Soluii din natur pentru bila

lene
1. Amesteci, cu o lingur de lemn, ntr-un vas de porelan sau de plastic, dou
cecue cu ulei de msline presat la rece cu dou cecue miere de albine i dou
cecue suc de lmie (coaja o dai prin maina de tocat). Se ia cte o lingur cu o
or nainte de mesele principale. Tratamentul se poate repeta pn la consumul a
600 ml de ulei.
2. Efecte excepionale de drenaj au curele cu suc de ridiche neagr i cu grepfrut.
Prima e recomandat de dou ori pe an, timp de trei sptmni fiecare. Cealalt, de
2-3 ori pe an, timp de 30 de zile, cte dou-trei cni de suc pe zi. Pentru un rezultat
ct mai bun, mesele compuse preponderent din cruditi, pe ct posibil neprelucrate
termic, vor fi luate la ore fixe, fiind urmate de minimum o jumtate de or de repaus.
3. O alt variant poate fi din pelin (20 g), ieder (frunze, 20 g), hamei (20 g), turi
mare (20 g), izm (30 g). Se pun trei linguri din acest amestec ntr-un litru de vin de
mere, se las s stea la rece o noapte, apoi se nclzete maceratul pn aproape
de pun-ctul de fierbere. Se ia de pe foc i se las 3 minute s se depun plantele pe
fundul vasului. Se bea de-a lungul unei zile, la fiecare or, cte o lingur, n total cam
de opt-nou ori.
4. O combinaie eficient este din ceai din mueel (10 g), albstrele (30 g), ment
(frunze, 10 g), turia mare (planta, 10 g), rostopasc (planta, 10 g), mcee (15 g),
mtase de porumb (15 g). Se prepar o infuzie din acest amestec, la o can cu ap
(250 ml).
Se beau dou-trei cni pe zi.
5. Anumite uleiuri pot fi de mare ajutor ntr-o criz de bil. Iat o mixtur de uleiuri
eficient: ulei volatil de brad (5 g), ulei volatil de ment (5 g), ulei de floarea-soarelui
(75 g). Se administreaz de 3 ori pe zi cte 5 picturi pe zahr sau n puin ap, cu
15 minute nainte de mas.
6. La fel de eficient este i tratamentul cu tinctur de glbenele, din care se ia cte o
linguri diluat n ap, cu 20 de minute nainte de fiecare mas. O cur dureaz trei
sptmni i are efect antiinflamator asupra colecistului, normalizeaz secreia de
bil i ajut la vrsarea ei n duoden. De asemenea, are efecte de stimulare a
digestiei.
7. Uleiurile volatile de brad, jneapn i izm, cte 5 g din fiecare, amestecate n 75 g
de ulei de floarea soarelui. Se administreaz de 3 ori pe zi, cte 5 picturi pe zahr
sau n puin ap, nainte de mas. Acest tratament este indicat celor care au
tendina de a depune n vezica biliar nisip.
Ce este vezica biliar
Vezica biliar este un scule n form de par, fixat de ficat. Ea stocheaz lichidul
biliar secretat de ficat i l elibereaz n intestin dup fiecare mas, pentru a facilita
absorbia alimentelor.
Stresul, obosela, diversele boli i mpiedic buna funcionare. Aa apar durerile de
cap, ameelile, greurile i vrsturile, durerile vii n regiunea ficatului. Criza te pune
la pmnt i nu este simplu s faci pace cu o bil revoltat. Ea apare n special dup
mese copioase, cu tocturi, mncruri grase, sosuri grele i prjeli.
1

Tratament "de urgen"

Dac tii sigur c nu ai altceva dect o bil lene, adic ai fcut ecografie i medicul
specialist i-a confirmat c nu ai calculi i nici alte probleme, iat ce ai de fcut. Prima
msur e regimul alimentar drastic, aa cum i l-a recomandat medicul: nimic prjit,
legume n special, carne slab fiart, ceaiuri, brnz de vaci slab i iaurt fr
grsime.
Unii specialiti i sftuiesc pacienii ca 8-10 ore s fac... foamea. n acest timp, poi
i tu s intervii cu mijiloacele benefice oferite de natur i anume cteva ceaiuri de
plante care stimuleaz eliberarea lichidului biliar:
Mceul. Infuzie din 2 linguri de fructe, la 500 de ml de ap. Se bea ntreaga
cantitate n cursul unei zile.
Albstrelele. Infuzie dintr-o lingur de flori, la o can cu ap (250 ml).
Brusturele. Decoct din 2-4 linguri de rdcini, la un litru de ap, cantitate care se
bea n cursul unei zile.
Menta. Infuzie dintr-o linguri de frunze, la o can cu ap (250 ml).
Florile de salcm. Sunt un bun remediu pentru bila lene. Pune dou linguri de flori
la o can de ap clocotit (250 ml) i vei iei mai repede din criz.
Doctor Click! v sftuiete
n cazul bilei lenee sunt utile ceaiurile care stimuleaz secreia bilei i eliberarea
acesteia dinvezica biliar. Printre acestea se numr ppdia, anghinarea, cicoarea,
pelinul, suntoarea, glbenelele. Infuziile se prepar astfel: 1-2 lingurie de plant la
250 ml ap fiart; se las la infuzat 3-5 minute; se beau 2-3 cni pe zi, nainte de
mese.
De asemenea, se poate folosi cu succes gemoterapia, cu extracte din muguri de
arar i frasin, mldie de rozmarin. Uleiul de msline este un foarte bun drenor al
vezicii biliare. Paralel cu tratamentul cu ceaiuri este deosebit de util reflexoterapia,
pentru stimulare hepato - biliar i pentru drenaj general.

Trei metode de purificare a vezicii biliare

Majoritatea problemelor vezicii biliare nu necesita vizita la un medic specialist si pot fi
rezolvate cu ajutorul unei curatiri a acesteia. Si din ce in ce mai multe persoane apeleaza
la tehnici naturiste pentru a se pune pe picioare.
Vezica biliara este in stare sa creeze organismului tot felul de probleme: de la dureri ale
pieptului la gustul amarui in gura. Si, in caz de nu stiti, stresul poate cauza probleme serioase
acestui organ.
2

Produsele lactate foarte reci, mancarurile ce contin foarte multe condimente si stresul pot irita
vezica biliara. Lichidul biliar produs de vezica biliara are un rol extrem de important in
digestia si absorbtia grasimilor din alimentatie. Deseurile din organism sunt eliminate, caci
acesta impiedica putrefactia alimentelor in intestine.
Una din cele mai frecvente metode pentru a curata bila dureaza doar o zi. Daca vreti sa
incepeti aceasta cura, incepeti de dimineata cu mere organice. Trebuie sa consumati minim 5
intr-o zi. S-a demonstrat ca merele verzi sunt mult mai eficiente pentru aceasta curatare decat
merele rosii. Nu beti pe timpul zilei decat apa si ceaiuri din plante.
Inainte sa va culcati, amestecati ulei de masline la temperatura corpului (2/3 dintr-o ceasca) cu
suc de lamaie proaspat (1/3 dintr-o ceasca). Beti acest amestec si culcati-va imediat. Dormiti
numai pe partea dreapta, iar dimineata toate pietrele vor ajunge deja in scaun.
Exista o alta metoda pentru curatarea vezicii biliare, ce dureaza insa 5 zile. Aceasta implica
alimentarea cu mere si ridichi timp de 5 zile. In acelasi timp, se vor lua 2 linguri de ulei de
masline si doua de suc de lamaie pe stomacul gol.
Curatarea in 21 de zile este un tratament mai temperat si mai usor de acceptat de catre
organism. Acesta poate fi dus pana la capat de 2-3 ori pe an. In aceasta perioada nu se vor
consuma carne, mancaruri bogate in grasimi si nici un tip de produse lactate.
Se vor manca produse din cereale ce nu au fost inca procesate, fructe si legume. Ridichiile
indeparteaza pietrele, asa ca, in acesta perioada, se vor consuma 2-3 ridichi pe zi, ca mici
gustari intre mese. Se vor bea 5 cani de ceai de musetel in fiecare zi.
Calculati-va greutatea si pentru fiecare 16 kg adaugati o lingurita de ulei presat in mancarea
dumneavostra.
Daca preferati puteti imparti aceasta perioada de cura in doua. Recurgeti la aceasta cura
indelungata cand va simtiti in stare sa o duceti pana la capat.
Cel mai important mod in care puteti sa va mentineti vezica biliara curata si in forma optima
este prin controlul alimentatiei. Mancati sanatos si mentineti-va un plan de exercitii zilnic. S-a
demonstrat ca acest stil de viata va va face sa va simtiti mai bine si veti avea mai multa
energie.

LITIAZA BILIARA (CALCULI BILIARI, PIETRE LA FIERE)

Ce este litiaza biliara?
Litiaza biliara este o afectiune ce consta in prezenta calculilor in vezica biliara. Calculii biliari sunt
depozite solide care se formeaza in vezica biliara sau caile biliare atunci cand substantele din bila,
cum ar fi colesterolul si bilirubina, cristalizeaza.
Pacientii pot prezenta un singur calcul biliar pana la cateva sute. Calculii biliari pot fi mici sau pot
ajunge la dimensiunea unei mingi de golf. Majoritatea calculilor biliari sunt mai mici de 2 cm.
Riscul de aparitie a calculilor biliari creste odata cu varsta. Incidenta litiazei biliare creste cu 1 -3%
pe an. Peste 70 ani, intre 10 si 15% din barbati sunt afectati, comparativ cu 25 -30% femei. La copii
prezenta calculilor este asociata cu anomalii congenitale, malformatii biliare sau afectiuni. Litiaza
biliara este mai frecventa la femei decat la barbati. Explicatia poate consta in faptul ca hormonii
estrogeni determina cresterea secretiei de colesterol, iar progesteronul favorizeaza staza biliara.

Cum apare litiaza biliara?

Vezica biliara este un organ sub forma de para situat in partea dreapta a abdomenului, chiar sub
ficat. Canale mici numite caile biliare conecteaza vezica biliara la ficat si intestinul subtire. Vezica
biliara depoziteaza si elibereaza bila, un lichid brun-verzui produs in ficat si care ajuta la digestia
grasimilor.
Bila contine apa, colesterol, sarurilor biliare, bilirubina si lipide. Atunci cand organismul are nevoie
de bila pentru a digera grasimile, vezica biliara se contracta si impinge bila in canalele biliare care
o transporta in intestinul subtire (duoden). In intestin, bila dizolva colesterolul in exces si sarurilor
biliare ajuta la descompunerea grasimilor.
Calculii biliari se pot forma in momentul in care compozitia bilei se modifica. Cand exista prea mult
colesterol, celalte componente nu pot dizolva colesterolul si o parte din bila se intareste formand
calculii biliari (pietre). Factorul critic pentru initierea formarii calculilor este aparitia cristalelor
monohidrat de colesterol, nucleul viitorului calcul pe care se vor depune ulterior sarurile biliare si
calciul. Nivelurile scazute de proteine din bila poate provoca deasemenea cristalizarea
colesterolului. In cazul in care vezica biliara nu se contracta regulat si nu elimina eficient bila,
concentratia de colesterol din bila poate creste favorizand formarea calculilor biliari.
Care sunt tipurile de calculi biliari?
Exista doua tipuri principale de calculi biliari:

Calculi biliari de colesterol. Aproximativ 80% din calculii biliari sunt calculi biliari de
colesterol. Acestia sunt deobicei de culoare galben-verzui si compozitia este in principal
din colesterol, cu toate ca acestea pot contine alte substante cum ar fi calciu si bilirubina.
Calculi biliari pigmentari. Sunt mici, de culoare maro-inchis sau negru si se formeaza
atunci cand bila contine prea multa bilirubina. Calculii biliari pigmentari sunt mai
frecventi in randul asiaticilor.

Care sunt factorii de risc pentru litiaza biliara?

Cauzele aparitiei calculilor biliari nu sunt pe deplin intelese, dar exista mai multi factori care
contribuie la aparitia acestora:

Excesul de colesterol. In cazul in care bila contine prea mult colesterol, acesta nu poate fi
dizolvat de catre sarurile biliare. Acest lucru determina cristalizarea colesterolului si,
eventual, formarea de calculi biliari.
Golirea inadecvata a vezicii biliare. In cazul in care vezica biliara nu se goleste suficient de
des sau destul de complet, bila poate deveni prea concentrata. Acest lucru contribuie la
formarea calculilor biliari. Acest lucru se poate intampla in timpul sarcinii. Consumul unor
cantitati mici de alimente pe perioade lungi de timp poate diminua contractiile vezicii
biliare.
Sexul feminin. Femeile cu varste cuprinse intre 20- 60 ani sunt mai susceptibile de a
dezvolta calculi biliari decat barbatii. Incidenta litiazei biliare este de 2 -3 ori mai mare la
femei decat la barbati. Cauza este considerata a fi reprezentata de hormonii estrogeni care
provoaca o crestere a nivelului de colesterol in bila.
Obezitatea. Persoanele care sunt obeze (in special femeile) si cele scad rapid in greutate,
au un risc mai mare de a dezvolta calculi biliari. Alimentatia bogata in zaharuri simple, in
grasimi si in calorii este o cauza de obezitate, care este un factor de risc important pentru
formarea calculilor biliari.
Scaderea rapida in greutate.Cercetarile au aratat faptul ca barbatii care scad si apoi
recastiga rapid greutatea corporala au un risc crescut de a dezvolta calculi biliari. Conform
unui studiu, adoptarea unui regim hipocaloric (cca 800 calorii pe zi) duce la formarea
calculilor biliari la 10% - 25% persoane. O treime din acesti calculi sunt asimptomatici,
adica nu antreneaza o criza de colica hepatica.
Postul alimentar. Atunci cand vezica biliara este putin solicitata pe perioade lungi de timp,
ea nu se goleste cu regularitate, iar stagnarea bilei poate antrena formarea calculilor.

Varsta. Riscul de a dezvolta calculi biliari creste cu varsta. Persoanele cu varsta peste 60
de ani au riscul cel mai mare de a face litiaza biliara.
Etnie. Calculii biliari se dezvolta mai frecvent la persoanele hispanice si caucaziene.
Africanii si japonezii au rata cea mai scazuta.
Antecedentele personale. Persoanele care au avut litiaza biliara au un risc mai mare de a
face din nou litiaza.
Antecedentele familiale. Dezvoltarea calculilor biliari tinde sa afecteze anumite familii.
Nivelul de estrogen. Nivelurile crescute de estrogen, hormonul feminin, pot creste riscul
de calculi biliari prin cresterea nivelului de colesterol in bila si scaderea motilitatii vezicii
biliare. Femeile gravide, femeile care utilizeaza contraceptivele orale, precum si femeile
in postmenopauza care primesc terapie hormonala de substitutie au o probabilitate mai
mare de a dezvolta calculi biliari.
Multiparitatea. Femeile care au avut mai multe sarcini prezinta un risc sporit de litiaza
biliara, datorita cresterii nivelului de estrogeni in timpul sarcinii. Cu cat femeia a avut mai
multe sarcini, cu atat riscurile de litiaza biliara sunt mai mari.
Boli ale vezicii biliare si cai biliare. Persoanele cu afectiuni ale vezicii biliare sau ale cailor
biliare, cum ar fi chisturi de duct biliar, au un risc crescut de calculi biliari.
Alte boli. Persoanele cu boli care intereseaza intestinul subtire (boala Crohn) si boli
metabolice (diabetul zaharat) se confrunta cu un risc mai mare de calculi biliari. Bolile
hepatice, cum sunt ciroza hepatica, pot creste riscul de calculi biliari.
Anemiile hemolitice. Afectiunile asociate cu distrugerea rapida a eritrocitelor din sange,
cum ar fi anemiile hemolitice, cresc riscul de a dezvolta calculi biliari prin provocarea in
exces a bilirubinei.
Medicamente. Medicamentele pe baza de hormoni (in special cele care contin estrogeni)
pot favoriza aparitia calculilor biliari. Un medicament folosit in tratamentul acromegaliei (
boala caracterizata prin producerea in exces de hormon de crestere) poate favoriza
aparitia calculilor biliari. Medicamentele hipolipemiante (medicamente utilizate pentru
scaderea colesterolului) deasemenea cresc riscul de a dezvolta calculi biliari prin cresterea
cantitatii de colesterol secretat in bila. Deasemenea exista presupuneri ca medicamentele
prescrise pentru scaderea greutatii pot creste riscul de calculi biliari.
Nutritia parenterala (alimentatia pe cale intravenoasa). Nutritia parenterala este utila
bolnavilor la care aporturile alimentare sunt imposibile, insuficiente sau ineficace pe cale
orala sau enterala (pe cale digestiva). Aceste persoane au un risc crescut de a dezvolta
calculi biliari.
Sedentarismul. Un studiu a demonstrat ca lipsa activitatii fizice este un factor de risc
important. Conform acestui studiu, barbatii de 65 ani care se uita la televizor mai mult de
40 ore pe saptamana sunt de 3 ori mai supusi riscului de formare a calculilor biliari decat
cei care urmaresc mai putin de 6 ore pe saptamana.

Care sunt simptomele litiazei biliare?

Majoritatea persoanelor cu calculi biliari nu au simptome, in special in cazul in care calculii biliari
raman in vezica biliara.
Durerea abdominala (colica biliara). Cel mai frecvent simptom al litiazei biliare este colica biliara.
Colica biliara (colica hepatica) se datoreaza contractiei dureroase a muschilor vezicii biliare sau a
cailor biliare. Caracterisiticele colicii biliare sunt:
- durerea debuteaza brusc la nivelul abdomenului superior(zona epigastrica sau in partea dreapta )
si iradiaza in spate, intre omoplati sau umarul drept.
- impiedica respiratia normala
- dureaza intre 15 minute si 24 de ore (cel mai frecvent intre 1-5 ore)
- apare dupa mese copioase, bogate in grasimi, oua, smantana, creme, dupa branzeturi fermentate,
sarmale,alcool. De asemenea, oboseala fizica, starile nervoase, supararile, emotiile puternice,
frigul pot favoriza aparitia colicii biliare
- apare adesea in cursul noptii si durerea poate trezi persoana din somn.
- din cauza durerii bolnavul este agitat, ia diferite pozitii, nu poate sta in pat.

 Greata sau varsaturi (care pot duce la usurarea intr-o oarecare masura a durerii si presiunii
abdominale)
Distensie abdominala
Scaderea poftei de mancare
Care sunt complicatiile litiazei biliare?

Inflamatia vezicii biliare (colecistita). Un calcul biliar care se opreste la nivelul colului
(gatul) vezicii biliare pot provoca inflamatia vezicii biliare. Durerea ce asociaza febra,
greata si varsaturi sau inapetenta (pierderea apetitului alimentar), poate fi un semn de
infectie la nivelul vezicii biliare (colecistita acuta).
Obstructia canalului biliar comun. Calculii biliari poate bloca canalele prin care curge bila
din vezica biliara sau ficat spre intestinul subtire. Simptomele care sugereaza obstructia
canalului biliar comun includ ingalbenirea pielii si a portiunii albe a ochiului (icter),
inchiderea la culoare a urinii (urini hipercrome), scaune deschise la culoare (acolice), febra
si frisoane.
Ostructia ductului pancreatic si pancreatita. Ductul pancreatic este un canal care
traverseaza pancreasul si comunica cu canalul biliar comun. Sucul pancreatic care ajuta la
digestie trece prin ductul pancreatic. Un calcul biliar poate provoca obstructia ductului
pancreatic, ceea ce poate duce la inflamatia pancreasului (pancreatita). Pancreatita se
caracterizeaza prin durere abdominala epigastrica, cu debut in general brusc, constanta si
severa, exacerbata adesea de mers si pozitia decliva si ameliorata in pozitie sezanda sau
flectata inainte. Pacientii prezinta greata si varsaturi iar in crizele severe pot prezenta
transpiratii, astenie si anxietate. Pancreatita acuta necesita spitalizare.
Cancerul de vezica biliara. Persoanele cu antecedente de calculi biliari au un risc crescut
de cancer al vezicii biliare. Cancerul vezicii biliare este o afectiune foarte rara, astfel
incat, chiar daca riscul de cancer este crescut, incidenta cancerului vezicii biliare la
persoanele cu litiaza biliara este inca foarte mica.
Hidropsul vezicular este consecinta obstructiei complete si prelungite a canalului cistic, cu
acumularea in vezicula biliara a unei secretii albicioase.Durerea este de mica intensitate,
iar vezica biliara destinsa este palpabila.
Vezica calcificata (vezica de portelan). Vezica de portelan se caracterizeaza prin
depozitarea calciului in peretele vezicii biliare, care nu mai poate functiona.
Examenul clinic
In cazul in care pacientul nu prezinta simptome, calculii biliari sunt uneori descoperiti intamplator
atunci cand sunt efectuate teste imagistice pentru alta problema medicala. Cand pacienti prezinta
simptome, litiaza biliara poate fi suspicionata in timpul unui examen fizic, care include un istoric
medical complet.
Testele de sange
Teste de laborator, precum hemoleucograma si teste ale functiei hepatice (transaminaze, bilirubina)
si pancreatice (amilaza), pot ajuta la evaluarea simptomelor produse de litiaza biliara. Aceste teste
pot indica existenta unei alte afectiuni ce determina simptome asemanatoare litiazei biliare.
Ecografia abdominala
Ecografia abdominala este testul imagistic cel mai frecvent utilizat pentru diagnosticul calculilor
biliari. Ecografia abdominala foloseste undele acustice reflectate pentru a produce o imagine de
organe si alte structuri abdominale.Un mare avantaj al metodei este caracterul ei complet
nedaunator in cele mai multe situatii. Ecografia abdominala detecteaza calculi biliari (litiaza
biliara), inflamarea colecistului (colecistita) sau conducte biliare blocate de o piatra sau dilatate de
alte cauze inclusiv pancreatice. . Echografia abdominala poate evidentia calculii biliari cu diametrul
> 2 mm, sub forma de opacitati cu con de umbra ce isi modific pozitia.
Ecografia endoscopica (EUS)
Ecografia endoscopica combina endoscopia si ecografia pentru a obtine imagini si informatii cu
privire la tractul digestiv si tesuturile si organele care il inconjoara. Se obtin imagini mult mai bune
decat in cazul ecografiei abdominale standard. Medicul manevreaza un tub subtire, flexibil,

endoscopul, ce are atasata o sonda de ultrasunete, de-a lungul esofagului si al stomacului pentru
examinarea canalelor ce dreneaza ficatul, vezica biliara si pancreasul. Ecografia endoscopica este
utila pentru diagnosticarea calculilor biliari din canalele biliare.
Radiografia abdominala
Radiografia abdominala este o imagine a organelor abdominale obtinuta prin utilizarea dozelor mici
de radiatii. Razele X sunt utile in diagnosticarea calculilor biliari care contin suficient calciu pentru
a fi vizibile pe o radiografie, astfel incat aceasta explorare nu este folosita de rutina in acest scop.
Colecistografia orala
Colecistografia orala este o procedura radiologica folosita pentru evidentierea vezicii biliare si a
ductelor biliare cu scopul de a diagnostica pietrele formate la nivelul vezicii bilare. Acest test este
util in determinarea functiei vezicii biliare.
Scintigrafia radioizotopica (HIDA)
Scintigrafia radioizotopica consta in injectarea intravenoasa a unei cantitati mici de substanta
radioactiva si ulterior se face un examen radiologic. Substanta radioactiva ajunge la ficat si este
secretata in bila. Scintigrafia radioizotopica identifica obstructia canalelor biliare si evalueaza
capacitatea vezicii biliare de a se contracta.
Colangiopancreatografia endoscopica retrograda (ERCP)
Colangiopancreatografia endoscopica retrograda reprezinta opacifierea directa a cailor biliare prin
cateterism transendoscopic al papilei Vater. Un endoscop se introduce prin gura pana in intestinul
subtire. Aceasta tehnica implica plasarea unui instrument cu vedere laterala (duodenoscop) in
duoden. Se cateterizeaza ampula lui Vater, se injecteaza substanta de contrast si ulterior se
vizualizeaza radiografic ductele pancreatice si arborele biliar. Aceasta investigatie este
recomandata de medic in cazul suspicionarii existentei unui calcul biliar inclavat la nivelul canalelor
biliare ce leaga ficatul de vezica biliara, pancreas si intestinul subtire.Daca exista un calcul inclavat
la nivelul canalului biliar comun, medicul il poate elimina cu ajutorul instrumentarului introdus de-a
lungul endoscopului.
Colangiografia cu rezonanta magnetica
Rezonanta magnetica este un test care se foloseste de un camp magnetic si de pulsuri de
radiofrecventa pentru vizualizarea imaginii diferitelor organe si tesuturi ale corpului omenesc.
Colangiografia cu rezonanta magnetica poate fi efectuata in loc de ERCP deoarece este mai putin
invaziva. Poate fi folosita pentru localizarea calculilor inaintea interventiei chirurgicale
(colecistectomie laparoscopica) sau pentru detectarea diverselor afectiuni de la nivelul canalului
biliar sau al vezicii biliare. Nu poate fi folosita pentru indepartarea calculilor inclavati la nivelul
canalelor biliare.
Computer tomografia abdominala (CT)
Se bazeaza pe formarea unor imagini tridimensinale ale structurilor interne ale organismului cu
ajutorul unui scaner. Aceasta investigatie nu este folosita de rutina in evaluarea litiazei biliare, dar
poate fi utila in planificarea unui alt tip de tratament decat interventia chirurgicala.
Persoanele cu calculi biliari care nu prezinta simptome deobicei nu primesc tratament. In anumite
situatii, medicii pot recoamnda tratamentul chirurgical pentru calculii asimptomatici.
Colecistectomia
Pentru pacientii cu calculi situati in vezica biliara, tratamentul presupune indepartarea chirurgicala
a vezicii biliare (colecistectomie). Cu toate ca vezica biliara joaca un rol important in digestie, ea
nu este vitala pentru supravietuire. Dupa ce vezica biliara este eliminata, bila produsa in ficat este
transportata prin intermediul cailor hepatice in canalul biliar comun si direct in intestinul subtire.
Indepartarea vezicii biliare poate avea un impact redus asupra digestie si deobicei nu necesita o
modificare drastica a dietei. La un procent mic de pacienti pot apare simptome usoare cum ar fi
scaune moi, gaze si balonare.
Se recomanda interventia chirurgicala in caz de:
- prezenta de simptome severe si frecvente

antecedente de complicatii (colecistite acute, pancreatite acute, fistule bilio-digestive)

asocierea unei patologii ce creste riscul de complicatii: vezicula de portelan
calculi cu diametrul > 2 cm
vezica biliara ectopica.

Colecistectomia este o procedura sigura si care pot fi efectuata prin clasic (chirurgia deschisa) sau
laparoscopic ( mai putin invaziva). Interventia pe abdomen deschis poate fi efectuata in cazul in
care laparoscopia nu este o optiune. Marea majoritate a interventiilor chirurgicale pe abdomen
deschis sunt efectuate dupa ce s-a incercat efectuarea unei colecistectomii laparoscopice.
Interventia pe abdomen deschis poate fi considerata o alegere mai buna daca sangele nu se
coaguleaza normal, anatomia zonei vezicii biliare nu este normala sau exista foarte multe cicatrici
de la interventiile chirurgicale anterioare.Colecistectomia clasica necesita deobicei 3-5 zile de
spitalizare, urmate de mai multe saptamani de recuperare la domiciliu.
Aproximativ 80% din colecistectomii sunt efectuate laparoscopic. In timpul colecistectomiei
laparoscopice sunt efectuate 4-5 incizii foarte mici la nivelul abdomenului prin care se introduce o
camera video si instrumentele chirurgicale. Avantajele interventiei laparoscopice sunt:
- perioada de spitalizare dupa interventia laparoscopica este mai redusa decat cea pentru
interventia efectuata pe abdomen deschis; pacientii sunt de obicei externati in aceeasi zi sau dupa
o zi de spitalizare in comparatie cu 2 pana la 4 zile pentru cei cu interventie pe abdomen deschis.
- recuperarea este mult mai rapida si mai putin dureroasa dupa interventia laparoscopica decat
dupa cea efectuata pe abdomen deschis
- perioada de timp pana la reluarea activitatilor cotidiene, inclusiv revenirea la serviciu, este mai
scurta dupa interventia chirurgicala (7 pana la 10 zile comparativ cu 4 pana la 6 saptamani in cazul
interventiei pe abdomen deschis).
Colangiopancreatografia endoscopica retrograda (ERCP)
Investigatia presupune manevrarea de catre medic a unui tub flexibil ce prezinta atasat o camera
de luat vederi, numit endoscop, de-a lungul esofagului si al stomacului pana la nivelul canalelor ce
dreneaza ficatul si vezica biliara. Daca la nivelul canalului biliar comun se gaseste un calcul, acesta
poate fi uneori indepartat cu ajutorul endoscopului. Medicul largeste deschizatura canalului biliar
de la nivelul intestinului si indeparteaza calculului cu ajutorul unui cos mic. In conditiile in care
tratamentul chirurgical de indepartare a vezicii biliare previne reaparitia calcullilor biliari, ERCP-ul
este de obicei cea mai buna optiune calculii aflati la nivelul canalelor biliare. Totusi, aceasta
metoda de tratament poate fi folosita si la pacientii ce nu sunt apti pentru o interventie
chirurgicala.

Tratamentul medicamentos
Medicamentele care contin acizi biliari sunt folosite pentru a dizolva calculii biliari de colesterol. Cu
toate ca aceste medicamente sunt sigure si bine tolerate, ele pot fi utilizate numai in cazul
pacientilor cu calculi biliari mici. Majoritatea pacientilor trebuie sa ia medicamentele timp de luni
sau chiar ani pentru a fi eficiente. Sunt contraindicatii relative pentru tratamentul medicamentos:
calculii pigmentari, calculii radioopaci, calculii cu diametrul > 1,5 cm, vezica biliara ce nu se
opacifiaza la colecistografia orala.
Litotritia extracorporeala
Una dintre cele mai moderne tehnici (litotritie extracorporeala) consta in distrugerea acestor
calculi cu ajutorul undelor electromagnetice, fara utilizarea bisturiului.Poate fi utilizata singura sau
in asociere cu medicatia bazata pe acizi biliari. Metoda, care astazi este rar folosita, a fost utilizata
in cazul persoanelor ce prezinta o inflamatie cronica a vezicii biliare si care nu sunt suficient de
puternici pentru a suporta o interventie chirurgicala; totusi, nu este indicata in tratamentul
colecistitei acute.
Acest tratament nu este utilizat deobicei la pacientii cu mai multi calculi sau un calcul mare.
Litotritia este asociata cu o rata de succes scazuta si un grad mare de durere postoperatorie.

Colecistostomie percutana
Acest procedeu poate duce la indepartarea temporara a simptomatologiei in cazul unei vezici biliare
inflamate pana cand ERCP-ul sau interventia chirurgicala pot fi efectuate. Aceasta procedura
presupune plasarea unui tub de dren prin peretele abdominal pana la nivelul vezicii biliare. Aceasta
interventie este efectuata uneori pentru cei ce nu sunt apti pentru o interventie chirurgicala.
Tratamente naturiste
Pentru a preveni formarea calculilor biliari, dar si pentru a favoriza eliminarea lor poti apela la
ceaiurile din plante cu actiune coleretica (stimuleaza faciliteaza activitatea veziculei biliare) si
colagoga (stimuleaza eliminarea bilei).
Brusturele stimuleaza functiile hepato-biliare. Se pun 1-2 lingurite de radacina maruntita la un
litru de apa clocotita, se fierb timp de doua minute, apoi se acopera vasul si se lasa la infuzat 15
minute. Ceaiul se bea caldut, in decursul unei zile.
Papadia este un remediu eficient impotriva constipatiei, insuficientei biliare, colecistitei.
Infuzia se prepara cu o lingurita de planta uscata la 200 ml apa clocotita, se acopera 10 minute. Se
beau doua-trei cani pe zi, dupa mesele principale.
Rozmarinul este, de asemenea, util in dischinezia biliara. Se foloseste sub forma de infuzie: o
lingurita de planta la 200 ml apa clocotita, se acopera si se lasa sa infuzeze timp de 10 minute,
dupa care se strecoara. Ceaiul se bea caldut, cate doua-trei cani pe zi.
Cicoarea are efect colagog, coleretic si depurativ. Este de ajutor in colecistita, constipatie,
hepatita cronica. O lingurita de radacina de cicoare sau de frunze taiate marunt (sau un amestec
din acestea doua) se pune in 250 ml apa clocotita si se lasa sa infuzeze 10 minute. Se beau douatrei cani de ceai pe zi, inaintea meselor principale.
Anghinarea are efect colagog, coleretic si antimicrobian. Se utilizeaza infuzia preparata din
doua lingurite de planta la 300 ml apa in clocot. Se indulceste cu miere de albine si se beau cate
100 ml de trei ori pe zi, inaintea meselor principale. In acelasi mod se poate prepara infuzia din
frasin, care are si efect antiinflamator. Din ceaiul de frasin se bea o jumatate de pahar de trei pe
zi, dupa mesele principale.
Se amesteca radacina de papadie (10 g), flori de musetel (10 g) si sunatoare (40 g). Se pun doua
lingurite din acest amestec in 300 ml apa fiarta, se lasa vasul acoperit 10 minute, apoi se strecoara.
Se beau doua cesti de ceai pe zi, pe stomacul gol.
Pentru eliminarea calculilor biliari se poate urma o cura de 6 saptamani cu suc de ridiche
neagra: se beau dimineata, pe stomacul gol, 100 ml suc proaspat, cantitate care se creste progresiv
pe parcursul a trei saptamani, pana se ajunge la 400 ml pe zi (se creste cu 100 ml pe saptamana).
Urmatoarele trei saptamani cantitatea de suc consumata zilnic se scade treptat, pana se ajunge din
nou la 100 ml.
Profilaxie
Mentinerea unei greutati optime - Este importanta mentinerea unei greutati optime. Studiile
arata ca pierderea voita in greutate (dieta, nu pierderea datorata unor afectiuni) urmata de
cresterea in greutate nedorita, poate creste riscul de formare a calculilor biliar, in special in cazul
femeilor. Daca este necesara pierderea in greutate, aceasta trebuie facuta gradat. In cazul unei
diete, telul este de a pierde intre 0,5 kg si 0,7 kg pe saptamana.Sunt de evitat dietele ce duc la o
pierdere rapida in greutate si cele de infometare. Dietele ce duc la o pierdere rapida in greutate
trebuie supervizate de un medic specialist. De asemenea, este recomandabila consultarea medicului
specialist in ceea ce priveste administrarea pe parcursul dietei a medicamentelor ce reduc riscul de
aparitie a calculilor biliari.
Dieta echilibrata cu mese regulate - Studiile arata ca mesele luate regulat si care au in
compozitia lor si grasimi (acestea determina golirea vezicii biliare) pot ajuta la prevenirea aparitiei
litiazei biliare. Este recomandat consumul de cereale integrale si fibre, precum si de alimente ce
contin calciu (acesta se gaseste in legumele verzi si in produsele lactate). Consumul de grasimi
animale (saturate) si de alimente cu un continut ridicat de colesterol trebuie limitat.
Exercitiile fizice regulate - Exercitiul fizic sustinut poate reprezenta un mod de reducere a
riscului de aparitie a litiazei biliare. Un studiu a demonstrat ca femeile, ce efectueaza in mod

regulat exercitii fizice, au un risc redus de a fi supuse unei operatii de indepartare a vezicii biliare.
Efectuarea de exercitii fizice timp de 2-3 ore pe saptamana a redus riscul la aceste femei cu 20%.

Colecistita, bila lenesa

Colecistita- este o inflamare a vezicii biliare- organ situat in partea dreapta a abdomenului,
imediat sub ficat (fixat de ficat); acest organ mai este cunoscut si sub denumirile de colecist
sau fiere. Vezica biliara are un rol importanta in digerarea grasimilor, prin substanta pe care o
contine in ea, bila. Cea mai frecventa cauza a colecistitei este litiaza colecistica (blocajul
cauzat de calculi). Cauzele care provoaca aceasta afectiuni sunt: o alimentatie cu prea multe
grasimi, stresul, obezitatea, diabetul, supararea, sarcina, contraceptivele orale. Colecistita
este mai frecventa la femei decat la barbati.
Simptomele: dureri de cap, febra, dureri abdominale (care pot radia in spate sau in umarul
drept), varsaturi, greata, diaree, oboseala. In cele mai multe cazuri aceste manifestari dispar
de la sine, iar afectiunea trece fara vreun tratament specia, alteori se cronicizeaza. Iar in
cazurile cele mai grave vezica se poate sparge , ducand la peritonita.

Remedii naturiste in colecistita

Suc de ridichie neagra- o cura de trei saptamani cu suc de ridichie neagra (150 ml impartit
in 3 doze zilnice) de doua ori pe an. Pentru rezultate mai bune mesele sa fie compuse
preponderent din cruditati, pe cat posibil neprelucrate termic, luate la ore fixe si cu pauza
pentru odihna de minim jumatate de ora dupa ele. Si sucul de grepfrut este bun iar curele se
fac de trei ori pe an si au o durata de 30 zile ( 300 ml suc de grepfrut, impartit in 3 d0ze
zilnice).
Tinctura de galbenele- se ia cate o lingurita diluata in apa cu o jumatate de ora inainte de
mesele principale. O cura dureaza trei saptamani si are efect antiinflamator asupra
colecistului, normalizand secretia de bila si ajuta la varsarea ei in duoden. Are si efect de
stimulare a digestiei. Incercati acest remediu si bila lenese va fi o amintire.
Prune- sunt indicate in colicistita, proaspete, in cura de minim doua saptamani cel puin cate
500 g in perioada in care sunt aceste fructe. Curata bila si sunt si laxative.
Ridichile- ajuta la macinarea calculilor biliari, se consuma de mai multe ori pe zi in cura de
cel putin o luna de zile pentru a da rezultate.
Semintele de negrilica- luate ca atare sau sub forma de ulei, ajuta in colicistita distrugand
pietrele, si mai sunt bune si in combaterea infectiilor.
Ceaiul de merisor- este bun pentru drenarea vezicii biliare si dizolvarea pietrelor.
Ghimbirul- este un remediu bun pentru tratamentul bilei lenese, adica in drenarea ei .
Atentie! trebuie evitat in colecistita acuta, caci agraveaza durerile si putand impinga pietrele
direct in caile biliare, provocand blocaje care necesita interventii chirurgicale de urgenta.

10

Morcov- este util pentru dezintoxicarea organismului, tratarea hepatitei si a tuturor

afectiunilor biliare. Regleaza deasemenea tranzitul intestinal fiind un remediu util atat in
diaree, cat i n constipatie. Morcovii se poat consuma atat cruzi cat i preparati. Un pahar
de suc de morcovi baut n fiecare dimineata este un remediu in toate afectiunile biliare si da
o culoare sanatoasa tenului.
Orz verde- este indicat sub forma de germeni cate 100g pe zi impartiti in doua portii, pentru
multele vitamine i substanele minerale pe care le contin. De asemenea foarte bun si sucul
de orz verde, obtinut din mladite de pana la 20 cm cu ajutorul storcatorului de fructe. Se ia
cate 20 ml subtiat cu apa, de trei ori pe zi, cu o jumatate de ora inainte meselelor principale.
Este un remediu foarte bun in colecistita. Preparate din orz verde puteti gasi si in comert in
magazinele naturiste.
Papadia- este planta cea mai des folosita pentru efectul ei depurativ fiind si un excelent
stimulator al funciei hepatice provocand contracia vezicii biliare si implicit evacuarea ei.
Este bine sa se consume minim 2 cani de ceai de papadie pe zi, ceai ce ajuta la dublarea
evacuari bilei. Este de asemenea un bun regenerator al sangelui datorita multiplelor
vitamine pe care le contine papadia (B1, B2, B3, B6, C i E dar si minerale: calciu, potasiu,
magneziu, sodiu si fier. Se pot utiliza si frunzele de papadie in diferite combinatii de salate
crude, fiind mult mai valoroase.
Sfecla rosie- se consuma fiarta sau cruda sub form de salata in combinatie si cu alte
radacinoase sau chiar sub forma de suc. Sucul de sfecla rosie este indicat sa se ia in doze
de cate 100 ml de trei ori pe zi simplu sau in combinatie si cu alte sucuri. Contribuie la
drenarea vezicii.
Sunatoarea- se infuzeaza o lingurita de planta maruntita in 250 ml apa fiarta timp de 10
minute si se consuma minim trei cani pe zi. Ajut in colecistita, avand un efect de drenare a
vezicii si este buna si in calmarea sistemului nervos. Se poate utiliza si ulei de sunatoare,
cate o lingurita dimineata pe stomacul gol.
Infuzii in colecistita se mai pot face si din urmatoarele plante: albastrele, menta, macese, flori
de salcam, galbenele.
Drenarea vezicii-se incalzeste 20-30 ml ulei de masline si il amestecati cu sucul unei
jumatati de lamaie; beti amestecul cu inghitituri mici, apoi culcati-va pe partea dreapta, in
pozitia fetala (cu genunchii indoiti).

11

Utilizarea de plante medicinale in tratarea

"bilei lenese"
Se pot folosi urmatoarele plante medicinale: aloe, anghinare, brustur, calomfir, cerentel, isop,
lamaie, lichen de Islanda, linarita, maces, maslin, orz, paducel, porumb, pufulita cu flori
mici, revent, ridiche, roiba, roinita, rostopasca, rotunjoara, rozmarin, scanteiuta, schinel,
sfecla rosie, siminoc, sparanghel, splinuta, sporis, sunatoare, sofran, talpa gastei, tei,
trifoi de balta, telina, turita mare, unguras, valeriana, visin.
Modul de folosire al plantelor medicinale:
Aloe (Aloe vera) se ia cate 1 cm de planta care se inghite de 3 ori pe zi, cu 15 minute,
inainte de mesele principale. Se poate face zilnic. Are si un efect laxativ. Se poate folosi
si gelul care exista la toate magazinele naturiste si care se va folosi conform indicatiilor
producatorului.
Anghinare (Cynara scolymus)- din acest ceai se va pune 2 lingurite de planta la 250
ml apa (1 cana) apa clocotita. Se lasa apoi timp de 15 minute acoperit. Se strecoara si
se va bea tot indulcit cu miere. Si dupa acest ceai este bine sa se stea culcat pe partea
dreapta15 minute si sa se bea cald. Se pot bea 2 ceaiuri pe zi. Se poate consuma
perioade lungi de timp.
Brustur (Arctium lapa) se pun 2 lingurite de radacina maruntita la 500 ml apa si se
fierb pentru 10 minute. Se strecoara. Se consuma in cursul zilei ajutand la drenarea
veziculei biliare si fiind si laxativ.
Calomfir (Melittis melissophyllum) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml
apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume
cate 1 cana dupa fiecare masa.
Cerentel (Geum urbanum) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate
1 cana dupa fiecare masa. Este indicata la cei care sufere si de diaree.
Isop (Hisopus officinalis) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate
1 cana dupa fiecare masa .
Lamaie (Citrus lemon) se spala o lamaie cu multa apa, apoi se taie in doua si se
stoarce sucul. Pulpa si coaja se taie marunt si se pune cu 250 ml apa la fiert. Se lasa sa
fiarba pana se moaie coaja. Se stinge focul si se lasa acoperit sa se raceasca. Dupa
racire se strecoara peste sucul obtinut anterior. Se indulceste cu miere (daca nu exista
contra indicatii) si se consuma zilnic cate un astfel de ceai ajutand la dizolvarea
depunerilor din bila si la eliminarea malului.
Lichen de Islanda (Cetraria islandica) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250

12

ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se

consume cate 1 cana dupa fiecare masa.
Linarita (Linaria vulgaris) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate
1 cana dupa fiecare masa
Maces (Rosa canina) 1 lingurita de planta maruntita (Seminte) se pune la 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate
1 cana dupa fiecare masa. Ajuta si la dizolvarea calculilor.
Maslin(Olea europeae) se indica folosirea a cate unei linguri de ulei preferabil extra
virgin sau presat la rece in fiecare dimineata la trezire, apoi se sta 15 minute, culcat pe
partea dreapta.
Orz (Hordeum vulgare) se macina semintele si se consuma sub diferite forme zilnic. De
asemenea este indicata folosirea sucului obtinut din mladite tinere cate 20 ml de 3 ori pe
zi, perioade mai lungi de timp. In comert exista preparate cu acesta si in acest caz se va
respecta indicatia producatorului.
Paducel (Crataegus monogyra) se indica sa se foloseasca daca exista asociata si o
afectiune a inimii, se va pune cate 1 lingurita de planta maruntita (frunze si flori) la 250
ml de apa clocotita. Se lasa apoi acoperit timp de 15 minute. Se strecoara si se pot bea
2-3 cani pe zi. In cazurile in care se folosesc fructele se ia cantitate dubla de plante.
Porumb (Zea majs) 1 lingurita de planta maruntita (matase de porumb) se pune la 250
ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se
consume cate 1 cana dupa fiecare masa
Pufulita cu flori mici (Epilobium parviflorum) 1 lingurita de planta maruntita se pune
la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se
consume cate 1 cana dupa fiecare masa
Revent (Rheum palmatum) 1 lingurita de planta maruntita (preferabil radacina) se pune
la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se
consume cate 1 cana dupa fiecare masa. Are si efect laxativ si diuretic.
Ridiche (Raphanus sativum niger) se indica folosirea sucului de ridiche cate 2 lingurite
de 3 ori pe zi, pentru drenarea fierei. Se poate si sa marunteasca calculii.
Roiba (Rubia tinctoria) 1 lingurita de planta maruntita la 250 ml apa clocotita. Se lasa
apoi timp de 15 minute acoperit si apoi se strecoara. Se pot consuma 2-3 cani pe zi.
Dizolva pietrele si ajuta chiar si la cancer. Se poate folosi perioade lungi de timp.
Roinita (Melissa officinalis) - se va pune cate 1 lingurita de planta maruntita la 250 ml

13

apa clocotita. Se lasa apoi timp de 15 minute acoperit si apoi se strecoara. Se pot
consuma 2-3 cani pe zi.
Rostopasca (Chelidonia majus) se pune o crenguta (preferabil proaspata) de planta la
250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se foloseste in
cursul intregii zile fara a se depasi, fiind toxica in cantitate mai mare. Asigura si calmarea
durerilor.

Rotunjoara (Glechoma hederaceum) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa

clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate
1 cana dupa fiecare masa
Rozmarin (Rozmarinus officinalis) se va pune 1 lingurita din planta maruntita la 250
ml apa clocotita. Se lasa apoi timp de 15 minute acoperit si apoi se strecoara. Se pot
consuma 2-3 cani pe zi.
Scanteiuta (Anagallis erecte) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate
1 cana dupa fiecare masa
Schinel (Cnicus benedictus) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate
1 cana dupa fiecare masa
Sfecla rosie (Beta vulgaris rubra) se indica consumul radacinii crude in salate,
eventual cu suc de lamaie si hrean (care si el ajuta la drenarea bilei), de asemenea se
poate consuma sub forma de suc fiind foarte util la curatirea ficatului.
Siminoc (Helichrisum arenarium) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate
1 cana dupa fiecare masa
Sparanghel (Asparagus officinalis) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml
apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume
cate 1 cana dupa fiecare masa
Splinuta (Solidago vrigaurea) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate
1 cana dupa fiecare masa
Sporis (Verbena officinalis) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate
1 cana dupa fiecare masa
Sunatoare, Daca este prezenta si insomnia, adica omul nu poate dormi atunci se va

14

face si un ceai din; Talpa gastei (Leonorus cardiaca) cu sunatoare (Hipericum

perforatum)- se vor pune cate 1 lingurita din fiecare din aceste plante la 250 ml apa
clocotita. Se acopere pentru 10 minute, dupa care se strecoara. Se va consuma la ore
18- 1 cana de ceai indulcit cu miere. Se consuma cald.
Sofran (Crocus sativus) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa clocotita.
Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate 1 cana
dupa fiecare masa
Talpa gastei (Leonorus cardiaca) se foloseste pentru efectele de calmare in cazul
nervozitatii,1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere
pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume cate 1 cana dupa fiecare
masa Daca este prezenta si insomnia, adica omul nu poate dormi atunci se va face si un
ceai din; talpa gastei cu sunatoare- se vor pune cate 1 lingurita din fiecare din aceste
plante la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, dupa care se strecoara. Se
va consuma la ore 18- 1 cana de ceai indulcit cu miere. Se consuma cald.
Tei (Tylia tomentosa) 1 lingurita de planta maruntita (flori fara bractee) se pune la 250
ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se
consume cate 1 cana dupa fiecare masa
Trifoi de balta (Menyanthes trifoliata) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml
apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se consume
cate 1 cana dupa fiecare masa
Traista ciobanului (Capsela bursa pastoris) 1 lingurita de planta maruntita se pune la
250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoara. Se indica sa se
consume cate 1 cana dupa fiecare masa
elina (Apium graveolens) 1 lingurita de planta maruntita la 250 ml apa clocotita. Se
lasa apoi timp de 15 minute acoperit si apoi se strecoara. Se pot consuma 2-3 cani pe
zi. Se poate consuma si radacina cruda ca salata fiind foarte utila sau suc 20 ml de 3 ori
pe zi, impreuna cu alte sucuri de legume.
Turita mare (Agrimonia eupatoria)1 lingurita de planta maruntita la 250 ml apa
clocotita. Se lasa apoi timp de 15 minute acoperit si apoi se strecoara. Se pot consuma
2-3 cani pe zi. Se indica in special atunci cand exista pietre care trebuie eliminate. Nu se
depaseste doza putand produce eliminarea prea multor depuneri si atunci se infunda
canalele.

Unguras (Marrubium vulgare) se va pune apoi 1 lingurita din acest ceai la o cana de apa
clocotita. Se lasa apoi acoperit pentru 15 minute. Se strecoara si se bea acest ceai
eventual indulcit cu miere. Dupa ce se bea imediat se va culca pe partea dreapta timp
de 15 minute. Este unul din ceaiurile cele mai utile la aceasta afectiune si regleaza si
afectiunile inimii, intarind inima.
Valeriana (Valeriana officinalis) Daca aceste ceaiuri nu ajuta se va lua insa 10 picaturi

15

de Tinctura de valeriana tot seara inainte de culcare cu 1-2 ore. Aceasta se pune in 100
ml apa si se bea.
Visin (Cerasus vulgaris) 1 lingurita de cozi de cirese sau visine se pun la 250 ml apa si
se fierb timp de 10 minute, apoi se strecoara. Se pot consuma 3 cani pe zi, pentru
efectul diuretic si de curatire a organismului de depuneri.

16