Sunteți pe pagina 1din 19

Auditul financiar

1. Ce reprezint conceptul de audit i cel de audit financiar.


Audit examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i
independente prin raportarea ei la un criteriu, standard, norm de calitate n vederea satisfacerii nevoilor
unor utilizatori de informaii.
Audit financiar verificarea i certificarea conturilor anuale, a situaiilor financiare, de ctre un
profesionist competent i independent n vederea exprimrii opiniei acestuia asupra realitii datelor
cuprinse n documentele anuale de sintez.
Auditorul financiar este persoana fizic sau juridic ce dobndete aceast calitate prin atribuirea ei de
ctre Camera Auditorilor Financiari din Romnia, calitate care i d dreptul la exercitarea independent a
mandatului de auditor financiar.
2. Care sunt documentele de referin internaionale care stau la baza activitii de audit financiar.
In Romania au fost adoptate Norme Nationale de Audit in anul 1999 facand din Standardele internationale
baza normelor nationale la care s-au adaugat prevederi legale de audit specifice tarii noastre.
3. n ce const obiectivul unui audit al situaiilor financiare.
Obiectivul unui audit al situaiilor financiare const n exprimarea de ctre auditor a unei opinii potrivit
creia situaiile financiare au fost ntocmite, sub toate aspectele semnificative, n conformitate cu un cadru
general de raportare financiar identificat. Pentru a exprima opinia auditorului se folosete de regul
formula ofer o imagine fidel sau prezint n mod corect sub toate aspectele semnificative ,cele dou
formulri fiind echivalente.
4.Care sunt formele auditului financiar din punct de vedere al structurii organizatorice care-l execut.
Formele auditului financiar din punct de vedere al structurii organizatorice care l execut sunt:
1. audit financiar exercitat de ctre compartimentele de audit intern ale entitilor economice private sau
publice;
2. inspecii de audit exercitate de ctre Ministerul Finanelor Publice prin organele sale centrale i locale n
legtur cu anumite obiective la instituiile publice;
3. audit financiar exercitat de ctre auditori, persoane fizice sau juridice aparinnd Camerei Auditorilor ca
organizaie profesional independent;
4. audit financiar exercitat de ctre Curtea de Conturi la instituii publice i la ageni economici n legtur
cu formarea i utilizarea resurselor publice;
5. audit financiar exercitat la comanda entitilor de ctre prsoane juridice cu statut internaional avnd ca
obiect de activitate auditul financiar.
5. Ce reprezint auditul de regularitate.
Auditul de regularitate reprezint examinarea situaiilor financiare, sub aspectul respectrii ansamblului
principiilor, regulilor procedurale i metodologice care sunt aplicabile domeniului auditat.
6. Ce este auditul performanei.
Auditul performanei examineaz dac criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor i sarcinilor
entitii audiate sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor i apreciaz dac rezultatele sunt conforme cu
criteriile de eficien, eficacitate i economicitate.
1

7. Ce este auditul intern.


Auditul intern reprezint o activitate organizat independent n structura unei entiti i n directa
subordonare a conductorului acesteia, care const n efectuarea de verificri, inspecii i analize ale
sistemului propriu de control intern , n scopul evalurii obiective a msurii n care acesta asigur
ndeplinirea obiectivelor entitii i utilizarea resurselor n mod economic, eficace i eficient, precum i
pentru a raporta managementului constatrilor fcute, slbiciunile identificate i aciunile de corectare a
deficienelor i de ameliorare a sistemului de control intern.
8. Care este organizarea auditului intern.
Auditul public intern n Romnia are o organizare piramidal avnd o coodonare unitar la nivel naional i
compartimente de audit mai mici sau mai mari la nivelul entitilor publice.
Privit din punctul de vedere al modului de organizare sunt considerate ca avnd caracter de audit intern,
auditul financiar organizat i exercitat la nivelul entitilor publice sau private, precum i cel organizat la
nivelul instituiilor publice guvernamentale prin structurile proprii create n acest sens.
9. Care sunt unitile care au obligaia legal de a organiza audit intern.
Auditul intern se organizeaz n mod obligatoriu de ctre urmtoarele entiti:
- companii i societi naionale
- regii autonome
- societi comerciale
- bnci
- societi de asigurare i reasigurare
- societi de valori imobiliare
- alte sociti care opereaz pe piaa de capital.
10. Care sunt regulile de organizare a auditului intern.
Auditul intern se organizeaz respectnd obligatoriu urmtoarele reguli:
- independen i obiectivitate
- competen i rspundere profesional
- asigurarea calitii i ndeplinirea conformitii.
n detaliu regulile de organizare a auditului intern se refer la obligativitatea managementului din cadrul
entitilor de a ine seama de:
- Scopul, autoritatea i responsabilitatea activitii de audit intern s fie definit n concordan cu definiia
auditului intern i s fie aprobate de organele de conducere a entitilor.
- Activitatea de audit intern va fi independent de mnagement, iar auditorii interni vor fi obiectivi n
exercitarea meseriei lor.
- Auditorii interni raporteaz n cadrul organizaiei, la nivelul la care le permite s i ndeplineasc
responsabilitile.
- Auditorii interni sunt liberi de orice interferen n determinarea scopului auditului intern i n exercitarea
profesiei lor. Auditorii interni trebuie s aib o atitudine imparial, o atitudine corect i vor evita conflictele
de interese.
- Dac independena i obiectivitatea sunt submitate n fapt sau aparent, detaliile subminrii vor fi
dezvluite prilor implicate. Natura dezvluirilor va depinde de situaie.
- Auditorii interni vor evita evaluarea unor operaiuni specifice pentru care ei au rspuns anterior.
- Auditorii interni vor raporta unui management independent, alternativ, dac exercit activiti pentru
structuri organizatorice pentru acre eful executiv al auditului are responsabiliti operative.
- Auditorii interni trebuie s posede cunotinele, aptitudinile i competena necesar pentru a exercita
responsabilitile care le revin.

- eful executiv al auditului sau auditorul intern, dup caz, va trebui s obin ndrumare competent i
asisten dac personalulu de audit intern este lipsit de cunotine, aptitudini sau competene pentru a
exercita o parte sau ntregul angajament.
- Auditorii interni trebuies aib suficiente cunotine pentru a identifica indiciile ce arat c a fost comis
o fraud. Aceasta presupune ca auditorii interni s cunoasc caracteristicile fraudei, tehnicile folosite pentru
comiterea fraudei i tipurile de fraud legate de activitatea audiat. Auditorii interni nu se substituie
persoanelor care au ca prim responsabilitate detectarea i investigarea fraudei.
- auditorii interni i exercit rspunderea profesional lund n considerare:
- dimensionarea adecvat a volumului de munc pentru atingerea obiectivelor angajamentului;
- complexitatea relativ i pragul de semnificaie, supuse procedurilor de audit intern al
problemelor relevante;
- conformitatea controlului i proceselor de management al riscului conducerii;
- posibilitatea unor nereguli sau abateri semnificative;
- costul activitii de audit intern n raport cu beneficiile poteniale.
- Procedurile de audit, chiar atunci cnd sunt ndeplinite cu rspundere profesional, nu garanteaz c
fraudele vor fi depistate. n orice caz, auditorii interni vor fi ateni la riscurile i expunerile ce pot permite
frauda. Atunci cnd controlul nu reduce aceste riscuri, auditorul va trebui s investigheze n continuare
existena fraudelor. Dac exist suficiente indicii privind comiterea unei fraude, auditorul intern va
recomanda o investigare, dup caz.
11. Enumerai obiectivele auditului public intern.
Obiectivele auditului public intern sunt:
a.) asigurarea obiectiv i consilierea, destinate s mbunteasc sistemele i activitile entitii publice;
b.) sprijinirea ndeplinirii obiectivelor entitii publice printr-o abordare sistematic i metodic, prin care se
evalueaz i se mbuntete eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului
i a proceselor administrrii.
12. Care sunt structurile organizatorice ale auditului public intern.
Auditul public intern la nivel naional are urmtoarele structuri:
a.) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI);
b.) Unitatea Central de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI);
c.) Compartiment de audit public intern la nivelul entitilor publice.
13. Care sunt atribuiile compartimentelor de audit public intern.
UCAAPI are urmtoarele atribuii principale:
a.) elaboreaz, conduce i aplic o strategie unitar n domeniul auditului public intern i monotorizeaz la
nivel naional aceast activitate;
b.) dezvolt cadrul normativ n domeniul auditului public intern;
c.) dezvolt i implementeaz proceduri i metopdologii uniforme, bazate pe standardele internaioanle,
inclusiv manualele de audit intern;
d.) dezvolt metodologii n domeniul riscului managerial;
e.) elaboreaz Codul privind conduita etic a auditorului intern;
f.) avizeaz normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate n domeniul auditului
publicintern;
g.) dezvolt sistemul de raportare a rezultatelor activitii de audit public intern i elaboreaz raportul anual,
precum i sinteze, pe baza rapoartelor primite;
h.) efectueaz misiuni de audit public intern de interes naional cu implicaii multisectoriale;
i.) verific respectarea normelor, instruciunilor, precum i a Codului privind conduita etic a auditorului
intern de ctre compartimentele de audit public intern i poate iniia msurile corective necesare, n
cooperare cu conductorul entitii publice n cauz;
j.) coordoneaz sistemul de recrutare i de pregtire profesional n domeniul auditului public intern;
3

k.) avizeaz numirea/destituirea efilor compartimentelor de audit public intern din entitile publice;
l.) coopereaz cu Curtea de Conturi i cu alte instituii i autoriti publice din Romnia;
m.) coopereaz cu autoritile i organizaiile de control financiar public din alte state, inclusiv din Comisia
European.
CAPI are urmtoarele atribuii principale:
a.) dezbate planurile strategice de dezvoltare n domeniul auditului public intern i emite o opinie asupra
direciilor de dezvoltare a acestuia;
b.) dezbate i emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI n domeniul auditului public
intern;
c.) dezbate i avizeaz raportul anual privind activitatea de audit public interni l prezint Guvernului;
d.) avizeaz planul misiunilor de audit public intern de interes naional cu implicaii multisectoriale;
e.) dezbate i emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes naional cu implicaii
multisectoriale;
f.) analizeaz importana recomandrilor formulate de auditorii interni n cazul divergenelor de opinii dintre
conductorul entitii publice i auditorii interni, emind o opinie asupra consecinelor neimplementrii
recomandrilor formulate de acetia;
g.) analizeaz acordurile de cooperare ntre auditul intern i cel extern referitor la definirea conceptelor i la
utilizarea standardelor n domeniu, schimbul de rezultate din activitatea propriu-zis de audit, precum i
pregtirea profesional comun a auditorilor;
h.) avizeaz numirea i revocarea directorului general al UCAAPI.
Compartimentul de audit public intern are urmtoarele atribuii:
a.) elaboreaz norme metodologice specifice entitii publice n care i desfoar activitatea, cu avizul
UCAAPI sau al organului ierarhic superior, n cazul entitilor publice subordonate;
b.) elaboreaz proiectul planului de audit public intern;
c.) efectueaz activiti de audit public intern pentru a evalua dac sistemele da management financiar i
control ale entitii publice sunt transparente i sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate,
economicitate, eficien i eficacitate;
d.) informeaz UCAAPI despre recomandrile nensuite de ctre conductorul entitii publice, audiate,
precum i despre consecinele acestora;
e.) raporteaz periodic asupra constatrilor, concluziilor i recomandrilor rezultate din activitile sale de
audit;
f.) elaboreaz raportul anual al activitii de audit public intern;
g.) n cazul identificrii unor iregulariti sau posibile prejudicii, raporteaz imediat conductorului entitii
publice i structurii de control intern stabilite.

14. Prezentai modul de exercitare a auditului intern la entitile publice.


Pag. 34-36
16. Care sunt inspeciile de audit intern: organizare i atribuii.
nfiinarea inspeciilor de audit intern s-a realizat n anul 2000 de Ministerul Finanelor cu scopul
principal de a verifica legalitatea utilizrii fondurilor publice.
Ele se organizeaz dup cum urmeaz:
a.) la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat i bugetelor
fondurilor speciale, de ctre Direcia audit intern din cadrul Ministerului Finanelor;
b.) la ordonatorii principali de credite al bugetelor locale, precum i la ordonatorii secundari i teriari de
credite, de ctre serviciile de audit intern din structura direciilor generale ale finanelor publice i
controlului financiar de stat judeene, respectiv de ctre Direcia audit intern din structura Direciei generale
a finanelor publice i controlului financiar de stat a municipiului Bucureti.
4

Atribuiile generale privind efectuarea inspeciilor pentru auditul intern sunt :


a.) efectuarea de inspecii ori de cte ori exist indicii ale unor abateri de la legalitate sau de la regularitate
n efectuarea de operaiuni;
b.) efectuarea inspeciilor n toate cazurile n care exist sesizri ale contabililor efi n legtur cu
efectuarea de operaiuni pe propria rspundere a ordonatorilor de credite, fr viza de control financiar
preventiv propriu;
c.) sesizarea Curii de Conturi de ctre persoana care a emis ordinul de serviciu pentru efectuarea inspeciei,
n cazul n care se stabilete existena unor abateri de la legalitate sau de la regularitate care au produs sau ar
putea produce pagube pe seama fondurilor publice sau a ptrimoniului public, iar actele constatatoare aferente
nu au fost contestate n termen ori contestaia a fost respins n ntregime sau n parte.
17. Prezentai aspectele caracteristice ale relaiei audit intern-audit extern.

auditorul extern trebuie sa ia in considerare activitatile specifice auditului intern si efectele acestora,
daca exista, asupra procedurilor de audit extern
auditul intern inseamna o activitate de evaluare in cadrul unei entitati, activitate care reprezinta un
serviciu efectuat in favoarea entitatii
pentru ca auditorul extern are responsabilitatea exclusiva pentru opiniile sale referitoare la audit si
pentru determinarea naturii, duratei si gradului de cuprindere a procedurilor de audit extern, anumite
parti ale activitatii de audit intern pot fi utile auditorului extern
aria de aplicabilitate si obiectivele auditului intern variaza considerabil si depind de dimensiunea si
structura entitatii, precum si de cerintele conducerii acesteia.

18. Ce este auditul financiar extern.


Este considerat audit extern acea activitate de auditare care se organizeaz i se exercit din afara entitilor
ageni economici indiferent de forma de proprietate asupra capitalului i instituii publice indiferent de
modul de subordonare.
19. Care sunt modalitile organizatorice ale auditului extern n Romnia.
n Romnia auditul extern se realizeaz n urmtoarele modaliti organizatorice:
- persoane fizice i juridice care au calitatea de auditori financiari i care sunt coordonai de ctre Camera
Auditorilor Financiari;
- audit asupra legalitii (audit de regularitate) i asupra performanei (eficien, eficacitate i
economicitate) formrii i utilizrii fondurilor publice. Aceste forme de audit se exercit de ctre Curtea de
Conturi.
20. Ce este Camera Auditorilor Financiari.
A fost nfiinat ca persoan juridic autonom i organizaie profesional de utilitate public fr scop
lucrativ. Ea a primit sarcina s exercite n numele statului, activitatea de organizare, coordonare i autorizare
a activitii de audit financiar.
21. Care este structura organizatoric a Camerei Auditorilor Financiari.
Organele de conducere ale Camerei:
Conferinta Camerei
Consiliul Camerei
Biroul Permanent al Consiliului Camerei
Comisia de auditori statuari ai Camerei
Comisia de Apel
Aparatul executiv al Camerei format din:
5

a)Secretarul General
b)Departamente executive dupa cum urmeaza:
-Departamentul de invatamant si admitere
-Departamentul de servicii pentru membri
-Departamentul de monitorizare si competenta profesionala
-Departamentul de conduita si disciplina profesionala
-Departamentul de servicii general
-Departamentul de relatii internationale
22. Care sunt atribuiile Camerei Auditorilor Financiari.
Camera Auditorilor Financiari are urmatoarele atributii:
I.Elaborarea reglementarilor privind:
1.Regulamentul de organizare si functionare al Camerei, care cuprinde in principal, prevederi referitoare la:
Organele de conducerei ale Camerei si modul de desemnare a acestora
Atributiile si raspunderile Camerei
Regulile de atribuire si retragere a calitatii de auditor financiar
Cerintele privind riscul profesional in exercitarea activitatii de audit financiar
Abaterile, sanctiunile si procedurile disciplinare
2.Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar
3.Standardele de audit financiar
4.Programa analitica pentru examenul in vederea accesului la profesia de auditor financiar
5.Normele privind controlul calitatii auditului financiar
6.Normele privind pregatirea profesionala continua a auditorilor financiari
7.Normele minimale de audit financiar
8.Standardele de audit intern
9.Normele de audit intern, in conformitate cu standardele internationale in domeniu
10.Normele privind perioada de pregatire, practica profesionala a stagiarilor in activitatea de audit financiar
II.Elaborarea si aprobarea regulilor si procedurilor pentru aplicarea legii, in limitele si competentele stabilite
prin aceasta.
III.Atribuirea calitatii de auditor financiar si emiterea de autorizatii pentru exercitarea independenta a acestei
profesii.
IV.Organizarea si urmarirea programului de pregatire continua a auditorilor financiari.
V.Controlul calitatii activitatii de audit financiar.
VI.Promovarea actualizarii legislatiei prin institutiile abilitate, precum si a normelor de audit financiar, in
concordanta cu reglementarile institutiilor profesionale europene si internationale.
VII.Elaborarea si urmarirea aplicarii normelor interne privind activitatea Camerei.
VIII.Retragerea temporara sau definitiva a dreptului de exercitare independenta a profesiei de auditor
financiar in conditiile prevazute de prezentul regulament.
IX.Reprezentarea profesiei de auditor financiar din Romania din institutiile si organizatiile profesionale
europene si internationale.
23. Prezentai unitile pentru care auditul financiar asupra situaiilor financiare se realizeaz de
ctre Camera Auditorilor Financiari.

Entitatile economice care aplica reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a 78/660 a
Comunitatii Economice Europene (CEE) si cu Standardele Internationale de Contabilitate
Societatile comerciale cotate pe pietele secundare de valori mobiliare.

24. Care este relaia stat - Camera Auditorilor Financiari.


Interferentele in ce priveste organizarea si exercitarea activitatii CAF consta in:
Autoritatea de stat urmareste permanent ca reglementarile emise de Camera, deciziile si hotararile
luate de catre organele de conducere ale acesteia sa nu contravina reglementarilor legale.
In cazul in care Autoritatea de Stat constata ca nu sunt respectate conditiile si obligatiile prevazute de
lege, aceasta este in drept sa ia masurile legale prevazute de lege care se impun pentru ca activitatea
Camerei sa intre in legalitate.
25.Care sunt conditiile pentru obtinerea calitatii de auditor financiar.
A.Persoanele fizice:
Sa fie licentiate ale unei facultati cu profil economic si sa aiba o vechime in activitatea financiarcontabila de minimum 4 ani sau sa aiba calitatea de expert contabil, respectiv de contabil autorizat cu
studii superioare economice
Sa fi promovat testul de verificare a cunostintelor in domeniul financiar contabil pentru accesul la
stagiu
Sa fi satisfacut pe parcursul stagiului cerintele Codului privind conduita etica si profesionala in
domeniul auditului financiar
Sa fi efectuat un stagiu practic de 3 ani in activitatea de audit financiar sub indrumarea unui auditor
financiar activ, stagiul putand incepe dupa indeplinirea cumulativa a conditiilor prevazute mai sus
Sa fi promovat examenul de aptitudini profesionale
B.Persoanele juridice:
Persoanele fizice care efectueaza auditul financiar al situatiilor financiare in numele societatilor de audit
financiar trebuie sa indeplineasca conditiile persoanelor fizice si majoritatea drepturilor de vot trebuie
detinuta direct sau indirect de persoane fizice active ori de societati de audit financiar care satisfac
conditiile prevazute la litera A.
26.Care sunt conditiile pentru a exercita profesia de auditor financiar.
A.Persoanele fizice trebuie:
Sa posede o calificare profesionala in audit financiar sau in profesii asimilate acestuia, atribuite de alt
stat in acord cu reglementarile specifice din acel stat
Sa fi fost pentru cel putin 3 ani auditor financiar independent sau angajatul, asociatul, actionarul unei
societati ori al unui grup de societati care au in obiectul de activitate auditul financiar.
Sa satisfaca cerintele Codului de etica profesionala al Federatiei Internationale a Contabililor(IFAC)
Sa faca dovada ca poseda cunostintele cerute de statul roman pentru desfasurarea activitatii de audit
financiar in Romania.
B.Persoanele juridice care au dobandit calitatea de auditori financiari intr-un stat strain sau care fac parte
dintr-un grup de societati in care majoritatea actionarilor sau angajatilor detin calitatea de auditor financiar in
statul respectiv sau care sunt membri ai camerei.
27.Care sunt situatiile de incompatibilitate ale auditorilor financiari.

Auditorii financiari, membri activi ai Camerei, in exercitarea independenta a profesiei trebuie sa fie
liberi si perceputi a fi liberi de orice constrangere care ar putea aduce atingere principiilor de
independenta, obiectivitate si integritate profesionala.
Auditorii financiari, membri activi ai Camerei, nu pot sa isi exercite profesia la o entitate economica
daca sunt angajati ai acesteia, ori daca au relatii care conduc la situatii de incompatibilitate sau
conflict de interese.
Auditorii financiari activi nu pot desfasura activitati de audit financiar si audit intern care
prejudiciaza sau care pot prejudicia integritatea, obiectivitatea, independenta ori reputatia
7

profesionala, astfel cum acestea sunt definite de Codul privind conduita etica si profesionala in
domeniul auditului financiar sau al auditului intern.
Daca pe durata exercitarii profesiei auditorul financiar activ nu indeplineste conditiile pentru
exercitarea acesteia, are obligatia sa renunte imediat la indeplinirea contractului si sa notifice
clientului asupra motivului renuntatii la contract.

28.Prezentati mijloacele prin care CAF monitorizeaza activitatea auditorilor financiari activi.

Auditorii financiari activi, membri ai Camerei au obligatia ca in exercitarea profesiei sa coopereze cu


Camera si sa se asigure ca toate persoanele in asociere cu acestea coopereaza cu Camera in aplicarea
legii, normelor si regulamentului de organizare
Auditorii financiari activi, membri ai Camerei au obligatia sa conduca evidenta corecta a activitatii
lor si sa prezinte Camerei toate datele si informatiile necesare pentru a permite acesteia sa desfasoare
in mod eficient procesul de monitorizare
Auditorii financiari activi au obligatia de a intocmi si de a prezenta Camerei, pana la data de 31
Martie a anului urmator, raportul anual asupra activitatii pentru anul expirat
Auditorii financiari, persoane fizice active sau persoane juridice, care sunt angajati, administratori
sau actionari ai unei firme de audit financiar si nu efectueaza aceasta activitate in nume propriu, vor
transmite Camerei o declaratie, in care vor specifica aceasta situatie.

29.Care sunt regulile generale pe care trebuie sa le respecte auditorii financiari in desfasurarea
activitatii lor.

Sa nu incheie contractul daca in ultimii 2 ani anteriori acceptarii acestuia au fost administratori sau
angajati ai clientului ori ai unei entitati economice din cadrul aceluiasi grup
Sa nu incheie contractul daca in conducerea sau actionariatul semnificativ al clientului ori al unei
entitati economice din cadrul aceluiasi grup se regasesc rude sau afini pana la gradul al IV lea ai
auditorului financiar
Pe parcursul desfasurarii activitatii de audit nu pot efectua operatiuni contabile pentru clientul
respectiv, insa pot face recomandari prinvind inregistrarile contabile
Daca desfasoara activitati de contabilitate, consultanta, fiscalitate sau alte activitati profesionale
similare, sa nu accepte contract pentru activitatea de auditor financiar la acelasi client
Contractul de audit financiar incheiat cu clientul trebuie sa cuprinda clauza de confidentialitate si
eventualele conditii speciale, adaptate de la caz la caz
Sa respecte hotararile Camerei referitoare la eventualele limitari in timp ale numarului contractelor
care pot fi incheiate cu acelasi client.

30.Care sunt normele procedurale pe care auditorii trebuie sa le aplice.

Standardele internationale de audit financiar, adoptate integral de Camera, Normele minimale de


audit financiar, Standardele de audit intern si Normele de audit intern, precum si alte norme
profesionale elaborate de Camera
Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar si Normele privind
pregatirea profesionala continua a auditorilor financiar, emise de Camera
Procedurile de control al calitatii activitatii de audit financiar, emise de Camera
Normele referitoare la obligatiile financiare privitoare la cotizatii si tarife
Normele privind asigurarea pentru riscul profesional

31.Care sunt situatiile in care se poate retrage calitatea de auditor financiar.

Pierderea calitatii de auditor financiar


8

Neachitarea cotizatiilor si altor obligatii anuale la termenele stabilite de Consiliul Camerei


Aplicarea sanctiunii de excludere din Camera prin hotarare ramasa definitiva
Reorganizarea persoanei juridice, in conditiile prevazute de lege.

32.Ce este registrul auditorilor financiari.


Documentul in care sunt inscrisi toti auditorii financiari, persoane fizice si juridice, activi si non-activi.
Acesta se publica anual in monitorul oficial al Romaniei.
33.Care sunt drepturile auditorilor financiari.

Sa exercite independent profesia in care ei trebuie sa fie liberi si perceputi a fi liberi de orice
constrangere care ar putea aduce atingere principiilor de independenta, obiectivitate si integritate
profesionala
Membrii Camerei, persoane fizice sau juridice, pot folosi in exercitarea profesiei titlul de auditor
financiar AF
Sa aleaga si sa fie alesi in organele de conducere cu rol reprezentativ de decizie si de control ale
Camerei
Membrii alesi au dreptul la un vot in sedintele organelor de conducere cu rol reprezentativ, de decizie
si de control ale Camerei

34.Prin ce se asigura riscul profesional in cazul auditorilor financiari.


AF trebuie sa aiba in vigoare un contract de asigurare de raspundere civila profesionala pentru toata
perioada in care desfasoara efectiv activitate in calitate de AF, auditor intern sau pentru alte activitati
desfasurate prin exercitarea calitatii de AF.
35.In ce consta auditul extern asupra formarii si utilizarii resurselor publice.
Auditul formarii si utilizarii resurselor publice impune in mod deosebit asigurarea caracterului obiectiv,
profesionist si independent al modului de organizare al acestei activitati.Ca urmare, este aproape unanim
acceptat ca realizarea acestei activitati cu respectarea conditiilor de activitate si independenta nu se poate
efectua decat prin organisme special create care sa functioneze in afara puterii executive(Guvernului).
36.In ce consta necesitatea organizarii auditului extern asupra formarii si utilizarii resurselor publice.

Intr-un stat democratic care respecta drepturile fundamentale ale cetatenilor sai, acestia, in calitatea
lor de platitori de impozite si taxe au dreptul sa cunoasca din surse obiective, profesioniste si
independete cum se respecta legile, regulile si criteriile de performanta in ceea ce priveste formarea si
utilizarea fondurilor provenite din impozite, taxe si contributii.
Auditul intern, oricat de performant ar fi, in organizare si exercitare, nu poate avea obiectivitatea si
independenta celui extern pentru a furniza informatii contribuabililor

37.Care sunt elementele organizatorice si functionale care asigura independenta auditului extern
asupra formarii si utilizarii resurselor publice.
In principiu, independenta unor asemenea institutii este asigurata prin legea fundamentala-Constitutiaprecum si prin legi si reguli care stabilesc sistemul de organizare si functionare a lor.
38.Care sunt obiectivele de control si audit ale Curtii de Conturi.

Formarea si utilizarea resurselor bugetare de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale
bugetelor unitatilor administrativ teritoriale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete
9

Constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur


Formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne
si externe
Utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si trasferurilor si a altor forme de
sprijin financiar din partea statului sau a unitatilor administrativ teritoriale
Constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia mediului, imbunatatirea
calitatii conditiilor de viata si de munca
Utilizarea fondurilor puse la dispozitia Romaniei de catre UE prin programul SAPARD si a
cofinantarii aferente

39.Care sunt unitatile ce intra sub incidenta controlului Curtii de Conturi.

Statul si unitatile administrativ teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept public, cu


serviciile si institutiile lor publice, autonome sau neautonome
Banca Nationala a Romaniei
Regiile Autonome
S.C.-urile la care statul,unitatile administrativ teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome
detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social
Organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, valori sau
fonduri, intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin statutele lor se prevede
acest lucru.

40.Enumerati cerintele pe care gestionarea fondurilor publice trebuie sa le indeplineasca.

Cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonantate, platite si inregistrate conform reglementarilor


legale si in concordanta cu prevederile legii bugetare
Modificarile aduse prevederilor initiale ale bugetelor sunt autorizate si daca s-au facut in condiile
legii
Curtea analizeaza legalitatea concesionarii sau inchirierii de bunuri proprietate publica
Exactitatea si realitatea bilanturilor contabile si a conturilor de profit si pierdere
Economicitatea, eficacitatea si eficienta achizitiilor publice

41.Care este structura organizatorica a Curtii de Contrui la nivel central si local.


Conducerea Curtii de Conturi este asigurata de catre:
Plenul Curtii de Conturi format din 18 consilieri de conturi numiti de catre Parlament care sunt
considerati membrii Curtii de Conturi
Comitetul de conducere format din presedinte, vicepresedinte, presedinte de sectie si trei consilieri de
conturi alesi de Plen
Presedintele si vicepresedintele care sunt numiti de catre Parlament dintre cei 18 consilieri de conturi
La nivel central Curtea este structurata pe divizii conduse de catre un consilier de conturi. Diviziile se
organizeaza pe domenii de activitate(ordine publica, buget de stat, buget asigurari sociale, sanatate, regii
autonome, invatamant, etc) si au in componenta directii de specialitate conduse de catre un director.
La nivel teritorial in cadrul fiecarui judet exista Camere de Conturi care au in componenta controlori
financiari condusi de un director.
42.Ce este metodologia de exercitare a auditului financiar.

10

Auditorii financiari nu pot utiliza metode si tehnici de exercitare a activitatii lor care sa difere de la unul la
altul, de la o organizatie profesionala la alta sau de la o tara la alta.Acest lucru ar ingreuna procesul de
comunicare, de culegere si de transmitere, precum si de utilizare a informatiilor obtinute in procesul de audit.

43.In ce consta calitatea unei misiuni de audit financiar.


Consta de fapt in asigurarea, pe baza utilizarii unei metodologii unitare si recunoscuta international ca
reprezentand cea mai buna practica in domeniu, a cel putin urmatoarelor cerinte:
Sa descopere erorile sau abaterile existente in domeniul audiat
Sa convinga pe utilizatorul informatiilor(concluzii recomandari) ca acestea sunt valoroase, reale,
stabilite in mod obiectiv si independent
44.Care sunt documentele care stau la baza stabilirii metodologiei de audit.

Standarde de audit financiar ale Federatiei Internationale a Contabililor(IFAC)


Standardele internationale de audit elaborate de organizatia internationala a institutiilor supreme de
audit(INTOSAI)
Liniile directoare europene de aplicare a standardelor de audit INTOSAI
Recomandarile Curtii de Conturi Europene si a grupul de lucru SIGMA in ce priveste elaborarea de
manuale de audit

45.Enumerati etapele unei misiuni de audit.


1.Planificarea auditului
Intelegerea activitatii entitatii auditate
Stabilirea materialitatii
Evaluarea riscului de audit
Determinarea obiectivelor si a ariei de aplicabilitate a auditului financiar
Abordarea auditului
Esantionarea in procesul de audit
Planul de audit
Elaborarea programelor detaliate de audit
2.Executia auditului
Obtinerea probelor de audit
Evaluarea sistemului de control intern
Efectuarea procedurilor de fond
Efectuarea procedurilor analitice si stabilirea concluziilor auditului
3.Raportarea-elaborarea raportului de audit si a altor documente adiacente, precum si formularea opiniei de
audit si a recomandarilor
4.Alte activitati legate de auditul financiar
46.Care sunt factorii pe care-i are in vedere un auditor in parcurgerea etapei de intelegere a
activitatii entitatii auditate.
Factorii externi pot include factori politici, legislativi sau factori privind modul in care opereaza entitatea,
factori economici si sociali.Cadrul legislativ este unul din cei mai importanti factori externi.Intelegerea
activitatii entitatii implica cunoasterea cadrului legislativ sub incidenta caruia functioneaza entitatea. Este
11

foarte importanta intelegerea legislatiei si a modificarilor aparute deoarece acestea pot influenta procesul
auditului.
Factorii interni includ planul strategic si planurile anuale ale entitatii auditate, informatiile ce se refera la
sistemele de management, contabil si control intern si operatiunile economico-financiare efectuate de
entitate, rapoartele precedente de audit intern si extern, sistemul si politica contabila, precum si gradul de
utilizare al sistemului informatic in activitatea entitatii.

47.Ce este materialitatea in audit.


Materialitatea este un concept care defineste importanta sau semnificatia unei operatiuni economice din
ansamblul operatiunilor efectuate de entitatea auditata, operatiune care prin omisiunea consemnarii ei sau
consemnarea eronata in documentele financiar contabile, ori prin efectuarea ei cu incalcarea prevederilor
legale, ar modifica substantial situatiile financiare elaborate de entitate.Totodata, materialitatea exprima
nivelul maxim acceptat al erorilor identificate in urma verificarii operatiunilor selectate prin esantionare.
48.Ce inseamna materialitatea prin valoare.
Cand stabilim materialitatea prin valoare, nivelul acesteia trebuie sa fie corelat cu cel mai important element
din cadrul situatiilor financiare.Pentru a stabili materialitatea prin valoare, auditorul trebuie sa determine
nivelul cel mai mare al erorilor pe care acesta il poate accepta, considerat individual sau impreuna cu alte
erori din cadrul populatiei.Acest nivel stabilit nu influenteaza semnificativ situatiile financiare si in
consecinta deciziile utilizatorilor acestor situatii.(Pag.84)
49.Ce reprezinta materialitatea prin natura.
Un element(sau grup de elemente) care este nematerial ca valoare poate fi considerat material datorita naturii
inerente sau caracteristicilor sale.Atunci cand auditorul decide daca un element este material prin natura,
trebuie sa ia in considerare urmatoarele:
compararea tranzactiilor auditate cu reglementarile ce privesc entitatea auditata, precum si cu acele
reglementari care se refera la ramura din care face parte entitatea
marimea entitatii, luand in calcul activele totale, veniturile brute etc
entitatea-factori asociati cum ar fi:data infiintarii entitatii,profitul realizat anual,cifra de afaceri(p.85)
50.Ce este materialitatea prin context.
O eroare sau o omisiune poate fi considerata materiala datorita contextului sau circumstantelor in care apare.
De asemenea, un element poate fi material prin context datorita efectelor sale asupra unor puncte cheie ale
situatiilor financiare, cum ar fi:
transformarea unui profit in pierdere sau viceversa
schimbarea unei tendinte din situatiile financiare, in general sau privind anumite articole
marirea artificiala a pierderilor peste limitele reglementate si prezentarea lor ca atare in situatiile
financiare(pg.86)
51.Ce este pragul de materialitate.
Pragul de materialitate este nivelul maxim admisibil de eroare acceptat pentru a putea decide daca conturile
sunt corecte sau nu.
52.Care este relatia dintre materialitate si riscul de audit.
12

53.Ce este riscul de audit.


Reprezinta riscul pe care auditorul il atribuie unei opinii de audit neadecvate, atunci cand situatiile financiare
contin informatii eronate material.
54.Explicati modelul riscului de audit.
Reprezinta o forma cantitativa a relatiilor dintre riscul de audit(RA), riscul inerent(RI), riscul de control(RC)
si riscul de nedetectare(RN).
RA=RI*RC*RN
Auditorul trebuie sa stabileasca riscul de audit pe baza cunoasterii modelului pentru risc, care are la baza
conceptia potrivit careia factorii de risc afecteaza sansele ramanerii erorilor materiale in conturi dupa ce
auditul a fost incheiat.
55.Ce este riscul inerent.
Reprezinta susceptibilitatea unui sold al unui cont sau al unei categorii de tranzactii, la informatii eronate
care ar putea fi materiale individual, sau atunci cand sunt cumulate cu informatii cumulate din alte solduri
sau tranzactii, presupunand ca nu au existat controale interne corespunzatoare.
56.Ce este riscul de control.
Reprezinta riscul ca o informatie eronata, ce ar putea aparea in soldul unui cont sau intr-o categorie de
tranzactii si care ar putea fi materiala individual sau atunci cand este cumulata cu alte informatii eronate din
alte solduri sau categorii de tranzactii, sa nu poata fi prevenita sau detectata si corectata in timp util de catre
sistemul contabil si sistemul de control intern.Cu alte cuvinte, riscul de control este acel risc care face ca
erorile din situatiile financiare sa nu poata fi detectate si corectate de catre sistemul de control intern.
57.Ce reprezinta riscul de nedetectare.
Reprezinta riscul ca o procedura de fond utilizata de auditor sa nu detecteze o informatie eronata ce exista in
soldul unui cont sau categorii de tranzactii care poate fi materiala, in mod individual sau cand este cumulata
cu informatii cumulate din alte solduri sau categorii.Riscul de nedetectare mai este definit ca fiind riscul ca
un auditor sa nu descopere acele erori materiale care nu au fost depistate de sistemul de control intern.
58.Ce este aria de aplicabilitate a auditului financiar.
Reprezinta domeniile auditate de catre auditor, pentru atingerea obiectivului auditului.
59.Ce reprezinta obiectivele auditului si care sunt ele.
Obiectivele auditului sunt acele rezultate, care se asteapta a fi obtinute in urma examinarii situatiilor
financiare.
Ele sunt:
legalitatea si regularitatea
exhaustivitatea/caracterul complet
realitatea operatiunilor
evaluarea
prezentarea si raportarea
60.Ce reprezinta abordarea bazata pe sistem in cadrul auditului financiar.

13

In cadrul acestei abordari, auditorii se bazeaza pe sistemul de control intern al entitatii auditate.De regula, in
cadrul entitatilor exista anumite proceduri de control, proiectate pentru a asigura acuratetea situatiilor
financiare, legalitatea si realitatea tranzactiilor.
61.Ce reprezinta abordarea bazata pe proceduri de fond in audit.
Acest tip de abordare intervine atunci cand auditorii nu se bazeaza pe sistemul de control intern al entitatii,
situatie in care se considera ca obiectivele auditului pot fi atinse fara efectuarea testelor de control. Din
definirea abordarii bazate pe proceduri de fond, rezulta ca sistemul de control intern al entitatii nu prezinta
incredere ceea ce inseamna ca auditorul nu obtine probe privind eficacitatea acestuia si in consecinta, pentru
realizarea obiectivelor auditului, volumul procedurilor de fond va fi mult mai mare decat in cazul abordarii
pe baza de sistem.
62.Ce reprezinta esantionarea in auditul financiar.
Esantionarea in audit reprezinta aplicarea unor proceduri de audit asupra unei parti din totalul populatiei
supuse auditarii, pentru obtinerea probelor de audit sigure, care sa caracterizeze intreaga populatie.
63.Care sunt metodele de esantionare(abordare statistica si nestatistica).
Esantionarea statistica foloseste legea probabilitatii pentru selectarea si evaluarea rezultatelor unui esantion
de audit.Aceasta presupune selectarea grupului de elemente care urmeaza a fi verificate, prin aplicarea unor
formule matematice specifice, fapt ce va permite auditorului sa obtina o concluzie valabila pentru intreaga
populatie din care s-a extras esantionul.
Esantionarea nestatistica se bazeaza mai ales pe rationamentul profesional al auditorilor, fara a folosi teoria
statistica pentru masurarea riscului de esantionare.Rezultatele nu se vor extrapola intregii populatii intrucat
esantionul selectat nu este reprezentativ.
64.Prezentati etapele esantionarii.
1.Planificarea si proiectarea esantioanelor
Atunci cand planifica si proiecteaza esantioanele,auditorul trebuie sa se asigure ca acestea vor contribui la
realizarea obiectivelor auditului.Factori ce trebuie avuti in vedere:-Obiectivele testului de audit
-Populatia din care vor fi extrase esant
-Posibilitatea folosirii stratificarii
2.Determinarea dimensiunii esantionului
Cand determina dimensiunea esantionului, auditorul trebuie sa ia in considerare riscul de esantionare,
cantitatea admisibila de erori si gradul in care sunt anticipate erorile.
3.Testarea elementelor selectate cuprinse in esantion
Auditorul va aplica proceduri de audit relevante asupra fiecarui element selectat astfel incat sa indeplineasca
obiectivul auditului.Daca un element selectat nu este potrivit pentru aplicarea procedurilor de audit, atunci
pricedura nu se poate aplica asupra unui alt element(care este selectat din nou).
4.Evaluarea rezultatelor
Scopul esantionarii, este acela ca in urma testarii esantioanelor extrase, auditorii sa formuleze o concluzie in
legatura cu erorile din intreaga populatie.
65.In ce consta importanta stratificarii in auditul financiar.
Stratificarea permite auditorului sa se concentreze asupra pozitiilor cu valori ridicate,acolo unde exista
probabilitatea identificarii celor mai mari erori.
66.Ce este riscul de esantionare.

14

Riscul de esantionare se refera la posibilitatea ca un esantion extras sa nu fie reprezentativ pentru intreaga
populatie.
67.In ce consta importanta esantionarii in audit.
Folosirea esantionarii in audit este esentiala si ii permite auditorului sa traga concluzii mai riguroase decat
utilizand alte metode, asigurand in felul acesta eficientizarea muncii de audit.
68.Care sunt elementele unui plan de audit.
Desi nu exista o forma standard a planului de audit, in general, acesta va cuprinde:
o scurta prezentare a activitatii entitatii auditate si a circumstantelor financiare, cu referire la
informatii mai detaliate, daca este cazul
cadrul juridic al auditului
detalii privind orice fapte importante, evenimente sau schimbari care au avut sau pot avea loc, efectul
lor posibil asupra operatiunilor entitatii sau asupra mediului de control si asupra auditului
o descriere a ariei de aplicabilitate a auditului si autoritatea sub care acesta este desfasurat,cerintele
de raportare
principiile contabile pe baza carora sunt pregatite situatiile financiare si acceptabilitatea lor
stabilirea materialitatii, cu referire la documentatia care stabileste motivele si bazele pentru care
aceasta a fost determinata
o sinteza a riscurilor specifice identificate, orice probleme majore posibil a fi intalnite si alte aspecte
din situatiile financiare, care in mod obisnuit necesita o atentie speciala
o evaluare a riscului de control si o calculare a riscului de nedetectare
o scurta prezentare a abordarii auditului ce urmeaza a fi adoptata
resursele umane, de timp si de buget necesare
coordonatele in legatura cu persoanele de contact din cadrul entitatii auditate
forma, continutul si utilizatorii raportului final
69.Ce sunt programele de audit.
Programele de audit consta intr-o lista a procedurilor de audit care vor fi utilizate de catre auditori pentru
auditarea fiecarei sectiuni a situatiei financiare.Este un instrument prin care auditorii si conducatorii ierarhici
ai acestora urmaresc activitatea efectiva de audit.
70.Care este continutul programelor de audit.
Pe langa procedurile de audit, in mod obisnuit un program de audit trebuie sa cuprinda si urmatoarele
elemente:
denumirea auditorului
exercitiul financiar la care se refera situatiile financiare
entitatea auditata
aria/sectiunea auditata
data inceperii si incheierii auditului
numarul de zile alocate auditului
obiectivele generale si specifice
procedurile de audit
teste de control si proceduri de fond
semnatura auditorului
data incheierii auditului
controlul calitatii auditului
15

71.Care sunt sursele de informatii pentru intocmirea programelor de audit.


Principala sursa de informatii pentru intocmirea programelor de audit o constituie planul de audit.Auditorii
vor utiliza si alte surse de informatii, interne sau externe, in masura in care sunt utile in stabilirea
procedurilor de audit.
72.Ce sunt procedurile de audit.
Procedurile de audit constituie principala componenta a programului de audit si pot fi:
teste de control si
proceduri de fond
73.Ce sunt probele de audit.
Probele de audit reprezinta informatii competente, relevante si rezonabile privind entitatea auditata, care
sustin concluziile si credibilitatea opiniei si a raportului de audit.
74.Care sunt cerintele probelor de audit.
In cadrul auditului financiar, probele de audit confirma si sustin opiniile si recomandarile din rapoartele de
audit, furnizeaza raspunsuri la solicitarile entitatii auditate si a utilizatorilor rapoartelor de audit, dovedesc
faptul ca auditorii au aplicat si respectat standardele de audit.
75.Care sunt factorii de care depinde nivelul de incredere al diferitelor probe de audit.
Buna practica recomanda ca la determinarea nivelului de incredere a diferitelor tipuri de probe de audit, sa se
tina seama de circumstantele obtinerii lor, astfel:
certitudinea sursei unei probe de audit creste atunci cand ea este coroborata cu o alta sursa
proba de audit obtinuta din surse externe independente si competente este mai credibila,decat cea
obtinuta din interiorul entitatii auditate
probele de audit documentare sunt mai credibile decat probele verbale
originalul unui document este mai credibil decat copia sa
probele verbale obtinute au o credibilitate mai mare daca sunt confirmate in scris.

76.Descrieti tehnicile de obtinere a probelor de audit.


Procedurile de fond iau forma unor metode specifice de obtinere a probelor de audit, cum ar fi:inspectia,
observarea, investigarea, confirmarea si calculul.
77.In ce consta controlul intern al unei entitati.
Sistemul de control intern al unei entitati cuprinde mediul de control si sistemul de proceduri si politici
elaborate si puse in practica pentru a asigura:
respectarea reglementarilor sub incidenta carora intra activitatea entitatii auditate
integritatea, exactitatea si realitatea inregistrarilor contabile
intocmirea corecta si la timp a situatiilor financiare
prevenirea si detectarea fraudelor si a erorilor
respectarea legalitatii si a dispozitiilor conducerii
16

protejarea activelor
protejarea informatiilor

78.Care sunt tipurile de control intern.

controlul organizational
controlul de supervizare
controlul de autorizare
controale privind realizarea operatiunilor
controlul destinat protejarii activelor
controlul fizic
controale documentare
controlul activitatii financiar-contabile

80.In ce consta testarea detaliilor tranzactiilor.


Prin testarea detaliilor tranzactiilor, obiectivul auditorului este de a obtine probe de audit, pentru a formula
concluzii privind caracterul real, exact si complet al acestora.
81.Ce este testarea soldurilor conturilor.
Constituie in fapt verificarea balantelor sintetice si balantelor analitice ale conturilor, bilanturilor contabile,
contului anual de executie bugetara, precum si a contului de profit si pierdere.
82.Ce sunt procedurile analitice.
Procedurile analitice completeaza testele de fond ale detaliilor tranzactiilor si soldurile conturilor.Cand
decide sa efectueze proceduri analitice, auditorul trebuie sa ia in considerare urmatorii factori:
disponibilitatea informatiilor pe baza carora se efectueaza proceduri analitice
credibilitatea informatiilor disponibile
relevanta informatiilor disponibile
sursele informatiilor disponibile.
83.Care sunt tehnicile specifice utilizate ca proceduri analitice.

studierea schimbarilor ce intervin intr-o balanta sintetica si analitica data, a elementelor din perioade
contabile anterioare celei raportate, care fac posibila verificarea veridicitatii unei cifre din anul curent
compararea unor informatii financiare cu rezultatele anticipate
studierea legaturilor dintre informatiile financiare si cele nonfinanciare

84.In ce constau procedurile analitice utilizate in faza de planificare a auditului.


Procedurile analitice utilizate de auditor in procesul de planificare al auditului constau in examinarea:
soldurilor conturilor si a categoriilor de operatiuni importante evidentiate in situatiile financiare
bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate ale entitatii
previziunilor rezultate pe baza interviurilor cu serviciul financiar si serviciile operationale
statisticilor si altor informatii legatre de activitatea entitatii
87.Care sunt caracteristicile raportului de audit.
17

usor de inteles
lipsit de ambiguitate
cuprinde numai constatari sustinute de probe suficiente si relevante
complet
exact
obiectiv
convingator
claritate
concis

88.In ce consta forma si continutul raportului de audit.


In elaborarea rapoartelor de audit, auditorii trebuie sa includa urmatoarele elemente de baza:
titlul raportului de audit
rezumatul executiv
introducerea generala
tratarea pe larg a obiectivelor de audit si modul de realizare a auditului
concluzii generale
recomandari
propuneri de valorificare a raportului de audit
anexe
data raportului
adresa auditorului sau a organismului de certificare
semnatura auditorilor
89.Ce sunt recomandarile in audit.
La formularea recomandarilor, auditorii vor avea in vedere existenta unei legaturi clare intre acestea si
constatarile si concluziile raportate.Pentru fiecare set de constatari si concluzii se elaboreaza recomandarile
aferente.
Recomandarile vor fi formulate numai in situatiile in care activitatea de auditare a permis identificarea unor
solutii plauzibile si eficiente pentru fiecare deficienta identificata.
Pentru usurarea prezentarii, auditorii vor tine cont de urmatoarea clasificare :
recomandari majore
recomandari intermediare
recomandari minore
90.Ce este certificatul de audit.
Certificatul de audit este o declaratie scurta, clara si explicita a concluziilor globale ale auditoriului privind
situatiile financiare ale entitatii audiate, in ceea ce priveste integritatea, acuratetea si veridicitatea acestora.
91.Ce sunt opiniile de audit:tipuri si descriere.
Opinia de audit trebuie sa stabileasca daca situatiile financiare ofera o imagine fidela, sunt intocmite sub
toate aspectele semnificative in conformitate cu reglementarile in vigoare.
Principalele tipuri de opinie:
opinia necalificata/favorabila
Auditorul emite o opinie necalificata cand pe baza probelor obtinute a ajuns la concluzia ca situatiile
financiare au fost intocmite cu respectarea principiilor si politicilor contabile aplicabile si operatiunile
financiare respecta prevederile legale si reglementarile in vigoare.
18

opinia necalificata cu paragraf explicativ/favorabila cu paragraf explicativ


In anumite circumstante, auditorii pot considera ca utilizatorul raportului nu poate obtine o intelegere
corespunzatoare asupra situatiilor financiare fara a i se atrage toata atentia asupra unor aspecte neobisnuite
sau importante care insa, nu afecteaza opinia de audit.
opinia calificata/opinia cu rezerve
Cand auditorul are indoieli sa nu este de acord cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care
sunt materiale dar nu sunt fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare, acesta exprima o
opinie calificata sau o opinie cu rezerve.
opinia adversa
Cand auditorul nu poate exprima o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare din cauza dezacordului
profund care-l impiedica sa formuleze o opinie cu rezerve, acesta refuza exprimarea unei opinii asupra
situatiilor financiare.
refuzul de a formula o opinie
cand auditorul se afla in imposibilitatea de a formula o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare
deoarece exista inexactitati in situatia financiara sau limitarea ariei de cuprinde a auditului il impiedica sa
obtina suficiente probe pentru a sustine o opinie cu rezerve.
99.Ce tipuri de riscuri in legatura cu controlul intern apar in auditarea sistemelor informatice.

lipsa dovezilor tranzactiei


procesarea uniforma a tranzactiilor
lipsa separarii functiilor
posibilitatea aparitiei erorilor si disfunctionalitatilor
initierea sau executarea tranzactiilor
dependenta de alte controale prin procesari computerizate
supravegherea sporita realizata de conducere
utilizarea tehnicilor de audit asistate de calculator

19