ETIOPATOGENIE
- GENELE RESPONSABILE DE ACESTE ANOMALII SUNT DIFERITE DAR AMBELE SUNT
SITUATE PE CROMOZOMUL X
- BOALA EREDITARA CU TRANSMITERE RECESIVA LEGATA DE SEX : BAIETII
PREZINTA BOALA CLINIC, FEMEILE FIIND DOAR PURTATOARE
- BAIETII HEMOFILICILOR SUNT SANATOSI IAR FETELE OBLIGATORIU PURTATOARE
- STAREA DE HOMOZIGOT LA FEMEI ESTE EXCEPTIONALA, HEMOFILIA POATE APARE
SPORADIC, FARA A EXISTA ANTECEDENTE FAMILIALE.
DATE CLINICE
DATE DE LABORATOR
DIAGNOSTIC
- SE PUNE PE BAZA MANIFESTARILOR CLINICE, ANCHETEI FAMILIALE, TESTELOR DE
HEMOSTAZA
TRATAMENT
A.
TRATAMENT LOCAL :
- IN CAZUL HEMORAGIILOR DESCHISE, COMPRESIUNE LOCALA
PRELUNGITA SI EVENTUAL ADAOS DE TROMBINA
- IN CAZUL HEMORAGIILOR DENTARE SE APLICA PROTEZA HEMOSTATICA
CARE SE MENTINE 7- 10 ZILE.
B.
TRATAMENT SUBSTITUTIV :
- CU PLASMA, PREPARATE DIN PLASMA SI TRATAMENT SUBSTITUTIV
- 1 ML DE PLASMA CONTINE O UNITATE DE FACTOR VII:C SAU IX. O UNITATE DE FVIII/KG
CORP CRESTE NIVELUL PLASMATIC DE FVIII CU 2% IAR O UNITATE F IX/KG CRESTE
NIVELUL PLASMATIC DE F IX CU 1%
EVOLUTIE.
PROGNOSTIC
BOALA
VON WILLEBRAND
ETIOPATOGENIE
DATE CLINICE
DATE DE LABORATOR
- TIMP DE SANGERARE PRELUNGIT
- DEFICIT DE AGREGARE LA RISTOCETINA(CARE SE CORECTEAZA CU PLASMA NORMALA)
- ADEZIVITATE PLACHETARA SCAZUTA
- SCADEREA ANTIGENULUI LEGAT DE FACTORUL VIII(VIIIR:Ag), SCADEREA UNEORI A
ACTIVITATII VIII:C
- PRIN IMUNELECTROFOREZA BIDIMENSIONALA SE POATE APRECIA PREZENTA SAU
ABSENTA FORMELOR CU MOBILITATE LENTA CORESPUNZAND MULTIMERILOR
CLASIFICARE
- IN FUNCTIE DE NATURA DEFICITULUI, CALITATIV SAU CANTITATIV :
1. TIPUL 1:- DEFECT MODERAT DE PRODUCTIE AL Vwf- transmitere dominanta
- 70-80% CAZURI
- ASOCIAT CU NIVELE SCAZUTE DE FACTOR VIII:C( DAR >10%)
- SEVERITATE USOARA/MEDIE
2. TIPUL 2 :- DEFICIT CALITATIV CU TRANSMITERE AUTOZOMAL DOMINANTA
- 2 A DEFICIT DE POLIMERIZARE: MULTIMERII LIPSESC DIN PLASMA SI DIN
PLACHETE
- 10-15% DIN CAZURI
- SEVERITATE MEDIE/CRESCUTA
- 2 B- DEFICIT DE POLIMERIZARE : MULTIMERII LIPSESC DIN PLASMA DAR SUNT
PREZENTI IN PLACHETE
- 5% DIN CAZURI
- SEVERITATE MEDIE/CRESCUTA
COAGULAREA
INTRAVASCULARA
DISEMINATA
Etiopatogenie
In mod normal exista mai multe mecanisme care previn extinderea coagularii :
1. dilutia rapida in torentul sanguin a factorilor activati ai coagularii
2. degradarea in ficat a factorilor activati
3. fagocitarea in sistemul reticulohistiocitar a depozitelor de fibrina
4. inhibitia factorilor activati de catre inhibitorii fiziologici din plasma(AT III, PC+PS)
Date clinice
Date de laborator
- semne de consum exagerat TQ prelungit
- trombocitopenie de intensitate variabila
- fibrinogenopenie deseori sub 100 mg/dl
- TTP prelungit datorita deficitului multiplu in factori de
de
liza ai fibrinei)
- moderata scadere a timpului de liza al
euglobulinelor
Diagnostic
- se pune pe baza coexistentei manifestarilor hemoragice si trombotice, in contextul unei
alte afectiuni si pe baza semnelor de laborator de activare si consum ai factorilor
hemostazei
Diagnostic diferentia
1. Insuficienta hepatocelulara unde este mai mult sau mai putin evidenta
cauza( boala hepatica, intoxicatii); pe plan biologic nu se constata o scadere marcata a
plachetelor, iar nivelul PDF nu este crescut.De multe ori aceste sindroame se intrica, CID
putand evolua cu insuficienta hepatica, iar o insuficienta hepatica poate favoriza CID
2. Fibrinoliza primara se intalneste mult mai rar, in cadrul unor interventii
chirurgicale pe plaman, uter, prostata, sau in cadrul insuficientei hepatice.
Tratament
- cel mai important este tratamentul afectiunii care a provocat CID
- tratamentul substitutiv : se foloseste pe langa sange proaspat, plasma proaspata,
concentrate trombocitare, fibrinogen purificat
- tratamentul cu heparina : se utilizeaza pentru prevenirea formarii de noi trombi de
fibrina. Riscul de agravare a sindromului hemoragic nu trebuie neglijat, Dozele de
heparina sunt relativ mici 100-300 u.i/kg/zi
- se contraindica utilizarea complexului protrombinic partial activat si a
antifibrinoliticelor(EACA, AMCHA)
ETAPELE
1.
TRANSPLANTULUI ALOGENIC
GASIREA DONATORULUI
Donatorul trebuie sa fie HA identic ( clasa I A si B, clasa a II a DP, DQ, DR) si poate fi :
- inrudit genetic (frate sau sore ). Fiecare individ mosteneste cate un haplotip de la
fiecare parinte astfel incat exista 4 haplotipuri in fiecare familie, desi sansa ca doi frati
sa fie compatibili este de 25 %
- neinruditi : bancile internationale de donatori permit cautarea donatorilor
compatibili.
Tipizarea HLA se realizeaza :
- serologic pentru antigenele de clasa I, prin utilizarea aloantiserurilor
- prin culturi mixte limfocitare pentru antigenele de clasa a II-a
In prezent se poate realiza o tipizare HLA prin tehnici de biologie moleculara
b. Sangele periferic :
- in mod normal celulele stem nu se gasesc in sangele circulant, ele gasindu-se
doar in maduva osoasa. Administrarea de factori de crestere granulo- monocitari,
permite mobilizarea celulelor stem in sangeleperiferic, de unde pot fi recoltate prin
citafereza. De obicei sunt necesare 2-3 sedinte de citafereza pentru recoltarea unui
numar suficient de celule stem.
3. GREFAREA
7. COMPLICATIILE POSTGREFA
Reactia grafa contra gazda
- este cea mai grava complicatie care survine dupa alografa
- se intalneste in proportie de 30-50 % la pacientii allografati
- se datoreaza actiunii limfocitelor T ale donatorului asupra celulelor gazdei
- profilaxia se realizeaza prin tratament imunosupresor Ciclosporina, Metotrexat, corticoizi
- exista doua tipuri de reactie grefa contra gazda: acuta si cronica
a.
B. AFECTIUNI NEMALIGNE :
- anemia aplastica
- hemoglobinuria paroxistica nocturna
- anomalii genetice beta talasemia majora
- hemoglobinopatii
- deficite ale imunitatii specifice
- boli ale celulelor fagocitare : agranulocitoza
Kostman
- boli metabolice: mucopolizaharidozele
TRANSPLANTUL AUTOLOG DE
CELULE STEM AUTOTRANSPLANTUL
sau
fara iradiere fara a fi limitati de toxicitatea hematologica
venos
periferic, iar o sedinta dureaza 3-4 ore
- prin citafereza se separa celulele mononucleate
- eficienta mobilizarii celulelor stem depinde de tratamentele anterioare primite de
pacient ale carui rezerve medulare pot fi epuizate
2. CONSERVAREA CELULELOR STEM
- se realizeaza cu un agent crioprotector DMSO (dimetil sulfoxid) si sunt stocate in
azot
lichid