii publice, asociatii, fundatii si
persoane fizice, au urmatoarele obligatii:
a) sa depuna selctiv deseurile de ambalaje in containere diferite, inscriptionate
corespunzator, amplasate special de catre autoritatile administratiei publice locale sau
b) sa predea deseurile de ambalaje agentilor economici specializati in colectarea
deseurilor de la populatie.
Agentii economici detinatori de deseuri de ambalaje au obligatia sa asigure
valorificarea si, respectiv, reciclarea acestora prin mijloace proprii sau prin predare
agentilor economici specializati.
Practic, colectarea selectiva se va realiza prin amplasarea de europubele diferentiate
cromatic pentru cele trei tipuri de deseuri reciclabile: Hirtie (galben), Sticla (albastru)
si Plastic (rosu), si amplasarea de eurocontainere pentru restul deseurilor menajere
(biodegradabile). Astfel, pe platformele special amenajate din cartierele de blocuri,
precum si la institutiile publice si la agentii economici vor fi amplasate cite o unitate
de colectare selectiva formata din:
trei europubele diferentiate cromatic pentru colectarea deseurilor reciclabile
unu - doua eurocontainere pentru restul deseurilor menajere
Pentru implementarea cu succes a proiectului, in primele doua luni, beneficiarii directi
ai proiectului vor primi saci de plastic colorati diferit pentru cele trei tipuri de deseuri
reciclabile, facilitand astfel acomodarea cu noul sistem de gestionare a deseurilor.
Astfel, vom avea un numar de 104 unitati de colectare selectiva :
- 15 unitati pentru cele 32 blocuri
3 x 15 europubele de 240 l = 45 buc
2 x 15 eurocontainere de 1,1 m3 = 30 buc
- 9 unitati pentru cele 9 institutii publice din Macin
3 x 9 europubele de 120 l = 27 buc
1 x 9 eurocontainere de 1,1 m3 = 9 buc
- 30 unitati pentru institutiile publice din comunele partenere
44

[Type text]
3 x 30 europubele de 120 l = 90 buc
1 x 30 eurocontainere de 1,1 m3 = 30 buc
- 50 unitati pentru agentii economici
3 x 50 europubele = 150 buc
1 x 50 eurocontainere = 50 buc
Dotarea cu europubele si eurocontainere se va realiza in cadrul proiectului astfel:
casnicii persoane fizice sau asociatiile de proprietari/locatari domiciliati la blocuri si
institutiile publice vor primi recipientii pentru colectarea deseurilor prin inchiriere, iar
agentii economici le vor cumpara. Ca urmare, prin proiect se vor achizitiona doar
recipientii destinati populatiei si institutiilor publice, mai putin recipientii agentilor
economici care vor trebui sa si le achizitioneze. In functie de numarul de angajati si de
specificul activitatii desfasurate, agentii economici au posibilitatea sa-si dimensioneze
recipientii pe care ii vor achizitiona, astfel incit sa asigure realizarea colectarii
selective a deseurilor.
2. Colectarea neselectiva a deseurilor menajere
Colectarea deseurilor neselectiv se adreseaza locuitorilor din orasul Macin si din
comunele partenere clasificati in clasa b), respectiv un numar de 39.839 locuitori,
dintre care 8.881 locuitori la case/gospodarii in orasul Macin si 30.958 locuitori din
comunele partenere.
Pentru realizarea activitatii de colectare neselectiva in mediul rural se vor repartiza
eurocontainere amplasate pe domeniul public, in locuri accesibile pentru transportul
cu autogunoiera, la distante optime pentru a deservi populatia arondata. In
conformitate cu prevederile legale, se va repartiza cate 1 eurocontainer cu capacitate
de 4 m3 la 300 locuitori. Amplasarea eurocontainerelor se va realiza de catre
responsabilii din cadrul consiliilor locale care vor aprecia cat mai corect locul unde
este necesara pozitionarea recipientilor, in functie de densitatea locuitorilor din
comuna respectiva, de repartitia gospodariilor si, nu in ultimul rand, de specificul
fiecarei localitati.
S-a prevazut ca in mediul urban sa se aloce cate o europubela de 120 litri la fiecare
casa/gospodarie. Astfel, avem :
pentru Macin 3.100 europubele de 120 l
pentru comunele partenere 103 eurocontainere de 4 m3
Totodata, in fiecare localitate partenera se vor amplasa doua eurocontainere de 4 m3
compartimentate pentru trei tipuri de deseuri reciclabile: sticla, hartie si carton, PET.
Aceasta activitate va constitui prima etapa in implementarea colectarii selective in
mediul rural, urmand ca pe viitor, aceasta operatiune sa fie extinsa si la populatia
45

[Type text]
rurala, asa cum este prevazut in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor
Regiunea Sud-Est. De aceasta activitate sunt responsabile consiliile locale ale
comunelor partenere.
- 15 x 2 eurocontainere compartimentate = 30 buc

Total recipienti
Europubele 240 l = 45 buc

Europubele 120 l = 3.217 buc

Eurocontainere 1,1 m3 = 69 buc

Eurocontainere 4 m3 = 103 buc

Eurocontainere compartimentate de 4 m3 = 30 buc

Implicarea fiecarui partener in activitatea de colectare

Consiliul local Macin este responsabil de:
dispunerea unitatilor de colectare selectiva la casnicii domiciliati la blocuri
dispunerea recipientilor la casnicii domiciliati la case/gospodarii
organizarea graficului de colectare in orasul Macin
dispunerea unitatilor de colectare selectiva la institutiile publice din Macin
incheierea de contracte cu agentii economici pentru achizitionarea contra cost de
recipienti

Consiliile locale partenere asigura:

dispunerea recipientilor in zone accesibile autogunoierei
contracte cu agentii economici pentru achizitionarea contra cost de recipienti
organizarea graficului de colectare
amplasarea eurocontainerelor compartimentate in fiecare comuna partenera

Durata actiunii este prevazuta in cap. 3 Durata de realizare si etapele principale.

46

[Type text]
TRANSPORTUL DESEURILOR
Transportul deseurilor trebuie realizat in conditii curate, pentru a limita dispersia in
aer a poluantilor. Deseurile municipale se transporta in autogunoiere compactoare,
autotransportoare cu containere, autocamioane cu obloane, autobasculante sau alte
tipuri de autovehicule.

Deseurile colectate selectiv sau neselectiv in europubelele sau eurocontainere vor fi

golite si transportate cu autogunoierele care vor colecta deseurile dupa un grafic
stabilit de catre Serviciul de Gospodarie Comunala Macin in cooperare cu Consiliile
Locale ale comunelor partenere.
Deseurile colectate selectiv vor fi transportate si depozitate separat in incinta
prevazuta pentru depozitare de pe amplasamentul alocat de catre Consiliul Local
Macin acestei activitati. Pentru aceasta activitate este prevazuta o autogunoiera tip
12.150F (4x2), avind capacitate 8 m3 echipata cu dispozitiv pentru descarcat
europubele de 120 l, 140 l si 240 l si cu dispozitiv pentru descarcat eurocontainere de
0,75 l si 1,1 m3.
Eurocontainerele care contin deseuri colectate neselectiv, provenite de la populatia
rurala din zona de case/gospodarii, vor fi ridicate si transportate cu autogunoiera tip
28.410 DF (6x4) avand capacitate de 20-24 m3 la statia de transfer cu echipament de
sortare, amplasata pe terenul apartinand Consiliului Local Macin.
Golirea recipientilor de gunoi din mediul rural se va realiza saptamanal, dupa un
grafic stabilit impreuna cu autoritatile publice locale din comunele partenere. In orasul
Macin, aceasta operatiune se va efectua de trei ori pe saptamana in perioada de vara si
de doua ori pe saptamana in perioada de iarna.
Traseele propuse pentru colectarea deseurilor din comunele partenere sunt
urmatoarele:
a) Ruta 1: Macin Turcoaia Peceneaga Cerna Greci Carcaliu Macin
Aceasta ruta masoara 90 km, ceea ce presupune la un consum mediu de 48 l/100 km ,
un consum saptamanal de 43, 2 litri motorina, lunar 172,8 litri motorina si anual 2.246
litri motorina.
b) Ruta 2: Macin Jijila Vacareni Grindu I.C. Bratianu Smardan Macin
Aceasta ruta masoara 100 km, ceea ce presupune la un consum mediu de 48 l/100
km , un consum saptamanal de 48 litri motorina, lunar 192 litri motorina si anual
2.496 litri motorina.

47

[Type text]
Implicarea fiecarui partener in activitatea de transport
Consiliul local Macin:
asigura transportul deseurilor colectate din orasul Macin catre Centrul de prelucrare a
deseurilor
asigura intretinerea autogunoierelor in garajul propriu
Consiliile locale partenere:
asigura accesul rutier al autogunoierelor la eurocontainere
Durata actiunii este prevazuta in cap. 3 Durata de realizare si etapele principale.

SORTAREA SI COMPACTAREA DESEURILOR

Deseurile colectate sunt transportate la Statia de transfer cu linie de sortare amplasata
in extravilanul orasului Macin. Statia de transfer se amplaseaza cat mai aproape de
centrul zonei pe care o deserveste, pentru a diminua costurile de transport, in
concordanta cu prevederile legislatiei de mediu care reglementeaza amplasarea
statiilor de transfer.
Deseurile acceptate in mod uzual intr-o statie de trasfer cu linie de sortare sunt
deseurile menajere municipale cu exceptia celor toxice, periculoase sau cu regim
special. Functia principala a unei statii de sortare este de a selecta, compacta si
transfera spre societati reciclatoare deseurile reciclabile.
Sortarea reprezinta procesul de separare si clasare a deseurilor in functie de
diferentele dintre caracteristicile lor fizice.
Tratarea deseurilor reciclabile intr-un centru de sortare implica urmatoarele patru
etape:
receptia la intrarea in statia de sortare, dupa colectarea selectiva;
sortarea manuala sau manuala/mecanizata, pentru obtinerea produselor valorificabile;
conditionarea si stocarea, pentru facilitarea transportului;
ridicarea materialelor sortate si transportul catre societatile reciclatoare.

In figura urmatoare este prezentata o schema de principiu care include cele patru
etape.

48

[Type text]

COLECTARE
FLUX
FLUX DE
MATERIALE

FLUX

FLUX

COLECTARE

RECEPTIE

SORTARE

SORTARE

SORTARE

STATIE DE
SORTARE

CONDITIONARE
COMPACTARE

STOCARE

DESEURI
SORTATE

DIRIJARE

SOCIETATI RECICLATOARE

49

RECICLARE

[Type text]
Procedee utilizate si echipamente necesare la nivelul fiecarei etape de sortare si pentru
fiecare sistem in parte (manual, mecanic, combinat).

In tabelul urmator sunt prezentate activitatile care au loc in statiile de sortare,

echipamentele folosite in mod curent si modul de operare.

receptie

Operatiune

Echipament/metoda

Cantarirea deseurilor

Cantarire simpla pe pod-bascula (camion cu

dispozitiv de cantarire)
Cantarire dubla pe pod-bascula
Suprafata betonata in aer liber

Stocare inainte de sortare

Suprafata betonata acoperita

Pregatire si sortare

Fosa
Alimentarea
sortare

benzii

de Incarcator cu cupa
Banda extractoare supraterana si subterana
Banda extractoare din buncar

Reglarea debitului

Banda cu inclinare mare

Banda cu viteza variabila
Automatismul incarcarii benzii
Limitator mecanic al inaltimii stratului
Ansamblu de 2 benzi cu viteze diferite

Separare granulometrica

Sita cu vibratie gratar patrata sau rotunda, 2 sau

3 cai de descarcare
Sita tambur (ciur rotativ) patrat/rotund de X mm
Separator balistic
Sita plata cu disc

Separare morfologica si/sau Separator rotativ cu curent de aer

densimetrica
Instalatie de aspirare

50

[Type text]
Hidrociclon
Separarea metalelor

Separator magnetic
Separator cu curenti turbionari

Sortare manuala

Pe banda rulanta
Sortare pozitiva/negativa

Sortare automatizata

Banda transportoare simpla

Banda transportoare dubla
Ejector pneumatic dirijat printr-un detector
de inductie
de raze infrarosii

conditionare (ambalare)

de raze X
Alveole betonate
Stocare inainte de ambalare

Alveole cu structura metalica

Bene de X m3
Bacuri de Y litri
Containere cu grilaj
Incarcator care impinge produsele, in dreptul
alveolelor, pe banda de alimentare a presei

Pregatirea deseurilor inainte

de ambalare
Vehicul care asigura manipularea benelor
Buncar de incarcare
Vrac in bene de X m3
Ambalare

In baloturi de Y kg, cu dimensiuni potrivite

arE Elimin

In pachete de Z kg
Suprafata betonata in aer liber

Suprafata betonata acoperita

OPERATIUNI
REALIZATE
INTR-UN
CENTRU
DE
ECHIPAMENTELE SI METODELE CURENT utilizate

SORTARE,

In principiu procedeele tehnice utilizate sunt: sortarea dimensionala, sortarea

densimetrica, sortarea optica, sortarea magnetica, flotarea si sortarea manuala.
51

[Type text]

Sortarea manuala

In prezent, sortarea manuala reprezinta cea mai de incredere metoda de separare voita
si de foarte buna calitate a produselor secundare dintr-un amestec de deseuri.

Din deseurile casnice sau provenite din mica industrie, comert si institutii, dar si din
fractiunile de deseuri colectate separat, personalul de sortare poate separa diferite
calitati de hartie recuperata, sticle de diferite culori sau amestecate, folii din
polietilena alba sau colorata, PET-uri etc, dar poate indeparta si impuritati sau
componente daunatoare.

Datorita faptului ca sortarea manuala este foarte costisitoare, trebuie marit

randamentul de selectare cu ajutorul utilajelor speciale. Pentru a mari productivitatea
sortarii manuale, materialele cu granulatie mica sunt indepartate prin sitare.
Separatoare magnetice, suflatoare, benzi inclinate, masini de impins, au toate scopul
de a pregati deseurile pentru sortarea manuala si de a mari productivitatea
personalului de sortare. Exista doua tipuri de sortare: negativa si pozitiva.

In cazul sortarii pozitive este extras materialul recuperabil din fluxul de deseuri si este
aruncat in sertarele corespunzatoare.

In cazul sortarii negative materialele care sunt considerate impuritati care deranjeaza
sunt extrase din fluxul de materiale, pe banda transportoare ramanand doar fractiunea
dorita.

Prin sortare negativa se obtin productivitati mai mari, dar de calitate mai scazuta, in
timp ce in cazul sortarii pozitive se obtine calitate foarte buna cu productivitate insa
mult mai mica. Colectarea separata a materialelor recuperabile creste considerabil
randamentul operatiunii de sortare.

52

[Type text]

Statie de sortare manuala - schema

53

[Type text]

Statia de sortare preia atat deseurile colectate selectiv, care sunt depozitate in
compartimente separate, cat si deseurile colectate neselectiv, pe care urmeaza sa le
sorteze. In urma procesului de sortare rezulta urmatoarele tipuri de deseuri:
deseuri reciclabile
deseuri biodegradabile
reziduu
Materialele reciclabile sortate: hartia, sticla si plasticul sunt compactate, balotate si
apoi depozitate in incinte separate in vederea transportarii.
Conditionarea deseurilor sortate in vederea depozitarii si transportului la societatile
reciclatoare este, in general, urmatoarea (prescriptii tehnice minimale):

54

[Type text]
material

modalitati de conditionare (ambalare)

acceptat

Otel

Pachete (densitate 1,2 2)

Baloturi
Densitate 0,3 si maxim
300 kg

Aluminiu

Baloturi

Vrac, compactat

Hartii, cartoane, ziare, Baloturi depozitate pe paleti, de dimensiuni

reviste
medii (400 600 kg, densitate 0,4) sau mari
(600 1200 kg, densitate 0,5)
Ambalaje de produse Baloturi depozitate pe paleti, de dimensiuni
alimentare lichide
medii (400 600 kg, densitate 0,4) sau mari
(600 1200 kg, densitate 0,5)
PVC

Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 Baloturi de 1,2 m x 1,2 m

x 1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa x1,3 m
intre 180 si 300 kg/m3)

PET

Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 Baloturi de 1,2 m x 1,2 m

x 1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa x1,3 m
intre 180 si 300 kg/m3)

PEHD

Baloturi (dimensiuni cuprinse intre 0,7 x 0,7 Baloturi de 1,2 m x 1,2 m

x 1m si 1,1 x 1,1 x 1,2m, densitate cuprinsa x1,3 m
intre 180 si 300 kg/m3)

Sticla

In vrac

Statia de transfer cu linie de sortare

Functiile statiei de transfer, conform normativelor in vigoare, sunt de a prelua
deseurile menajere solide colectate selectiv sau neselectiv, de a le sorta in vederea
recuperarii deseurilor reciclabile si de a le compacta, in scopul diminuarii costurilor
de transport la depozitul final.
Avantajele utilizarii statiei de transfer sunt atat de natura functionala, contribuind la
imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor, cat si de natura economica, prin
reducerea costurilor aferente transportului deseurilor.
Statia de transfer cu linie de sortare este impartita in 5 zone tehnologice:
Zona de cantarire a deseurilor la intrare
zona utilajelor de sortare
zona utilajelor de compactare
55

[Type text]
zona depozitare si spalare containere goale
zona depozitare deseuri reciclabile
Fluxul tehnologic in statia de transfer cu linie de sortare cuprinde urmatoarele
operatii:
cantarirea vehiculului de transport incarcat
descarcarea deseurilor in buncarul de alimentare a liniei de sortare
sortarea deseurilor reciclabile si depozitarea lor in containere speciale dispuse in
apropierea posturilor de sortare, amplasate de o parte si de alta a liniei de sortare
separarea deseurilor biodegradabile si dirijarea lor catre platforma de compost
compactarea deseurilor ramase, destinate depozitarii finale. Acestea sunt deversate de
pe transportorul cu banda in unitatea de compactare. Aici deseurile sunt presate cu o
anumita presiune pana la atingerea unei anumite densitati adecvate transportului
economic, apoi sunt stocate in containerele speciale, transportabile.
Transportul la depozitul final se efectueaza in containerele de presiune incarcate pe un
cap tractor
Scopul statiei de transfer este golirea colectorilor si presarea maxima a deseurilor. De
aceea, deseul varsat ajunge prin palnia de alimentare la presa, iar dupa presare deseul
se incarca in containere care vor fi transportate la depozitul final.
Statia de transfer este formata dintr-un buncar de primire, bloc de compactare compus
din bloc actionare, cap de presare, platforma de primire pe care deverseaza palnia de
alimentare de la buncarul de primire. Compactarea se realizeaza cu ajutorul unei prese
hidraulice direct intr-un container transportabil al carui continut va fi transportat la
depozitul final.
Deasupra palniei de alimentare se poate monta si un acoperis din tabla, din otel
ondulat. Acest acoperis asigura ca in mediul inconjurator sa nu ajunga decit o cantitate
foarte mica de praf sau de alte particule, chiar si in conditii de vant de intensitate
variabila.
Buncarul de primire este o constructie metalica robusta prevazuta cu un dispozitiv de
reglare (sibar) a cantitatii de material alimentata pe banda de sortare. In apropierea
buncarului de primire sunt prevazute comenzi pentru functionarea corecta sau pentru
blocarea instantanee in cazuri de urgenta. Uzual capacitatea buncarului de primire este
de cca. 20 m3 pentru a putea primi o incarcatura completa a unui vehicul.
Linia de sortare este constituita din transportorul cu banda care are rolul de a prelua
materialul de la buncarul de primire la nivelul de descarcare reglat, il aduce in zona
posturilor de sortare la o inaltime de 1m, cu posibilitatea de a plasa posturile de
56

[Type text]
sortare numai pe o parte sau pe ambele parti ale benzii. Banda transportoare, cu o
lungime de lucru de 20m are un plan de transfer a deseurilor utile de 1m. Ea este
actionata de un motoreductor, care determina viteza de avansare a benzii, pentru a
usura munca operatorilor de transfer al materialelor selectate in buncarele
specializate. Banda transportoare, cu o lungime totala de 20m si o parte rectilinie de
15m, cu pereti laterali si de protectie de 20cm inaltime, este montata pe o structura
metalica. In apropierea puntii de lucru se monteaza puncte de alarmare pentru
posibilitatea de oprire in cazuri de urgenta. Refuzul se deverseaza in buncarul de
primire al unitatii de compactare si transport. Deseurile biodegradabile sunt depozitate
in containere care urmeaza a fi deversate in platforma de compost.
Materialele nesortate pentru reciclabile care urmeaza a fi transportate spre depozitul
final, sunt deversate de banda de sortare in buncarul de alimentare al presei
compactoare tip SP 2000. Gura de alimentare a presei, de 2000x1500x800 mm, are
rolul de a duce materialul in corpul de presare pentru a fi compactat in containerul
atasat la capul de presare. Corpul de presare este prevazut in partea superioara cu o
placa de otel, care are rolul de a inchide fundul buncarului de descarcare atunci cand
corpul de presare traverseaza camera de descarcare. In timpul cursei de intoarcere, un
curatitor va actiona asupra plafonului impingatorului. Cilindrul hidraulic are o
functionare cu dublu rol, pe de o parte de a asigura o patrundere suficienta a
impingatorului in corpul de compactare si de a realiza compactarea dorita a deseurilor.
Prin proiect se propune o varianta de linie de sortare manuala, prevazuta doar cu
acoperis, amplasata pe o suprastructura betonata, avand o suprafata de cca. 60 m2.
Presa este echipata cu un tablou propriu de comanda si control, pozat in imediata
apropiere a corpului instalatiei si este prevazuta cu electriventile si pompa duplex.
Atasarea containerului se efectueaza cu ajutorul unui dispozitiv mecanic. La
completarea alimentarii corpului de compactare se procedeaza la atasarea si apoi
indepartarea containerului umplut, precum si pozitionarea unui nou container.
Sistemul de atasare a containerului se gaseste pozitionat pe partea laterala a presei,
transversal pe axul acesteia si este constituit din doua articulatii manevrabile manual.
In partea din fata a presei este fixat un sistem de ghidare pentru facilitarea alinierii
containerului. Statia hidraulica este incorporata in partea posterioara a presei si este
compusa din:
motor electric
pompa de ulei
grupul de electroventile
blocul presortat
grupul de conducte metalice, rezistente la presiune inalta
grupul de conducte din cauciuc, rezistente la presiune inalta
57

[Type text]
Panoul electric de comanda este pozitionat pe una dintre laturile masinii, in conditii de
protectie IP 55. In acest fel presa poate fi manevrata doar de un singur operator.
Caracteristicile principale ale presei sunt:
motor electric de 15 kw pentru asigurarea sistemului electrohidraulic
buncar de alimentare de 2,5 m3
productie orara teoretica cca 150 m3/h
Containerul transportabil este realizat in forma tronconica si sectiune transversala
rotunjita pentru a usura evacuarea materialelor. Containerul va fi prevazut cu
impingator hidraulic cu o cursa de 1m pentru a favorita descarcarea materialelor.
Caracteristici principale:
lungime totala 6500 mm
capacitate 28 m3
Eurocontainere transportabile, necesare pentru stocarea temporara a materialelor
recuperate, pozate in apropierea operatorilor asezati in posturile de sortare ale
transportorului cu banda.
Fisele tehnice ale principalelor utilaje ale statiei de transfer sunt prevazute in tabelul
urmator:
Presa de compactare
Model SP 2000
Lungime totala, mm

5600

Masa totala, kg

7300

Dimensiuni
alimentare,mm

gura

Capacitategura
alimentare,m3

de 1500x2000
de 2,5

Inaltimea impingatorului,mm

760

Adancimea de patrundere a 400

impingatorului
in container, mm
Numarul de cilindri

Putere motor electric kw

15

58

[Type text]
Perioada unui ciclu complet,s

35

Forta de impingere, tf

46

Container compactare
Model SCP
Volum util, m3

28

Lungime totala, mm

6500

Latime, mm

2500

Inaltime, mm

2500

Inaltime travee de fixare

200

Cursa expulzorului hidraulic, 1000

mm
Role de deplasare

170 mm
2+2

Capacitatea de incarcare cu 5000

carton si plastice, kg
Capacitatea de incarcare deseuri 10000-12000
menajere, kg

Containerele descarcate vor fi transferate in zona de spalare si curatare. In aceasta

zona se va amplasa un camin cu bazin pentru colectarea apei uzate rezultata in urma
procesului de curatire a containerelor.
Avand in vedere ca localitatea Macin nu dispune de un sistem de canalizare si epurare
a apelor uzate, statia de transfer cu linie de sortare va fi echipata cu instalatie tip fosa
septica, separator cu gratar si separator produse petroliere care va colecta apa uzata
provenita de la spalarea containerelor. In aceasta fosa septica se va efectua o tratare
chimica a apei cu adjuvanti de fermentare. Apa tratata se va vidanja si va fi
transportata la micro-statia de epurare din zona. Pentru asigurarea cu apa de spalat se
prevede un racord mobil la sistemul de alimentare cu apa existent in imediata
apropiere.
Statia de transfer este construita in spatiu deschis, acesta putind fi incadrata din punct
de vedere al pericolului de incendiu maxim in clasa C. Incinta este imprejmuita cu
59

[Type text]
panouri din plasa de sirma (pentru evitarea patrunderii animalelor in incinta statiei) si
cu spatiu verde (arbusti pentru protectia mediului si a peisajului) si este prevazuta cu
poarta metalica dubla de 6,5 m.
Proiectarea unei statii de transfer cu linie de sortare trebuie sa ia in considerare
urmatoarele componente:
Drumuri de intrare si iesire. Aici sunt incluse benzi pentru accelerare sau ncetinire pe
drumurile publice si puncte de acces pentru deseurile care intra si materialele
reciclabile care ies din statie.
Drumuri interioare. De multe ori, proiectul prevede drumuri amplasate n interiorul
statiei separat pentru uzul publicului si al camioanelor grele. Proiectantii trebuie sa
gaseasca o solutie pentru a elimina curbele strnse, intersectiile si pantele cu nclinatie
mare.
Zone de asteptare. Se pot forma cozi la intrarea n cabina unde se cntaresc deseurile
si se percep taxele, la platforma de descarcare si la iesirea din cabina de cntarire si
taxare. Spatiul destinat acestor cozi trebuie bine delimitat, iar cozile nu trebuie sa
ajunga pna n intersectii.
Cabina de cntarire si taxare. ncarcaturile care intra si ies din statie sunt cntarite si
taxate.
Functiunile principale din cladirea statiei de sortare. Acestea includ platforma de
descarcare si depozitare, halele de sortare si depozitare a materialelor reciclabile, etc.
Cladiri. Se includ aici intrarile si iesirile pentru oameni si vehicule.
Amenajari pentru public. n aceasta categorie intra zone de descarcare separate pentru
publicul larg, zone de depunere a materialelor reciclabile, centrul de educatie publica
si grupurile sanitare.
Spatiu destinat extinderii ulterioare a cladirii principale. Adesea, aceasta zona este
delimitata cu o linie punctata si este adiacenta cladirii principale.
Zone-tampon. Spatii deschise, amenajari peisagistice, copaci, berme, si ziduri
destinate reducerii impactului asupra comunitatii
Zona de depozitare. Destinata inspectarii ncarcaturilor care sosesc sau depozitarii
deseurilor inacceptabile sau separarii materialelor.
Responsabil de aceasta activitate: Consiliul local Macin

COMPOSTAREA DESEURILOR

60

[Type text]
Compostarea reprezinta procesul de descompunere si transformare a substantelor
organice solide de catre microorganisme (in principal bacterii si fungi) intr-un
material stabil, care poate fi valorificat in agricultura. Procesul este controlat in ceea
ce priveste accelararea descompunerii, optimizarea eficientei si minimizarea
impactului asupra mediului si populatiei; se poate aplica deseurilor verzi si deseurilor
solide municipale si se desfasoara in doua faze: a) tratarea mecanica; b)
descompunerea (fermentarea).

Scopul compostarii este:

- respectarea legislatiei in domeniul reciclarii-revalorificarii;
- reducerea fluxurilor de deseuri spre depozitare;
- obtinerea unui material valorificabil, in functie de caracteristici, in agricultura sau
lucrari de imbunatatiri funciare (ameliorarea solului);

Acest proces de degradare microbiologica se poate desfasura in conditii aerobe/

anaerobe a materialelor organice, cu formare de CO2, apa si substante humice.
Deseurile care pot fi tratate biologic (compostate) sunt, in principal, urmatoarele:
fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile;
deseuri din gradini si parcuri;
deseuri din piete si complexe alimentare;
resturi biodegradabile din industria alimentara;
namol rezultat din statiile de epurare orasenesti.
Tratarea mecanica si biologica (compostare) a deseurilor este conditionata de tipul
deseurilor si modul de colectare.

In principiu, compostarea implica doua faze principale si anume:

tratarea mecanica;
tratarea biologica (fermentarea)

Fermentarea

61

[Type text]

Factorii principali care favorizeaza fermentarea aeroba.

Oxigenul din aer. In mod teoretic cantitatea de aer care asigura oxigenul necesar
pentru fermentarea deseurilor menajere tratate mecanic este de 4,5 - 5 litri aer pe kg
de materie uscata (la deseurile cu umiditate de 45%) si pe ora. Acolo unde este
posibil, este preferabil ca aceasta cantitate de aer sa fie sporita.
Aerarea se poate face prin mai multe sisteme, conform procedeului de compostare
adaptat, astfel:
aerare simpla, prin rasturnarea gramezilor de compost, in cazul compostarii pe
platforme in aer liber;
introducerea aerului prin conducte perforate in cazul unor compostari in gramezi;
introducerea de aer rece sau cald in camerele de fermentare;
prin realizarea unei usoare depresiuni in camera de fermentare;
prin amestecarea continua cu ajutorul unor utilaje speciale.
Aceste sisteme pot fi combinate.

Apa. In functie de cantitatea de materii organice, existente in deseuri, procentul de

umiditate optim pentru fermentare trebuie sa fie urmatorul:
cand continutul de materii organice al reziduurilor este <50% umiditatea trebuie sa fie
de circa 45%;
cand continutul de materii organice >50% umiditatea trebuie sa fie de circa 50 - 55%.
Pentru a controla procesul de fermentare, este necesar ca materialul de compostat sa
fie ferit de ploaie, deoarece o umiditate prea mare poate duce la fenomene specifice
fermentarii anaerobe.

Compozitia deseurilor. Este unul dintre factorii importanti in declansarea procesului

de fermentare. Daca deseurile au o incarcare mare in materii fermentabile si
temperatura mediului este mare, procesul de compostare se declansaza rapid si se
poate desfasura corespunzator, daca este condus bine prin introducerea cantitatii
necesare de aer. Dimpotriva, daca deseurile au o incarcare redusa in substante
organice, in special in perioadele de iarna, fermentarea este intarziata si introducerea

62

[Type text]
de aer suplimentar, nu face decat sa dauneze procesului de fermentare (aparitia si
dezvoltarea de mirosuri neplacute).

b. Factorii auxiliari care favorizeaza fermentarea aeroba

In afara factorilor principali mentionati mai sus, fermentarea aeroba mai este
influentata si de o serie de factori auxiliari, printre care:
omogenitatea amestecului;
granulatia deseurilor supuse fermentarii;
modul de asezare a deseurilor macinate in gramezi sau in recipienti de fermentare;
incetinire vitezei de crestere a temperaturii.

c. Fazele procesului de fermentare aeroba

Compostul nu poate fi utilizat in agricultura decat in stare finita (maturat). Deseurile

proaspat macinate sunt foarte active si pot fi utilizate, uneori, ca paturi calde pentru
culturile de iarna, sau primavara.
Deseurile prefermentate pot fi satisfacatoare din punct de vedere igienic, insa
utilizarea lor imediata este ingradita de consideratiile de mai sus.
Deseurile transformate in compost maturat sunt apte din punct de vedere igienic si
numai acestea pot fi utilizate in agricultura fara inconveniente de ordin sanitar. Un
compost poate fi considerat matur n momentul cand activitatea microorganismelor
este redusa la minimum. Determinarea maturitatii se face prin determinarea
consumului de O2 (sau a productiei de CO2 ) prin incercari pe plante, prin analiza
structurii fizice, etc.
In procesul de compostare se urmareste obtinerea unei temperaturi ridicate pentru
distrugerea microbilor patogeni si producerea materiilor coloide de natura termica.
Aceste doua procese se datoresc actiunii microorganismelor asupra materiilor
organice din deseuri in conditiile optime ale mediului de temperatura, de aer, apa.
Principalele faze care apar in procesul de fermentare al deseurilor sunt urmatoarele:
faza latenta: corespunde perioadei de timp necesar colonizarii microorganismelor in
noul mediu creat; aceasta faza incepe practic din perioada de depozitare n recipienti
de precolectare si colectare si dureaza pana la inceperea cresterii temperaturii;
63

[Type text]
faza de crestere: este cea de marire a temperaturii si depinde de compozitia deseurilor,
umiditate, aer;
faza termofila: reprezinta perioada corespunzatoare celei mai inalte temperaturi;
aceasta faza poate dura perioade mai lungi sau mai scurte, dupa cum se actioneaza
asupra mediului cu aer sau apa, in functie de cantitatea de substante organice
fermentabile si de gradul de izolare termica realizat. In faza termofila se poate actiona
mai eficient asupra fermentarii.
faza de maturizare sau de crestere: corespunde unei fermentari secundare, lente,
favorabila umezelii, respectiv transformarii unor compusi organici in humus sub
actiunea microorganismelor.

Compostul este bine sa fie utilizat in agricultura la sfarsitul fazei termofile cand
produsul este mai bogat in substante organice. Maturizarea excesiva n depozit, duce
la o mineralizare prea avansata a acestuia ceea ce face sa-si piarda din efectele sale
favorabile solului. De aceea se admite in general un timp de maximum 3 luni pentru
mentinerea compostului in depozit.

In cursul fermentarii, materiile organice din deseuri faciliteaza doua actiuni simultane
si antagoniste in care intra carbonul si azotul si care duce la mineralizarea substantelor
biodegradabile, ducand pe de o parte la producerea de bioxid de carbon si amoniac iar
pe de alta parte la formarea humusului, al carui rol este foarte important pentru
mentinerea proprietatilor fizice, chimice si biologice ale solului.

d. Compozitia medie a unui esantion de compost

Determinarea compozitiei compostului constand din stabilirea proprietatilor fizico chimice se face in scopul cunoasterii posibilitatilor de utilizare a acestora n
agricultura. Raportul carbon / azot este un factor care reflecta stadiul evolutiei
fermentarii deseurilor. Compostul obtinut poate fi considerat bun pentru agricultura
daca prezinta, in medie, urmatoarele caracteristici:
granulometrie: 90% din compost sa fie cernut cu ciurul de 35 mm;
procentul de carbon sa fie > 5% din materiile uscate;
procentul de azot > 0,3% din materiile uscate;
raportul carbon / azot cuprins intre 20 - 30 in deseurile initiale, poate duce dupa
compostare la un raport de 10 - 15.
64

[Type text]

Tehnicile de compostare trebuie sa asigure eliminarea riscului de alterare a procesului

prin:
accelerarea proceselor prin optimizarea conditiilor de alterare;
directionarea procesului aerob;
verificarea emisiilor.

Tehnicile se bazeaza pe doua procedee de baza:

procedeul static (compostare in stoguri, compostare in celule);
procedeul dinamic (compostarea cu tambururi de alterare, compostarea in turnuri de
alterare).

Operatiile si echipamentele pentru compostare depind de tipul deseurilor ce urmeaza a

fi compostate:
fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile;
deseuri din gradini, parcuri, piete, resturi biodegrababile din industria alimentara;

Fractia biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile

Etape de realizare:
colectarea, transportul, receptia, depozitarea;
tratarea mecanica pentru compostarea materialelor valorificabile in cadrul unei statii
de compostare (plastic, hartie si carton, metale);
tratarea speciala pentru compostare sfaramare, maruntire, separare;
tratare biologica compostare si finisare - cu controlarea temperaturii, oxigenului si a
umiditatii;
prepararea finala a compostului maruntire, sitare, ambalare.

Echipamentele si instalatiile sunt identice cu cele dintr-o statie de compostare, mai

putin in treapta de tratare biologica (compostare).
65

[Type text]

Deseuri din gradini, parcuri, piete, resturi biodegrababile din industria alimentara
Etape de realizare:
colectarea, transportul, receptia, depozitarea;
tratarea mecanica manuala (eliminare metale) si sfaramare (optional);
tratare biologica compostare si finisare numai cu controlarea umiditatii;
prepararea finala a compostului maruntire, sitare (optional), ambalare.

In cazul compostului obtinut din astfel de deseuri gradul de siguranta se poate verifica
simplu prin introducerea compostului intr-un sac de plastic, inchiderea etansa si
deschiderea dupa 48 de ore. Daca dupa 48 de ore compostul miroase neplacut,
insemna ca etapa de finisare nu este terminata.

Statia de compostare
In general, statiile de compostare sunt impartite in trei domenii, in functie de
capacitatea de prelucrare :
a) capacitate mica intre 1.000 si 3.000 t/an; maxim 6.000 locuitori;
b) capacitate medie intre 3.000 si 10.000 t/an; maxim 20.000 locuitori;
c) capacitate mare peste 10.000 t/an; peste 20.000 de locuitori.

Tehnicile de compostare folosite sunt direct corelate cu capacitatea de prelucrarea

statiei si implicit cu numarul de locuitori deserviti.

Posibilele amplasamente optime pentru statii de compostare sunt considerate cele din
vecinatatea statiilor de transfer, statiilor de compostare, depozitelor de deseuri si
statiilor de epurare orasenesti.

Statia de compost poate fi impartita in 4 zone tehnologice si anume:

zona de pretratare,
tratare ( compostare)
66

[Type text]
posttratare (finisare)
zona-tampon

In general suprafetele mari sunt reprezentate de zona de compostare si zona

tampon. Se considera ca optima pentru proiectare luarea in calcul a unei suprafete
care sa asigure compostarea la nivelul unei productii anuale a statiei.

Zona de pretratare
Este zona de predare, stocare, manevrare, compostare si transfer spre zona de
compostare. Marimea si modul de proiectare depind de cantitatea de deseuri primita,
modul de compostare si cantitatile de deseuri obtinute dupa tratarea mecanica: deseuri
sortate pentru valorificare si deseuri transferate spre zona de compostare.

Elementele de proiectare privind zona de pretratare sunt specifice normelor stabilite

pentru compostarea deseurilor solide urbane (ex. deseurile trebuie sa fie depozitate in
hale acoperite; pardoseala trebuie sa fie rezistenta ca sa preia eforturile induse de
mijloacele de transport, manevrare si incarcare, etc) completate cu norme specifice
pentru compostare (zone pentru umezirea deseurilor compostabile si zone pentru
incarcare si manipulare inaintea transferului spre zona de tratare - compostare).

Zona de tratare (compostare)

Zona de tratare este reprezentata de zona de compostare si zona de finisare.
Zona de compostare pentru deseurile verzi nu trebuie pavata, dar trebuie sa aiba o
panta de scurgere si sa fie impermeabilizata pentru a nu se eroda sau acumula apa
pluviala.

Zonele in care are loc compostarea in spatii deschise trebuie sa fie paralele cu panta
terenului. Ca o masura de siguranta intre zone trebuie sa fie construite sisteme de
colectare si drenare a apei pluviale si a compostului. Un sistem ineficient de drenare a
compostului are ca urmare duce la fermentarea in conditii nestandard ceea ce are ca
rezultat un compost de proasta calitate si emisii de mirosuri neplacute.

Intretinerea zonei de compostare trebuie sa prevada inspectii si lucrari anuale de

mentinere a nivelului de impermeabilizare si a pantei terenului.
67

[Type text]

Zona de compostare a fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile

trebuie proiectata cu luarea unor masuri suplimentare pentru prevenirea poluarii
apelor. Este necesara construirea unei bariere geologice cu folosirea de materiale
pentru impermeabilizare (argila, materiale sintetice) care sa asigure un coeficient de
permeabilitate mai mic sau egal cu 10-7 cm/s.

Levigatul trebuie colectat si evacuat din incinta. Metoda folosita este de colectare,
stocare si pompare in reteaua de canalizare oraseneasca, dar pentru fiecare caz in parte
trebuie verificata necesitatea sau nu de introducere, inainte de stocare, a unui
separator.

Marimea zonei de compostare depinde de cantitatea tratata, tehnologia de tratare,

densitatea initiala si finala a compostului si umiditatea compostului. Echipamentele
mecanice de amestecare pentru introducerea de aer influenteaza de asemenea marimea
zonei de compostare. Se considera eficienta o distanta de 1,5 m intre zonele de
compostare pentru asigurarea accesului echipamentelor de amestecare.

Asigurarea unei ventilatii proprii in spatiile de compostare inchise este necesara

datorita faptului ca aerul din incintele inchise de compostare contine bioaerosoli,
pulberi, mirosuri neplacute si umiditate in exces.

Instalatiile de ventilatie pentru evacuarea aerului din spatiile de compostare inchise

trebuie sa includa biofiltre pentru eliminarea mirosurilor neplacute.

Zona de finisare a compostului (zona de stationare in care se asigura stabilizarea

compostului) trebuie dimensionata in functie de perioada de stationare. In cazul
deseurilor verzi se poate considera ca reprezinta 25% din necesarul pentru zona de
compostare dar in cazul fractiei biodegradabila din deseurile menajere si asimilabile
dimensionarea trebuie sa se faca pe baza rezultatelor unor experimentari.

Zona de posttratare (finisare)

Zona de posttratare este folosita pentru tratarea mecanica finala a compostului
(maruntire, sitare), depozitarea sau depozitarea/ambalarea compostului expedierii.
68

[Type text]

In cazul deseurilor verzi se poate considera ca reprezinta 20% din necesarul pentru
zona de compostare dar in cazul fractiei biodegradabila din deseurile menajere si
asimilabile dimensionarea trebuie sa se faca pe baza rezultatelor unor experimentari.
Daca compostul nu se ambaleza in saci de plastic si se depoziteaza in gramezi,
gramezile trebuie acoperite cu folii de plastic pentru a nu se degrada. Daca compostul
se ambaleaza in saci de plastic, trebuie prevazute spatii inchise de depozitare a sacilor
pe calitati si cerinte cantitative sezonale.

Zona de depozitare trebuie dimensionata la o capacitate de depozitare de maxim 3

luni.

Zona-tampon
Suprafata zonei-tampon trebuie sa fie de cateva ori mai mare ca suprafata totala a
statie de compostare, mai ales daca statia este amplasata in vecinatatea unei zone
locuite.
In faza de proiectare trebuie evaluate viteza predominanta si viteza minima a vantului
in zona propusa de amplasare a statiei de compostare.

Pe baza acestei analize proiectul trebuie sa prevada extinderea zonei-tampon pe

directia vantului predominant din zona de amplasare, in acest fel asigurandu-se
minimizarea transportului bioaerosolilor si mirosurilor neplacute spre zonele locuite.
Distanta de la statia de compostare pana la zona locuita trebuie sa fie de minim
1.000m, daca prin studiul de evaluare a impactului nu s-a stabilit o distanta mai mare.

ELEMENTE SPECIFICE PROTECTIEI MEDIULUI

Daca nu este controlat procesul de compostare poate crea numeroase probleme de

mediu, cum sunt: poluarea apei, solului si atmosferei, disconfort in zonele locuite
datorat zgomotului, vibratiilor si morosurilor neplacute, incendii, etc.
Mult din aceste probleme pot fi minimizate din etapa de proiectare sau exploatarea
corecta a constructiilor si instalatiilor.
69

[Type text]

Calitatea apei
Poluare apei in zona statiilor de compostare se poate datora levigatului si apelor
pluviale.

Levigatul
Levigatul rezultat din statiile de compostare a deseurilor verzi poate avea o incarcare
mare in substante organice (exprimata in CCO-Cr), fenoli si azotati, incarcare
rezultata din chiar procesul de fermentare.
Producerea de levigat poate fi redusa sau prevenita prin monitorizarea si corectarea
nivelului de umiditate in compost si prin folosirea de spatii de compostare acoperite.
In cazul spatiilor de compostare descoperite se pot amenaja canale de colectare a
levigatului, stocare si repompare in compost in functie de necesitati (asigurarea
nivelului de umiditate optim al compostului).
Excesul de levigat poate fi introdus in sistemul de canalizare, stocat si pompat in
reteaua de canalizare orasenesca sau in bazinul vidanjabil.
Evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca (direct sau cu autovidanje) trebuie sa
se faca pe baza unor analize de laborator pentru stabilirea conformitatii cu cerintele
legale (NTPA 001/2002 sau 002/2002).

Pentru reducerea pericolului de poluare a apelor subterane sunt necesare urmatoarele

masuri:
proiectarea unei retele speciale de colectare a levigatului;
colectarea levigatului din zonele de tratare si posttratare si evacuarea controlata din
incinta;
folosirea de sisteme de impermeabilizare a suprafetelor posibil a fi contaminate
(argila, materiale sintetice).

Apele evacuate din incinta

Apele evacuate din incinta sunt definite ca:
ape pluviale poluate cu substante colectate din incinta statiei;

70

[Type text]
ape folosite in procesele de productie si care sunt poluate cu substante poluante
specifice proceselor de productie (ex. apele care sunt folosite la spalarea mijloacelor
de transport, a halelor de productie, etc).
Apele evacuate din incinta care au intrat in contact cu deseurile primite, deseurile
partial tratate, compostul nematurat, apele de spalare si apele pluviale colectate de pe
anumite suprafete nu pot fi evacuate din incinta fara a fi preepurate.
Sistemul folosit este de colectare, trecere printr-un separator si evacuare in reteaua de
canalizare oraseneasca sau in bazin vidanjabil.
Evacuarea in reteaua de canalizare oraseneasca (direct sau cu autovidanje) trebuie sa
se faca pe baza unor analize de laborator pentru stabilirea conformitatii cu cerintele
legale (NTPA 001/2002 sau 002/2002).

Mirosul
Mirosurile neplacute pot apare pe perioada colectarii, transportului, depozitarii si
compostarii in special daca apar fenomene de compostare anaeroba.
Compostarea anaeroba poate duce la generarea de compusi mirositori cum sunt acizii
organici, mercaptanii, hidrogenul sulfurat, amoniacul, etc.

Zgomotul
Zgomotul este generat de masinile care intra si ies din statie si echipamente de lucru.
Echipamentele de lucru (mori, concasoare, site tambur, etc) pot genera un nivel de
zgomot de peste 90 dB.
Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate
sunt:
- construirea si explotarea corespunzatoare a zonei-tampon;
- includerea de specificatii tehnice pentru echipamentele de productie (prevederea cu
sisteme de reducere a zgomotului);
- intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru;
- stabilirea unui program de limitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si
zile).

Purtatorii de germeni infectiosi

71

[Type text]
Sunt definiti ca animale mici sau insecte care transporta boli.
Sobolani, soareci, muste, tantari, etc sunt potentiali vizitatori ai unei statii de
compostare.
Masurile necesar a fi luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor, mentinerea de
procese aerobe si temperaturi corespunzatoare proceselor in zonele de compostare si
maturare, etc.

Incendii
Daca compostul se usuca si devine prea cald apare pericolul de ardere spontana.
Substantele organice din compost pot lua foc instantaneu chiar si la o umiditate de 2545%.
Masurile necesar a fi luate sunt :
asigurarea unei inaltimi de maxim 3 m a gramezilor de material compostabil pe durata
compostarii;
mentinerea unei temperaturi in compost de maxim 600C.

Suplimentar fata de aceste masuri specifice procesului de compostare, incinta trebuie

proiectata cu sistem de alimentare si rezervor pentru rezerva de incendiu si drum de
acces rapid a masinilor de interventie.

O masura suplimentara si foarte importanta este asigurarea ca pe durata operarii statia

nu va deveni, chiar pe termen scurt, un depozit de uleiuri uzate, de pulberi acumulate
in vecinatatea echipamentelor de compostare si conditionare si alte materiale
inflamabile.

Reziduuri antrenate de vant

Reziduurile antrenate de vant, din cadrul unei statii de compostare, pot deveni o sursa
de poluare si discomfort pentru zonele locuite invecinate. Aceste sunt, in principal,
materiale plastice si hartie in care au fost aduse anumite deseuri si din care mici parti
se regasesc dupa pretratare in materialul compostabil. Aceste reziduuri pot fi
controlate prin:
transportul deseurilor in mijloace de transport acoperite;
primirea, procesarea si ambalarea materialelor reciclabile in spatii inchise;
72

[Type text]
adunarea lor din incinta dupa fiecare operatie care are loc in spatii deschise.

Compusi organici volatili (COV)

Compusii organici volatili (ex. benzene, chloroform, tricloretilena) prezinta un
potential risc pentru statiile de compostare. Aceste substante pot apare in statia de
compostare daca anumite deseuri de lemn au fost admise la compostare chiar daca
contin solventi si vopseluri.

Combinarea procesului de aerare fortata, amestecarea deseurilor si temperatura

ridicata poate elibera COV in spatiile de lucru sau/si in atmosfera.
Acest proces are loc in perioada de compostare si COV sunt evacuati in atmosfera fie
direct (compostare in spatii deschise) fie prin sistemele de ventilatie (compostare in
spatii inchise).

Tehnicile de eliminare sunt foarte costisitoare si este de preferat folosirea unor masuri
de limitare a aparitiei care constau intr-un examen foarte atent la primirea deseurilor si
neacceptarea deseurilor care pot genera, prin tratare, aparitia de COV.

Avind in vedere ca proiectul se adreseaza unui numar de 42.057 locuitori, dintre care
11.099 locuitori in mediul urban si 30.958 locuitori in mediul rural, iar compozitia
deseurilor colectate este cu preponderenta biodegradabila conform tabelului 13, se
propune alegerea unei platforme de compost de capacitate medie, amplasata linga
statia de transfer cu linie de sortare, in incinta destinata activitatilor de gestionare a
deseurilor, pe terenul pus la dispozitie de catre Consiliul Local Macin.
Prin proiect se propune realizarea unei platforme de compost in sistem incapsulat,
aceasta prezentind urmatoarele avantaje:
necesita un spatiu redus si durata procesului este scurtata datorita accelararii
procesului de fermentare
imbunatatirea controlului procesului si a calitatii compostului
imbunatatirea controlului asupra emisiilor si reducerea drastica a factorilor care creaza
disconfort (miros)
usor de manevrat
proces tehnologic acceptat in UE
73

[Type text]
Printre dezavantaje se numara:
capitalul de investit este mai ridicat
necesita colectarea separata a deseurilor biodegradabile
costuri de intretinere mai ridicate (energie, utilaje)

Schema tehnologica a statiei de compost cu container de fermentare este urmatoarea:

Tipurile de deseuri pretabile a se procesa in aceasta statie sunt urmatoarele:

deseuri menajere provenire din resturi alimentare si deseuri verzi si balegar
deseuri biodegradabile
deseuri de lemn doar cele netratate
deseuri din hirtie in cantitati mici si doar impreuna cu deseuri biodegradabile umede
orice deseuri din care au fost separate fractiile periculoase
Deseurile introduse trebuiesc separate anterior de fractiile periculoase. Un raport C/N
cuprins intre 25/1 30/1 este optim pentru un proces rapid de compostare, dar sunt
acceptate si rapoarte C/N de pina la 40/1. Depasirea azotului in materialul introdus
trebuie sa fie evitata inca din momentul in care aproape intreaga cantitate de azot
fixata in materialul organic este transformata in amoniac prin activitati microbiologice. Concentratii crescute de amoniac la pH > 7 poate cauza emisia de amoniac
in atmosfera. Pentru eliminarea agentilor patogeni si a semintelor de iarba din
compostul final, procesul trebuie sa asigure o temperatura minima de 600 C pentru cel
putin o saptamina.
74

[Type text]
Containerul de fermentare este realizat din beton armat sau din otel, cu o baza
perforata care poate fi fixa sau culisanta. Mod de operare: dupa incarcare, aerul
patrunde prin orificiile acestei baze perforate si este evacuat prin partea superioara a
containerului de fermentare, urmand a fi supus tratarii. Fermentarea intensiva este
finalizata intre 8 si 10 zile. Aceasta tehnologie este simpla si durabila. Compostarea in
containerul de fermentare necesita pre-tratare mecanica. Materialul de fermentare
tinde sa se usuce incet (acest efect este folosit in special pentru stabilizarea biologica
in cadrul schemei tehnologice de tratare bio-mecanica) si de aceea, in mod uzual, este
necesara umezirea materialului in cadrul procesului de compostare.
Containerul de fermentare are capacitati cuprinse intre 50 m3 si 250 m3. In cazul
nostru se estimeaza o cantitate de deseuri biodegradabile care urmeaza a fi prelucrate
in statia de compost de aprox. 5.500 tone/an. Aceasta cantitate reprezinta un procent
de 70% din cantitatea totala de deseuri preconizata a se colecta, in conformitate cu
normele in vigoare din HG 1470/2002. Din cantitatea totala de deseuri generate in
mediul rural, respectiv 1.724 tone/an se preconizeaza a se colecta intr-o prima faza
aprox. 60%, respectiv 1.034 tone/an. Din cantitatea de deseuri generate in orasul
Macin, respectiv 8.472 tone/an, se preconizeaza a se colecta 80%, respectiv 6.778
tone/an. In total, cantitatea de deseuri care urmeaza a fi colectata va fi de aprox. 7.812
tone/an. Conform statisticilor raportate la Agentia de Mediu Tulcea, deseurile
biodegradabile reprezinta aprox. 70% din cantitatile totale de deseuri raportate anual,
respectiv aprox. 5.500 tone/an.
Ca urmare propunem ca procesul sa se realizeze intr-o baterie de 2 containere de 250
m3, legate in serie, care vor fi umplute in functie de fluxul de deseuri biodegradabile
furnizate.
Din punct de vedere cantitativ, procesul de compostare prin aceasta metoda ofera
urmatorii parametrii:
Din 100% deseuri biodegradabile introduse, dupa procesare, rezulta:
35 40 % produs compost final
3-5 % pierderi
restul de 55 60 % este echivalentul pierderii de greutate rezultate in urma procesului
de descompunere: evaporarea apei, emisia de gaze, etc
Rezultatele preconizate:
compost similar solului de tip hummus
reziduu inert
bio gaze si lichide

75

[Type text]
Din punct de vedere calitativ, compostul matur trebuie sa indeplineasca urmatorii
parametri pentru a fi considerat stabil:
raportul C/N mai mic de 22, in vederea utilizarii in agricultura
sa un depaseasca 200 C pe durata procesarii
volumul materialului organic brut sa fie redus cu cel putin 60%
In cazul nostru, fractia de deseuri biodegradabile sortate din statia de transfer va fi
deversata in statia de compost care este amplasata in conexiune cu statia de transfer.
Prin acest procedeu, se ajunge la procesarea tuturor componentelor deseurilor
menajere colectate selectiv sau neselectiv, iar cantitatile de reziduu inert care urmeaza
a fi transportat la depozitul final vor fi scazute la minim. Practic, proiectul propune
valorificarea la maxim a deseurilor menajere prin metode moderne si folosind
tehnologii economice si acceptate pe piata europeana.
250 m2

S
T
A
T
I
E

C
O
M
P
O
S
T

STATIE
TRANSFER
SORTARE

600 m2

Depozit hartie
3m
15 m2

Depozit
Depozit sti
15 m2

5m

20 m

5m

Buncar alimentare

PRESA

bio

R
A
M
P
A

Buncar de primire

LINIE SORTARE
12,5 m

30 m

CENTRUL DE PRELUCRARE A DESEURILO

DEPOZIT CONTAINERE GOALE

SPALARE

ADMINISTRATIE

76

STATIE
EPURARE

[Type text]
In afara depozitelor si halelor de productie, mai sunt necesare anumite cladiri cu
diferite functionalitati (cladiri pentru activitati de intretinere-exploatare, cladiri
administrative, etc). Cladirile trebuie sa fie racordate la apa curenta, electricitate,
caldura.
Statia trebuie prevazuta cu sisteme de comunicatie care sa permita alertarea
personalului si a mijloacelor de interventie in caz de accidente.
Drumul de accces in incinta statiei trebuie securizat cu gard, poarta pazita, sistem de
iluminare si averizare.
Zona-tampon trebuie ingradita cu gard de sarma si iluminata.

CONSTRUCTII
Pentru aceasta investitie sunt prevazute urmatoarele constructii:
Cladire administrativa
Dimensiunile in plan sunt de 5 x 10 m cu parter cu inaltimea la cornisa de 3,60 m.
Cladirea, inclusiv acoperisul, este realizata din plastic armat cu fibre de sticla.
Gospodaria de apa
Dat fiind amplasamentul statiei de transfer deseuri, in zona nu exista apa curenta.
Pentru asigurarea necesarului de apa este necesar sa se realizeze racordarea la reteaua
de apa a orasului, astfel incat apa sa indeplineasca toate conditiile de potabilitate.
De asemenea se va prevedea si o statie de pompe si un rezervor tampon pentru apa
necesara stingerii unui eventual incendiu.
Cantar
Cantarul este de tip pod bascula electronic cu montaj prevazut cu o cabina din zidarie,
in care vor fi amplasate echipamentele electronice.
Rampa
Rampa este necesara pentru accesul masinilor ce aduc deseurile la bascularea in
palnia cu ghilotina din vecinatatea halei de sortare deseuri.
Constructia este realizata cu ziduri de sprijin din beton armat si umplutura din balast.
Linia de sortare
Linia de sortare este prevazuta cu o copertina cu dimensiunile de 25 m x 15 m si
inaltimea de 7,50 m. Structura de rezistenta este realizata din confectii metalice, iar

77

[Type text]
acoperisul din tabla cutata. Fundatiile sunt realizate din beton armat cu buloane de
prindere pentru stalpii metalici.
Hala de compactare
Este o cladire cu dimensiunile in plan de 25m x 10m si inaltimea de 7,5m.
Structura de rezistenta este realizata din confectii metalice, iar inchiderile si
acoperisul din tabla cutata prevazuta cu termoizolatie. Fundatiile halei si ale utilajelor
sunt din beton armat turnate monolit.
Statia de compost
Statia de compost, formata dintr-o baterie de 2 containere de fermentare cu capacitate
de 250 m3 fiecare, este amplasata pe o suprastructura de beton avind o suprafata de
minim 250 m2. Containerele au dimensiunile: lungime 12,5 m, latime 10 m si
inaltime 2 m. Echipamente: cilindru hidraulic, 2 spirale transportoare aductoare si o
spirala transportoare de evacuare.
Depozitul de deseuri reciclabile
Deseurile reciclabile se vor depozita pe o suprafata de cca 50 m2 compartimentata in
patru incinte, aferente fiecarui tip de material reciclabil (hirtie, plastic, sticla si metal).
Aceste spatii vor fi despartite prin gard de plasa de sirma sustinuta de stilpi metalici si
acoperite cu o copertina cu dimensiunile de 20 x 4 m si inaltimea de 3,50 m.
Depozitul de containere
Depozitarea si spalarea containerelor a fost prevazuta pe o platforma pietruita
prevazuta cu borduri.
Microstatie de epurare
Instalatia este de tipul cast in place, adica electro-mecanica. Se ansambleaza intr-o
structura de ciment hidroizolat interior si exterior.
Statia functioneaza ingropat pana la gurile de vizitare, in vecinatatea unui emisar
capabil sa preia debitul de apa epurat, fiind proiectata pentru protectie impotriva
temperaturilor joase, dar si impotriva emanatiei mirosurilor neplacute.
Echipamentul are in componenta 3 compartimente de separare si sedimentare, 2
compartimente de oxidare biologica cu filtre catalitice si aerare produsa de blocul
suflantelor, 1 compartiment de sedimentare si 1 compartiment de clorinare conform
cu diagrama de proces din figura. Avantajul mare fata de alte instalatii de tratare a
apelor menajere consta in operarea facila si gabaritul foarte compact.
Descriere functionare:

78

[Type text]
Efluentul preluat din reteaua de canalizare este introdus in instalatie prin intermediul
conductei de intrare, dupa care este filtrat grosier pentru indepartarea corpurilor mari.
Separarea si sedimentarea se face gravitational sau prin flotare in compartimentele de
separare-sedimentare 1, 2 si 3 care au si rolul de digestie anaeroba precum si
denitrificare a namolului recirculat.
Compartimentele 4,5, realizeaza reducerea prin digestie aeroba a substantelor
organice aflate inca in suspensie prin contactul cu microorganismele aflate pe
biopelicula formata pe filtrele catalitice tip fagure. O suplanta externa produce aerarea
cu un volum de aer suficient de mare pentru optimizarea procesului de oxidare
biologica, proportional cu cantitatea de CBO5 din apele menajere.
Datorita fenomenului de ingrosare in timp a biopeliculei care conduce la scaderea
randamentului digestiei aerobe, aceste compartimente sunt prevazute si cu sisteme de
eliminare a surplusului de biopelicula prin indepartarea cu aer sub presiune si
recirculare catre compartimentele de separare-sedimentare.
Compartimentul 5 realizeaza sedimentarea solidelor provenite din procesal de digestie
aeroba. Namolul produs se recircula catre compartimentele primare de unde ciclul se
reia.
Compartimentul 6 are functia de dezinfectie, adica eliminarea agentilor patogeni prin
contact controlat cu tablete de clor in cadrul unui dispozitiv special si descarcare a
efluentului gravitational sau prin pompare catre conducta de iesire.
Recircularea namolului si spumei catre primul decantor se face automat.
Conditii tehnice de functionare
Apele deversate (efluentul) din instalatia de epurare se incadreaza in normativele
NTPA 011/2002 referitoare la cantitatea deversarilor in ape de suprafata.
Parametrii tehnici
Descarcarea: in receptori naturali, cu respectarea legislatiei de mediu
Putere instalata: max. 4 Kw, trifazic 380 V
Imprejmuire
Incinta este imprejmuita cu un gard din placi prefabricate din beton armat montate
intre stalpi din beton armat prefabricat, pe latura de nord si gard din plasa de sirma pe
celelalte laturi. Stalpii sunt incastrati in beton.
Portile de acces in incinta sunt metalice. Intreaga incinta va fi inconjurata de o zona
verde prin plantarea de arbusti.
Utilitati
79

[Type text]
Instalatii sanitare
Alimentarea cu apa rece se va face la toti consumatorii din incinta de la gospodaria de
apa a orasului cu tevi din polipropilena si pexol, montate ingropat si care vor fi
obligatoriu izolate pentru prevenirea inghetului. Scurgerea apelor uzate se va face prin
conducte de polipropilena PP pentru canalizare. Deversarea apelor uzate se va face in
micro-statia de epurare din incinta.
Instalatii termice si gaz
Deoarece in zona nu exista gaz metan, s-a prevazut montarea unei butelii GPL pentru
functionarea centralelor termice din cladirea administrativa si hale, de asemenea,
centralele vor produce si apa calda necesara la grupurile sanitare din incinta cladirii
administrative.
Instalatii electrice
Alimentarea cu energie electrica se va face prin LEA trifazata de la postul TRAFO
existent. De la firida de bransament montata se va alimenta tabloul electric general
(TG) prin coloana trifazata. Din tabloul general, echipat cu grup de masura (contor
trifazat activ) se vor alimenta cu energie electrica toate cladirile si instalatiile din
incinta.
Pentru iluminatul spatiilor se vor adopta solutii de iluminat incandescent. De
asemenea, va fi prevazut si iluminatul exterior perimetral si la principalele cladiri din
incinta.
Responsabil de activitate: Consiliul local Macin

VALORIFICAREA RECICLABILELOR
Aceasta operatie presupune achizitionarea, de catre companiile care au obiect de
activitate valorificarea materialelor reciclabile, a deseurilor sortate pentru valorificare
in cadrul statiei de transfer cu linie de sortare. Aceste deseuri sunt: sticla, plastic,
metal si hirtie si carton. Principala companie din Macin cu obiect de activitate
valorificarea materialelor reciclabile este SC REMAT TULCEA SA, societate
acreditata sa valorifice aceste materiale reciclabile.
Se preconizeaza valorificarea a aprox. 60% din cantitatile de deseuri reciclabile
colectate selectiv si valorificarea a aprox. 50% din deseurile reciclabile sortate in
urma procesului de sortare din cadrul statiei de transfer.
De asemenea, la nivelul comunelor partenere vor fi infiintate centre de pre-colectare a
deseurilor reciclabile care vor fi valorificate prin aceeasi metoda, catre companiile
specializate.

80

[Type text]
Din analiza compozitiei deseurilor colectate in prezent (vezi Tabelul 13) se pot estima
cantitatile de deseurile reciclabile care vor fi valorificate:
Hirtie si carton - o cantitate de aprox. 380 tone/an
Sticla o cantitate de aprox. 220 tone/an
Plastic - o cantitate de aprox. 355 tone/an
Metal - o cantitate de aprox. 140 tone/an
Valorificarea compostului pamint de flori si ingrasamint natural pentru agricultura.
Prin implementarea prezentului proiect se va realiza un sistem integrat de gestionare a
deseurilor. Sistemul propus cuprinde toate etapele unui flux de deseuri: colectarea,
transportul, sortarea, compostarea si valorificarea acestora. Acest sistem de gestionare
a deseurilor va fi realizat folosind tehnici inovative.

ELIMINAREA REZIDUULUI
Din procesul de compactare rezulta un reziduu inert care urmeaza sa fie incarcat in
containerul transportabil si depozitat la depozitul final Tulcea. Distanta de la
amplasamentul Centrului de Prelucrare a Deseurilor pina la depozitul final Tulcea este
de 80km.
2. DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI
a)
Date generale (zona i amplasamentul, statutul juridic al terenului care
urmeaz s fie ocupat, caracteristicile geofizice ale terenului - studiu geotehnic, studii
topografice, date climatice)
Identificarea locului ideal pentru amplasarea Centrului de Prelucrare a Deseurilor,
format din statia de transfer cu linie de sortare si platforma de compost poate fi un
proces dificil. Locul potrivit pentru amplasare este determinat de numeroase criterii
tehnice, de protectie a mediului, de natura economica, sociala si politica. La selectarea
amplasamentului, trebuie sa se obtina un echilibru ntre aceste criterii multiple, care
pot fi contradictorii. Centrul de Prelucrare a Deseurilor trebuie sa fie amplasat in
conformitate cu urmatoarele criterii:
criterii tehnice :
Localizarea n centrul traseelor de colectare
Accesul la principalele rute de transport
Dimensiunea zonei necesare pentru constructia unei statii transfer cu linie de de
sortare variaza n mod semnificativ n functie de volumul de deseuri care va fi
81

[Type text]
prelucrat, de ritmul de aprovizionare al deseurilor, de operatiunile care se efectueaza
n statia de sortare si de tipurile de clienti pe care i va deservi statia
Dimensiunea zonei necesare pentru constructia platformei de compost depinde de
cantitatea de deseuri biodegradabile care va fi prelucrata
Spatiu suficient pentru drumuri interioare, pentru parcari si zone de asteptare
Posibilitatea extinderii platformei de compost sau a statiei de transfer pe viitor
Terenul pe care urmeaza a fi amplasat Centrul de Prelucrare a Deseurilor se afla in
proprietarea Consiliului Local Macin, in extravilanul orasului. Terenul este identificat
prin Cadastru extravilan F12, parcela P317, trala 13 si plan de situatie care este anexat
(scara 1 : 5500). Terenul identificat in schita de parcelare T 13, parcela P 317 este
proprietatea privata a orasului Macin prin Hotararea nr. 225/03.03.2004 a Comisiei
Judetene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Tulcea si se afla
in extravilanul localitatii.
Terenul propus pentru amplasarea investitiei, in suprafata de 1,5 2 ha, face parte din
parcela T13, P317-S= 55,324 ha domeniul privat al orasului Macin, avand categoria
de folosinta pasune si este situat in partea de Nord al orasului Macin la o distanta de
cca. 330 m de limita intravilanului existent (la sud) si cca. 100 m de la limita
proprietatii sectiei D.M. District Macin (la vest).
Terenul este invecinat la Nord cu terenuri agricole (arabil) proprietatea persoanelor
fizice, la Sud se afla vii si livezi defrisate si abandonate, ramase in domeniul privat al
orasului din fostele plantatii ale C.A.P. In Vest, restul de pasune din T13, P317
apartine domeniului privat al orasului.
Pe latura nordica intre terenurile agricole si terenul in discutie este amplasat un drum
agricol ce deserveste proprietatile invecinate si care leaga DN 22 cu E 78 adiacent pe
latura de Est.
Terenul este in prezent ocupat de o pasune saraca din punct de vedere al vegetatiei si
neutilizata de crescatorii de animale din zona.
Terenul este relativ plan, amplasamentul avand o usoara inclinare pe directia E-V
(intre curbele de nivel 100 - 110) cu un maxim cu o cota de 116,6 m la cca. 20 m de
latura Estica pe varful unui mamelon pe care este amplasata si borna topografica 36
figurata pe planul de incadrare in teritoriu.

Studiul geotehnic aferent terenului este prezentat in anexa.

Studiul topografic aferent terenului este prezentat in anexa.
Hidrografia
82

[Type text]
Reteaua hidrografica este reprezentata in special de bratul Dunarea veche care
constituie o parte din limita dintre teritoriul administrativ al judetului Tulcea si Braila
(pe o distanta de 11 km).
Reteua hidrografica a teritoriului administrativ se caracterizeaza prin cursuri de apa
fara debite permanente, apele pluviale sapand vai torentiale in depozitele loessoide.
Pinza de apa freatica se intilneste la nivelul apei din Dunare in zona de lunca a
Dunarii si la baza depozitelor loessoide in zona de campie piemontana. Cum aceste
depozite au adincimi de 10-30 m, apa subterana se afla la aceste adincimi, in functie
de geomorfologia locului.
Pe teritoriul extravilan, reprezentativ pentru zona de lacuri si balti este Lacul Sarat,
inconjurat de balta.
Clima
Din punct de vedere al aspectului climatic, teritoriul administrativ al orasului Macin
se incadreaza in tipul temperat-continental, cu nuante stepice. Regimul termic se
caracterizeaza prin temperaturi medii anuale ce depasesc 100 C. In timpul unui an,
valoarea medie cea mai ridicata se semnaleaza in luna iulie (23,20C), iar cea mai
scazuta in luna ianuarie (0,10C ).
Umiditatea relativa a aerului este de de 10%. In intervalul de temperaturi ridicate, care
corespunde partial cu perioada de vegetatie a culturilor, nu se asigura cantitati
suficiente de apa pluviala pentru desfasurarea corespunzatoare a ciclului vegetiativ.
Numarul zilelor cu sol acoperit de zapada oscileaza intre 25 si 36 zile, iar grosimea
stratului de zapada totalizeaza 63 cm.
Vanturile
Roza vanturilor, care ilustreaza cel mai fidel frecventa si viteza vanturilor, arata ca
cele mai frecvente vanturi sunt cele din directia nord, nord-est si sud, sud-vest. In
general, intensitatea vanturilor este mijlocie, vanturile cele mai puternice suflind
iarna.
Zone protejate, vegetatia
Pe teritoriul administrativ al orasului Macin se afla o parte din zona naturala protejata
Parcul National Muntii Macin. Din suprafata totala a parcului, 11.291 ha apartin
Administratiei Nationale a Padurilor, din care 10.160 ha sunt paduri, 940 ha sunt
terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate
administratiei, restul de 30 ha fiind pasune comunala ce apartine Consiliului Local
Macin.
Situaia existent a utilitilor i analiza acesteia
Infrastructura de transport rutier, feroviar si fluvial
83

[Type text]
Zona studiata beneficiaza de o retea de drumuri nationale si judetene. Principala axa o
constituie E 87 care asigura legatura spre Est cu municipiul Tulcea pe ruta: Jijila
Luncavita Isaccea - Somova Tulcea. Spre Vest, legatura cu orasul Braila este
asigurata de DN 22 pina la Smardan, unde trecerea fluviului Dunarea se efectueaza cu
bacul. Spre Sud avem DN 22 D care face legatura intre orasul Macin si localitatile
Carcaliu, Greci, Turcoaia, Peceneaga, Cerna, Traianu, Mircea Voda.
Astfel, se poate concluziona ca toate localitatile implicate in proiect sunt accesibile pe
cale rutiera, prin intermediul drumurilor europene, nationale sau comunale.
Alimentarea cu apa
In prezent orasul Macin este alimentat cu apa din sursa de suprafata si din sursa
subterana.
Sursa de suprafata o constituie fluviul Dunarea. Captarea din sursa de suprafata este
amplasata la cca 1,2 km amonte fata de oras si are o capacitate de 140 m3/h. De aici
apa este aspirata si apoi refulata prin intermediul unei statii de pompare pana la statia
de tratare. Statia de tratare asigura imbunatatirea caracteristicilor apei pana la
atingerea parametrilor de potabilitate conform normativelor in vigoare.
Sursa subterana capteaza apa din stratele acvifere de medie adincime. Frontul de
captare este constituit din opt foraje care au o capacitate de 460 m3/h. Apa captata din
surse subterane indeplineste toate conditiile de potabilitate si nu este necesara tratarea
ei.
Lungimea totala a retelelor de apa existente este de 62.000 ml, iar conductele de
aductiune insumeaza 62 km.

Canalizarea
In prezent, orasul Macin dispune de colectoare de canalizare in zona centrala si pe
strazile principale. Apele uzate sunt preluate prin intermediul colectoarelor secundare
si conduse gravitational intr-un colector principal si de aici pina la treapta mecanica
de tratare, treapta ce consta dintr-un deversor si un gratar. Apele uzate sunt evacuate
in emisarul Dunarea la cca 1 km aval de oras.
Alimentarea cu energie electrica
Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor din oras si din teritoriul
administrativ al acestuia se realizeaza din statia de transformare 110/20 KV Macin in
schema normala. In situatia de avarie la nivelul acestei statii, se poate trece pe
alimentarea de rezerva: statia Traian sau Isaccea.
Lungimea liniei electrice de medie tensiune aeriene este de 52,41 km intravilan si de
41,26 km extravilan, iar a celei in cablu este de 7,23 km.
84

[Type text]
Alimentarea cu gaze naturale
In prezent in orasul Macin se afla in faza de executie proiectul de distributie gaze
naturale si de racordare la magistrala de gaze naturale din localitatea Jijila. Sistemul
cuprinde trei inele in zona de densitate mare a consumatorilor si sectorizarea in
punctele importante.
Lungimea retelei de gaze naturale existente este urmatoarea: 6,8 km conducte de
medie presiune si 22 km conducte de presiune redusa.
Alimentarea cu energie termica
Energia termica necesara pentru incalzirea spatiilor construite pe raza teritoriala a
orasului Macin se obtine prin arderea combustibililor in centrale termice de zona si
individuale, precum si prin arderea combustibililor lichizi, solizi si gazosi in instalatii
locale.
Pe raza teritoriala a localitatii sunt existene 5 centrale termice de zona care
alimenteaza cu agent termic si apa calda de consum necesara in scopuri menajere
blocurile aflata in zona centrala a orasului, blocuri cu regim de inaltime P + 4 etaje, cu
magazine la parter. Aceste centrale asigura incalzirea la un procent de peste 30 % din
populatia localitatii.
Telefonie, CATV
In orasul Macin telefonizarea abonatilor particulari, a agentilor economici si a
institutiilor se asigura printr-o centrala telefonica automata, rotativa cu 2400 linii.
Releul radio este amplasat linga cladirea ROMTELECOM. In Macin exista un post
local de radio amplasat in cladirea Primariei, existind astfel posibilitatea difuzarii
stirilor de interes local prin 686 de difuzoare.
Pe teritoriul localitatii exista retea de televiziune prin cablu CONISAT care
asigura deocamdata un grad de acoperire de cca. 31% populatie.
Obiectivele studiului de fezabilitate/prioriti
Prezentul Studiu de Fezabilitate isi propune sa atinga urmatoarele obiective:
Identificarea problemelor existente
Prin acest studiu se realizeaza analiza situatiei actuale in arealul studiat in ceea ce
priveste generarea deseurilor, structura populatiei si a asezarilor urbane si rurale,
facilitatile si organizarea existente, ciclul deseurilor, performanta (% colectare, %
depozitare), costuri actuale, diagnosticul sistemului actual de gestionare a deseurilor.
Oportunitati

85

[Type text]
Acest studiu prezinta oportunitatile existente in areal cu privire la prevederea
generarii deseurilor si implementarea colectarii selective la o anumita categorie de
generatori de deseuri, urmand ca extinderea acestei activitati sa se realizeze intr-o
etapa ulterioara, in conformitate cu prevederile Planului Regional de Gestionare a
Deseurilor Regiunea Sud Est. Totodata s-au efectuat estimari asupra potentialului
local pentru minimizarea cantitatii de deseuri la sursa si a potentialului local pentru
recuperare si reciclare (operatori, facilitati de reciclare, piata). Un factor deosebit de
important care a fost luat in calcul este potentialul turistic pe care il prezinta arealul
studiat prin exploatarea Parcului National Muntii Macinului. Exploatarea potentialului
turistic al zonei constituie un plus de valoare adaugata al acestui proiect, cresterea
activitatilor economice care deriva din turism ridicand nivelul economic al zonei intrun viitor apropiat.
Constrangeri locale
Pentru implementarea cu succes a proiectului trebuiesc luate in calcul si anumite
constrangeri locale existente, cum ar fi: accesibilitatea, climatul, arii protejate,
educatia polulatiei si capacitatea de adaptare la nou, capacitatea autoritatilor locale de
a colabora in vederea gestionarii cu succes a sistemului de management al deseurilor,
si nu in ultimul rand, existenta anumitor elemente specifice mediului rural care ar
putea ingreuna aplicarea deciziilor autoritatilor publice locale.
Cadrul legal
Activitatile propuse prin proiect vizeaza respectarea directivelor UE si a legislatiei
romane in vigoare in domeniul managementului deseurilor.
Tabel 14 Legislatia de mediu

Nr.crt.

Denumirea actului legislativ comunitar

Directiva
privind

Cadru

Consiliului

Transpunere in legislatia romaneasca

75/442/CEE -O.U.G. 78/2000

deeurilor,

privind

regimul

deeurile; modificat de Directiva 91/692/CEE si aprobat cu modificri i completri

de Directiva Consiliului 91/156/CEE
prin Legea 426/2001;
Regulamentul (CE) nr. 1882/2003

-H.G. nr. 1470/2004 privind aprobarea

Strategiei Naionale i a Planului
Naional de Gestionare a Deeurilor

Directiva nr. 99/31/EC privind depozitarea -H.G. nr. 349/2005 privind depozitarea
deseurilor modificata prin Decizia Comisiei deseurilor
96/350/CE
86

[Type text]
Nr.crt.

Denumirea actului legislativ comunitar

Directiva
deeurile
periculoase,
78/319/CEE

Consiliului
care

91/689/CEE
nlocuiete

Transpunere in legislatia romaneasca

privind
Directiva

privind deeurile toxice i periculoase, modificata

de Directiva Consiliului 94/31/CE
4

Directiva Consiliului
eliminarea
uleiurilor uzate,
91/692/CEE,
Directiva 2000/76
87/101/CEE

75/439/CEE

modificata
si

Directiva Consiliului
bateriile si

de

Directiva

privind
Directiva

Consiliului

91/157/CEE

privind -H.G. 1057/2001

bateriilor i

privind

regimul

acumulatorii care conin anumite substane acumulatorilor care conin substane

periculoase, modificata de:
periculoase

Directiva Comisiei 98/101 de adaptare la

progresul
tehnic pusa in aplicare prin Directiva Comisiei
93/86/CEE privind adaptarea la progresul tehnic

Directiva Consiliului
depozitarea

1999/31/CE

privind -H.G. 162/2002 privind depozitarea

deeurilor;

deeurilor; modificata de Regulamentul (CE) nr. -O.M. 757/2004 pentru aprobarea

1882/2003
Normativului tehnic privind depozitarea
deeurilor
-O.M. 867/2002 privind definirea
criteriilor care trebuie ndeplinite de
87

[Type text]
Nr.crt.

Denumirea actului legislativ comunitar

Transpunere in legislatia romaneasca

deeuri pentru a se regsi pe lista

specifica unui depozit i pe lista
naional de deeuri acceptate n fiecare
clasa de depozit de deeuri
-O.M. 95/2005 privind stabilirea
criteriilor de acceptare si procedurilor
preliminare de acceptare a deseurilor la
depozitare si lista nationala de deseuri
acceptate in fiecare clasa de depozit de
deseuri
8

Directiva Parlamentului European si a Consiliului

2000/76/CE privind incinerarea deeurilor

-H.G. 128/2002 privind incinerarea

deeurilor modificat cu H.G. 268/2005
-O.M. 756/2004 ce aproba Normativul
tehnic privind incinerarea deeurilor

Directiva Parlamentului European si Consiliului

-H.G. 349/2002 privind gestionarea

ambalajelor i deeurilor de ambalaje

94/62/CE privind ambalajele i deeurile de

ambalaje;
-H.G. 899/2004 care modifica si
completeaz H.G. 349/2002;
modificata de Regulamentul (CE) nr.1882/2003 i
de Directiva Parlamentului European si a -O.M. 880/2005 privind procedura de
Consiliului
raportare a datelor privind ambalajele i
deeurile de ambalaje
2004/12/CE de modificare a Directivei 94/62/CE

10

Decizia Comisiei 2001/171/CE de stabilire a

condiiilor de derogare pentru ambalajele de sticla
privind nivelul concentraiei de metale grele,
stabilit n
Directiva 94/62/CE

11

Directiva
eliminarea

Consiliului

96/59/CE

privind -H.G. 173/2000 pentru reglementarea

regimului special privind gestiunea si

88

[Type text]
Nr.crt.

Denumirea actului legislativ comunitar

Transpunere in legislatia romaneasca

bifenililor policlorurai i a trifenililor controlul bifenililor policlorurai i ale

policlorurai (PCB i PCT) (nlocuiete Directiva altor compui similari modificata cu HG
76/403/CEE)
291/2005
-O.M. 279/2002 privind nfiinarea
Secretariatului tehnic pentru gestionarea
i
controlul
cadrul

compuilor

desemnai

Direciei de gestiune a deeurilor i

substanelor chimice periculoase
12

Decizia nr. 2000/532/CE , amendata de Decizia -H.G. 856/2002

nr.
gestiunii
2001/119 privind lista deeurilor

privind

evidenta

deeurilor i aprobarea listei cuprinznd

deeurile, inclusiv deeurile periculoase

13

Directiva
protecia

Consiliului

86/278/CEE

privind -O.M. 49/2004

normelor

pentru

aprobarea

mediului, i n special a solurilor, cnd se tehnice privind protecia mediului in

utilizeaz
special a solurilor, cnd se utilizeaz
nmoluri de
nmoluri de epurare in agricultura; modificata
prin
epurare in agricultura
Directiva 91/692/CEE si Regulamentul (CE) nr.
807/2003

14

Directiva Parlamentului European si a Consiliului

2000/53/CE
modificata

privind

prin: Decizia
modificarea a

autovehiculele

Comisiei

uzate, vehiculelor scoase din uz

2002/525/CE

-O.U.G. 99/2004 privind instituirea

de Programului de stimulare a nnoirii
Parcului

Anexei II din Directiva 2000/53/CE privind

89

-H.G. 2406/2004 privind gestionarea

[Type text]
Nr.crt.

Denumirea actului legislativ comunitar

Transpunere in legislatia romaneasca

autovehiculele uzate

naional auto;
-O.U.G. 1/2005 pentru modificarea
O.U.G.
99/2004

15

Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 259/93 -H.G. 1357/2002 pentru stabilirea

privind
autoritilor publice responsabile de
controlul si supravegherea importului,
supravegherea si controlul transporturilor de exportului si tranzitului de deeuri;
deeuri
-H.G. 228/2004 privind controlul
n, dinspre i nspre Comunitatea Europeana
introducerii
modificat prin:

n ar a deeurilor nepericuloase in
vederea importului, perfecionrii active
i a tranzitului;

- Decizia Comisiei 1999/816/CE

- Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2557/2001
- Regulamentul Consiliului (CE) nr. 120/97

16

Decizia Comisiei
standard

94/774/CE

privind

nota -Legea
6/1991
Romniei la

pentru

aderarea

de expediere la care se refera Regulamentul Convenia de la Basel privind controlul

(CEE)
transportului peste frontiere al deeurilor
nr. 259/93/CEE
periculoase si al eliminrii acestora

17

- Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1547/1999 de

stabilire a procedurilor de control care trebuie

-Ordinul
aprobarea

2/211/118/2004

pentru

Procedurii de reglementare si control al

aplicate, conform Regulamentului (CEE) nr.
259/93,
transportului deeurilor pe teritoriul
Romniei
transporturilor de anumite tipuri de deeuri ctre
anumite tari care nu intra sub incidenta Deciziei
90

[Type text]
Nr.crt.

Denumirea actului legislativ comunitar

Transpunere in legislatia romaneasca

OCDE C(92)39 final

18

Directiva Parlamentului European si a Consiliului

2002/95/CE privind restriciile de utilizare a
anumitor
substane periculoase in echipamentele electrice
si
electronice

19

Directiva Parlamentului European si a Consiliului

2002/96/CE privind deeurile de echipamente
electrice si electronice (DEEE)

20

Regulamentul Parlamentului European si al

Consiliului (CE) nr. 2150/2002 privind statisticile
asupra deeurilor, modificat de:
- Regulamentul Comisiei (CE) nr. 574/2004 de
modificare a anexelor I i III din Regulamentul
(CE)
nr. 2150/2002

21

Directiva nr. 78/176/CEE privind deeurile din

industria dioxidului de titan

-Ordinul
gestionarea

751/850/2004

privind

deeurilor din industria dioxidului de

titan

91

[Type text]

Fa de coninutul Acquis-ului Comunitar i de legislaia cadru pentru protecia

mediului, legislaia romneasc mai cuprinde o serie de acte normative ce conin
prevederi referitoare la gestionarea deeurilor, dup cum urmeaz:

O.G. 87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitilor, aprobat prin

Legea139/2002 cu modificrile i completrile ulterioare;
O.G. 21/2002 privind gospodrirea localitilor urbane i rurale, aprobat cu
modificri i completri prin Legea 515/2002;
H.G. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;
Legea 465/2001 pentru aprobarea O.U.G. 16/2001 privind gestionarea deeurilor
industriale reciclabile.
O.U.G. 16/26/01/2001; Monitorul Oficial
industriale reciclabile

66/7.02.202 Gestionarea deseurilor

Ordinul 276/2005 Anexa la Ordinul Ministrului Transporturilor, constructiilor si

turismului nr.276/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice Ghid privind
proiectarea depozitelor de deseuri cu materiale geosintetice, indicativ GP 107-04
Ordinul MAPN 1147/10.12.2002 Monitorul Oficial 150 bis/7.03.2003 privind
aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, construirea,
exploatarea, monitorizarea si inchiderea depozitelor de deseuri. Anexat Normativului
Ordin 536/23.06.1997 prin care se aproba Normele de igiena si a recomandarilor
privind mediul de viata al populatiei

Totodata, proiectul se incadreaza in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor

Regiunea Sud Est, prin realizarea obiectivelor propuse in acest document, la nivelul
zonei studiate, si anume:
Asigurarea resurselor necesare direct implicate in sistemul de gestionare a deseurilor
ca numr si pregtire profesionala
- Asigurarea necesarului de personal calificat
2004-2007

termen:

- Asigurarea cu dotri corespunztoare la toate nivelele, att n sectorul public ct si in

cel privat

92

[Type text]
Crearea si utilizarea de sisteme financiare si mecanisme economice pentru gestionarea
deseurilor n conditiile respectrii principiilor generale, cu precdere a principiilor
poluatorul plteste si cel privind responsabilitatea productorului
- Optimizarea prelurii si utilizrii fondurilor nationale disponibile (fonduri nationale,
fondul de mediu, fonduri private etc.)
- Optimizarea prelurii si utilizarea fondurilor europene si internationale (ISPA,
SAPARD, SAMTID, CES, fonduri structurale)
- Stimularea crerii si dezvoltrii unei piete viabile de deseuri
- Analiza modului de finantare si organizare a sistemului de gestionare a deseurilor
municipale (tarife si taxe)
termen:
2004-2015

Stabilirea si promovarea informrii, constientizrii si motivrii pentru toate prtile

implicate
- Cresterea comunicrii ntre toate prtile implicate permanent
- Organizarea si sustinerea de programe de educare si constientizare a populatiei

Minimizarea generrii deseurilor

- Promovarea si aplicarea principiului prevenirii si minimizrii la productor
- Promovarea si aplicarea principiului prevenirii si minimizrii la consumator
termen: 2006

Extinderea sistemelor de colectare a deseurilor n mediul urban si rural

- Extinderea colectrii deseurilor n mediul urban: Rata de acoperire 100%
termen: 2012
- Extinderea colectrii deseurilor n mediul rural: Rata de acoperire 35%
termen: 2012

Implementarea sistemelor de colectare separata a deseurilor

- Separarea fluxurilor de deseuri periculoase de cele nepericuloase din deseurile
menajere
93

[Type text]
termen: 2007
- Cresterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul urban: Coeficient
colectare selectiva: 90%
termen: 2012
- Implementarea si cresterea coeficientului de colectare selectiva pentru mediul rural:
Coeficient colectare selectiva: 50%
termen: 2012

Reducerea cantittilor de deseuri biodegradabile depozitate

Reducerea cantittii de deseuri de ambalaje depozitate

- Valorificarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
- valorificarea 34% din greutatea totala a deseurilor de ambalaje generate; termen:
2007
- valorificarea a 62% din greutatea totala a deseurilor de ambalaje generate termen:
2013
- Reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
- reciclarea a 28 % din greutatea totala a deseurilor de ambalaje generate; termen:
2007
- reciclarea a 42 % din greutatea totala a deseurilor de ambalaje generate; termen:
2010
- reciclarea a 55% din greutatea totala a deseurilor de ambalaje generate; termen:
2013

Cresterea gradului de constientizare a publicului privind impactul depozitarii

deseurilor asupra snttii si mediului
- Cresterea constientizrii asupra consecintelor practicilor necorespunzatoare
termen: 2007
- Cresterea constientizrii asupra bunelor practici
2007

Propunerea unui flux de gestionare a deseurilor

94

termen:

[Type text]
In urma analizei cantitatilor si compozitiei deseurilor din arealul studiat, a structurii
generatorilor de deseuri, respectiv populatia urbana si rurala, agentii economici si
institutiile publice, si in conformitate cu Normativele tehnice pentru sortarea
deseurilor urbane solide reciclabile si a Normativelor tehnice pentru compostarea
deseurilor municipale organice, a fost propus urmatorul flux de gestionare a deseurilor
vezi diagrama 2
Alegerea tehnologiilor potrivite
Pentru realizarea etapelor descrise in fluxul tehnologic propus, au fost evaluate o serie
de tehnologii moderne care functioneaza cu succes in statele europene, prezentate in
Ghidul Practic de Aplicare a Planului National de Gestionare a Deseurilor. S-au
analizat avantajele si dezavantajele pe care le prezinta fiecare tehnologie si au fost
propuse in final:
- statie de transfer cu linie de sortare manuala
- platforma de compost incapsulata cu container de fermentare

Dimensionarea capacitatilor propuse prin flux

In functie de cantitatea si de compozitia deseurilor generate in zona studiata, tinand
cont de specificul zonei urbane / rurale si de amplasamentul terenului, au fost
dimensionate toate etapele fluxului tehnologic dupa cum urmeaza: colectarea,
transportul, sortarea, compostarea si valorificarea
- statia de transfer cu linie de sortare manuala este dimensionata in concordanta cu
cantitatea de deseuri colectata in prezent, dar tinand cont de cantitatea de deseuri
preconizata a se colecta, calculata in conformitate cu prevederile HG 1470/2002. Au
fost luate in calcul variantele constructive cele mai rentabile, astfel incat pretul de cost
sa fie cat mai scazut, cu indeplinirea cerintelor tehnologice din fluxul propus. De
asemenea au fost prevazute materiale de constructii moderne si fiabile pentru: hala de
compactare, pentru linia de sortare, pentru depozitele de containere si depozitele de
materiale reciclabile.
- statia de compost incapsulata cu container de fermentare este dimensionata in
concordanta cu cantitatea de deseuri colectata in prezent, dar tinand cont de cantitatea
de deseuri preconizata a se colecta, calculata in conformitate cu prevederile HG
1470/2002
Alegerea echipamentelor si bunurilor necesare: masini de transport si recipienti de
colectare deseuri
- colectarea selectiva pentru categora de populatie formata din casnici locuitori la
blocuri in Macin, institutiile publice din Macin si comunele partenere si agentii
economici din Macin si comunele partenere, realizata cu ajutorul unitatilor de
95

[Type text]
colectare selectiva compuse din trei europubele diferentiate cromatic de 120 l sau
240 l si unu/doua eurocontainere de 1,1 m3
- colectarea neselectiva pentru categora de populatie formata din casnici locuitori la
case/gospodarii din Macin se realizeaza cu ajutorul europubelelor de 120 l iar pentru
locuitorii din comunele partenere se realizeaza cu ajutorul eurocontainerelor de 4 m3,
amplasate de catre Consiliile locale partenere pe spatiul public, in functie de
densitatea locuitorilor si de distantele optime fata de gospodariile arondate
- transportul deseurilor din zona urbana se va realiza cu ajutorul unei autogunoiere tip
12.150 F (4x2), avind capacitate 8 m3 echipata cu dispozitiv pentru descarcat
europubele de 120 l, 140 l si 240 l si cu dispozitiv pentru descarcat eurocontainere de
0,75 l si 1,1 m3 iar deseurile din zona rurala vor fi transportate cu 2 autogunoiere tip
28.410 DF (6x4) avind capacitate de 20 -24 m3
Evaluarea costurilor estimative prin studii de piata
Pentru intreaga investitie, respectiv pentru achizitia de bunuri, echipamente si utilaje
precum si pentru tehnologiile propuse au fost efectuate studii de piata pentru
evaluarea costurilor astfel incat investitia sa fie rentabila si sa asigure un raport costbeneficiu optim. Echipamentele propuse sunt produse in Romania iar tehnologiile
propuse sunt germane.
Valorificarea reciclabilelor
Proiectul isi propune valorificarea unui procent de pina la 60% din materialel
reciclabile colectate separat de la populatie si valorificarea unui procent de pina la
50% din materialele reciclabile rezultate in urma sortarii manuale in statia de transfer.

Analiza i selecia alternativelor optime

Alternativa 1 Centru de prelucrare a deseurilor menajere cu statie de compost
Aceasta alternativa propune atingerea obiectivelor proiectului prin realizarea
urmatoarelor activitati, in conformitate cu fluxul deseurilor prezentat in diagrama 2
colectarea deseurilor menajere
colectare selectiva aplicata beneficiarilor din clasa a)
colectare neselectiva aplicata beneficiarilor din clasa b)
transportul deseurilor
sortarea si compactarea
compostarea
96

[Type text]
valorificarea reciclabilelor
eliminarea reziduului la depozitul final Tulcea
Pentru realizarea acestor activitati sunt necesare urmatoarele investitii:
Recipienti:
Europubele 240 l =

45 buc

Europubele 120 l = 3.217 buc

Eurocontainere 1,1 m3 = 69 buc

Eurocontainere 4 m3 = 103 buc

Eurocontainere compartimentate = 30 buc

Masini de transport:
1 autogunoiera tip 12.150F (4x2), avind capacitate 8 m3
2 autogunoiere tip 28.410 DF (6x4) avind capacitate de 20-24 m3
Statie de transfer cu linie de sortare
Platforma de compost
Aceasta varianta prezinta urmatoarele avantaje:
ofera un sistem complet al gestionarii deseurilor, fluxul propus asigurand colectarea,
transportul si prelucrarea intregii cantitati de deseuri menajere colectate, valorificarea
materialelor reciclabile si eliminarea reziduului la depozitul final Tulcea
asigura un grad mai ridicat de valorizare a deseurilor, deoarece toate fractiile rezultate
in urma sortarii din statia de transfer vor fi valorificate, respectiv reciclabilele sunt
separate iar fractia biodegradabila este transferata la statia de compost
asigura venituri mai mari prin valorificarea pe piata a compostului obtinut in statia de
compost, respectiv prin comercializarea compostului catre agricultori sau prin
comercializarea pamintului de flori catre supermarket-uri
Dezavantajele pe care prezinta aceasta varianta sunt urmatoarele:
colectarea neselectiva la beneficiarii din clasa b) se realizeaza prin intermendiul
eurocontainerelor de 4 m3, dispuse astfel incat sa deserveasca un numar de 300
locuitori in mediul rural. Aceasta presupune deplasarea locuitorilor cu mijloace
proprii la container pentru a-si deversa gunoiul, modalitate care poate intampina
greutati in aplicare mai ales in mediul rural
costurile de mentenanta cresc datorita statiei de compost
Costurile aferente acestei alternative sunt prevazute in Devizul General

97

[Type text]
Alternativa 2 Centru de prelucrare a deseurilor menajere fara statie de compost
Aceasta alternativa propune urmatorul flux de gestionare a deseurilor:

Diagrama 3 Fluxul propus de gestionare a deseurilor, varianta fara statie de compost

COLECTARE
SELECTIVA

COLECTARE IN
AMESTEC

STATIE DE
TRANSFER

met
al

sticl
a

harti
e

plas
tic

residuu

VALORIFICARE

DEPOZIT
MACIN

Diferentele fata de varianta anterioara constau in etapa de colectare a deseurilor si in

eliminarea statiei de compost a deseurilor menajere biodegradabile. In aceasta situatie,
intreaga cantitate de deseuri care nu poate fi valorificata in urma sortarii din statia de
transfer, respectiv Hirtie, Sticla, Plastic sau Metal, va fi compactata si transportata la
depozitul final.
In etapa de colectare neselectiva a deseurilor sunt prevazute a se repartiza cate o
europubela de 120 l la fiecare casa/gospodarie din orasul Macin si comunele
partenere, respectiv beneficiarilor din clasa b). Prin urmare, avem un numar de 16.765
de case/gospodarii in aria studiata, in care domiciliaza un numar de 39.839 locuitori.
Activitatile care urmeaza a fi realizate in aceasta varianta sunt urmatoarele:
98

[Type text]
colectarea deseurilor menajere
colectare selectiva aplicata beneficiarilor din clasa a)
colectare neselectiva aplicata beneficiarilor din clasa b)
transportul deseurilor
sortarea si compactarea
valorificarea reciclabilelor
eliminarea reziduului la depozitul neconform Macin
Pentru realizarea acestor activitati sunt necesare urmatoarele investitii:
Recipienti:
Europubele 240 l = 45 buc
Eurocontainere 1,1 m3 = 69 buc

Europubele 120 l = 16.800 buc

Eurocontainere compartimentate = 30 buc

Masini de transport:
1 autogunoiera tip 12.150F (4x2), avind capacitate 8 m3
2 autogunoiera tip 28.410 DF (6x4) avind capacitate de 20 -24 m3
Statie de transfer cu linie de sortare
Avantajele pe care le prezinta aceasta varianta:
modul de colectare a deseurilor prin repartizarea fiecarei case/gospodarii a unei
europubele este mai eficient in atingerea scopului propus al proiectului
gradul de colectare a deseurilor menajere in mediul rural poate fi mult ridicat prin
aplicarea acestei variante
impactul asupra populatiei este mai mare
valoarea investitiei este mai mica
Dezavantajele acestei variante sunt urmatoarele:
prin eliminarea statiei de compost din fluxul de gestionare a deseurilor vor creste
cantitatile de deseuri transportate la depozitul final
scaderea veniturilor obtinute din valorificarea materialelor reciclabile
gestionarea deseurilor biodegradabile va ramine o problema nerezolvata

99

[Type text]
accesul la europubele repartizate fiecarei gospodarii din comunele partenere nu poate
fi realizat datorita infrastructurii de drum deficitara in majoritatea comunelor
partenere
Din analiza celor doua variante propuse, rezulta clar ca alegerea primei variante
reprezinta optiunea cea mai buna.
Ipoteze de lucru i evaluarea alternativelor optime selectate pe baza analizei
multicriteriale (aspecte relevante privind parametrii tehnici, economici, de mediu,
legalitate, riscuri)
Analiza multicriteriala ia in considerare o varietate de obiective care in unele cazuri
nu pot fi incluse in analiza financiara si in cea economica, cum ar fi echitatea sociala,
protectia mediului, oportunitatile egale. In privinta echitatii sociale trebuie facuta o
proiectie a efectelor distributive datorate implementarii proiectului si dezirabilitatea
unor astfel de efecte in contextul politicii de dezvoltare regionala. Spre exemplu daca
proiectul intentioneaza sa modifice tarifele unor servicii publice el va avea unele
efecte in termenii echitatii sociale si trebuie analizate si cuantificate aceste efecte, care
sunt categoriile afectate negativ, care sunt castigatorii si perdantii in cazul acestui
proiect. In privinta poluarii, principiului fundamental aplicat la proiectele cofinantate
de UE este cel poluatorul plateste conform prevederilor art.29 din Regulamentul
1260/1999, art.7 din Regulamentul 1264/1999 si art.6 din Regulamentul 1267/1999.

Este necesar sa fie identificate efectele investitiilor asupra obiectivelor sociale,

alocandu-se o pondere pentru fiecare obiectiv si calculandu-se impactul final. Daca se
iau in considerare trei obiective, cum ar fi stimularea consumului, echitatea sociala si
autoaprovizionarea cu energie si se constata o variatie de 3% la primul, de 1% la
indicele echitatii si de 3% la indicele autoaprovizionarea cu energie. In acest caz
trebuie definite trei ponderi pentru evaluarea importantei relative a fiecarui obiectiv.
Consumul cu o pondere de 0,70, redistributia cu o pondere de 0,20 si
autoaprovizionarea cu energie cu o pondere de 0,10 conduc la masurarea impactului
pe o scara de la 0 (nul) la 4 (foarte ridicat).

Analiza multicriteriala trebuie organizata dupa cum urmeaza:

Obiectivele trebuie exprimate in variabile masurabile;
Agregarea informatiilor si ponderea obiectivelor trebuie facuta dupa importanta lor
relativa;
Definirea criteriilor de apreciere, care se pot referi la prioritatile avute in vedere de cei
implicati sau alte aspecte particulare;

100

[Type text]
Analiza de impact: efectele produse de fiecare criteriu ales in termeni cantitativi sau
calitativi;
Estimarea efectelor interventiei in termenii criteriilor selectate;
Identificarea tipologiei subiectilor implicati in interventia si colectarea functiilor de
preferinta respective (ponderea) acordate diferitelor criterii;
Agregarea scorurilor diferitelor criterii pe baza preferintelor relevate.

Trebuie verificat daca previziunile pentru aspectele nebanesti au fost cuantificate intrun mod realist in evaluarea ex-ante, daca exista o analiza cost/beneficiu corecta, daca
criteriile suplimentare au o pondere rezonabila pentru a se putea determina
schimbarile semnificative in rezultatele economice si financiare.

O astfel de metodologie este eficienta cand monetizarea costurilor si beneficiilor este

dificila sau imposibila. Chiar daca valoarea economica neta actualizata este negativa,
in pofida unei rate de actualizare (a scontului) de 5%, totusi proiectul poate fi finantat
pentru ca are un impact ecologic deosebit de favorabil. O estimare a beneficiilor
ecologice in termeni fizici ar fi de dorit, cu conditia sa fie demna de incredere si sa fie
in corcondanta cu beneficiile altor proiecte similare. Daca beneficiile unui proiect nu
sunt masurabile nici monetar nici fizic nu se poate apecia valoarea sau utilitatea
proiectului. Pentru efecte necuantificabile sau dificil de cuantificat se poate face o
analiza calitativa pe baza setului de criterii relevante. O alta matrice ar trebui sa
includa importanta relativa data criteriilor luate in considerare. Din tabelul de mai jos
se observa care proiect are impact social mai ridicat pe baza preferintelor acordate
criteriilor sociale.

In tabelul urmator prezentam datele obtinute in urma analizei multicriteriale efectuate

penrtu cele doua variante propuse prin proiect, respectiv varianta cu statie de compost
si varianta fara statie de compost:

Proiectul A

Scoruri

Ponderi

Impact

echitate

0,6

2,4

oportunitati egale

0,2

0,2

protectia mediului

0,2

0,8

Total

3,4- impact relevant

101

[Type text]
Proiectul B
echitate

0,6

1,2

oportunitati egale

0,2

0,2

protectia mediului

0,2

0,4

Total

1,8 - impact moderat

In concluzie, realizarea proiectului de investitii care cuprinde si platforma de compost

este varianta optima.
Realizarea statiei de transfer cu linie de sortare si a platformei de compost, a
sistemului de colectare in mediul urban si in mediul rural pe de o parte si programul
de informare si educare a populatiei pe de alta parte, vor conduce la cresterea gradului
de colectare a deseurilor generate, la disparitia depozitelor necontrolate aferente
fiecarei comune partenere, la valorificarea deseurilor reciclabile si la imbunatatirea
calitatii mediului.

3. DURATA DE REALIZARE I ETAPE PRINCIPALE

Etapele principale ale proiectului sunt urmatoarele:
3.1. Colectarea selectiva/neselectiva a deseurilor menajere din orasul Macin si
comunele partenere presupune urmatoarele activitati:
- achizitionarea recipientilor de deseuri in conformitate cu OUG 34/2006 si HG
925/2006; durata de realizare: 3 luni
- repartizarea recipientilor la beneficiarii casnici si la institutiile publice din orasul
Macin si comunele partenere; durata de realizare: 2 luni
- incheierea de contracte de inchiriere intre beneficiari si Serviciul de salubrizare din
cadrul SPGC Macin; durata de realizare: 3 luni
- incheierea de contracte de prestare servicii de salubrizare cu agentii economici si
stabilirea numarului si capacitatilor recipientilor necesari agentilor economici; durata
de realizare: 3 luni
3.2. Transportul deseurilor colectate selectiv/neselectiv presupune urmatoarele
activitati:
- achizitionarea masinilor de transport in urma procedurilor OUG 34/2006 si HG
925/2006; durata de realizare: 3 luni

102

[Type text]
- stabilirea graficului de colectare a deseurilor in orasul Macin si comunele partenere;
durata de realizare: 3 luni
3.3. Centrul de Prelucrare a Deseurilor presupune urmatoarele activitati:
- proiectarea Centrului de Prelucrare a Deseurilor servicii contractate in urma
procedurilor OUG 34/2006 si HG 925/2006; durata de realizare: 4 luni
- constructia Centrului de Prelucrare a Deseurilor lucrari contractate in urma
procedurilor OUG 34/2006 si HG 925/2006; durata de realizare: 6 luni
- suprevizarea lucrarilor de constructie a centrului de prelucrare a deseurilor; durata de
realizare: 6 luni
3.4. Instruirea personalului
- desfasurarea activitatilor de instruire a personalului ; durata de realizare: 1 luna
3.5. Campania de promovare
- desfasurarea campaniei de publicitate; durata de realizare: 15 luni
Graficul realizarii etapelor principale si durata sunt prezentate in tabelul urmator:

An 1

An 2

Semestrul 1

Semestrul 2

Semestrul 3

Org
2

Activitate

1 2

7 8

1
0

11 1
2

13 14 15 16 17 18 19 2
0

Management
de proiect

Con

Pregtirea
dosarului de
licitatie pentru
proiectarea
Centrului

Con

Con

2 n situaii n care o autoritate public local va depune o propunere mpreun cu unul sau mai muli
parteneri.

103

[Type text]
An 1

An 2

Semestrul 1
Activitate

1 2

Semestrul 2
5

7 8

Semestrul 3
1
0

11 1
2

Org

13 14 15 16 17 18 19 2
0

Organizarea
licitatiei
pentru
proiectarea
Centrului

Con

Proiectarea
Centrului

Con

Pregtirea
dosarului de
licitatie pentru
supervizarea
lucrarilor
Centrului

Con

Organizarea
licitatiei
pentru
supervizarea
lucrarilor
Centrului

Con

Pregtirea
dosarului de
licitatie pentru
achizitia
de
masini
transport

Con

Organizarea
licitatiei
pentru
achizitia
masinilor de
transport

Con

Achizitia
masinilor
transport

Con

Con
par

Con

Con
par

Con

Con
par

de

104

[Type text]
An 1

An 2

Semestrul 1
Activitate

1 2

Semestrul 2
5

7 8

Semestrul 3
1
0

11 1
2

Org

13 14 15 16 17 18 19 2
0

Pregtirea
dosarului de
licitatie pentru
achizitia
de
recipienti

Con

Organizarea
licitatiei
pentru
achizitia
de
recipienti

Con

Achizitia
recipienti

Con

Con

Con
par

de

Repartitia
recipientilor

Con

Pregtirea
dosarului de
licitatie pentru
serviciile de
informare si
constientizare
publica

Con

Organizarea
licitatiei
pentru
serviciile de
informare si
constientizare
publica

Con

Campania de
informare si
constientizare
publica

Con

Con
par

Con

Con
par

Con
par

105

[Type text]
An 1

An 2

Semestrul 1
Activitate

1 2

Semestrul 2
5

7 8

Semestrul 3
1
0

11 1
2

Org

13 14 15 16 17 18 19 2
0

Pregtirea
dosarului de
licitatie pentru
constructia
Centrului

Con

Organizarea
licitatiei
pentru
constructia
Centrului

Con

Constructia

Con

Con

Con
par

Centrului
Supervizarea
constructiei
Centrului

Con

Pregtirea
dosarului de
licitatie pentru
serviciile de
instruire

Con

Organizarea
licitatiei
pentru
serviciile de
instruire

Con

Instruirea
personalului

Con

Audit

Con

Con

Con
par

proiect

106

4. COSTUL ESTIMATIV AL INVESTIIEI

Componente majore ale proiectului (deviz general, devize pe obiect, estimare
cantitati, devize financiare, etc.)
Pentru realizarea acestor faze ale fluxului de gestionare a deseurilor, sint necesare
urmatoarele investitii:
1.1. Statia de transfer cu linie de sortare
Linia de sortare

52.000 euro

Montaj linie sortare

5.000 euro

Hala de sortare

20.000 euro

Instalatie compactare

53.000 euro

Hala de compactare

20.000 euro

Container compactare

28.000 euro

Palnie cu ghilotina

8.500 euro

Cantar

33.000 euro

Rampa de acces

10.000 euro

Depozit /spalare containere

7.000 euro

Micro statie epurare ape uzate

10.000 euro

Pregatirea terenului

1.500 euro

Retea de utilitati

20.000 euro

Cladire administrativa

40.000 euro

Suprastructura de beton

20.000 euro

Imprejmuire

8.000 euro

Total Statie transfer cu linie de sortare

336.000 euro

1.2. Platforma de compost

Statie de compost
Montaj statie compost
Total Statie de compost

180.000 euro
5.000 euro
185.000 euro
107

Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul

Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

1.4. Mijloace de transport specifice

1 autogunoiera tip 12.150F (4x2), avind capacitate 8 m3

65.194 euro

2 autogunoiera tip 28.410 DF (6x4) avind capacitate de 20 -24 m3 186.710 euro

Total mijloace de transport

252.904 euro

1.5. Europubele si eurocontainere

Europubele 240 l =

45 buc

1.530 euro

Europubele 120 l = 3.217 buc 67.557 euro

Eurocontainere 1,1 m3 = 69 buc

14.490 euro

Eurocontainere 4 m3 = 103 buc

75.705 euro

Eurocontainere compartimentate

10.000 euro

Total recipienti

169.282 euro

Asisten tehnic i supervizare

Asistenta tehnica
Proiectare Centru de Prelucrare a deseurilor

11.800 euro

Supervizare lucrari
Suprevizare lucrari Centru de Prelucrare a deseurilor

6.000 euro

Total asisten tehnic i supervizare 17.800 euro

Publicitate
Campanie de promovare
Total publicitate

5.000 euro
5.000 euro

d) Instruire personal

2.500 euro

Audit proiect

1.000 euro

TOTAL = 969.486 EURO

5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIAR
Investiia de capital
108
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Investitia prezentata in Studiul de Fezabilitate va fi realizata din urmatoarele fonduri:

90% din valoarea investitiei o reprezinta grantul acordat prin Programul Phare
Coeziune Economica & Sociala Schema de Investitii pentru sprijinirea initiativelor
sectorului public in sectoarele prioritare de mediu (Schema de granturi: Investiii
publice n sectoarele de mediu) Linia de buget: RO 2005/017-553.04.01.04.01,
respectiv suma de 894.857,4 Euro
10% din valoarea investitiei va fi asigurata din fondurile Consiliului Judetean Tulcea
care va suporta co-finantarea aferenta Consiliului Local Macin, respectiv suma de
99.428,6 Euro
Investitia prezentata va avea o durata de 30 ani.
Durata de realizare a investitiei este estimata la 20 luni.
Rezolvarea problemelor cu impact asupra calitatii mediului si a starii de sanatate a
populatiei din zona este practic imposibil de realizat doar din veniturile obtinute in
urma unei activitati de salubrizare de slaba calitate si nefundamentata pe principii
economice sau inexistente in comunele partenere, in conditiile nevalorificarii
ulterioare a deseurilor, care ar mari veniturile. Activitatea de colectare este nerentabila
la ora actuala in comunele partenere, fiind acoperita partial din taxele pe alte servicii.
De aceea s-a adoptat varianta grantului pentru finantarea imbunatatirii sistemului de
gestionare a deseurilor menajere in Macin si in comunele partenere, cu accent pe
componenta de investitii dar si cu o componenta de instruire a personalului si o
componenta educationala cu impact puternic asupra populatiei.
Strategia de contractare
Avand in vedere ca investitia se va derula in cadrul proiectului Imbunatatirea
sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul Macin si comunele partenere
din judetul Tulcea, proiect finantat prin programul Phare, contractarea lucrarilor, a
serviciilor si a achizitiei de bunuri prevazute in proiect se va realiza in conformitate cu
OUG 34/2006 si HG 925/2006.
Astfel, vor fi derulate urmatoarele proceduri de contractare:
- licitatie de servicii pentru proiectarea Centrului de Prelucrare a
- licitatie de lucrari pentru constructia Centrului de Prelucrare a deseurilor
- licitatie de servicii pentru supervizarea lucrarilor Centrului de Prelucrare a deseurilor
- licitatie de achizitie bunuri recipienti
- licitatie de achizitie bunuri masini de transport autogunoiere
- licitatie de servicii pentru publicitate
109
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

- licitatie de servicii pentru instruirea personalului

- licitatie de servicii pentru auditul proiectului
Totodata, consiliile locale responsabile de gestionarea activitatii de salubrizare, vor
incheia contracte cu beneficiarii, persoane fizice si juridice precum si instituiile
publice pentru prestarea de servicii de salubritate.
Ipoteze n evaluarea alternativelor (scenariilor)

Toate costurile, profiturile si previziunile financiare au fost calculate in Euro, folosind

rata de schimb valutar : 1 Euro = 3,1 RON

Toate costurile/cheltuielile si veniturile/incasarile sunt exprimate in preturi constante

la nivelul anului 2007 in vederea obtinerii unui impact minim asupra calculului
indicatorilor financiari deoarece presupunem ca inflatia va afecta in mod egal atat
costurile cat si veniturile

Toate costurile/cheltuielile si veniturile/incasarile operationale sunt fara TVA

Durata de viata a proiectului, din punct de vedere economic, este de 30 ani, fiind
estimat ca media duratei totale operationale a obiectivelor de investitii incluse in
proiectul Imbunatatirea sistemului de gestionare a deseurilor menajere din orasul
Macin si comunele partenere

Orizontul de timp luat in considerare pentru scopul acestei analize financiare este de
30 ani, in conformitate cu cerintele evaluarii financiare a proiectelor recomandate in
Ghidul Analizei cost/beneficiu pentru proiecte mari de infrastructura in contextul
politicii regionale a UE, tinand cont de impactul financiar pe termen mediu si lung al
proiectului

Intreaga investitie, respectiv lucrarile de constructie, achizitiile de echipamente si

utilaje, achizitiile de servicii vor fi realizate intr-o perioada de 20 luni

110
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Proiectul va atinge capacitatea maxima operationala la sfarsitul anului 5 si se prevede

atingerea si mentinerea unui procent de utilizare de 80 %. Pe perioada primilor 5 ani,
capacitatea de utilizare se va dubla anual, incepand cu un procent de 10% in primul an
si, gradual, costurile si veniturile operationale sunt prevezuta a urma acelasi model de
crestere.

100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0

Rata de crestere pentru veniturile operationale in anii 6 30 este estimata la 2% pe an.

Rata de crestere pentru costurile operationale in anii 6 30 se estimeaza a urmari
cresterea veniturilor de 2% pe an.
Rata de actualizare a fost considerata de 6%
Nu au fost luate in considerare cheltuieli de amortizare sau depreciere in efectuarea
acestei analize.

Evoluia prezumat a tarifelor

Pentru a urma o politica de evaluare conservatoare am considerat ca rata de crestere a

veniturilor operationale intre anii 6-30 va urma o rata medie de 2% pe an.
111
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Se prevede ca rata de crestere a costurilor operationale intre anii 6-30 sa urmareasca

evolutia veniturilor cu rata medie de 2% pe an.

Evoluia prezumat a costurilor de operare (servicii existente, personal, energie,

operarea noilor investiii, ntreinerea de rutin i reparaii)

Rata de crestere pentru costurile operationale in anii 6 30 se estimeaza a urmari

cresterea veniturilor de 2% pe an.

Evoluia prezumat a veniturilor (dac este cazul)

Rata de crestere pentru veniturile operationale in anii 6 30 este estimata la 2% pe an.

Analiza cost-beneficiu

Pentru sustinerea prezentului studiu de fezabilitate, practica de specialitate cere

efectuarea analizei alternativelor, respectiv:

fara proiect
cu proiect

1. Alternativa fara proiect

112
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Aceasta alternativa presupune nerealizarea investitiei, respectiv ca gestionarea

deseurilor sa se realizeze in sistemul prezent.

Cunoscand eforturile depuse de autoritatea publica locala pentru planificarea si

implementarea dezvoltarii infrastructurii zonei prin realizarea retelei de utilitati,
intretinerea retelei de drumuri, organizarea sistemelor de invatamant si asistenta
sociala, observam ca in activitatea de salubrizare, acestea nu au putut tine pasul cu
normele legislatiei romanesti.

Serviciul de salubritate are o istorie recenta, acesta luand fiinta in august 2004, timpul
fiind relativ scurt pentru implementarea unui sistem de gestionare a deseurilor
menajere eficient. Daca in orasul Macin situatia actuala este clara, sistemul
actualmente functionand la parametri acceptabili, nu se poate spune acelasi lucru si
despre comunele partenere. In toate cele 10 comune partenere nu exista un serviciu de
salubritate, aceasta activitate realizandu-se individual, prin mijloace proprii.

Mai mult, daca in Macin exista un depozit neconform in care se depoziteaza

actualmente deseurile menajere colectate din oras si care, conform Planului Regional
de Gestionare a Deseurilor Regiunea 2 Sud Est, va trebui inchis in 2016, in cele 10
comune partenere exista un numar de 24 de depozite necontrolate care vor trebui
inchise cat mai curand.

Alternativa fara proiect previzioneaza ca situatia s-ar putea inrautati in conditiile in

care, anual, comunele genereaza aproximativ 1.700 tone deseuri si in care sistemul de
colectare si transport este inexistent.

Daca in ceea ce priveste comunele partenere nu se poate vorbi despre o comparatie in

termeni financiari din lipsa datelor, pentru orasul Macin situatia se prezinta astfel:

113
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Venituri / cheltuieli

Anul 2005

Anul 2006

August Decembrie
RON
RON
Venituri obtinute din
activitatea
de
94.173
salubrizare

270.940

Costuri
aferente
activitatii
de
salubrizare din care: 85.011

291.510

Chelt.
personalul

cu 46.553

108.228

- Chelt. cu chiria 21.145

utilajelor

63.656

- Chelt. combustibili 12.167

88.572

- Chelt. diverse pt
activitatea
de
5.146
salubrizare

31.054

Rezultatul
brut
aferent activ. de
9.162
salubrizare

- 20.570

Dupa cum se observa in tabel, de la infiintare, Serviciul Public de Gospodarire

Comunala Macin, incluzand Serviciul de Salubrizare, a avut ca rezultat brut o valoare
pozitiva, spre deosebire de anul urmator in care aceasta valoare a devenit negativa.
Acest fapt are o explicatie logica, si anume: initial Serviciul de Salubrizare nu a
functionat la parametri normali, ci pe o arie destul de restransa; incepand cu anul
2006, cand Serviciul de Salubrizare a acoperit intreg orasul Macin, costurile aferente
114
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

activitatii de salubrizare au crescut din cauza cheltuielilor suplimentare cu chiria

utilajelor, combustibililor si a personalului.

Mergand pe aceeasi linie, pe anul 2007 nu se arata nici o imbunatatire reala,

cheltuielile previzionate mergand pana la o crestere de 20% fata de anul 2006, datorita
inflatiei, a scumpirii carburantilor, a cheltuielilor de intretinere si reparatiilor din
cauza uzurii fizice si morale a utilajelor inchiriate, etc.

Pentru durata totala a proiectului de 30 de ani aceasta insumeaza un rezultat negativ

neactualizat de:

30 ani X 20,570 RON/an X 1.0230 coeficient de crestere anuala = 834,485 RON

pierdere!

La un curs mediu de 3.1RON/EUR si actualizate la o rata de 6% rezulta ca pierderile

s-ar cifra la - 100,591 EUR fara a mai tine cont si de costurile ce vor fi ocazionate de
inchiderea si inlocuirea in 2016 a depozitului actual de gunoi!

2. Alternativa cu proiect

Eficientizarea activitatii de salubrizare ca urmare a aplicarii proiectului se sustine prin

prezentarea urmatoarelor date financiare:

Venituri / Cheltuieli

Anul 2006

Anul 1 al proiectului

RON

RON

Venituri obtinute din

activitatea
de
115
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

salubrizare

270.940

656.860

Costuri
aferente
activitatii
de
291.510
salubrizare din care:

282.861

- Chelt. cu personalul

135.725

- Chelt.
utilajelor

cu

108.228

chiria 63.656

- Chelt. combustibili

88.572

121.822

- Chelt. diverse pt
activitatea
de
31.054
salubrizare
Rezultatul brut aferent
activ. de salubrizare

25.314

- 20.570

+ 373.999

Venituri
In urma implementarii proiectului, implicit a extinderii serviciilor de salubrizare la
nivelul orasului Macin si a celor 10 comune partenere, veniturile ar cunoaste o
crestere de 142% fata de veniturile din anul 2006. Aceasta se explica prin extinderea
aplicarii taxei de salubrizare de 2.01 RON/gospodarie, la nivelul comunelor partenere,
moment in care suma veniturilor aferente orasului Macin va creste din primul an cu
suma de 385.920 RON. In momentul de fata taxa de salubrizare in orasul Macin,
pentru gospodarii este de 3.05 RON / luna, iar pentru blocuri se percepe o taxa de
2.44 RON / apartament. Previzionam ca, odata cu implementarea proiectului si
implicit extinderea serviciului de salubrizare, se vor percepe taxe si de la gospodariile
din comunele partenere, taxe in valoare de 2 RON / gospodarie / luna. Aceasta
presupune ca in zona rurala se va percepe o taxa mai mica cu 42% decat in zona
urbana.

Valoarea totala a veniturilor obtinute din taxele de salubrizare ar insuma 656.860

RON / 3.1 RON/EUR = 211.890,3 EUR.
Mentionam ca tarifele actuale propuse pentru serviciile de salubritate se incadreaza in
limitele legale actuale, luand in considerare venitul mediu / gospodarie in mediul
rural.
116
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Materiale
reciclabile
Hirtie si carton
Sticla
Plastic
Metal
TOTAL

Tone
colectate
anual

Pret
EUR/to

380
220
355
140

30
10
10
30

Valoare
EUR
11,400
2,200
3,550
4,200
21,350

De
asemenea
s-au
cuantificat si veniturile
obtinute din valorificarea
reciclabilelor: hartie, sticla,
plastic si metal precum si
valorificarea compostului
sub forma de pamant de

flori sau material ingrasamant pentru agricultura.

Costuri operationale

In urma implementarii prezentului proiect, pe langa o crestere semnificativa a

veniturilor obtinute din taxele de salubrizare, se previzioneaza si o crestere logica a
costurilor de operare.

117
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

In aceasta varianta cheltuielile aferente acestei activitati ar scadea cu suma de 8.649

RON pe an.

Odata cu achizitionarea prin proiect a autogunoierelor se va renunta la chiria platita

pentru masinile de transport existente in momentul de fata, respectiv la suma de
63.656 RON. In schimb, cheltuielile cu combustibilul necesar masinilor de transport
ar creste odata cu extinderea activitatii de colectare a deseurilor si la comunele
invecinate, de la 88.572 la 121.822 RON / an, in conditiile in care o autogunoiera
consuma in medie 48 litri / 100 km. Pentru eficientizarea cheltuielilor legate de
transportul deseurilor colectate in comunele partenere pina la Macin, au fost calculate
drumurile optime care leaga cele 10 comune de Macin.

Traseele propuse pentru colectarea deseurilor din comunele partenere sunt

urmatoarele:
a) Ruta 1 - lungime 90 km: Macin Turcoaia Peceneaga Cerna Greci Carcaliu
Macin
b) Ruta 2 lungime 100 km: Macin Jijila Vacareni Grindu I.C. Bratianu
Smardan Macin
Ruta

Consum saptaminal

Consum lunar

Consum anual

(litri motorina)

(litri motorina)

(litri motorina)

Ruta 1

43,2

172,8

2.246,4

Ruta 2

48

192

2.496

TOTAL

91,2

364,8

4.742,4

In anul 1 al implementarii proiectului, dupa cum am prezentat mai sus, preconizam o

crestere a cheltuielilor cu combustibilii, datorita extinderii serviciilor de salubrizare si
la comunele invecinate, cu 37%, de la 88.572 la 121.822 RON / an = 34.806 EUR, in
conditiile in care o autogunoiera consuma in medie 48 l/100 km.

Cheltuieli de salarizare:

118
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

In urma implementarii proiectului, se preconizeaza o crestere cu 30% a cheltuielilor

cu personalul in urma noilor angajari. Activitatile propuse prin proiect necesita
personal suplimentar, care urmeaza a fi angajat in cadrul serviciului de salubritate.

Implementarea proiectului va atrage nevoia unor oameni nou angajati, responsabili pe

diferite activitati. Daca majoritatea posturilor sunt deja acoperite de angajatii actuali ai
Serviciului de Salubrizare, estimam totusi o crestere cu 30% a costurilor de salarizare,
odata cu angajarea a 5-6 muncitori necalificati.

Odata cu implementarea prezentului proiect, extinderea serviciului de salubrizare si la

comune si deschiderea statiei de transfer, previzionam urmatoarele posturi, unele deja
acoperite de serviciul actual:
Director statie de transfer -1 pers
Responsabil tehnic -1pers
Contabil -1 pers
Soferi - 3 pers
Manipulanti 6 pers
Operator cantar -1 pers
Mecanic intretinere -1 pers
Sortatori 6 pers
Responsabil paza - 2 pers

Cheltuieli cu utilitatile

Cheltuielile cu utilitatile vor creste datorita surplusului de energie electrica rezultat in

urma punerii in functiune a statiei de transfer si a statie de compost. De asemenea vor
fi cheltuieli sulimentare si cu intretinerea cladirii administrative, cheltuieli ce vor
consta in:

119
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Cheltuieli cu apa:

500 x 12 = 6.000 RON

Cheltuieli cu energia electrica

1000 x 12 = 12.000 RON

Cheltuieli cu energia termica

600 x 12 = 7.200 RON

TOTAL utilitati =

= 25.200 RON = 8.129 EUR

Cheltuieli de intretinere a utilajelor si reparatii

Cheltuielile de intretinere si reparatii nu au fost luate in considerare pentru primii 3

ani, toate echipamentele si utilajele fiind in garantie dupa care au fost estimate la un
procent anual de 1 % din valoarea utilajelor si echipamanetelor = 969,486 x 1% =
96,948 EUR pe an.

Rezultatele analizei

Detaliind toate categoriile de venituri si cheltuieli enumerate mai sus cf. Anexelor 5.1
5.4 se obtin urmatoarele rezultate financiare cf. Anexei 5.6:

Rata
actualizare

de

VNA [k] =

8%
120

7%
230

6%
363

5%
526

4%
726

3%

2%

1%

0%

973

1,28
1

1,66
5

2,149

Mii EUR -Valori

actualizate
in
anul 2006 cu
diverse rate ale
dobanzii
RIR =

9.37
%

120
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

La o rata de actualizare de 6% proiectul prezinta o Valoare Neta Actualizata de

363,000 EURO iar Rata Interna de Rentabilitate este de 9,37 %!!!

Aceasta analiza economico-financiara are drept concluzie faptul ca aplicarea variantei

CU PROIECT ar conduce la cele mai bune rezultate financiare.

Riscuri asumate (tehnice, financiare, instituionale, legale)

Riscurile financiare: subestimarea costurilor, supraevaluarea veniturilor, rata inflatiei

Riscurile tehnice: alegerea unei tehnologii nepotrivite, dimensionarea gresita a

parametrilor constructivi, alegerea amplasamentului impropriu,

Riscurile institutionale: avind in vedere ca atit autoritatile publice locale, care

reprezinta beneficiarul proiectului, cit si Comisia Europeana, care reprezinta
finantatorul, au un caracter permanent, aceste riscuri sunt minime

Riscurile legale: modificarile legislatiei romane de mediu

Analiza de sensitivitate

Analiza de senzitivitate
Pentru a determina care dintre variabilele critice ale modelarii financiare, ale caror
variatii, pozitive sau negative, comparativ cu valorile utilizate de cea mai buna
estimare de baza, au efectul cel mai mare asupra ratei interne a rentabilitatii sau
asupra valorii nete actualizate si trebuiesc urmarite mai departe la analiza riscului au
fost folosite nediscrimitaoriu ca variabile toate categoriile de costuri si in acelasi timp
si toate categoriile de venituri.

121
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Pentru Rata Interna de Rentabilitate au fost determinate drept variabile critice:

Incasarile din taxa de salubritate care contribuie cu 74% din variatia rezultatelor
modelarii de probabilitate pe cand influenta celorlalte surse de venit: Alocatii din
bugete si Vanzari Materiale reciclabile este neglijabila.
Dintre costuri, se dovedesc a fi variabile semnificative cheltuielile cu Energia, gazul si
combustibilii si intr-o mai mica masura variatia nivelului investitiilor pe ambii ani de
constructie. Restul costurilor au o influenta subunitara neglijabila. Intrucat costurile
investitiei pentru cei doi ani vor fi strans controlate prin urmarirea contractului de
finantare, acestea un vor fi luate in calcul la estimarea riscurilor proiectului.

122
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Pentru Valoarea Neta Actualizata situatia se prezinta aproape similar cu diferenta ca

importanta a primelor doua variabile critice: Incasarile din taxele de salubritate si
Costurile cu energia, gazul si combustibilii cresc insumat la 93%!

Analiza de risc
Au fost luate pentru calcul probabilistic drept variabile critice definitorii pentru
categoriile de risc mai sus enuntate urmatoarele:
Costuri:
Energie, combustibil gaz
Personal
Venituri
Incasari din taxa de salubritate
Venituri din vanzari materiale reciclabile
123
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

La fiecare din cele patru variabile s-a luat in calcul o variatie standard statistica
corespunzatoare unei dispersii de 10% din valoarea neta cel mai bine estimata initial
e.g. pt. Costul cu energie, gaz la valoarea de 85,000EUR s-a lucrat pentru o dispersie
asupra mediei (variatie) de 8,5002 EUR.
Dupa simularea a 1000 de seturi de valori rulate impreuna in mod aleator folosind
Metoda Monte Carlo si un software dedicat, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Pentru RIR (Rata Interna de Rentabilitate)

probabilitatea mediana a curbei de distributie este plasata la valoarea de 9,2%

exista o probabilitate de 75% ca RIR sa se incadreze intre valorile de 6.1% si 12.6%
probabilitatea ca RIR sa fie egala sau mai mare de 6% este de 87.8%

Pentru Valoarea Neta Actualizata

124
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Cea mai probabila valoare de obtinut ca valoare medie a distributiei rezultatelor este
de 359,000 EUR.
In acelasi timp exista doar 13% sanse ca proiectul sa genereze o VNA financiara
negativa.
Exista o probabilitate de 50% ca proiectul sa obtina o VNA intre 179,000 EUR si
531,000 EUR.
Probabilitatea de a obtine o VNA pozitiva este de 87% chiar daca acest proiect este de
majora importanta sociala iar impactul din acest punct de vedere un a fost cuantificat
financiar.

Analiza economico-sociala: beneficiul economic, beneficiul social

Oportunitatea si eficienta unui astfel de proiect nu poate fi judecata doar in termenii

analizei financiare ci si prin prisma altor aspecte de ordin social, ecologic, economic.

Implementarea proiectului va avea un impact socio-economic major asupra populatiei

beneficiare.
125
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Impactul social consta in crearea de noi locuri de munca ceea ce va determina o

micsorare a ratei somajului si prin mentinerea si cresterea numarului locurilor de
munca existente in cadrul SPGC Macin.

Impactul economic consta in cresterea veniturilor din reciclare si o potentiala crestere

a activitatilor din turism.

Impactul de mediu consta in descresterea emisiilor poluante, in scaderea cantitatilor

de deseuri depozitate la depozitul final, in eliminarea depozitelor necontrolate si in
crearea conditiilor pentru aplicarea legislatiei in vigoare.

Situatia actuala a sistemului de gestionare a deseurilor necesita o imbunatatire

drastica. Acest lucru se poate observa din datele expuse in analiza economicofinanciara. In momentul de fata Serviciul Public de Gospodarire Comunala, in speta
Serviciul de Salubrizare, functioneaza in pierdere. De asemenea, gradul de colectare
al deseurilor menajere in comunele invecinate este zero. Daca Orasul Macin isi
depoziteaza deseurile menajere intr-un depozit neconform care urmeaza a fi inchis
pana in anul 2016, in comune exista un numar de 24 de depozite necontrolate, factori
de risc ecologic.

Prezentul proiect propune imbunatatirea sistemului existent de gestionare a deseurilor

si organizarea activitatii de salubrizare in localitatile unde aceasta activitate lipseste
sau este derulata necorespunzator. In urma activitatii de salubrizare care se va extinde
si la comunele invecinate, Serviciul de Salubrizare ar avea o crestere a veniturilor cu
142% fata de anul 2006.

Impactul proiectului dupa finalizarea acestuia si incetarea finantarii

Odata realizata infrastructura (statia de transfer, statia de compost, sistemul de

colectare si transport) activitatile ce se vor desfasura vor fi strict legate de colectarea,
transportul, prelucrarea deseurilor, valorificarea reciclabilelor si eliminarea reziduului
la depozitul final Tulcea, cu mentinerea activitatii educationale continue. Activitatile
ulterioare realizarii proiectului vor fi finantate in continuare din trei surse principale:
126
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

bugetele locale ale localitatilor partenere in proiect

taxele care vor fi colectate de la populatie in urma serviciilor de colectare a deseurilor
valorificarea materialelor reciclabile o parte din veniturile realizate din valorificarea
reciclabilelor ar putea fi utilizata pentru continuarea activitatii de informare si educare
a cetatenilor

Atit pe termen scurt cit si pe termen lung, finantarea investitiei pentru realizarea
infrastructurii (statie de transfer, statia de compost, recipiente de colectare si masini
de transport) prin grantul solicitat nu mai necesita amortizarea investitiei prin ridicare
taxelor de salubrizare, mecanism care ar fi irealizabil in conditiile unei pauperitati a
populatiei din zona studiata.

Tinind cont ca beneficiarul proiectului este o autoritate locala, indiferent de

modificarile de structura ce pot interveni, aceasta institutie are un caracter permanent.
Implicarea populatiei in procesul de informare si constientizare a necesitatii
implementarii sistemului de gestionare a deseurilor va creste nivelul de implicare si
cresterea increderii in actul administrativ. Se va imbunatati nivelul de comunicare
dintre cetateni si autoritatile locale.

La nivelul comunelor partenere se vor infiinta, acolo unde un exista inca, Servicii
publice de gospodrie comunala, care vor avea ca sarcina gestionarea deseurilor. Se
preconizeaza o dezvoltarea a acestor structuri in viitorul apropiat prin marirea ariei de
acoperire si asupra altor localitati. De asemenea, se preconizeaza si o diversificare a
activitatii acestor structuri, in sensul recuperarii integrale a tuturor tipurilor de deseuri
reciclabile.

Proiectul reprezinta un Proiect-pilot prin identificarea de solutii moderne integrate,

prin aplicarea de tehnologii eficiente si rentabile in managementul deseurilor, proiect
care poate consitui un model de urmat pentru alte autoritati publice locale.

Prin implementarea proiectului se va realiza o educare civica a populatiei, in urma

careia cetatenii vor fi constienti de efectele negative ale deseurilor asupra mediului
inconjurator, imbunatatindu-se astfel perceptia acestora asupra problemelor de mediu
si, implicit, luarea masurilor de prevenire sau de eliminare a acestor probleme. Acest
127
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

aspect va conduce la cresterea gradului de educare, ceea ce va duce la imbunatatirea

codurilor de conduita cetatenesti si implicit, la dezvoltarea socio-economica a zonei

Indicatori calitativi

Indicatorii de impact

Impact de mediu
reducerea poluarii solului
reducerea volumului de deseuri depozitate necontrolat
ameliorarea calitatii aerului ( scaderea emisiilor CO2 )
reducerea volumului de deseuri depozitate la groapa de gunoi
reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile
cresterea nivelului de colectare a deseurilor
cresterea nivelului de colectare selectiva a deseurilor

Impact economic
- Cresterea calitatii vietii
- Intensificarea si diversificarea activitatilor economice
- Cresterea investitiilor publice si private

Impact social
Cresterea numarului de angajari :
- 6 locuri de munca nou create in serviciul public de salubrizare
- 26 locuri de munca conservate ca rezultat al proiectului
128
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Pregatire profesionala imbunatatita prin:

-cresterea cu 50% a gradului de pregatire profesionala a personalului implicat in
exploatarea investitiei
Constientizarea comunitatii locale cu privire la gestiunea deseurilor:
-cresterea cu 80% a gradului de cunoastere a problematicii gestionarii deseurilor in
rindul comunitatii locale

Indicatori cantitativi

Realizarea investitiei in 20 luni

Functionarea unei statii de transfer sortare si a unei platforme de compostare in
extravilanul orasului Macin
Dotarea populatiei si a institutiilor publice cu 3.217 europubele de 120 l, 45
europubele de 240 l, 69 eurocontainere de 1,1 m3, 103 eurocontainere de 4 m3 si 30
eurocontainere compartimentate
3 mijloace de transport specifice (autogunoiere)
35 de persoane instruite, implicate in exploatarea investitiei
40 de afise promotionale
50 CD-uri de promovare a proiectului
20.000 brosuri de promovare
20.000 fluturasi de promovare
2 conferinte de presa: la lansarea si la incheierea proiectului
11 seminarii de promovare a proiectului sustinute impreuna cu institutiile publice
locale: spitale, scoli, politie, etc.

6. FINANAREA INVESTIIEI
129
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

Din valoarea total a investiiei de 994.286 Euro:

sume nerambursabile provenite de la Comisia European: un procent de 75% din
valoarea proiectului, respectiv 670.077 Euro
mprumuturi - 0
buget de stat: 223.359 Euro insemnand un procent de 25% din valoarea totala a
proiectului
buget local: un procent de 10,14% din valoarea proiectului, respectiv 100.850 Euro

7. ESTIMRI PRIVIND FORA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA

INVESTIIEI

Forta de munca ocupata prin realizarea investitiei va avea trei componente in functie
de etapa parcursa si de categoriile de lucrari ce urmeaza a fi realizate.

Numr de locuri de munc create n faza de execuie

Forta de munca temporara implicata in lucrarile de amenajare si constuctie a Centrului
de Gestionare a Deseurilor menajere in functie de proiectul tehnic care urmeaza a fi
elaborat ulterior, echipa firmei de constructii fiind estimata la cca. de 50 persoane
Echipa de management a proiectului 5 persoane

Numr de locuri de munc create n faza de operare

Forta de munca permanenta care va lucra efectiv in cadrul Centrului de Gestionare a
Deseurilor menajere - aprox. 32 persoane
Forta de munca complementara: jurist, contabil, proiectanti pentru realizarea
proiectelor tehnice de executie pentru noile constructii, pentru utilitati, consultanti
pentru suprevizarea lucrarilor, specialisti in servicii de publicitate si instructori pentru
pregatirea personalului aprox. 20 persoane

8. AVIZE I ACORDURI
Avizele i acordurile emise de organele n drept, potrivit legislaiei n vigoare, privind:
130
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

certificatul de urbanism, cu ncadrarea amplasamentului n planul urbanistic, avizat i

aprobat potrivit legii;
avizul ordonatorului principal de credite privind necesitatea i oportunitatea realizrii
investiiei;
avizele privind asigurarea utilitilor (energie termic i electric, gaz metan, ap,
canal, telecomunicaii etc.);
avizele pentru consumul de combustibil;
acordurile i avizele pentru protecia mediului i a apelor;
alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziiilor legale.

II

PRILE DESENATE

Plan de amplasare n zon (1:25.000-1:5.000)

Plan general (1:5.000-1:500)

131
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

132
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

133
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

134
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA

135
Studiu de Fezabilitate Imbunatatirea Sistemului de gestionare a deseurilor menajere in orasul
Macin si comunele partenere din judetul TULCEA