Sunteți pe pagina 1din 17

Mecanismul

Digestiei

Digestia - definiie
Totalitatea modificrilor

fizice si chimice pe care


le sufer alimentele
pentru descompunerea
substanelor
chimice
complexe in compui
chimici mai simpli, care
sa poat strbate pereii
intestinului
Rolul
principal
in
digestie
revine
substanelor digestive

Aparatul digestiv
Digestia incepe

n
gur se continu apoi
n stomac (gaster),
intestinul subire
(absorbia
hranei
producndu-se numai
la nivelul intestinului
subire).

Etapele procesului de digestie


Ingerarea alimentelor
Transformarea

alimentelor in substane
simple
Asimilarea

substanelor

simple
Eliminarea

nedigerabile

resturilor

Digestia la nivelul cavitaii bucale


Se realizeaz:
Fragmentarea alimentelor,
Amestecarea alimentelor cu enzima din
saliva (amilaza salivara sau ptialina)
Are loc descompunerea:

Amidonul

dextrina + maltoza

Se formeaz bolul alimentar care parcurge in continuare

faringele, esofagul spre stomac (deglutiia si tranzitul esofaringian)


Atenie nu ingerai alimente in graba, in condiii de oboseala si

tensiune nervoasa (boli digestive)

Digestia la nivelul stomacului


Alimentele se mbiba cu

sucul gastric
Sucul
gastric
este
format din 2 enzime:

Pepesina
Labfermentul (presura)

In stomac:

Continua
digestia
amidonului pana la
inactivarea ptialinei

Digestia la nivelul stomacului


Sub aciunea pepsinei
Proteinele

albumine + peptone

Sub aciunea labfermentului


Cazeina

coaguleaza

pepsina

Se formeaza chimul gastric care trece in

intestinul subire

Digestia la nivelul intestinului subire


Se finalizeaz digestia sub aciunea a 3

sucuri digestive:
Biliar
Pancreatic
Intestinal

Sucul biliar

Emulsioneaz grsimile si le disperseaz in


picturi foarte fine

Digestia la nivelul intestinului subire


Sucul pancreatic contine enzime care acioneaz

asupra tuturor elementelor nutritive:

Proteazele

Amilazele

Proteine

Tripsina

Glucide (amidon)

peolipeptide
glucide simple

Lipaze

Grasimi emulsionate
acizi grasi + glicerina
Sucul intestinal contine enzime care actioneaza
asupra:
Proteinele
aminoacizi
Proteinelor

Glucidelor

Glucide

monozaharide

Dup digestie.
Substanele

simple, solubile, trec prin


peretele intestinal in snge, fiind asimilate
Dup absorbie, elementele nutritive sunt
transportate, pe cale sanguina si limfatica,
spre ficat, de unde sunt dirijate in funcie de
necesitile organismului, astfel:
Producere de energie
nlocuirea unor esuturi uzate sau vtmate
Depozitare (substane de rezerva)

Procesul de metabolism
Metabolismul - totalitatea transformrilor biochimice i

energetice care au loc n esuturile organismului viu.


Metabolismul este un proces complex, care are la baz
dou procese opuse:
catabolism
- totalitatea proceselor chimice de
degradare a substanelor din organism; se produce n
special ruperea legturilor dintre atomii de carbon, din
moleculele diferitelor substane; acest tip de reacii este
nsoit de eliberare de energie (reacie exoterm).
anabolism - procesele chimice de biosintez a
substanelor ce intr n alctuirea materiei vii. Reaciile
anabolice se caracterizeaz prin consum de energie i
se numesc reacii endergonice (reacii endoterme).

Procesul de metabolism
Fiecare

organism prezint dou feluri de cheltuieli


energetice:
cheltuieli fixe, minime, necesare meninerii funciilor
vitale (respiraie, circulaie, activitatea sistemului nervos)
- metabolismul bazal

cheltuielile variabile, n funcie de activitatea muscular,


digestiv sau termoreglatoare - metabolismul

energetic variabil

Procesul de metabolism
METABOLISMUL BAZAL se determin n anumite condiii speciale:

repaus fizic i psihic


repaus digestiv de 12 ore i post proteic de 24 ore. Ingestia de
proteine crete metabolismul bazal cu 30%, fenomen denumit aciunea
dinamic specific a proteinelor (ADS).
repaus termoreglator.
stare de veghe. Metoda de determinare este calorimetric indirect.
Metabolismul bazal variaz n funcie de numeroi factori fiziologici:

vrsta, sex, felul de via etc.

Procesul de metabolism
METABOLISMUL ENERGETIC VARIABIL

Cheltuielile energetice ale organismului pot crete n cursul eforturilor


fizice de 10-20 de ori fa de cele bazale. Munca fizic necesit mult
energie, care trebuie acoperit prin consum sporit de alimente
energetice. n raport cu gradul efortului fizic prestat, cheltuielile
energetice se clasific n cinci categorii:
Cheltuieli energetice de repaus
Cheltuieli energetice din efortul fizic uor
Cheltuieli energetice n efortul fizic greu
Cheltuieli energetice n efortul fizic foarte greu.

Schema de combinare corecta a alimentelor

Aceasta schema de "bun simt" va arata cum se pot


combina corect alimente vitale pentru a permite o digestie
optima, pentru a produce energie si pentru a va fortifica
organismul.

Nota

Nu trebuie amestecate niciodat proteinele cu carbohidraii.


O salata cu frunze poate fi mncata mpreuna cu orice proteine,
carbohidrai sau grsimi.
Grsimile inhiba digerarea proteinelor. Daca trebuie sa mncai o
grsime combinata cu o proteina, mncai si o salata de legume
combinate. Ii va contrabalansa efectul inhibitor asupra digestiei.
Nu trebuie sa bei lichide in timpul mesei sau dup masa.

* Introduse in lista pentru lmurire, dar nu sunt


recomandate.

Mulumesc pentru
atenie !