Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Glomerulonefrita Acuta
Glomerulonefrita Acuta
Generalitati
Glomerulonefrita acuta
Glomerulonefrita acuta este o afectiune renala caracterizata prin inflamatia
glomerulilor renali, adesea declansata ca urmare a unui trigger imun. Inflamatia si
proliferarea locala de tesut glomerular poate determina leziuni ale membranei
bazale glomerulare, mezangiului si endoteliului capilar renal. In cadrul
glomerulonefritei acute pacientii acuza aparitia brusca a unor semne si simptome
precum hematurie, proteinurie, edeme, hipertensiune. Glomerulonefrita poate sa
apara in cadrul unor afectiuni renale sau ca urmare a unor boli sistemice.
Glomerulonefrita poate sa apara la orice varsta, insa cea postinfectioasa este mai
frecventa la copii. Forma poststreptococica este mai des diagnosticata la pacientii
cu varsta intre 6 - 10 ani. Doar 10% dintre cazuri sunt diagnosticate la adultii cu
varsta peste 40 de ani. Glomerulonefrita ramane una din principalele cauze de
aparitie a insuficientei renale cronice (aceasta recunoscand o astfel de etiologie in
25% din cazuri). In forma sa acuta, glomerulonefrita are o mortalitate (la copii) de
pana la 7%, insa in majoritatea cazurilor starea pacientului se amelioreaza ca
raspuns la tratament.
Cuprins articol
Generalitati
Cauze
Mecanism fiziopatologic
Simptomatologie
Investigatii paraclinice
Tratament
Complicatii
Prognostic
CauzeSus
Cauzele de aparitie a glomerulonefritei acute sunt grupate in postinfectioase, renale
si sistemice. Acestea sunt descrise in cele ce urmeaza.
- Cauzele postinfectioase: cel mai adesea este vorba de infectii cu specii de
Streptococ (de exemplu Streptococ de grup A, beta-hemolitic), dar si alte bacterii au
fost implicate (Stafilococi, Mycobacterii, Salmonella, Treponema pallidum,
actinobacili). Pot sa apara si dupa infectii virale (cu Cytomegalovirus, virusuri
Coxsakie, virus Epstein Barr, virus hepatitic B) sau parazitice (cel mai adesea cu
Plasmodium malariae, Plasmodium falciparum, Schistosoma, Toxoplasma), dupa
abcese viscerale, endocardite, pneumonie;
- Cauzele sistemice: in principal vasculite (granulomatoza Wegener), boli de colagen
(lupus eritematos sistemic), vasculita de hipersensibiltate, crioglobulinemia,
poliarterita nodoasa, purpura Henoch Schonlein, sindromul Goodpasture.
Glomerulonefrita poate sa apara si ca urmare a unor tratamente sistemice cu
peniciline, sau compusi cu aur;
- Afectiuni renale: boli glomerulare primare (glomerulonefrita
membranoproliferativa, boala Berger, glomerulonefrita mezangiala proliferativa
pura).
Mecanism fiziopatologicSus
Leziunile glomerulare caracteristice glomerulonefritei acute sunt rezultatul formarii
si depunerii in situ a unor complexe imune. Ca urmare a acestor depozite, se
modifica structura glomerulara, glomerulii aparand edematiati si prezentand
infiltrate cu celule inflamatorii, iar la analiza cu microscopul electronic se poate
evidentia si prezenta locala a imunoglobulinelor si fractiunilor complementului.
SimptomatologieSus
Glomeronefrita acuta este o afectiune cu debut brusc, uneori in plina stare de
sanatate. Pacientul tipic pentru o astfel de afectiune este baiat, cu varsta intre 2 14 ani, la care se observa aparitia edemelor periorbitale si faciale, adesea in
contextul unei infectii poststreptococice.
In unele situatii pacientii pot avea un tabloul clinic dominat de semne si simptome
induse de afectiunea sistemica de baza, care poate precipita aparitia
glomerulonefritei. In functie de unele boli frecvent asociate glomerulonefritei,
pacientul poate prezenta:
- Triada specifica granulomatozei Wegener: sinuzita, infiltrat pulmonar, nefrita;
Investigatii paracliniceSus
In vederea stabilirii diagnosticului pozitiv de glomerulonefrita acuta, medicul trebuie
sa investigheze foarte atent pacientul. Se va incepe prin realizarea anamnezei, in
cadrul careia se vor stabili caracteristicile principalelor simptome, momentul
debutului si evolutia in timp a acuzelor. In vederea identificarii unor eventuali
triggeri se va efectua si un sumar al celor mai importante afectiuni recente din
istoricul medical al pacientului si se vor analiza si eventualele boli cronice.
Examenul fizic al pacientilor pare uneori normal, insa in majoritatea cazurilor este
dominat de prezenta edemului, hipertesiunii si oliguriei:
- Edemul este localizat cel mai adesea la nivelul fetei, in special in regiunea
periorbitala;
- Hipertensiunea apare la peste 80% dintre pacienti;
- Hematuria este si ea observata;
- Eruptii cutanate: in cazul nefritei lupice apare in mod clasic rashul malar;
- Artrita;
- Examenul neurologic poate sa apara anormal, pacientul manifestand o stare
generala de confuzie (mai ales daca au aparut complicatii precum encefalopatia
hipertensiva).
Alte semne care pot fi inregistrate la examenul fizic, dar care nu sunt foarte
specifice si nici foarte frecvente includ: faringita, impetigo, infectii respiratorii acute,
durere abdominala, castig ponderal, paloare cutanata, ulcere orale, purpura
palpabila. In urma efectuarii anamnezei si a examenului fizic se poate ridica
suspiciunea clinica de glomerulonefrita acuta.
Medicul trebuie insa sa acorde foarte mare atentie tuturor detaliilor deoarece exista
4 sindroame renale care pot mima foarte bine simptomele din etapele initiale ale
glomerulonefritei:
- Purpura anafilactoida cu nefrita;
- Glomerulonefrita cronica cu acutizare;
- Hematurie idiopatica;
- Nefrita familiala.
TratamentSus
Glomerulonefrita nu este, de obicei, o afectiune care sa puna viata pacientului in
pericol (cat timp semnele vitale sunt normale si nu exista afectiuni cronice). Insa,
ComplicatiiSus
Complicatiile glomerulonefritei acute pot fi numeroase si includ:
- Microhematurie (anomalie prezenta in buletinele de analize ale urinii) care poate
persista chiar si ani de zile;
- Progresie a declinului functiei glomerulare;
- Evolutie spre scleroza;
- Hipoalbuminemie si anasarca (edem generalizat);
- Edem pulmonar.
PrognosticSus
Prognosticul pacientilor variaza foarte mult in functie de etiologia glomerulonefritei,
de exemplu:
- In glomerulonefrita poststreptococica, prognosticul pe termen lung este in general
bun. Majoritatea pacientilor sunt complet asimptomatici dupa 5 ani de la finalizarea
tratamentului, si doar 1-3% dintre ei au risc de a se confrunta cu insuficienta renala
cronica;
- Prognosticul pacientilor cu proteinurie masiva, hipertensiune severa si cresteri
semnificative ale nivelului creatininei este mult mai rezervat;
- Prognosticul este influentat negativ si in situatia in care pacientul are complicatii
cardiopulmonare sau neurologice.