Sunteți pe pagina 1din 36

LICEUL TEHNOLOGIC VITOMIRESTI

PROIECT
PENTRU SUSINEREA EXAMENULUI DE
CERTIFICARE A CALIFICRII ABSOLVENILOR
NVMNTULUI LICEAL, FILIERA
TEHNOLOGIC, NIVEL 4
Calificare: Tehnician n activitati economice

Profesor coordonator :
VITAN DANIELA
Absolvent:
MEIANU NICOLAE
SILVIU

VITOMIRESTI 2016

POLITICA DE PRODUS

CUPRINS:

Argument

Cap.1: Produsul componenta principala a mixului de


marketing

Cap.2: Marca modalitate de prezentare i informare


a produsului

2.1. Apariia, evolutia i dezvoltarea conceptului


de marca

2.2. Marca componente esentiale

2.3. Functiile si importanta marcii

2.3.1. Principalele cerine referitoare la


operatiunea de
marcare

2.3.2. Elementele i formele de marcare

Bibliografie

Anexe

ARGUMENT

Produsul este componenta esenial a mixului de


marketing, iar succesul final al unei firme depinde n foarte
mare msur de politica de produs a acesteia. Despre
modalitatile de prezentare si informare a produselor i
serviciilor am studiat n clasele a XI-a i a XII-a, prin
parcurgerea

modulelor

Marketingul

afacerii,

Mediul

concurenial al afacerii i Analiza pieei.


Considerand marketingul i componentele sale o
problem de viitor, mi-am ales s-mi realizez lucrarea pentru
atestarea competenelor profesionale la aceast disciplin,

tema

aleasa

fiind

Importanta

marcajului

in

politica

produsului.
Ca

instrument

reprezint

un

de

satisfacere

ansamblu

de

elemente

cererii,

produsul

fizice,

estetice,

emoionale i psihologice pe care le cumpr cineva n


cadrul procesului schimbului n vederea satisfacerii unei
nevoi materiale sau spirituale. Produsul total nglobeaz
ansamblul

elementelor:

fizice

(corporale),

acorporale,

comunicaionale i simbolice.
Marca este un nume, un termen, un semn, un simbol,
desen sau o combinaie a acestora, care este utilizat pentru
a identifica bunurile sau serviciile unui ofertant sau ale unui
grup de ofertani i pentru a le diferenia de cele ale
concurenilor,

este

un

element

important

strategia

comercial a unei firme, deoarece permite identificarea


ofertei agentului economic respectiv i diferenierea acesteia
n

raport

cu

concurena.

Ea

ofer

consumatorilor

posibilitatea de a se orienta spre produsele de calitate


superioar, puse la dispoziia lor de ctre productorii care
i-au ctigat deja un renume pe pia. Considerat deseori
ca fiind bunul cel mai valoros al unei firme, marca servete
att productorului, ct i consumatorului.
Originea mrcii trebuie cutat in istorie cu mii de ani
in urm; ea are rdcini n preocuparea oamenilor pentru
protejarea proprietii i a identificrii bunurilor proprii prin

semne. Marca s-a impus cu adevrat n secolul al XX-lea,


cnd schimburile comerciale interne i internaionale au
cunoscut o dezvoltare fr precedent.
n evolutia utilizrii mrcilor, literatura de specialitate
delimiteaza trei perioade: perioada mrcilor patronimice
(Ford, Mercedes, Guban, Honda),
descriu produsul (Izvorul

perioada mrcilor care

Minunilor) si perioada

mrcilor

simbolice (Murfatlar, Dacia, Pentium 2, 3, 4, 5, Smart phone,


etc..).
Rolul

mrcii

este:

identificarea

produsului

si

diferentierea acestuia fat de produsele concurente si


totodata garanteaz un nivel calitativ constant pentru
consumatori, comunic o serie de informatii despre produs,
fcnd si reclam acestuia.
Pornind chiar de la definiie, funciile de baz ale mrcii
sunt:
- funcia de identificare,
- funcia de indicare a sursei de provenien, cele
dou funcii, reprezinta cele dou ci de manifestare a
funciei comerciale.
- funcia de calitate, cu dou componente: funcia de
comunicare i funcia de reputaie
- funcia de publicitate,

- funcia de concuren.
Semnele folosite ca mrci sunt: numele de marca (de persoane sau
pseudonime, nume istorice, denumiri geografice, semnturi; denumiri din
vocabularul curent sau inventate;), cifrele si literele, sigla, reprezentarile
grafice (embleme, vignete, peisaje, monumente, portrete, blazoane, desene,
sigilii), culoarea, forma produsului si ambalajului si marca sonora. O marca
de succes trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: uor de pronunat,
uor de reinut, uor de reprezentat, atractiv n ceea ce privete aspectul i
pronunia, s sugereze cumprtorului caracteristicile i calitatea bunurilor
ce au asociat aceast marc, s difere de mrcile produselor similare, s
poat fi fixat cu uurin pe produsele pe care urmeaz a se utiliza, s
ndeplineasc condiiile legale pentru a putea fi nregistrat i protejat.
Pentru a fi competitiv, o marc trebuie s fie clar,
expresiv, eufonic, s nu fie deceptiv, s transmit corect
mesajul dorit, s aib o semnificaie legat de produsul
respectiv.
Marca presupune o serie de elemente de identificare a
produsului si de informare a consumatorului. Elementele de
identificare

produsului

sunt:

denumirea

produsului;

denumirea fabricii productoare, marca de fabric; calitatea


produsului; numrul standardului sau al normei tehnice; data
fabricatiei, termenul de valabilitate; cantitatea ambalat.
Elementele de informare a consumatorului sunt: compozitia
chimic a produsului; conditii de pstrare; indicatii de
utilizare; conditii de ntretinere etc.
8

Prezentarea

elementelor

mentionate

se

face

prin

urmatoarele forme de marcare: etichetarea, inclusiv etichete


litografiate; imprimare pe banderole litografiate; imprimare
pe ambalaje de hrtie, carton, materiale plastice, materiale
complexe; litografiere pe ambalaje de hrtie superioar;
tanare pe ambalaje metalice, din sticl, mase plastice;
tanare i pirogravare pe lemn.
Ca factor care influeneaz calitatea, marcarea contribuie la creterea
valorii produsului, trezind totodata curiozitatea cumprtorului.
Pentru ntocmirea lucrrii am studiat manuale i
bibliografie de specialitate. Sper ca experiena dobndit
prin realizarea acestei lucrri s-mi fie de folos n activitatea
mea viitoare.

CAPITOLUL 1
PRODUSUL - COMPONENTA PRINCIPALA A
MIXULUI DE MARKETING

Produsul este componenta esenial a mixului de


marketing,

celelalte trei elemente (pret, plasament si

promovare) ale acestuia sunt strict determinate de el.

Succesul final al unei firme depinde n foarte mare msur


de politica de produs a acesteia.
In viziunea de marketing, produsul, ca rezultant a
activitii

unui

productor,

este

expresia

rspunsului

acestuia la cererea consumatorului si trebuie privit ca un


sistem al elementelor ce declaneaz cererea pe pia i
se prezint sub forma:
-

unui bun material simplu sau complex ce rezult


dintr-un proces de munc, avnd caracter tangibil;

unui serviciu intangibil,

unei idei ce furnizeaz stimulente psihologice, unei


informaii, unui plasament etc.

Produsul

nsumeaz

serie

de

atribute

caracteristici funcionale, ce pot fi apreciate cu ajutorul


unor parametrii fizici, chimici, economici, estetici etc., care
mpreun i confer capacitatea de a fi util, de a oferi celui
ce-l cumpr nite avantaje.
Ca instrument de satisfacere a cererii, produsul nu
reprezint o colecie de materii prime asimilate ntr-un mod
oarecare, ci un ansamblu de elemente fizice, estetice,
emoionale i psihologice pe care le cumpr cineva n
cadrul procesului schimbului n vederea satisfacerii unei
nevoi materiale sau spirituale. El are mai multe faete.
Astfel, productorul vede proprietile fizice, dar specialistul
de marketing vede utilitatea lui pentru consumator i care

10

conteaz cu adevrat n procesul schimbului. Conceptul de


produs

total

elementelor:

sau

fizice

metaprodus

nglobeaz

ansamblul

(corporale

substana

material),

acorporale, comunicaionale i simbolice.


1. componentele corporale se refer la atributele
merceologice
caracteristicile

ale

produsului

funcionale

ale

ambalajului

acestora.

Ele

la

vizeaz

substana material i structura fizico-chimic a produsului,


cum

ar

fi:

materialele

constitutive,

structura,

forma,

culoarea, calitatea finisrii, eficien n utilizare etc.


2. componentele acorporale privesc elemente ce nu
au corp material nemijlocit ca: numele, marca, instruciuni
de utilizare, garanie, instalarea i serviciul, protecia legal
prin brevet, licena de fabricaie/comer, condiii de livrare i
transport, preul, condiii de plat i credit etc.
3.

componentele

comunicaionale

vizeaz

ansamblul informaiilor pe care productorii i distribuitorii le


difuzeaz

direcia

potenialilor

clieni,

mesajele

ce

contureaz imaginea public a produsului i a mrcii,


publicitatea, relaiile publice, promovarea vnzrii etc.
4. componentele simbolice contureaz imaginea
produsului, ca sintez a reprezentrilor mentale de natur
cognitiv, afectiv, social i personal.

11

n viziunea marketingului, fiecare din cele patru componente are rolul


i importana sa n perceperea produsului de ctre consumator.
Elaborarea unei strategii eficiente cu privire la produs se
poate realiza numai dac se au n vedere toate elementele
ce definesc produsul i anume: atributele produsului, numele
i

marca,

ambalajul,

service-ul,

etichetarea,

garaniile

acordate etc.

CAPITOLUL 2
MARCA - MODALITATE DE PREZENTARE I
INFORMARE A PRODUSULUI

2.1. Apariia, evolutia i dezvoltarea conceptului


de marca

Originea mrcii trebuie cutat in istorie cu mii de ani


in urm; ea are rdcini ndelungate n preocuparea
oamenilor pentru protejarea proprietii i a identificrii
bunurilor proprii prin semne.
In antichitate erau folosite un numr mare de semne
(sigillum) pentru identificarea produselor, indicand numele

12

productorului i denumirea localittii de unde provenea


produsul.
In evul mediu se dezvolt mestesugurile i apar doua
categorii de mrci:
- marca corporatiei (comparativ colectiv) - care asigur
respectarea regulilor de fabricatie a produselor;
- marca individual - care asigura individualizarea unui meteugar in
cadrul corporaiei.
Pe lng dezvoltarea mestesugurilor se dezvolt si
comertul, ceea ce a determinat apariia si a mrcilor
comerciantilor, definitivarea functiilor mrcilor si a regimului
lor juridic prin care se proteja marca, pentru a nu fi
falsificat.
Marca s-a impus cu adevrat n secolul al XX-lea, cnd
schimburile comerciale interne i internaionale au cunoscut
o dezvoltare fr precedent.
Dupa Revolutia Francez, n Franta apar o serie

de

dispozitii speciale prin care se recunostea dreptul fiecrui


productor de a folosi marca pentru produsele sale si erau
sanctionai cei ce falsificau mrfurile cu aceeasi pedeaps ca
si pentru fals in acte private. Marcile erau folosite in general
de orasele porturi, unde comertul era in floare (in Italia,
Spania, Portugalia, Anglia).

13

n anul 1883, la Paris, s-a elaborat Conventia pentru


protectia propriettii industriale, adoptat si semnat de 11
state la 6 iulie 1884; Romnia adera la aceast convenie in
anul 1920. Prin Aranjamentul de la Madrid (1891) se
stabilesc

modalittile

de

inregistrare

international

mrcilor, prin Aranjamentul de la Nisa (15.06.1957) s-a


instituit clasificarea international a produselor si servicilor
in scopul nregistrrii mrcilor, iar prin aranjamentul de la
Viena (12.06.1973 modificat n 10.10.1985) s-a instituit
clasificarea

international

elementelor

figurative

ale

mrcilor. In 1979 se constituie la Stockholm Organizatia


Mondial a Propriettii Industriale (OMPI) cu sediul la
Geneva.
n 1879, n tarile Romnesti apare o lege care proteja
mrcile

romnesti

nregistrate,

mrcile

strine

fiind

acceptate cu conditia ca si mrcile romnesti s fie


acceptate in trile respective. n tara noastr regimul
mrcilor a fost legiferat prin Legea nr. 28/1967, abrogat si
nlocuit cu Legea nr. 84/1998 privind mrcile si indicatiile
geografice.

Regulamentul

de

aplicare

al

Legii

nr.

84/15.04.1998 a fost stabilit prin HG 833/1998. Conform


legii, protectia mrcilor si a indicatiilor geografice este
asigurat pe teritoriul Romniei de Oficiul de Stat pentru
Inventii si Mrci.
n evolutia utilizrii mrcilor, literatura de specialitate
delimiteaza trei perioade:
14

prima

perioad

apar

mrcile

patronimice

caracterizate prin atribuirea propriilor nume de ctre patron


(ex.: Ford, Mercedes, Papadopoulos, dr. Oekter, Guban,
Honda etc;)
- a doua perioad se caracterizeaz prin aparitia
mrcilor care descriu produsul (ex.: Izvorul Minunilor, Frutti
Fresh, etc.)
- a treia perioad este reprezentat prin existenta
mrcilor simbolice ce asigura coincidenta dintre marca
utilizata si asteptrile clientului, fata de produsele respective
(ex.: Murfatlar, Pietroasa, Dacia, Pentium 2, 3, 4, 5).
n prezent exist o gam foarte larg de strategii n
stabilirea denumirii

mrcilor prin combinarea mrcii de

fabric cu cele ale produselor sau prin stabilirea unor relatii


ntre

mrci

in

cadrul

gamei

sortimentale

pe

care

realizeaz.

2.2 Marca componente esentiale

Pentru a scoate in evidenta produsul sau serviciul, pentru


a-i crea o imagine cat mai buna, firmele se preocupa in mod
deosebit de o serie de elemente de identificare care au rolul
de a le diferentia de altele similare, intalnite pe piata, pe

15

aceasta baza marind valoarea ofertei. Marketingul defineste


marca produsului prin cele patru componente:
avantajele funcionale i psihologice ale produsului
pentru care se cumpr acesta;
atributele

produsului

pe

care

le

reamintete

consumatorului;
valorile cumprtorilor care ofer un pre pentru
performana, sigurana i prestigiul produsului;
personalitatea pe care o contureaz i care atrage
anumii clieni ce-i pun n valoare propria imagine.
Pe baza lor firma i construiete identitatea mrcii, care
este un simbol complex.1 Din punct de vedere tehnic, marca
se exprim prin:
a. numele de marc elementul verbal format din
cuvinte sau cifre, ce ndeplinete rolul de stimul auditiv;
b. emblema (logo, sigla) elementul vizual, format
dintr-o imagine, desen, reprezentare grafic plan sau n
relief ce constituie stimulul vizual. Ea este semnul ce
deosebete un comerciant de altul de acelai gen i susine
numele comercial n reflectarea originalitii, unicitii; apare
pe toate documentele nsoita n mod vizibil de numele
comercial i adesea invoc numele (M-ul auriu de la
McDonalds este cel mai recunoscut semn de pe planet,
dup el urmeaz crucea cretin).
1 Ph.Kotler-Managementul marketingului, Ed. Teora, Bucuresti 1998.

16

Marca trebuie nregistrat pentru ca firma s capete


toate drepturile de proprietate industrial ce-i asigur
protecia legal si dreptul de folosire exclusiv pe 10 ani ce
poate

fi

rennoit.

concesionat

Ea

prin

este

transmisibil

contract

sau

poate

franchising;

ea

fi
are

urmatoarele funcii:
- funcia practic marca permite memorarea cu
uurin a produsului i deci repetarea cumprrii,
dac produsul a satisfcut;
- funcia

de

garanie

marca

asigur

calitatea

produsului;
- funcia

de

personalizare

marca

permite

consumatorului afirmarea originalitii, personalitii


sale;
- funcia ludic corespunde plcerii pe care un
consumator o poate avea n urma cumprrii unei
anumite mrci;
- funcia de specificitate cnd marca se refer la o
configuraie unic: atribute-produs;
- funcia distinctiv cnd marca este singurul punct
de

reper

pentru

consumator

diferenierea

produselor, pentru a se decide ce produs cumpr.

2.3. Functiile si importanta marcii

17

Marca

reprezint

un

semn

distinctiv

menit

diferentieze produsele si serviciile prin garantia unei calitti


superioare si constante, semn succestibil de a forma, in
conditiile legii, obiectul unui drept exclusiv, care apartine
categoriei drepturilor de proprietate industrial. Prin urmare:
marca reprezint o garantie privind calitatea produselor
si serviciilor la care se refer: ea are scopul de a da
ncredere

clientului

ceea

ce

priveste

calitatea

produselor si serviciilor in cauz.


marca este un semn distinctiv, care permite unei
persoane fizice sau juridice s disting produsul sau
serviciile de cele ale concurenilor oferind garantia unei
calitti superiorare, constante.
marca poate forma obiectul unui drept exclusiv, adic
poate fi protejat, prin nregistrarea ei de ctre
organismul national de specialitate in conditiile legii (n
Romnia acest organism este Oficiul de Stat pentru
Inventii si Mrci - OSIM)
Rolul mrcii este foarte bine determinat in perioada
actuala ntruct contribuie, pe de o parte, la identificarea
produsului

si

diferentierea

acestuia fat

de produsele

concurente si totodata garanteaz un nivel calitativ constant


pentru consumatori, comunic o serie de informatii despre
produs, fcnd si reclam acestuia.

18

Marca2 este un semn susceptibil de reprezentare


grafic servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei
persoane (fizice sau juridice) de cele aparinnd altor
persoane; ea nu reprezint produsul ca atare, incluznd n
sfera larg a produselor i serviciile, ci semnul asociat
produsului, astfel c, atunci cnd exist mai multe produse
identice

sau

similare,

pe

baza

semnului

asociat,

cumprtorul s-l poat alege pe cel care corespunde cel


mai bine cerinelor sale i s-l cumpere.
Pornind chiar de la definiie, funciile de baz ale mrcii
sunt:
funcia de indicare a sursei de provenien, pe
baza mrcii cumprtorul tiind care este productorul
care a pus pe pia produsul respectiv; LOGAN i
FIAT. Intr-un sens mai larg, funcia de indicare a sursei
de provenien, ndeplinit de marc, are ca subiect
persoana

(fizic

sau

juridic)

care

i-a

asumat

responsabilitatea satisfacerii anumitor exigene ale


consumatorului.

funcia

de

identificare,

marca

servind

cumprtorului n recunoaterea unui produs/serviciu


sau a unor produse/servicii anume dintr-o mulime de
alte produse/servicii identice sau similare; (pe baza
mrcii asociate, se recunoaste un autoturism LOGAN de
2 definiie data n Legea 84/1998, privind mrcile i indicaiile geografice

19

un autoturism SANDERO dar i de un altul RENAULT );


sub mrcile VODAFONE i ORANGE sunt oferite de
ctre doi furnizori de servicii, activiti similare, dar
consumatorul le recunoate i poate s i aleag (prin
marc) serviciile, i implicit furnizorul acestora.
Avnd n vedere c cele dou funcii ale mrcilor se
manifest numai n activitatea de comer, putem vorbi de
funcia

comercial

acestora,

cele

dou

funcii,

reprezentnd cele dou ci de manifestare a funciei


comerciale.
Marca posed n plus funcii economice, care variaz n
funcie de utilizarea specific i de tipul de marc, printre
funciile economice putnd fi amintite:
* funcia de calitate,
* funcia de publicitate,
* funcia de concuren.
Pentru a nelege funcia de calitate a mrcii ar trebui
plecat de la constatarea c cineva devine un cumprtor
fidel al unui anumit produs dac, dup ce a cumprat o dat
un produs, acesta a corespuns exigenelor prin nivelul de
calitate, el nu numai c va cumpra n continuare acest
produs dar l va recomanda i altor consumatori; n timp ce
produsele de calitate determin creterea reputaiei mrcii,
lipsa de calitate a acestora contribuie la deprecierea mrcii.

20

Constatm c funcia de calitate are dou componente:


funcia de comunicare (prin marc cumprtorul primete
informaii despre calitatea produsului) i funcia de reputaie:
marca, asociat produselor a cror calitate se conserv sau
se mbuntete n timp, devine larg cunoscut segmentului
de public vizat pentru produsele crora marca respectiv li
se aplic, sau, cu alte cuvinte devine notorie; sunt i mrci
notorii n sens negativ, pentru lipsa de calitate.
Utiliznd marca, se poate face o publicitate susinut
produselor

care

poart

aceast

marc,

facilitnd

cumprtorului contactul cu produsul i scurtnd timpul n


care marca capt o anumit reputaie. Deci, o alt funcie
important a mrcii o reprezint funcia de publicitate; i
aceast funcie se bazeaz pe funcia de comunicare a
mrcii: marca transmite cumprtorului informaii succinte
asupra calitii produsului.
Funcia de publicitate nu se poate substitui funciei de
calitate, ea avnd doar rolul de a scurta timpul n care
ncepe s se manifeste funcia de calitate i, pe baza
acesteia, marca s dobndeasc o anumit reputaie.
O alt funcie economic important a mrcii o
reprezint funcia de concuren: investind n calitate i
publicitate productorii i distribuitorii impun pe pia
anumite mrci, astfel c, n condiiile unor caracteristici
tehnice similare, cumprtorul va prefera produsele purtnd

21

o marc cunoscut sau familiar; cum produsele sunt


identice sau similare, rezult c n acest caz concurena se
realizeaz prin marc, funciile de calitate i de publicitate
susinnd funcia de concuren.
Pentru ca marca s-i ndeplineasc funciile de calitate
i de publicitate, sunt necesare cheltuieli, prin creterea
cantitii de produse vndute i a preului de vnzare
creterea i consolidarea renumelui unei mrci are ca efect
creterea profiturilor obinute de ctre utilizatorul mrcii.

2.3.1. Principalele cerine referitoare la


operatiunea de
marcare

a). NUMELE DE MARCA


- numele unor persoane sau pseudonime, nume
istorice, denumiri geografice; pot aprea si ca semnturi.
Ex: Chanel, Gilette, Christian Dior, Ford, Atlantic, Dacia,
Tunad, Ciuc, etc

22

- denumiri din vocabularul curent sau inventate:


fantezie, cu rezonant plcut pentru a fi usor de receptionat
si de memorat. Ex: Bunica, Poiana, Ariel, Cocolino, Omo,
Rolex, Rex, etc.
Mrcile ce sugereaz calitatea produsului
sau anumite caracteristici de calitate, destinatia acestuia, se
impun mai usor publicului, sunt usor de retinut si au
perspectiv comercial. Exemple:
* mrcile Excelent, Elite, Lux sugereaz calitatea
superioar;

mrcile

de

autoturisme:

Jaguar,

Pantera

sugereaz rapiditate, silentiozitate, confort

marca

Miss

Sporty

sportivitate, miscare

23

sugereaz

tinerete,

b). CIFRELE SI LITERELE


Se folosesc alturi de numele de marc si semnific
varianta modelului, anul

aparitiei, o caracteristic de

calitate. Ex: BMW 745, Porsche 911, Audi A6, Audi A8,
Peugeout 207, Peugeot 206

c). SIGLA
Reprezint o prescurtare cu ajutorul initialelor, a unor
nume, unor firme sau a unor denumiri, facilitnd citirea,
pronuntarea si memorarea acestora. Ex: CK; XL; BMW; IBM;

d). REPREZENTRI GRAFICE


Reprezentarea grafic a numelui de marc: embleme,
vignete, peisaje, monumente, portrete, blazoane, desene,
sigilii.
24

Emblemele sunt semne cu valoare simbolic prin care


productorul

poate

sugera

obiectul

su

de

activitate,

calitatea produsului pe care o promoveaz.


*

se

folosesc

acest

sens

figuri

geometrice,

reprezentri din lumea animal sau vegetal, obiecte,


personaje etc. Ex: Puma, Lacoste, Apple, etc.

Vignetele - sunt combinatii de linii drepte, curbe,


ncadrri Ex: Adidas, Mercedes, Rebook,

e). CULOAREA
Poate fi asociat numelui de marc. Ex:

Verde culoarea mrcii Connex

Violet culoarea mrcii Milka

25

Portocaliu culoarea mrcii Orange

f). FORMA PRODUSULUI SAU AMBALAJULUI


(DESIGN-UL)
Este mai rar utilizat ca marca. Ex: Coca- Cola,
ciocolat Toblerone

g). MARCA SONOR Este folosit pentru servicii. Ex:


semnalele posturilor de radio

2.3.2. Elementele i formele de marcare

Aparent, posibilitatea de alegere a mrcilor este nelimitat, dar iata


cteva din condiiile pe care trebuie sa le ndeplineasc o marc de succes:
s fie uor de pronunat,
s fie uor de reinut,
s fie uor de reprezentat,
26

s fie atractiv n ceea ce privete aspectul i pronunia,


s sugereze cumprtorului caracteristicile i calitatea bunurilor
pe care urmeaz s le cumpere (i care au asociat aceast
marc),
s difere de mrcile produselor similare (pentru a nu crea
confuzie n rndul consumatorilor),
s poat fi fixat cu uurin pe produsele pe care urmeaz a se
utiliza,
s ndeplineasc condiiile legale pentru a putea fi nregistrat i
protejat.
Pentru a fi competitiv, o marc trebuie s
indeplineasc mai multe cerinte cum ar fi:
s fie clar, expresiv, eufonic (uor de
pronunat),
s nu fie deceptiv (s nu induc n eroare),
s transmit corect mesajul dorit,
s aib o semnificaie legat de produsul
respectiv.

Marcarea este un mijloc de identificare a produselor si


de informare a consumatorilor; ea cuprinde:
Elemente de identificare a produsului:
denumirea produsului;

27

denumirea

fabricii

productoare,

marca

de

fabric;
calitatea produsului;
numrul standardului sau al normei tehnice;
data fabricatiei, termenul de valabilitate;
cantitatea ambalat.
Elemente de informare a consumatorului:
compozitia chimic a produsului;
conditii de pstrare;
indicatii de utilizare;
conditii de ntretinere etc.
Prezentarea

elementelor

mentionate

se

face

prin

urmatoarele forme de marcare:


etichetarea, inclusiv etichete litografiate;
imprimare pe banderole litografiate;
imprimare

pe

ambalaje

de

hrtie,

carton,

materiale plastice, materiale complexe;


litografiere pe ambalaje de hrtie superioar;
tanare pe ambalaje metalice, din sticl, mase
plastice;
tanare i pirogravare pe lemn.
Ca factor care influeneaz calitatea, marcarea contribuie la creterea
valorii produsului, trezind totodata curiozitatea cumprtorului.

28

n ultima perioad au crescut preocuprile organismelor


guvernamentale si neguvernamentale de a institui anumite
sisteme de marcare ecologic a produselor pentru a preveni
deteriorarea mediului nconjurtor la actiunea unor produse
a cror caracteristici au influente nefaste asupra apei, solului
si aerului, fie n timpul utilizrii, fie dupa consum, sub form
de deseuri care nu sunt biodegradabile. n Germania s-a
introdus pentru prima dat (1978) un sistem de marcare
ecologic a produselor, denumit Blue Angel ca urmare a
presiunii exercitate de consumatori. Acesta ofer industriei,
comerului i firmelor de meteuguri posibilitatea si
documenteze competena de mediu ntr-un mod simplu i
ieftin pentru toi. Utiliznd eticheta ecologic, ei pot crete
considerabil potenialul pieei competitive pentru produsele
si serviciile lor.
Tot in Germania s-a introdus pentru
prima dat (1990) si sistemul de marcare
ecologic

ambalajelor,

denumit

Der

Grune Punkt care are ca scop gestionarea


si

finantarea

colectrii

si

reciclrii

produselor. Sisteme de marcare ecologic similare s-au


introdus n Canada, denumit Environmental Choise, n
Japonia care a instituit Eco-Mark, n trile europene nordice
(Norvegia, Suedia, Finlanda si Islanda).

29

Decizia de acordare a dreptului de aplicare a mrcii ecologice se ia la


nivel naional, autorizaia obinut fiind recunoscut i n celelalte ri.
Marcarea ecologic european este cea mai important i se
aplic pe produsele alimentare, textile, hrtie, detergeni,
vopsele,

produse

electrocasnice

electronice

etc.

Semnificaia mrcii este impactul redus al produsului sau


ambalajului acestuia asupra mediului, ncepnd cu faza de
proiectare i pn la faza postconsum.
Eticheta ecologic a Uniuni Europene (Floarea European) a fost creata
de Comisia Europeana n 1993; ea este o schem unic de certificare pentru
a ajuta consumatorii s disting produsele si serviciile verzi, care nu

afecteaz mediul.

30

Eticheta ecologic comunitar nu se acord pentru alimente si produse


medicale; este un pasaport care autorizeaz libera circulatie a produselor
pe teritoriul european si este obligatorie n cazul vnzrii de produse n
Europa, precum si n cazul exporturilor de produse ctre Europa.
Toate statele Uniunii Europene au adoptat eticheta ecologic. Eticheta
ecologica din Romnia este o floare pe fond alb cu 6 petale, sub forma de
cercuri, colorate alternativ n rosu, galben si albastru, frunzele colorate n
verde, n centru fiind scrise initialele RO. Ea este realizat de ctre
Imprimeria Naional, este autocolant si utilizeaza cerneluri speciale de
mare securitate si se autodistruge la rupere.

BIBLIOGRAFIE

31

Antonescu E si Voicu

Bazele merceologiei

L-O
Marketing, Ed. Uranus, Bucureti, 2002
Balaure V. (coord)
Marketing, Ed. Universitar, Bucureti, 2005
Diaconescu M.

Marketing, Ed. Independena Economic, Pite


Enache Elena (coord)
Marca in economia contemporana
Puiu Ovidiu

32

ANEXA

Principalele tipuri de ecoetichete utilizate la nivel mondial


INDIA Ecomark

CANADA-Global Ecolabelling Network

HONG KONG-Green Label

AUSTRALIA-Environmental Choic

33

Principalele tipuri de etichete ecologice

34

35

36