Cuprins

Scurt istoric mass-media

Cartea sau e-book reader?

Informaia mai aproape de noi n era SMART

Un pre prea mare pentru a fi informat?!

Scurt istoric mass-media

Istoria mass-media este marcat

de mari mutaii tehnologice, care,
n mai multe etape, au modificat
modurile de producere, difuzare i
consumare a informaiei.

Odat cu realizarea noilor reele

sau suporturi cum ar fi sateliii,
magistralele electronice sau
discurile optice, trm astzi una
dintre aceste inovaii calificat
uneori drept revoluie digital i
presimim c ea va avea
repercusiuni semnificative asupra
modului nostru de a comunica, de
a munci, de a ne distra.

 La 500 de ani de la nasterea galaxiei Gutenberg, s-au consumat deja

catralioane de role din calcar, de hartie din vintrele lemnului si hartie
alcalina, s-au umplut fizic o puzderie de biblioteci si mai nou o groaza de
terra de cuvinte scrise si stocate in format digital online, pe ram-uri, cd-uri,
dvd-uri, stick-uri, carduri de memorie etc. Suntem in era coexistentei destul
de pasnice a suporturilor informationale si avem impresia ca unele le vor
inlocui pe altele fara sa ne putem opune, fara sa avem ceva de spus,
subjugati tehnologic, asa ca ne setam emotional sau economic favoritele

In confruntarea dintre carti tiparite si carti digitale, cele

din urma sunt incriminate deseori pe motiv de
indobitocire si obosire mentala si/sau emotionala. E
firesc pentru un cititor avizat/pasionat sa afirme ca intre
copertile fizice regaseste comori, in vreme ce intr-un
.pdf sau un .doc afisat pe un ecran isi iroseste energia
si capata doar dureri de cap.

Cele doua formate electronic si tiparit ar trebui mai degraba analizate ca avataruri ale
aceleiasi entitati, iar criza actuala a pietei de carte, derulata pe fondul ascensiunii (pe alte
coordonate) ebook-urilor, ar trebui sa conduca la reorganizarea principiilor pe care
functioneaza acum industria editoriala.

Reforma ar trebui sa tina, in primul rand, cont de selectia titlurilor publicate. Piata
internationala de carte e generoasa in maculatura, in titluri pentru care tipul de lectura
concentrata practicabil doar pe print nu are relevanta. Cartea ca atare a devenit un format
demodat pentru noi obisnuinte media, lucru care nu inseamna disparitia ei, ci doar o forma
de adaptare, aplicarea unor principii de selectie mai bune si, implicit, restrangerea ei.

Suporturile tradiionale

Pn n anii 60, stocarea

sunetelor i a imaginilor s-a facut
pe suporturi diferite. Imaginea a
fost mai inti conservat pe placi
metalice apoi pe placi de sticla
(anii
1850) si in sfarsit pe filme, suport
care a ramas dominant timp de
aproape un secol. Sunetul a fost
la inceput conservat pe cilindri
de staniu sau de ceara
(fonograful lui Edison din 1877),
apoi pe discuri (gramofonul lui
Berliner), imbunatatite o data cu
aparitia microsioanelor de vinil
(anii 1940).

Suporturile optice
In anii 80 apar suporturile
optice, popularizate sub forma
de compact-disc (CD). Fata de
suporturile traditionale, CD-urile
prezinta mai multe avantaje: o
mai mare capacitate de stocare,
pentru ca informatia, codata sub
forma numerica, poate fi
esantionata sau comprimata; o
conservare mai indelungata a
informatiei. Citirea informatiei
este reflectata optic.

Tehnoligia avanseaz i se schimb poate chiar ntr-un ritm

mai alert dect percep oamenii.
n urm cu unul- dou decenii a deine acas un calculator
cu o conexiune proprie LAN sau un telefon mobil (cu ecran
monocrom i cteva tonuri polifonice ) era considerat
High-Tech.
Display-ul dotat cu o rezoluia maxim de 800x600
pixeli/inch nu putea oferi receptorului mai mult dect cteva
imagini pixelate sau un filmule pe youtube cu foarte
multe sincope.

Nici industria telefoanelor mobile nu

excela mai mult dect domeniul IT.
Telefonul era doar un intrument de
efectuare/primire apeluri/sms-uri. Nimic
mai mult.

Astzi, n secolul revoluiei totale a tehnologiei i a tuturor conceptelor IT,

oamenii au o alt perspectiv. Oamenii cunosc acum aa numita tehnologie
SMART.
Oriunde intrm ntr-un magazin virtual sau real, dac urmrim o emisiune
precum Zon@, etc, descoperim ampla evoluie a divece-urilor, respectiv gadgeturilor cu adevrat High-Tech.
Se poate spune c suntem la un click distant de orice informaie , tire sau
eveniment din orice parte a globului.

o Telefonul nu mai este doar un telefon, la fel nici televizorul. Acum acestea s-au
transformat n nite gadget-uri SMART, conectate prin reele WiFi.
Internetul sau o aplicaie de tiri, socializare sau entartainment poate fe accesat la
fel de bine i pe laptop sau tablet precum i de pe televizor sau telefon.
o Foarte just se poate spune c informaia este astzi mai aproape de noi datorit noii
tehnologii SMART.
o Fie c suntem n deplasare n drum spre serviciu, sau ne relaxm acas dup o zi
ncrcat, informaiile pot fi accesate uor i rapid cu o simpl atingere a ecranelor
performante de rezoluii HD sau chiar UHD.

Thenologia SMART are , desigur i o faet negativ.

La nivelul de trai din Romnia zilelor noastre , tehnologia SMART este

un lux pe care doar un segment foarte redus de populaie i-l poate
permite.

n condiiile n care preul unui Iphone sau SMART TV depete cu

mult venitul mediu al unui salariat din sistemul privat sau de stat,
putem spune c informaia din era SMART este prea scump.