Sunteți pe pagina 1din 43

Universitatea din Bucureti

Facultatea de Geografie
GEOGRAFIA TURISMULUI STUDII LA ZI

Turismul din Municipiul Sibiu

COORDONATOR:
Lect. dr. Daniela ZAMFIR

ABSOLVENT:

CUPRINS
1

CAPITOLUL I.................................................................................................................................3
Introducere...................................................................................................................................3
Municipiul Sibiu..........................................................................................................................6
Scurt istoric..............................................................................................................................6
Asezare geografica i clima.....................................................................................................7
Populatie i religie.......................................................................................................................8
Economie.................................................................................................................................9
Transportul i caile de acces....................................................................................................9
Educatie.................................................................................................................................11
SIBIUL, ORAS SOCIO-CULTURAL......................................................................................12
CAPITOLUL II..............................................................................................................................13
Staiunea Pltini.......................................................................................................................13
Cai acces................................................................................................................................14
Obiective turistice..................................................................................................................14
Arka Park Paltinis..................................................................................................................14
Activitati turistice..................................................................................................................15
Prtiile de ski.............................................................................................................................15
Complexul de partii Arena Platos.........................................................................................15
Agrement Pltini..................................................................................................................17
Unitatile de cazare din Paltinis.............................................................................................17
CAPITOLUL III............................................................................................................................18
Obiective turistice Sibiu............................................................................................................18
Harta obiectivelor turistice...................................................................................................19
Turnul Sfatului.....................................................................................................................19
Biserica parohial Romano-Catolic...................................................................................20
Turnul Dulgherilor...............................................................................................................20
Strda Nicolae Blcescu.........................................................................................................21
Hotelul Imparatul Romanilor..........................................................................................21
Casa Michael Brukenthal.....................................................................................................22
Biserica Evanghelica............................................................................................................23
Piata Mica.............................................................................................................................24
Piata Mare.............................................................................................................................24
Muzeul National Brukenthal...............................................................................................26
Palatul Brukenthal...............................................................................................................26
Bastionul Haller....................................................................................................................27
Casa cu Cariatide(Micul Palat)........................................................................................28
Casa Bobel............................................................................................................................29
Casa Generalilor...................................................................................................................30
Turnul Scarilor.....................................................................................................................30
Turnul Archebuzierilor.........................................................................................................31
Turnul Olarilor.....................................................................................................................31
Turnul Pulberariei................................................................................................................32
Turnul Gros...........................................................................................................................32
Turnul Pielarilor...................................................................................................................32
Casa Artelor..........................................................................................................................32
Manastirea Ursulinelor........................................................................................................33
Biserica i Manastirea Franciscana....................................................................................33
Sinagoga................................................................................................................................34
Piata Aurarilor......................................................................................................................34
CAPITOLUL IV............................................................................................................................35
Structuri de cazare i alimentaie...............................................................................................35
2

Hotelul Ramada.........................................................................................................................35
Sala Atlass..............................................................................................................................36
Sala Hera................................................................................................................................36
Restaurantul Atrium...............................................................................................................36
Centrum Bar..........................................................................................................................37
Jazzy Bar................................................................................................................................37
Atrium Lounge......................................................................................................................37
Pensiuni Sibiu........................................................................................................................38
Restaurante............................................................................................................................38
Analiza swot..............................................................................................................................39
Bibliograbie..................................................................................................................................41

CAPITOLUL I
Introducere
Sibiul, cunoscut si sub denumirea germana Hermannstadt a fost si este unul dintre cele mai
reprezentative orase din Romania, atat din punct de vedere turistic, cultural dar si economic. Aici
exista cel mai important centru al minoritatii germane din Transilvania, de asemenea si alte
minoritati (maghiari, tigani, slovaci si ucrainieni). Desigur, ponderea cea mai mare o are
populatia de origine romana (peste 95%), care a stiut sa pastreze si sa imbine celelalte culturi de
sus.
In prezent Sibiul reprezinta un important centru turistic si comercial, o adevarata capitala
turistica si culturala din centrul tarii, atragand in continuare prin farmecul sau aparte, prin traditia
conservata atat de bine, dar si printr-un decor natural si istoric deosebit. In acest oras exista si
multipe locuri de recreere si distractie unde se poate juca poker si alte activitati pline de
adrenalina si divertisment.
Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu Pitesti - Bucuresti); Sibiul reprezinta un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport
international cu curse regulare spre Germania si Italia.
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orae din Transilvania cu un remarcabil
potenial de dezvoltare economic, avantajat i de poziionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean
i beneficiind de un modern Aeroport Internaional.

Municipiul Sibiu
Scurt istoric
Sibiul, cunoscut i sub denumirea germana Hermannstadt a fost i este unul dintre cele mai
reprezentative orase din Romania, atat din punct de vedere turistic, cultural dar i economic. Aici
exista cel mai important centru al minoritatii germane din Transilvania, de asemenea i alte
minoritati (maghiari, tigani, slovaci i ucrainieni). Desigur, ponderea cea mai mare o are
populatia de origine romana (peste 95%), care a stiut sa pastreze i sa imbine celelalte culturi de
sus.
In prezent Sibiul reprezinta un important centru turistic i comercial, o adevarata capitala
turistica i culturala din centrul tarii, atragand in continuare prin farmecul sau aparte, prin traditia
conservata atat de bine, dar i printr-un decor natural i istoric deosebit. In acest oras exista i
multipe locuri de recreere i distractie unde se poate juca poker i alte activitati pline de
adrenalina i divertisment.
Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) i E 81 (Cluj - Sibiu Pitesti - Bucuresti); Sibiul reprezinta un important nod de cale ferata i dispune de un aeroport
international cu curse regulare spre Germania i Italia.
Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orae din Transilvania cu un remarcabil
potenial de dezvoltare economic, avantajat i de poziionarea sa pe Coridorul IV Paneuropean
i beneficiind de un modern Aeroport Internaional.

Asezare geografica i clima


Orasul Sibiu este situat in partea sudica a Transivaniei, pe raul Cibin (4547 Nord i 2405'
Sud), relativ apropiat de centrul geografic al Romaniei. Orasul se afla in proximitatea Muntilor
Fagaras (aprox. 20 km), al Munilor Cindrel (aprox. 12 km) i Lotrului (aprox. 15 km), care
marginesc depresiunea Cibinului in partea de sud-vest. Orasul Sibiu se intinde in prezent pe o
suprafata de 12. 164 hectare.
Este asezat n depresiunea Cibinului, ntr-o zona de cmpie piemontana colinara cu terase
ale rului Cibin, care o dreneaza. n apropierea muntilor Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12
km) i Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea n partea de sud-vest. n nord i est,
5

teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Trnavelor, care coboara pna deasupra
Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.
Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le mbraca i le domina
aproape uniformizndu-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are n perimetrul sau
accidente geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii
variaza intre 415 m in Orasul de Jos i 431 m in Orasul de Sus.
Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din
vecinatate. Temperatura medie anuala este de 8, 9 Celsius. In Sibiu, iernile sunt ferite de
viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racoroase i toamnele tarzii.
Recordurile de temperatura nregistrate sunt de 37, 6 (la Boita n 1949) i -34, 4 (la
Sibiu n 1888).
Clima, relieful i structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora i o fauna
bogata.

Populatie i religie
Cu o populaie total de 375. 992 locuitori n 2012 (rezultat preliminar al recensmntului
populaiei), judeul Sibiu se situeaz pe poziia 23 n rndul celor 41 judee ale Romniei.
Densitatea populaiei este de 78, 3 locuitori/kmp, sub cea nregistrat la nivel naional dar peste
media regional. n ultimii 20 ani, populaia judeului s-a redus cu 15, 2%, nregistrnd unul din
cele mai severe ritmuri de declin, iar pn n anul 2050, potrivit prognozelor demografilor,
judeul Sibiu ar mai putea pierde alte 13% din populaia actual. Evoluia structurii pe grupe de
vrst pune n eviden un accentuat proces de mbtrnire demografic, ponderea vrstnicilor
mrindu-se de la 8, 9% n 1990 la 12, 5% n anul 2010, prognoza pentru 2050 fiind de 28, 9%.
fectnd n special localitile urbane mici (Cisndie, Dumbrveni, Copa Mic, Avrig). O alt
cauz ce a determinat reducerea numrului total al populaiei a fost emigrarea de mare amploare,
la nceputul anilor 90, a populaiei de etnie german. n total, n perioada 1990-2010, soldul
negativ cumulat al migraiei interne i externe este de aproximativ 70 mii persoane.
Ca urmare a scaderii ponderii populatiei tinere (0-14 ani), raportul de dependen
demografic s-a redus n ultimii 20 ani de la 50% la 39%, ns va ajunge pn n anul 2050 la
66% datorit creterii ponderii populaiei vrstnice. Ca efect al acelorai modificri ale structurii
6

pe vrste, rata mbtrnirii demografice a crescut de la 365 la 809 n 2010, valoarea acestui
indicator putnd crete de 3, 3 ori pn n anul 2050. Aceste valori plaseaz judeul Sibiu printre
judeele cu ritm prognozat mai redus de mbtrnire demografic din Romnia. n perioada
1990-2010 s-a nregistrat i o cretere moderat a speranei de via, aceasta ajungnd n prezent
la 73, 28 ani. Analizate n profil teritorial, evoluiile demografice mai sus amintite se desfoar
n mod diferit. Exist zone cu un puternic dinamism economic i social precum municipiul Sibiu
i localitile adiacente, n care numrul populaiei crete i se menine o structur echilibrat pe
grupe de vrst, n timp ce unele localiti urbane monoindustriale sau comune din zona montan
sau Podiul Secaelor sufer un proces accelerat de mbtrnire i depopulare.
Sibiul avea la ultimul recensamant (din anul 2002) aprox. 170. 000 locuitori. Majoritatea
populatiei este de religie crestin-ortodoxa. Protestantii i catolicii reprezinta doar 4% din
populatie.
Evolutia populatiei in ultimul secol, se prezinta astfel:
- n anul 1948 - 67. 543 locuitori,
- n anul 1965 - 104. 434 locuitori,
- n anul 1980 - 161. 049 locuitori.
Aproximativ 25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii superioare.
Cu cei 155. 000 de locuitori permaneni i 25000 de locuitori temporari, n special studeni,
Sibiul este cel mai mare ora din jude. Comunitatea local este alcatuit din grupuri etnice
diverse. Marea majoritate a populaiei este reprezentat de romani (94%) care convieuiesc
impreun cu germanii, descendeni ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona
Luxemburg, Lorena, Alsacia.
Lor li se alatur unguri, rromi i o foarte puin numeroas comunitate evreiasc, cu toii
contribuind prin influene culturale specifice la viaa oraului.
Aceeasi diversitate caracterizeaz i viaa religioas. Alturi de ortodocsi, la Sibiu ii
practic liber credina reformai, romano catolici, greco catolici i evanghelici-lutherani.
Structura social a oraului este bazat pe o experiena de viaa istoric i multicultural,
diversitatea locuitorilor si, aparinand diferitelor grupuri etnice, generaii i stiluri de via, dnd
oraului o aur special.

Economie

Sibiul este unul din cele mai prospere orae din Romnia i primete una din cele mai mari
rate de investiii strine. Industriile clasice ale oraului sunt industria constructoare de maini
(Bilstein Compa), industria confeciilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare
(Scandia) i industria de rechizite colare (Flaro). Recent au fost deschise cteva fabrici noi de
componente electrice i electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmeni(SNR
Rulmeni), de air bag-uri (Takata Petri) i de curele de transmisie (investiie a companiei
germane Siemens). n Sibiu i au sediul central Banca Comercial Carpatica i societatea de
asigurri Carpatica Asig. Tot n Sibiu i are sediul Bursa Monetar Financiar i de Mrfuri,
instituie emblematic pentru mediul economic i de afaceri romnesc. Toate companiile bancare
i de asigurri majore prezente n Romnia au o filial sau o sucursal n ora.

Transportul i caile de acces


Accesibilitate rutier
Distana dintre Sibiu i Bucureti: 280km
Distana dintre Sibiu i oraele vecine de importan regional sau naional:
oSibiu -Cluj Napoca (nord): 163km
oSibiu -Alba Iulia (nord-vest): 70km
Sibiu -Trgu Mure (nord-est): 123km
Sibiu -Rmnicu Vlcea (sud): 105km
Sibiu -Braov (est): 165km
Drumuri de importan european
- E81(DN7): leag Romnia de rile membre ale Uniunii Europene prin
Ucraina, frontiera ucraineano-romn Nevetlenfolu -Halmeu (Satu Mare-Cluj Napoca
-Alba Iulia -Sibiu -Rmnicu Vlcea -Bucureti -Constana)
Permite de asemenea, prin drumul european E60, o bun conexiune cu Ungaria i rile din
centrul i vestul Europei.
- E68(DN1): leag Romnia de rile membre ale Uniunii Europene prin
Ungaria, prin frontiera ungaro-romn Nagylak -Ndlac (Arad -Deva -Alba Iulia -Sibiu
-Braov)
Drumuri de importan naional i judeean

- DN7C:sau Transfgranul ncepe din judeul Arge (Bascov, lng Piteti) n direcia
Curtea de Arge i se termin la intersecia cu DN1 (ntre Sibiu i Braov), n apropierea
comunei Crioara-DN67C:
sau Transalpina, este oseaua construit la cea mai mare altitudine din Romnia care
traverseaz masivul Parng la o nlime de 2. 223 m.
Aceast osea face legtura ntre judeele Vlcea, Sibiu, Alba i Hunedoara-DN14: drum
naional ce leag municipiul Sibiu de oraul Sighioara din judeul Mure (prin Media i Copa
Mic)
- DN14A drum naional ce leag oraele Media i Trnveni de Iernut din judeul MureDN14B: drum naional ce asigur legtura dintre Media i oraul Teiu din judeul Alba
Drumuri judeene care asigur legtura cu obiective turistice importante: dintre acestea
DJ141B (Biertan, biseric fortificat din patrimoniul UNESCO)
DJ106 (Mrginimea Sibiului)
Transport aerian
Aeroportul Internaional Sibiu (localizat la 5 km de centrul municipiului Sibiu)
curse interne:
Sibiu - Tg. Mures,
Sibiu - Bucuresti
curse externe:
Sibiu-Antalya
Sibiu-Stuttgart
Sibiu-Kln
Sibiu-Munchen
Sibiu-Viena
Sibiu-Madrid
Ci feroviare de transport
Magistrale feroviare de importan naional
- magistrala 200(Bucureti -Braov -Fgra -Sibiu -Vinu de Jos -Simeria -Arad -Curtici)
- magistrala 300(Bucureti -Braov -Sighioara -Media -Blaj -Teiu -Cluj
Napoca -Oradea -Episcopia Bihorului)
9

Ci feroviare de importan judeean i local


- Sibiu -Agnita -Sighioara (jud. Mure)-Sibiu -Copa Mic

Educatie
n Sibiu se gsesc o serie de universiti, instituii de nivel superior, avnd un numr de 28.
000 studeni, cele mai importante fiind:
Academia Fortelor Terestre "Nicolae Balcescu" Sibiu Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu
Universitatea Alma Mater Sibiu Universitatea Dimitrie Cantemir Sibiu Universitatea RomanoGermana Sibiu Rectoratul Universitai Lucian Blaga
La nivel mediu, colegii, licee i grupuri colare, cele mai prestigioase instituii din ora
sunt:

Colegiul National Gheorghe Lazar

Colegiul Naional "Samuel von Brukenthal" (liceu cu predare n limba german)

Colegiul Naional Pedagogic Andrei aguna"

Colegiul Naional Octavian Goga"

Colegiul Agricol D. P. Barcianu"

Colegiul Economic George Bariiu"

Colegiul tehnic de industrie alimentar Terezianum"

Liceul de Art

SIBIUL, ORAS SOCIO-CULTURAL


Probabil cea mai semnificativa latura de notorietate o ofera Sibiului cultura. Sibiul poate fi
considerat pe buna dreptate capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare i
patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul i zona din marginime il detine. Sibiul detine in
prezent o puternica baza culturala formata din 2 teatre, o filarmonica, 1 cinematograf, 5
biblioteci, 5 centre culturale, 6 institute culturale diverse precum i 10 muzee. In decursul anului
Sibiul este gazda a numeroase evenimente culturale: Festivalul International de Teatru
(reprezentativ pentru Sud-Estul Europei), Festivalul de Jazz, precum i multiple alte evenimente
organizate de centrele culturale sibiene i sprijinite de autoritatile locale. In 2004 centrul istoric a
fost declarat de catre UNESCO monument universal. Sibiul a impartit titlul de Capitala Culturala
a Europei - impreuna cu Luxemburg in 2007, an in care au fost prezentate 337 proiecte (si peste
2000 evenimente), acoperind prin activitati artistice cele mai variate gusturi. Programul Sibiu
Capitala Culturala Europeana a insemnat pentru Sibiu pe langa vizibilitatea foarte mare pe plan
10

national, european i un castig din punct de vedere turistic, practic un brand unanim cunoscut pe
harta turistica a Europei

11

CAPITOLUL II
Staiunea Pltini
Situata in centrul Romaniei,
(jud Sibiu), in mijlocul unei
paduri de conifere, la 32 km de
Sibiu, Paltinis este prima statiune
Montana infiintata in Romania in
anul 1894, fiind de asemenea
statiunea din Romania aflata la
cea mai ridicata altitudine, 1450
m. Paltinisul este un loc placut
pentru petrecerea vacantelor, i o
sursa deosebita pentru sanatate,
care se datoreaza aerului curat, o
adevarata mina de aur pentru sanatatea omului de la oras, periclitata de noxele civilizatiei.
Masivul Cindrel, are culmile domoale i platouri largi ideale pentru practicarea schiului de fond.
In timpul iernii statiunea Paltinis se impune ca un excellent loc pentru practicarea sporturilor de
iarna. Ninsorile abundente (din noiembrie pana in
aprilie)

transforma

multe

din

pantele

imprejurimilor in veritabile partii de schi sau


saniusi. Cunoscuta ca statiunea sporturilor albe,
Paltinisul are piste special amenajate, de la cele
mai accesibile partii de schi pana la pana la cele cu
cel mai ridicat grad de dificultate. In Paltinis sunt
instalatii de teleschi, telescaun (se intinde pe o
distanta de 1025 m i are diferenta de nivel de 241
m) i o instalatie pentru nocturna. In sezonul
estival, Paltinisul ofera multe posibilitati de
recreere, cum ar fi terenuri de sport i trasee
turistice.

12

Cai acces
Feroviare-gara Sibiu pe linia Bucuresti-Brasov-Arad, apoi cu mijloace auto pana la
statiune.
Rutiere-DN 1 de la Oradea sau DN7 de la Bucuresti la Sibiu, apoi pe drumul local prin
comuna Rasinari pana la statiune.
Tursib asigur zilnic legtura cu Pltini prin traseul 22:
- GARA - CONSTITUTIEI - B-UL COPOSU - PIATA UNIRII - CALEA DUMBRAVII RASINARI - CURMATURA - PALTINIS
- Plecri Sibiu: 07:00, 11:00, 16:00
- Plecri Pltini: 09:00, 13:30, 17:30
- Preul unui bilet: 9 lei, Dus-intors: 16 lei
Obiective turistice
- Schitul Paltinis, o biserica din lemn ridicata in decniul 3 al sec XX unde se afla
mormantul marelui filozof roman Constantin Noica.
- Casa Memoriala Constantin Noica, unde filosoful si-a petrecut ultimii ani din viata.
- Cheile i Cascada Cibinului
- Valea Sadului
- Poiana i Varful Cindrel
- Cabanele Curmatura Strezii
- Fantanele
- Rezervatia Iezerele Cindrelului

Arka Park Paltinis


In superba zona a Paltinsului se
afla i Arka Park Paltinis, parcul de
aventura care isi propune sa maximizeze
potentialul de emotie intr-un cadru
natural. La Arka park intalnim o
combinatie de activitati pentru toate
varstele reprezentand un mod ideal
pentru petrecerea timpului liber nefiind
necesara experienta pentru a face fata
13

traseelor, ci doar un echilibru, coordonare i dorinta de aventura. Aici se creeaza experienta unei
aventuri prin furnizarea exemplara a serviciilor i prin combinatia de jocuri puse la discpozitie.
Siguranta la Arka Park Paltinis este foarte importanta i de aceea pune la dispozitie toate
echipamentele de protectie necesare. Inainte de a incepe activitatea fiecare participant va fi
instruit de catre personal calificat. Arka Park Paltinis este un parc de aventura atat pentru copiii
cu varsta de peste 3 ani cat i pentru adulti.
Activitati turistice
Escalada in copaci
Traseu de echipa
Tiroliene

Prtiile de ski
Paltinisul este o statiune turistica situata la
o distanta de 32 km sud-vest de orasul Sibiu, la
o altitudine de 1442 m n Muntii Cindrel.
Este cea mai veche statiune de ski din
Romania, datand din 1894 .
Partia de ski de pe Muntele Oncesti
dispune de telescaun, teleschi si baby - lift.
Paltinisul beneficiaza de perioada cea mai
lunga de ski, fiind statiunea situata la cea mai mare altitudine din tara.
Statiunea Paltinis este punct de pornire pentru multe trasee turistice in Muntii Cindrel si
Muntii Lotrului.
Complexul de partii Arena Platos
Arena Platos este cel mai nou complex de prtii din Romnia.
Situat pe platoul Poiana Poplcii la 1 km naintea staiunii Pltinis la o altitudine de 1400
de metri n muntii Cindrel, complexul de ski i agrement ofer iubitorilor de sporturi de iarn
cinci prtii dotate cu 4 instalatii de transport pe cablu, tunuri de zpad, nocturn, centru de
nchirieri, coal de ski i snowboard i un apre ski bar construit dup model austriac.

14

Pentru iubitorii de freestyle punem la dispoziie cel mai modern snow fun parc din
Romnia.

Partii:
A. PLATOS
Lungimea: 520 m,
Diferenta de nivel: 75m, Capacitate: 1. 200 pers/ora
B1. PANORAMA SIBIULUI
Lungimea: 600 m,
Diferenta de nivel: 100m, Capacitate: 1. 200 pers/ora
B2. POIANA POPLACII
Lungimea: 600 m,
Diferenta de nivel: 100m, Capacitate: 1. 200 pers/ora
D. ARENA
Lungimea: 240 m,
Diferenta de nivel: 35m, Capacitate: 500 pers/ora
E. SOARELUI
Lungimea: 640 m,
Diferenta de nivel: 75m
15

Agrement Pltini
In Paltinis sunt numeroase unitati de cazare de la cabane la hoteluri de patru stele. Turistii
care vin la Paltinis pot sa-si satisfaca pana i cele mai pretentioase gusturi deoarece hotelurile
dispun de o gama larga de facilitati:
- piscina acoperita
- spa
- sala de fitness
- bar
- restaurant
- inchirieri atv i biciclete
Unitatile de cazare din Paltinis
Pensiunea Rafael
Pensiunea Perla Paltinisului
Vila Bujorul de Munte
Pensiunea Romantic
Pensiunea Victoria
Pensiunea Alpina
Casa Vis Implinit
Vila Romana
Vila Armina
Vila Stefania
Cabana Rustic
Cabana Alunis
Hotel Cindrel
Hotel Casa Turistilor

16

CAPITOLUL III

Obiective turistice Sibiu


Protejat de vechile ziduri de fortificatie, centrul istoric al Sibiului isi dezvaluie treptat
farmecul. Cea mai buna solutie pentru a face cunostinta cu frumusetea centrului vechi este o
plimbare pe jos care va va duce de-a lungul strazilor ce conserva structura medievala a asezarii,
prin frumoasele piete publice, peste Podul Minciunilor i prin pasajele de un sarm deosebit ale
oracular istoric.
Ansamblul de piete medievale ale Sibiului, format din Piata Mare, Piata Mica i Piata Huet,
este inconjurata de biserici splendide, muzee i cladiri de mare valoare arhitecturala i istorica.
Legatura intre cele trei piete se face prin pasaje inguste care trec pe sub cladiri, pe sub Turnul
Sfatului sau Biserica Romano-Catolica.
Strada Cetatii este dominata de zidurile de fortificatii din secolul XV. Strajuite de cele trei
turnuri de aparare ce poarta denumirea breslelor insarcinate cu aparararea oracular: Turnul
Archebuzierilor, Turnul Olarilor i Turnul Dulgherilor. Tot aici se afla i vechiul bastion sau
Turnul Gros.
Pe strada Centumvirilor intalnim Orasul de Jos, Teatrul Gong, Liceul de Arta i Casa
Altermberger. Mergand de-a lungul zidurilor de fortificatii traversand Pasajul Scarilor i trecand
pe sub Turnul Scarilor se ajunge la Catedrala Evanghelica monument architectural inestimabil,
symbol al stilului gotic in Sibiu.
Prin Piata Huet se ajunge la Podul Minciunilor cel care conform legendelor nu rezista sub
greutatea vorbelor mincinoase. O data ajunsi in Piata Mica vechi centru mestesugaresc, se pot
vizita Casa Artelor, Muzeul de Istorie i Farmacie, Turnul Sfatului, Muzeele Emil Sigerius i
Franz Binder i Casa Luxemburg. Trecand pe sub Turnul Sfatului se ajunge in Piata Mare care
pastreaza amprenta medievala a unor cladiri ca Biserica Romano-Catolica, Muzeul National
Brukenthal, Primaria Oraului, Casa Haller sau Casa Lutsch.

17

Harta obiectivelor turistice


1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.

17

Turtu Sfatului
Biserica Parohial
Romano Catolic
Piaa Unirii
Turnul Dulgherilor
Bulevardul Nicolae
Blcescu
Oraul de Jos
Pasajul Scrilor
Catedrala Evanghelic
Piaa Mic
Piaa Mare
Muzeul Naional
Brukenthal
Biserica Evanghelic
Bastionul Haller
Bastionul Mercenarilor
Casa cu Cariatide
Casa Bbel
Casa Haller
Casa Generalilor
Monumentul Francisc I
Pasajul Aurarilor
Piaa Armelor
Piaa Friedrich Schiller
Podul Minciunilor
Turnul Archebuzierilor
Turnul Gros
Turnul Olarilor
Turnul Pielarilor
Turnul Pulberariei
Turnul Scarilor
Zidul Cetatii
Casa Artelor
Muzeul Civilizatiei
Populare Traditionale
Astra
Muzeul de Etnografie
Muzeul de Istorie si
Farmacie
Muzeul de Istorie
Naturala
Muzeul de Istorie
Biserica Azilului
Biserica si Manastirea
Franciscana
Biserica Dintre Brazi
Biserica Reformata
Calvina
Biserica Ursulinelor
Catedrala Metropolitana
Sinagoga

Turnul Sfatului
Este

unul

din

cele

mai

cunoscute

monumente ale oraului Sibiu. Are acest nume


deoarece apar poarta de intrare in cea de a doua
incint, situat in imediata apropiere a cladirii ce
adaposteste primaria Sibiului, mentionat in
documente la 1324 (Piata Mic nr. 31, azi
refacut).
In forma sa actual, turnul se ridic pe
inaltimea a sapte etaje retrase succesiv, avnd
faadele marcate prin deschideri inguste de
forma unor metereze. La parter are o ampl
trecere boltit. Accesul in interior este posibil
printr-o us de mici dimensiuni, de unde, prin
intermediul unei sci spiralate se ajunge la
etajele superioare.
Edificiul actual este rezultatul mai multor
faze de construcii fiind suprainlat i chiar
inglobat unui grup de cladiri. Din constructia iniiala sa pstrat, probabil doar nucleul ridicat
pan la nivelul primului etaj. Dotarea probabil a turnului corespunde edificarii celei de a II-a
incinte fortificate adic perioadei cuprinse intre 1224 i 1241. n anul de aprare al acestei
incinte, in urma unui sondaj arheologic care a relevat i existena unui zwinger ( dublare a
zidurilor la o distan de cca. 11 metri) a fost descoperit o moned emis de Andrei al II-lea
(1205 1235).
Turnul este cu putin ulterior edificarii sanului de aparare. Lucrari ample de reconstituire
sau efectuat in anii 1586 1588 dupa ce in 17 februaarie 1585 s-au prabusit etajele superioare in
timp ce Johann David zugrvea bolta. Dupa ce a fost reparat de mai multe ori in secolul al
XVIII-lea turnul a suportat intervenii radicale in partea superioar. Acoperiul piramidal
prevzut cu patru turnulee aflate in coluri, redat de pictorul Franz Neuhauser junior in acuarela
sa Targul anual de la Sibiu, a fost inlocuit in 1824 cu cel actual. In ceea ce priveste reliefurile cu
lei, incastrate in contraforturile fortificatiei, atribuite anterior repertoriului romantic, trebuie sa
precizm ca tratarea volumelor i mai ales realizarea realista a detaliilor pledeaz pentru
incadrarea celor doua sclupturi in perioada renasterii (ultima tereime a secolului al XVI-lea).
Turnul Sfatului a fost restaurant in anii 1965-1967.

18

Biserica parohial Romano-Catolic


Odat cu instaurarea dominatiei habsburgice asupra Transilvaniei ca religie de stat a fost
impus catolicismul.
Ca o reactie a Contrareformei, catolicii, prin reprezentantii lor, calugrii iezuiti, cu sprijinul
autoritii generalului conte Vormond, au ridicat in plin centrul Sibiului, in urma demolarii unor
cladiri existente in acel loc, noua lor biseric intre anii 1726-1733. Edificiul sfinit la 13
septembrie 1733 este o bisericsal de forma dreptunghiular, n
care

altarul

rectangular

este

inglobat n partea de est a


cladirii. Navei ii corespund in
nord sud trei altare laterale,
deasupra crora se afl tribune.
In partea de vest biserica are un
turn

decrosat

fata

de

nav

(terminat in 1738). Exteriorul


monumentului este destul de
sobru, ferestrelor mari in arc
semicircular al peretelui fiindu-le
suprapuse altele mai mici, dreptunghiulare, corespunznd tribunelor. Fatadele laterale sunt
compartimente in axe prin mijlocirea pilastrilor cu cu capitel doric. Biserica are subsol general in
interiorul caruia surprindem pilatri masivi de susinere a bolii.
In interior, altarele laterale sunt plasate in spaii compartimentate prin coloane dorice
masive, adosate i dublate, acestea susin un antablament bogat profilat, care formeaza un
accentuat joc de umbra i lumin. Elementele decorative alea antablamentului (clopoei, triglife,
volute i scoici) sunt cele intlnite i la alte monumente n stil baroc din Sibiu, pentru care
biserica iezuita a servit drept prototip. Deasupra antablamentului apare o balustrada curbata,
ornat cu motive aurite. Demne de menionat sunt confesionalele din altarele laterale, piese de
mobilier baroc parial intarsiate. De asemenea, valoroase sunt vitrariile executate in anul 1901 la
Budapesta. Cladirea a fost restaurat intre anii 1971-1978.
Turnul Dulgherilor
Este o construcie care la baz prezint o form circular, delimitat de portiunea urmtoare
printr-o cornis pronunat. De la acest nivel, turnul capt forma unei prisme octogonale,
incheiat n partea superioar prin clasica poriune iesita in afar, susinut de console cu guri de
19

pacura intre arce. In ceea ce priveste datarea turnului, ea este posibila pe baza elementelor
stilistice i formale doar cu o mare aproximatie, deoarece astfel de forme se intalnesc pe
parcursul mai multor decenii.
Arhitectura militara este de obicei foarte conservatoare fat de elementele stilistice, fiind
de fapt o arhitectur utilitar. Cert este c turnurile incintei a treia, asa cum le putem cunoaste
azi, erau adaptate armelor de foc (archebuzelor), dar forma
lor prismatic (rectangular sau poligonal) nu asigura cea
mai

bun

protectie

contra

artileriei

in

curs

de

perfecionare. Gurile de aruncare au fost i ele utilizate dea lungul mai multor secole, pentru contracararea
asediatorilor la baza zidurilor, asa c nici ele nu constituie
indicii certe de datare. Cunoscnd nsa anumite referiri
documentare despre continuarea lucrarilor de fortificare in
cea de-a doua jumtate a secolului XV-lea i primele
decenii ale celui urmator, putem incadra i turnurile de pe
strada Cetaii in acelai interval de timp.
Chiar dac prin noi cercetari ar putea surveni
precizari privind datarea celor trei turnuri, este sigur faptul
ca cea de-a treia incint, dup ce a suportat o serie de reparaii i reamenajari, pe la inceputul
secolului al XVI-lea era dominata de astfel de turnuri, evident mult mai numeroase decat cele
pstrate pn n prezent. Conform specialitilor, fapt relevant i de planurile oraului Sibiu,
Oraul de sus era nzestrat cu un numar considerabil de turnuri, desi planurile de epoca nu
mentioneaz eventualele turnuri de pe strada Centumvirilor, iar planul realizat de Bobel
consemneaz doar 19 turnuri.
Strda Nicolae Blcescu
Conine elemente cu o mare importan istoric i turistic pentru oraul Sibiu i anume:
Hotelul mparatul Romanilor(Str. Nicolae Balcescu, nr. 4);Casa Michael Brukenthal(Str.
Nicolae Balcescu, nr. 12)
Hotelul Imparatul Romanilor
A fost inaugurat la 7 septembrie 1895 in locul vechii cladiri demolate ce se ridica pe spatial
imobilului actual de la nr. 6.
Cladirea are un corp principal in forma de U i un corp dreptunghiular situat intre aripile
primului. Astfel, cele doua corpuri formeaza un bloc compact ce ocupa aproape integral parcela
patrata de colt, la intersectia strazilor Balcescu i Xenopol. Din punct de vedere architectonic,
20

predomina

decoratia

electrica(console in forma de
bolte, motivul scoicii, masti
umane).

Ca o curiozitate merita
subliniata existenta, in salonul
mare al restaurantului, a unui
tavan glisant ce asigura o
aerisire

eficienta.

Analiza

planului orasului din anul 1875 releva ca actuala constructive a fost ridicata prin unificarea a
doua parcele spre str. Xenopol, precum i a partii posterioare a parcelei din Piata Mare nr. 6. Intre
1985 i 1989 intregul complex a fost supus unor ample lucrari de modernizare, fiind construit i
adausul din str. Xenopol, pe spatial curtii, pana la palatal Brukenthal.
Casa Michael Brukenthal
Este unul din edificiile care la sfarsitul secolului al XVIII-lea apartinuse familiei
Brukenthal. Dupa datele pe care le detinem, in 1786, baronul Michael Brukenthal, nepotul
guvernatorului si sotia acestuia, Kristina, contesa Teleki, devenind proprietarii cladirii prin
cumparare,

reconstruiesc

imobilul. Planul casei este


asemanator

cu

Acela

al

celorlalte edificii aflate in


proprietatea

familei

respective, adica o incinta


inchisa

de

forma

dreptunghiulara.

Parcela

initiala ajunge pana la strada


Xenopol, fiind de presupus ca
gradina dinspre acesta strada
era amenajata in maniera
specifica specifica epocii baroce (azi se pastraza partial, aici fiind construit edificiul din Str

21

Xenopol nr. 7). Din vechea cladire se pastreaza doar pivnitele medievale, boltite semicilindrice,
care ocupa numai aripa spre stada Balcescu.
Fatada este modificata in primul sfert al secolului al XIX-lea, astfel incat elementele
originare sunt putine. Accesul in curte se realizeaza prin gangul impartit in doua zone: partea
dinspre stada, boltita semicilindric, ingustata de un corp parazitar, si partea dinspre curte, cu trei
deschideri boltite in cruce. In casa scarii, sa i in vestibulul de legatura intre acesta i gang, boltit
i acesta in cruce, se gasesc niste semicirculare in plan, avand partea superioara cu suprafata in
sfert de sfera decorat cu un motiv de scoica ce adaposteau initial statui. Se remarca
dimensionarea treptelor ce asigurau un urcus comod, preocupare pregnanta in perioada baroca.
In partea opus gangului de acces se afla tractul de onoare, avand la parter cinci travee
boltite in cruce aplatizata cu trei deschideri, dintre care cea mediana, initial libera, asigura
accesul spre gradina. La etaj, acest spatiu este este impartit in trei incaperi, dintre care cea central
corespunde celor trei travee de la parter, toate avand tavane drepte cu o bogata decoratie
figurative realizata in stucatura. Aceste incaperi, ca i altele, pastreaza numeroarse elemente de
tamplarie originara, inclusive oblane pline, cu deschidere interioara. Usa dubla de acces dinspre
cursive spre incaperea central, cu colturile superioare rotunjite, este surmontata de cele doua
blazoane realizate in structura initial policroma.
Fatada dinspre gradina conserva cel mai bine elementele originare. Aceasta este organizata
pe sapte axe, atat la parter, cat i la etaj, traveele mai late din extremitati avand cate doua
ferestre. Aici se remarca decoratia cu pilastri prevazuti cu doua registre de capiteluri, ferestrele
traditionale cu deschidere la fata cu sase ochiuri, decoratie festonata sub forma unor amprnte in
tencuiala. Acoperisul mansardat in doua trepte pastreaza in registrul inferior trei lucarne
dreptunghiulare inalte cu fronton triunghiular din lemn, incununate de urne decorative realizate
din metal.
Biserica Evanghelica

22

a suferit modificari dealungul

timpului,

insa

si-a

pastrat intact planul cu turnul


din vest inglobat in prima
travee

navei

central,

colateralele, corul i absida,


precum i absidiola din sud. In
a doua jumatate a secolului al
XV-lea a fost demolata absida
pana la inaltimea de cca. 4, 5
metri,

de

aici

in

sus

construindu-se un cor poligonal


gotic, iar in partea de nord a fost indeparata absidiola care a fost inlocuita cu o sacristie boltita
semicilindric pe axa longitudinala. Tot atunci au fost inlocuite elementele de boltire ale navei i
au fost realizate boltile in plasa ale corului. De atunci dateaza i arcul de triumf frant,
tabernacolul din cor, ferestrele gotice i contraforturile. In secolul al XVIII-lea accesele in
interior situate in vest i sud au fost inzestrate cu cate un pridvor. In interior, s-au constriu tribune
in doua etape: in vest, tribuna pentru orga, in anul 1794(conform inscriptiei existente), iar cele
laterale in anul 1852.
Alaturi de biserica, spre sud-est, se afla o capela gotica(sec al XV-lea), cu cor poligonal i
contraforturi.
Biserica este inconjurata cu o incinta de fortificatie de forma aproximativ circulara, partial
demolata in vest i in sud(unde s-a construit o scoala), care dateaza cu mare probabilitate inca
din secolul al XIII-lea sau inceputul celui urmator.
Piata Mica
Este plasata pe teritoriul cuprins in interiorul celei de-a doua centuri de fortificatii a
orasului. In partea de vest, piata a fost delimitate printr-un sir de case ce constituie concomitent
latura estetica a Pietei Huet. In nord-vest, pe locul unde se afla candva un turn de aparare al
incintei a II-a, sub care, printr-un tunel, se facea accesul in cetate dinspre Orasul de jos, acum
se plaseaza primul pod din fonta de pe teritoriul tarii noastre. Podul, construit dupa demolarea
caselor ce se intindeau pana aproape de Turnul Sfatului i deschiderea (dupa anul 1851)
accesului carosabil din directia Orasul de jos, a fost inaugurat in anul 1860, la un an dupa
confectionare. Pe laturile de nord i est au fost ridicate (in secolul XV) o serie de cladiri
apartinand breslasilor, asa-zisele case cu loggii. In sud-est, piata a primit aspectul actual abia in
23

secolul al XVIII-lea, cand, pe locul casei breslei croitorilor, s-a construit biserica i casa
parohiala romano-catolica (1726-1733), iar inspre sud-vest, dupa demolarea in anul 1898 a
capelei Sf. Iacob i a Turnului Preotilor i constructia cladirii Bancii de Credit Funciar la
inceputul acestui secol. Piata conserva, cu putine modificari, aspectul din secolul al XV-lea, toate
cladirile fiind monumente istorice, distingandu-se atat elementele de fortificatie, cladirile publice
sau casele de locuit.
Piata Mare
A fost, practic, centrul vital al Sibiului. Traseul sau a fost proiectat inca la mijlocul
secolului al XV-lea, odata cu terminarea parcelarii Orasului de sus. Pe doua din lanturile sale
(sud i est) se pastreaza vechile cladiri, detabile, ca plan i nucleu originar, in secolul al XV-lea.
Latura Nordica a fost formata in prima faza, prin constructia in 1466 a cladirii Breslei Croitorilor
i a altor case medieval, pentru ca intre anii 1726-1733 sa se ridice edificiile bisericii iezuite i a
seminarului aferent (azi casa parohiala). In sfarsit, in primii ani ai secolului XX a fost ridicata
cladirea Bancii de Credit Funciar, prin constructia careia s-a format i actuala strada Samuel von
Brukenthal. Pe latura vestica, pe locul a doua case, dintre care una avea loggii, s-a construit
Palatul Brukenthal.
In cursul evului
mediu,

in

piata

se

desfasurau

cele

mai

importante

evenimente

legate de viata cotidiana a


orasului.
mentionata

Aici

este

in

1538

existenta unei fantani, in


anul

1550

se

aseaza

stalpul infamiei, care va fi


inlaturat abia in 1783, iar
in 1703 in piata este decapitat comitele Johann Zabanius Sachs von Harteneck. Intre 1724 i
1757, in aceasta piata a fost amplasata o cusca pentru nebuni, in care erau expusi in timpul
zilei cei care tulburau noaptea linistea publica. In partea de vest a pietei a fost ridicata statuia
Sfantului Nepomouk. Dupa 1948, partea central a pietei a fost transformata intr-un rondou de
flori, toate piesele ce mobilau piata fiind dezasamblate. Abia in 1984 s-a desfiintat parcul
implantat in mod nefericit in piata centrala a unui oras de factura medievala, ulterior ridicandu-se
statuia carturarului Gheorghe Lazar. i statuia Sfantului Nepomouk, dupa un exil de aproape 40
24

de ani, timp in care a fost depozitata in curtea a doua a Palatului Brukenthal, a fost reamplasata
in curtea casei parohiale romano-catolice in anul 1987. In Piata Mare se afla numeroase
monumente istorice, in general case, dintre care se distinge Muzeul National Brukenthal,
institutie de cultura de renume mondial. In Piata Mare debuseaza patru strazi ale Orasului de
sus. Daca strada Brukenthal, care s-a format tarziu, dupa constructia cladirii bancare
mentioneaza, asigura accesul spre nordul orasului prin Orasul de jos, celelalte strazi fac
legatura dintre piata i partile estice (str. Avram Iancu, str. General Magheru), respectiv vestice
ale orasului (str. N. Balcescu). Aceasta din urma stada, cu traseul definitivat deja in cursul
secolului al XIV-lea, lega piata de Poarta Cisnadiei, amplasata pana la momentul demolarii
turnului de poarta (1836) in locul de intersectie cu str. Tribunei. La ora actuala, cladirile existente
pe strada Balcescu (strada pavata cu piatra in anul 1762) nu mai pastreaza amprenta medievala ;
majoritatea acestor cladiri au fost reconstruite in secolul al XVIII-lea. De asemenea, un numar
insemnat de edificii dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea i inceputul secolului XX.
Muzeul National Brukenthal
Muzeu de importanta internationala,
fondat in anul 1790 de catre fostul guvernator
al

Transilvaniei,

baronul

Samuel

von

Brukenthal, deschis pentru public, conform


dispozitiei sale testamentare, in anul 1817.
Este cel mai vechi muzeu din tara i unul
dintre primele de pe continentul european .
In cadrul Muzeului National Brukenthal
functioneaza Galeria de Arta, Biblioteca, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturala, Oficiul
judetean pentru patrimoniul cultural national i Laboratorul zonal de restaurare . Actuala
organizare dateaza din anul 1990, moment in care sectia de arta populara i etnografie s-a
desprins din cadrul Muzeului Brukenthal, formand un muzeu separate.
Palatul Brukenthal
In momentul in care Samuel von Brukenthal a decis sa-si ridice fastuoasa resedinta din
Sibiu, aspectul medieval al Pitei Mari era deja modificat prin constructia de pe latura Nordica a
doua edificii de mari dimensiuni, biserica i seminarul iezuit (1726-1733). Pe latura de vest, prin
demolarea casei mostenite de sotia sa de la tatal ei , senatorul George Klockner i a unei alte
cladiri achizitionate in vecinatate (1775), lui Samuel von Brukenthal I se oferise terenul propice
pentru initierea constructiei palatului la un an dupa numirea sa in functia de guvernator al
25

Transilvaniei (1777). Din pacate, nici la ora actuala numele arhitectului cladirii sibiene nu este
cunoscut, opiniile specialistilor vizand nume ca Johann Eberhardt (architect sibian, constructor al
planului Banffy din Cluj) sau unul din arhitectii familiei vieneze Martinelli, Josef Frantz,
neavand acoperire documentara se constituie doar in ipoteze. In mod cert insa, decizia finala prin
care s-a incurajat un proiect sau altul, i-a apartinut beneficiarului.
Dificultatea majora in edificarea casei noi consta in obligatia de a respecta cele doua
parcele demolate, de aici rezultand i planul oarecum neregulat datorita traseului frant al laturilor
de sud i de nord. Elementele determinante in edificarea noii cladiri au fost deci: necesitatea
inscrierii intr-un spatiu delimitat, apoi gustul i vointa cititorului, aflate in stransa relatie cu
moda epocii. In ceea ce priveste aceasta din urma conditie, in Europa centrala dominata de
barocul vienez s-a cristalizat un anumit tip de cladire urban ace se deosebeste de marile palate
construite in spatii deschise, desi exista i asemanari, mai ales in privinta organizarii
interioarelor.
Palatul construit de S. v. Brukenthal are un plan dreptunghiular, inchizand intre laturile
sale o curte interioara. Accesul in palat i spre curte se face printr-un portal plasat in axul laturii
inguste dinspre frontal strazii, iar pe latura opusa pasajul corespunzator celor trei deschideri
faciliteaza iesirea in curtea a doua, unde initial se aflau grajdul i alte anexe gospodaresti. Palatul
Brukenthal din Sibiu reprezinta una din comorile de arta baroca din Europa centrala. Sunt extrem
de putine edificii de o facture asemanatoare in care sa fie conservate in forma initiala detalii
precum piesele de marchetarie, tamplaria artistica, elemente de lacatuserie, inclusive geamuri
originare. Constructia acestui impozant edificiu a avut ca scop, inca de la inceput, realizarea unui
cadru propice pentru conservarea unei colectii de arta i antichitati de o valoare inestimabila.
Colectia de arta a fost intemeiata prin grija lui Samuel Von Brukenthal, incepand cu anii
`60 ai secolului al XVIII-lea. Picturile provin din colectii mai vechi, cum ar fi cea a arhiducelui
Leopold Wilhelm, sau din achizitiile facute de Brukenthal, fie personal, fie prin intermediul
pictorului Johan Martin Stock. Baronul a achizitionat mai rar tablouri de la artisti, fiind
cunoscute doar cazurile cand a apelat in scest scop la pictorii Martin Meytens i Franz Neuhauser
jun. Activitatea de colectionar a fost sustinuta pe durata catorva decenii, astfel incat la moartea sa
muzeul detinea peste 1000 de picturi din diferite scoli europene.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial(1948), din colectiile muzeului au fost preluate la
Muzeul National de Arta din Bucuresti mai multe tablouri de mare valoare, apartinand lui Jan
van Eyck, Jacob Jordaens, Hans Hemling, Antonello da Messina, Lorenzo Lotto, Pieter Bruegel,
Alessandro Magnasco etc. , opera care, in conditiile actuale ale statului de drept, ar trebui sa-si
regaseasca locul la Sibiu.

26

Bastionul Haller
Plasat

in

capatul

sud-estic

al

fortificatiilor, pe actualul boulevard Corneliu


Coposu sip e strada Maternitatii, este o
constructie ampla din caramida cu lungimea
totala a zidurilor masurand 223 metri i cca.
9 metri inaltime, umpluta cu pamant, oferind
o buna protectie in fata tirului artileriei.
Suprafata sa mare a permis amplasarea unui
numar corespunzator de tunuri. Urechile bastionului protejau cazematele in care erau amplasate
tunurile ce controlau portiunea din fata zidurilor dintre bastion i turnul Gros. Sunt cunoscuti i
cativa mesteri care au supravegheat lucrarile:in 1551, P. Nurnberger i G. Waal, in 1552, G.
Hecht. Mai tarziu, in anul 1771, orasul va construe pe acest bastion o Scoala de Calarie
acoperita, pentru ca la inceputul secolului XX aici sa fie construita o cladire ce adaposteste, in
prezent, un spital.
Asemanator este i celalalt bastion pastrat, Bastionul Soldisch, cu specificarea ca are
suprafata cea mai restransa dintre toate bastioanele. Cele doua bastioane, alaturi de cetatea
bastionara din Oradea, sunt singurele marturii ale sistemului nou Italian de fortificatii, implantat
pe teritoriul patriei noastre prin activitatea remarcabila a unei pleiade de arhitecti italieni, in a
doua jumatate a secolului al XVI-lea.
Casa cu Cariatide(Micul Palat)
Pe locul unde se afla pana
in ultimul sfert al secolului al
XVIII-lea casa in care a trait
celebrul

argintar

Sebastian

Han, a fost ridicata o cladire cu


numele de Casa cu cariatide.
Dupa 1786, vaduva contelui G.
Bethlen construieste actualul
edificiu,

caracteristic

pentru

barocul tarziu sibian. Imobilul


este alcatuit din doua corpuri,
dintre care cel principal, in
forma de incinta dreptunghiulara, inchide latura scurta a frontului de la strada. Partea cea mai
27

spectaculoasa a casei este portalul in ax, incadrat de doua cariatide, ridicate pe cate un piedestal
inalt, care sustin un balcon deschis. Mesterul care a executat cariatidele nu este cunoscut din
documente. Daca avem insa in vedere rezolvarea oarecum similara a portalului din curtea
palatului Brukenthal, terminat la sfarsitul anului 1785. Cariatidele prezinta unele analogii de
conceptie cu atlantii, cu mentiunea ca tratarea detaliilor anatomice este mai putin inspirata, iar
realizarea drapajelor vesmintelor este mai greoaie.
Atat gangul de acces, cat i mai multe incaperi de la parter i etaj au bolti de facture
baroca, semicilindrice, cu penetratii in cruce prevazute cu platbande. In incaperile cu tavane se
pastreaza stucaturi. Subsolul este boltit semicilindric, iar la parter se mai pastreaza o incapere
boltita semicilindric cu penetratii triunghiulare de facture renascentista, ceea ce demonstreaza ca
la sfarsitul secolului al XVIII-lea cladirea a inglobat parti din casa mai veche. Cariatidele au fost
restaurate in anul 1992 de catre sculptorul restaurator Gavril Abrihan.
Casa Bobel
Este una din cele mai vechi case de locuit din Sibiu, cu un plan foarte simplu,
dreptunghiular, intins spre limita din spate a terenului. Formata initial, in secolul al XIV-lea, doar
din doua incaperi-camera i bucatarie-casa ocupa latura ingusta, dinspre strada, a parcelei de
teren. Incaperile au tavan, incaperea dinspre strada are stucatura din secolul al XVIII-lea-o
boltire mai pretentioasa, nu era la indemana oricui- iar deasupra se afla podul. Fatada dinspre
strada este formata azi din trei axe la parter, unde in stanga accesului carosabilse afla doua
ferestre mici, dreptunghiulare, prevazute cu obloane din sipci reglabile. Deasupra, apare un
pinion ascutit al acoperisului abrupt care are marcat in tenciuala traseul pinionului in trepte
vizibil inca un pod. Aici pot fi sesizate deschiderile inguste sub forma unor metereze: doua
deschideri, una in arc frant, cealalta dreptunghiulara, cu jumatatea superioara ingustata; de
asemenea, pe pinion mai sunt marcate i doua nise in arc frant, precum i una semicirculara.
Accesul in curte se face prin gangul boltit semicilindric, aceasta parte a constructiei,
cuprinsa sub acoperis unic cu casa, fiind ulterioara, probabil din secolul al XVI-lea. Pardoseala
gangului este din scandura. Subsolul este boltit semicilindric, in perete fiind sesizabila o nisa
gotica in arc frant.
In aceasta cladire a locuit in secolul trecut mesterul brutar Johann Bobel, consilier al
primariei, un constant sustinator al patrimoniului architectonic, autor al unor desene de epoca ce
ne transmit imaginile unor menumente azi disparute.

28

Casa Haller este rezultatul


unei radicale transformari a casei
care se ridica pe acel loc in a doua
jumatate a secolului al XV-lea. In
prezent, imobilul este compus din
12 corpuri de cladire, dintre care
opt, situate in dreapta curtii, au
valoare

arhitectonica

modesta.

Casa initiala, construita in stil gotic, poate fi recunoscuta doar datorita unor fragmente(bolti,
incadramentul gotic de sub trecerea boltita) i planul in forma de L, cu corpul principal axat spre
piata. In curtea casei se mai pastreaza un turn de plan dreptunghiular, ridicat pe inaltimea a doua
etaje, avand deasupra timpanului triunghiular un acoperis foarte abrupt, in doua ape. Cateva
elemente de plastic decorative ne permit sa recunoastem originea gotica a turnului: doua ferestre
cu baghete la etajul al doilea i un incadrament de usa in arc frant, situat pe peretele Nordic. Pe
vremuri, accesul in turn se facea prin intermediul unei scari spiralate, amplasata intr-o
constructie anexa de plan poligonal, alipita turnului in coltul de sud-est. Timpanul scurte al
turnului este decorat cu un ceas solar realizat in pictura.
In interior se remarca boltile incaperilor de la parter, semicilindrice i in cruce i de la etaj,
in cruce, precum i tavane cu stucaturi.
Casa Generalilor
Este formata in present din 10 corpuri
de cladire, din care doua constituie fatada
spre piata. Cele doua case alaturate sunt
separate la nivelul parterului printr-un pasaj
de trecere spre strada Arhivelor, iar fatada
unificata este organizata pe 13 axe. In
dreapta trecerii boltite se ridica o casa a
carei elevatie i plan sunt azi mult
modificate:practic, in afara de boltile unei
incaperi de la parter i a trei camera de la etaj, nu se pastreaza elemente originare, marile
deschideri de la parter fiind datorate unor interventii din secolul XX. Totusi, cladirea dateaza din
cea de-a doua jumatate a secolului al XV-lea.

29

In 1779, cladirea a fost achizitionata de catre magistratura, iar intre 1784 i 1904 aici si-a
avut resedinta comandantul militar general al Transilvaniei, de aici i numele cladirii. In anul
1775 casa a suferit ample transformari fiind modificata.
Turnul Scarilor
Se ridica pe fundatiile celui mai vechi element
pastrat din incinta de fortificatii din jurul bisericii
existente aici la sfarsitul secolului al XII-lea. Elevatia
actuala este total modificata prin refacerile din anii
1862-1863. Se prezinta sub forma unei constructii
massive din caramida, cu un singur etaj, avand la
primul nivel o trecere boltita. La etaj a fost amenajata
in 1897 o locuinta. Pe sub acest turn se ajunge la
scarile care fac legatura dintre Orasul de sus i Oradul de jos in directia strazii turnului. Pana
in secolul trecut accesul se realiza prin intermediul unui drum amenajat paralel cu zidurile primei
incinte de fortificatii din directia Pasajul scarilor, care continua prin gangul casei de la nr. 4 din
str. Turnului, gang partial obturat dupa constructia scarilor.
Turnul Archebuzierilor
Este cel mai sudic dintre cele trei
turnuri. Forma sa actuala este a unei
prisme octagonale cu partea superioara
iesita in afara, sprijinita, la fel ca
majoritatea turnurilor sibiene, pe console
in ale caror arce de legatura sunt prevazute
guri de aruncare. Meterezele de la primul
nivel, in forma de gaura de cheie, sunt
realizate

special

pentru

posiilitatea

executarii focului de archebuze. Materialul


de constructie este piatra (pana la inaltimea de 1 m), iar de aici in sus exclusiv caramida. Pozitia
turnului fata de zid permitea oarecum flancarea, cinci din laturile sale fiind situate in exteriorul
acestuia.
Turnul Olarilor

30

Este considerat de multi cercetatori ca fiind de provenienta


mai recenta, de pe la mijlocul secolului al XVI-lea. Insa, avand
in vedere planul dreptunghiular al turnului la baza, plan pastrat la
proportii mai reduse i la nivel superior, precum i pozitia fata de
zid, ne vine destul de greu sa acceptam aceasta opinie.
Consideram ca, la mijlocul secolului al XVI-lea, intr-o perioada
cand se ridicau deja rondele de artilerie sau bastioane, rolul unui
turn de asemenea proportii si, mai alea, astfel plasat ar fi minor.
Remarcam totodata i aici prezenta gurilor de aruncare dispuse la
fel ca in cazurile celorlalte turnuri.
Turnul Olarilor esteunit cu urmatorul turn de aparare
printr-un zid realizat in cel putin doua faze, asa cum demonstraza
structura materialului de constructive.
Turnul Pulberariei
Este situat in curtea Grupului Scolar Independenta, si facea parte din cel mai puternic
complex fortificat al orasului, care apara Poarta Cizmarilor. Este un turn masiv, cu plan circular,
construit in acest mod pentru a putea rezista tirului artileriei de asediu. Asa cum ii arata i
numele, este folosit pentru depozitarea prafului de pusca. Din punct de vedere cronologic,
apartine de fapt noului sistem de fortificare conceput spre mijlocul secolului al XVI-lea.
Restaurarea lui s-a facut in anii 1974-1975.
Turnul Gros
Este una din rondelele ramase in picioare, turn situate pe bulevardul Corneliu Coposu. Este
o constructive masiva de plan semicircular, cu ziduri de caramida i o platform pe care erau
amplasate tunurile. Conform informatiilor, turnul a fost ctitotit de Marcus Pempfflinger in jurul
anului 1540. In anul 1949, turnul este supus unor ample lucrari de restaurare datorita unui
incendiu. Dupa numeroase sapaturi arheologice, se ia in calcul posibilitatea ca turnul sa fi fost
construit la sfarsitul secolului al XV-lea.
Turnul Pielarilor
Este asemanator cu turnul Archebuzierilor, cu mentiunea ca are un perimetru mult mai
mare. O eventuala comparative intre cele doua turnuri ar evidentia insa deosebirea dintre elevatia
mai zvelta, avantata, de spirit gotic, a turnului de pe strada Cetatii, in opozitie cu inaltimea mai
redusa i masivitatea turnului Pielarilor, unde apar pentru prima data ambrazuri largi pentru
31

tunuri. Turnul a sarit in aer in 1556, dupa o incendiere;a urmat o noua explozie in 1570, dupa
care a fost refacut. In 1638 turnul a fost incendiat din nou, iar refacerea i-a conferit aspectul de
azi.
Casa Artelor
Este formata dintr-un corp de cladire compus
din parter i etaj. Fatada sa de la etaj, cu opt freest
cu cate sase ochiuri, este marcata de stema Sibiului,
plasata central. Acoperisul inalt, in doua ape, cu
coama paralela cu fatada principal prezinta cinci
lucarne dreptunghiulare plate acoperite prin rupere
de panta. Cu ocazia restaurarii din anii 1967-1972 a
fost refacuta invelitoarea de olane. La parter se
pastreaza spatiile cele mai valoroase din punct de vedere architectonic. La etaj, spatial este unitar
i are un tavan drept. In present, imobilul serveste drept lacas expozitiilor temporare ale
muzeului Brukenthal.
Manastirea Ursulinelor
n 1733, pe locul vechilor cladiri ale manastirii
dominicane, demult parasite, in vecinatatea bisericii a
fost construita de catre ursuline o manastire. Edificiul
prezinta interes architectural mai mult prin fatadele sale,
deoarece interiorul a fost subordonat caracterului sau
utilitar. Fatada ofera imaginea unei cladiri baroce sobre.
Parterul este apareiat, ferestrele fiind prevazute cu
feronerie. Fatada spre strada General Magheru a suferit
modificari considerabile, au aparut elemente decorative
electrice in momentul construirii unui nou corp(cel din
dreapta) in jurul anului 1900. In interior, retin atntia
doar boltile semicilindrice cu penetratii sau in cruce ale
coridoarelor i ale unor incaperi. Atat la nivelul parterului, cat i la nivelul etajului, exista
posibilitatea accesului in biserica, prin sacristie, respectiv tribuna de vest.
Biserica i Manastirea Franciscana

32

Este ridicata initial in prima jumatate a


secolului al XV-lea, pentru calugaritele clarisee;a
suportat

mai

multe

calamitati

de-alungul

secolelor. Interiorul bisericii este total modificat,


edificiul avand aspectul unui monument baroc
tarziu. Din inventarul bisericii se mai retine
Madone cu pruncul, sculptura gotica in lemn
policrom. Biserica a fost restaurata ultima oara in
anul 1972. Alipita bisericii este cladirea care
adaposteste fosta manastire, cu o constructive cu
un plan patrat i o incinta inchisa. In interior, un
corridor perimetral strabate cladirea, de aici realizandu-se accesul in camere. Tamplaria este
modificata in secolul al XVIII-lea, apartinand repertoriului stilului baroc.
Sinagoga
Comunitatea evreiasca din Sibiu,
fara a fi foarte numeroasa, a depus
eforturi insemnate pentru strangerea
fondurilor allocate ridicarii unui lacas
de cult corespunzator. Cu toate acestea,
abia in 1898 au fost obtinute sumele
necesare pentru a construe edificiul
sinagogii. Sinagoga este formata dintrun singur corp de cladire de plan
dreptunghiular. Fatada este neogotica
dar in partea superioara apare o friza
de triforii neoromantice. Cladirea are valoare arhitectonica. Este pusa in valoare prin amplasarea
ei intre cladiri cu un gabarit mai redus. Din pacate, aceasta este actulmente inconjurata de blocuri
modern realizate in urma demolarii vechilor cladiri.
Piata Aurarilor
S-a format la intersectia a doua drumuri medieval, dintre care unul facea legatura dintre
Piata Mare spre actuala strada 9 Mai prin strada Targului, iar cealalta din aceeasi strada 9 Mai,
prin strada Argintarilor spre Piata Mica. Imobilele din Piata Aurarilor au aparut in mod firesc pe

33

baza dezvoltarii urbanistice a asezarii. Prin aspectul ei pitoresc, Piata Aurarilor are o mare
valoare ambientala.

34

CAPITOLUL IV
Structuri de cazare i alimentaie
Hotelul Ramada

Hotelul Ramada situate in centrul municipiului Sibiu pe strada: Emil Cioran, nr. 2, tel:
0269 23 55 05, fax: 026923 55 04. email: reservations@ramadasibiu. ro i www. ramadasibiu. ro
.
In aprilie 2007 a fost marea deschidere.
Compania Atlantic Travels, membra a
holdingului de firme Atlassib a investit 20 de
milioane EUR pentru acest hotel de 4 stele plus.
Acesta are 12 nivele, 127 de camere din
care: 10 camere single, 46 matrimoniale, 50
camere twin, 12 camere matrimoniale executive,
8 apartamente, 1 apartament presidential.
Pretul unei nopti de cazare la Hotel
Ramada Sibiu intr-o camera single este de 70

35

EUR, camera matrimoniala 80 Eur, apartamentul 120 EUR i apartamentul presidential 299
EUR.
Hotelul Ramada Sibiu pune la dispozitie o varietate larga de spatii destinate gazduirii
dedicate gazduirii pentru a satisface cele mai exigente cerinte acel putin 600 de personae. In
hotel se gsesc trei sli de conferine (Sala Alfa, Sala Betta, Sala Gamma) cu o capacitate ntre
50 i 70 de locuri. La acestea trei se adauga Sala Atlass cu o capacitate de pn la 500 de locuri
i Sala Hera sala amfiteatru, cu un total de 174 de locuri.
Salile Alfa, Betta i Gama sunt dotate cu echipamente de ultima ora, pentru a putea facilita
organizarea de evenimente complexe cele trei Sali au fost prevazute cu usi interconecte.
Sala Atlass
Este locatia pentru ori ce tip de eveniment precum nunti botezuri, receptii, conferinte i
seminarii. Sala Atlass are o suprafata de 445 metri patrati i o capacitate de 550 de personae.
Sala Hera
Este o sala de tip amfiteatru dotata cu tehnologie de ultima ora perfecta pentru vizualizarea
de filme pe ecranul de 500 cm, echipament de traducere simultana in mai multe limbi i facilitate
specifice seminariilor i conferintelor. Sala are o capacitate de 174 de locuri.
Fiecare sala in functie de destinatia pentru care a fost gandita este dotata cu toata aparatura
necesara bunei derulari a orcarui eveniment.
flipchart, ecran, whiteboard i materiale consumabile
instalatie de sonorizare i traducere simultana
computere, laptop
acces la internet de mare viteza gratuit (conexiune wired i wireless)
TV plasma i DVD player
echipament audio-video (videoproiector. Sonorizare, microfoane wireless)
lumina naturala
o echipa de profesionisti pentru asistenta i support
Hotelul Ramada Sibiu mai dispune de doua baruri Centrum Bar i Jazzy Bar precum i de
restaurantul Atrium i Atrium Lounge.
Restaurantul Atrium
Are o capacitate de 80 de personae, o zona special
amenajata pentru a gusta feluri de mancare din
36

bucataria traditionala i internationala. In restaurantul Atrium se gasesc mancaruri specifice


zonei mediteraneene, asiatice, balceanice.
Specialitatea cesei este sup de spanac cu ou de prepeli, muschi de vit Royal cu ficat de
ra sau schnitzel Ramada n crust de fulgi de porumb i miere.
Centrum Bar
Are o capacitate de 50 de personae, o
zona amenajata special pentru a servi un
pranz de afaceri sau pentru a scapa de la
biroul de zi cu zi.
Jazzy Bar
Are o capacitate de 40 de personae
zona special amenajata pentru a asculta o
muzica de calitate. Centrum Bar i Jazzy Bar este un loc special destinat fumatorilor.
Atrium Lounge
Are o capacitate de 70 de personae o zona amenajata la ultimul etaj al hotelului ideala
pentru a petrece o zi de vara admirand peisajul orasului citadin.
Hotelul Ramada Sibiu mai dispune de:
- sala de fitness Atlas Gym
- salon masaj
- sala aerobic
- sauna
- solar
- spa i centru wellness
- billiard
La Hotel Ramada Sibiu se poate beneficia de urmatoarele servicii, acestea fiind contra-cost
sau gratuite: room service, transfer de la/la aeroport, centru de afaceri, spltorie, curtorie
chimic, brbier/salon de frumusee, faciliti VIP n camer, mic dejun n camer, serviciu de
clctorie, suit nupial, schimb valutar, lustruire pantofi, prnz la pachet, nchirieri auto,
fax/copiator, serviciu de vnzare bilete, bancomat, serviciu de concierge, serviciu de transfer
(contra cost), meniuri cu diete speciale (la cerere), pres pentru clcat pantaloni
37

Clientii Hotelului Ramada sunt in principal turistii straini, romani i persoane aflate in
interes de afaceri (serviciu) in orasul Sibiu. O alta categorie de clienti o reprezinta turistii aflati in
tranzit prin Sibiu, majoritatea practicand un turism organizat.
Pensiuni Sibiu
Sibiu dispune de o gam larg de uniti de cazare printre cele mai populare amintim:

- Hotel Ramada ****


- Hotel Continental ****
- Hotel mpratul Romanilor ***
- Hotel Ibis ***
- Pensiunea Maria ****
- Pensiunea Kon Tiki ***
- Pensiunea Daniel ***
- Casa Sibianului ***
- Casa Baciu ***
- Casa Veche ***
Restaurante

- Casa Veche
- Pizza Hot
- Pivnia de vinuri
- Yummy Yang
- El Gringo
- A la Rubin
- Union
- Zorba

38

CAPITOLUL V
Analiza swot
Puncte tari
- Statutul de capital cultural european n 2007
- Agend cultural bogat (numeroase evenimente cu tradiie: Festivalul Internaional de
Jazz etc. )
- Patrimoniu cultural foarte bogat (istoric, arhitectural, religios)
- Percepia unei caliti ridicate pentru brandul Sibiu
- Personalitatea baronului Samuel von Brukenthal, ceea ce creaz un plus de atracie pentru
obiectivele ce poart numele Brukenthal
- Punct de interes major pentru circuitele cu tema Transilvania
- Situare relativ n centrul judeului - punct de plecare / zon de tranzit ctre majoritatea
destinaiilor turistice din jude
- Cadru natural pitoresc apropierea fa de munte
- Parcul Natural Dumbrava i CNM Astra
- vexistena unei century ocolitoare a oraului pentru devierea traficului de transit
- Perceptia de ora verde
- Existena a patru centre de informare turistic
- Dezvoltarea cicloturismului (crearea de piste de biciclete, servicii de nchiriere)
Puncte slabe
- Serviciile de alimentaie public din Sibiu nu sunt percepute a fi de o calitate deosebit
- Percepia general de destinaie relativ scump n turismul intern
- Inexistena unei sli de congrese care s permit organizarea de evenimente de business
de mare anvergur
- Pe aeroportul din Sibiu activeaz puine companii low-cost, iar numrul legturilor
directe cu Europa este relativ redus

Oportuniti
- Certificarea drept monument UNESCO a centrului istoric al oraului
- Diversificarea serviciilor de divertisment puse la dispoziia turitilor

39

- Colaborarea muzeelor cu agenii de turism pentru includerea acestora n circuite de


specialitate
- CNM Astra ofer premisele realizrii unei multitudini de activiti n incinta complexului,
destinate unor categorii variate de turiti
- Dezvoltarea turismul de evenimente prin creterea notorietii i atractivitii
festivalurilor repetitive, cu ntindere pe mai multe zile (Festivalul de Teatru, Artmania)
- Implementarea acelor elemente din noul P. U. G. al municipiului care pot stimula
dezvoltarea anumitor tipuri de turism (de exemplu, centrul de congrese, conferine i spectacole,
centrul de trguri i expoziii, etc. )
- mbuntirea transportului public dinspre gar i aeroport ctre Pdurea Dumbrava i
muzeului n aer liber al CNM Astra, respectiv amenajarea unei parcri de minim 500 de locuri n
apropierea acestor obiective
Ameninri
- Relativ puine cooperrii cu alte centre urbane ale judeului
- Amnri / ntrzieri n realizarea centurii ocolitoare
- Renunarea cvasi-complet la specificul gastronomic n restaurante
- Deteriorarea unor cldiri / monumente cu valoare istoric
- Deteriorarea cadrului natural al oraului (posibila conversie a unor spaii verzi n teren
pentru construcii)

40

Bibliograbie

www.freemap.ro
www.sibiu.ro
http://www.sibiu360.ro/despre-sibiu/prezentare-generala/sibiul-pe-scurt
http://pensiuneacasafrieda.ro/testimonials.html
http://www.informatiipublice.ro/turism/sibiu-sibiu
http://www.transalpina.biz/ta/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiu
http://travelalone.ro
http://sibiu.xhost.ro/Paltinis.htm
http://instant-trips.blogspot.ro/2012/03/sibiu.html
http://casacuflori.com.ro/ro/imprejurimi/71-sibiu.html

41