Sunteți pe pagina 1din 29

Turismul in Romania

Turismul mondial a suferit un mare salt de dezvoltare in cea de a doua


jumatate a secolului XX. Acesta se datoreaza preoponderent evolutiei modalitatilor de
transport, dar si a cresterii nivelului de trai, precum si sperantei de viata a oamenilor.
In decembrie 1989, Romania a devenit din nou natiune libera, astfel poate primi turisti
din intreaga lume pentru a se bucura de bogatiile ce le ofera.
Romania are multe de oferit din punct de vedere turistic. Din punct de vedere
cultural, tara este extrem de diversificata - se pot vizita fortarete medievale, manastiri
bizantine, casteluri si case taranesti decorate dupa specificul regional. De asemeni,
Bucurestiul interbelic era numit pe buna dreptate Micul Paris, cu arhitectura si viata
culturala demne de capitala franceza.
Mai mult decat atat, aceste obiective pot fi vizitate si cu beneficiul unor
hoteluri si restaurante amenajate conform standardelor occidentale.
Pentru cei ce vor sa evadeze in locuri ferite de mana omului, acestia pot opta pentru
drumetii pe traseele turistice ce strabat Carpatii romanesti un lant de munti primitori
in toate anotimpurile, atat pentru trasee montane vara, cat si pentru facilitatile oferite
iubitorilor de sporturi de iarna.
Toate aceste trasaturi fac din Romania o tara cu obiective turistice specifice
unei zone temperate cu expunere la o coasta litorala si la o creasta montana. Insa,
Romania este cunoscuta mai ales pentru particularitatile geomorfologice unice in
lume. Prin acest proiect, voi incerca sa le enumar.

Vulcanii noroiosi

Vulcanii noroiosi din Subcarpatii Buzaului au fost apreciati ca fenomen al


naturii abia in anul 1955. Suprafata de 5 ha protejata initial, a ajuns la marimea de 30
ha in zilele noastre. Acest fenomen unicat se dezvolta in depresiunea Berca (judetul
Buzau) pe malul stang al raului Buzau, la o altitudine de 300 m. Ei au fost grupati in
patru areale: La Fierbatori, Paclele Mici, Paclele Mari, respectiv Beciu.
Vulcanii noroiosi nu sunt defapt vulcani, deosebindu se de ceilalti prin geneza si
produsele de eruptie. Existenta lor se datoreaza unor factori locali precum:
- emanatiile de gaze naturale pe faliile anticlinatului Berca Arbanasi;
- apa care pregateste noroiul;
- fragmentele de roci.
Datorita presiunii gazelor, vulcanii emit noroi cu urme de petrol.
Dupa morfologie, vulcanii se impart in doua grupe:

1. vulcanii propriu zisi: conuri mai mici de 3 m inaltime, avand in varf un


crater.
2. fierbatoarele cu noroi: excavatii cu dimensiuni variabile (4-6 m diametru)
care degaja noroi sau apa noroiasa.
Cand presiunea gazelor se micsoreaza si nu poate impinge noroiul la suprafata,
vulcanul se stinge, devine fosili, iar conurile se modeleaza sub actiunea fortelor
subaeriene. Ajunse la baza, conurile se transforma in santuri adanci, iar apoi
ogranisme torentiale. Astfel, arealul vulcanilor noroiosi este un adevarat laborator de
geomorfologie.
Vulcanii noroiosi reprezinta si un obiectiv pentru botanisti, deoarece datorita
prezentei sarurilor emanate de vulcani, au aparut plante deosebite ca ghirinul, branca,
pelinul s.a.

Delta Dunarii
Delta Dunarii este cea mai tanara formatie geomorfologica din tara. Ea s-a
format intr-un golf marin umplut cu aluviunile Dunarii. Au mai contribuit si actiunile
marii, a vantului si a vegetatiei. Bratele Dunarii cuprind foarte multe lacuri mici si
mari, garle si canale legate intre ele sau de fluviu.
Intre bratele Chitila si Sulina se gaseste padurea Letea, cunoscuta ca rezervatie
naturala. In depresiunile dintre dune creste o vegetatie lemnoasa formata din
numeroase specii de arburi. La originalitatea padurii contribuie si abundenta plantelor
urcatoare. De asemeni, aici isi au adapostul peste 3.400 specii de animale vertebrate si
nevertebrate, cu numeroase unicate nationale, europene si mondiale.
Delta Dunarii este o rezervatie naturala de interes mondial. Prin frumusetea
peisajelor sale, ea constituie o importanta zona turistica.

Chei si defilee in Romania

Cheii sunt portiuni de vale ingusta cu lungimea intre 300 si 100 m. Ele sunt
locurile unde versantii aproape verticali se intalnesc abia in albia raului. Strabaterea
acestora se face cu mare greutate, in lungul unor poteci cand langa apa, cand langa
versant. In alte situatii, interventia brutala a omului duce la crearea unor drumuri de
cariera sau forestiere, distrugand frumusetea cheilor.
Fiind importante zone turistice cheii se amenajeaza, antropizand peisajul
natural care a dus la scaderea mare a valorii initiale.

Defileul, considerat un ansamblu, constituie de asemeni un sector de vae


ingusta, dar acesta este de dimensiuni mari si are o infatisare complexa. Ele au o
lungime multikilometrica, sunt adanci de cateva sute de metri, prezentand versanti ale
caror pante permit dezvoltarea si mentinerea vegetatiei bogate. Toate defileele sunt
strabatute de cai de comunicatie si au multe amenajari turistice.
Frumusetea deosebita a celor doua sectoare de vale constituie o inflorire a
florei si faunei romanesti. Din pacate, ele nu mai sunt cutreierate cu acelasi interes.

Valea Prahovei

Spre deosebire de litoralul romanesc, in Valea Prahovei are loc turism pe toata
perioada anului, nu doar sezonier.
Valea Prahovei este valea unde raul Prahova isi croieste drum intre Muntii
Bucegi si Baiului. Este o destinatie turistica populara si datorita conditiilor, dar si
situarii la aproximativ 100 km de Bucuresti.
Geografic, raul Prahova separa Carpatii Estici de Carpatii Sudici. De a lungul
istoriei, coridorul a fost cea mai importanta trecere intre Valahia si Transilvania.
Actualul DN1, care leaga municipiile Bucuresti si Brasov, si viitoarea autostrada A3
sunt construite de-a lungul Vaii Prahovei.
Regiunea este o destinatie foarte apreciata de alpinisti si fani ai sporturilor de
iarna. Cele mai importante statiuni sunt Predeal, Azuga, Busteni, Sinaia, Comarnic si
Breaza.
Probabil cel mai circulat masiv din zona Vaii Prahovei este Masivul Bucegi.
Muntii Bucegi sunt localizati in centrul tarii, la sud de orasul Brasov. Fac parte din
Carpatii Sudici. La est, muntii Bucegi au o panta foarte abrupta catre populara
destinatie turistica Valea Prahovei. La o altitudine mai mare gasim Platoul Bucegi,
unde factori metamorfici externi vantul, ploaia au transformat unele roci in niste
figuri spectaculoase cum ar fi Sphinx-ul si Babele.
Masivul Bucegi este grupat in trei parti:
- Muntii Bucegi (varful Omu, 2505 m)
- Muntii Leaota (varful Leaota, 2133 m)
- Muntii Piatra Craiului (varful Baciului, 2238 m)
Intre Piatra Craiului si Muntii Bucegi/Leaota gasim trecatoarea Bran, care pe
timpuri fusese punct vamal intre Valahia si Transilvania, aparat de castelul Bran.

Manastirea Putna

Manastirea Putna este cea mai reprezentativa manastire a Bucovinei si una


dintre cele mai importante centre culturale, religioase si artistice ale Moldovei
medievale. Alaturi de multe altele, este una dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. A fost
intemeiata pe malul raului Putna, care izvoraste din muntii Obcina Mare din
Bucovina.
Dupa ce Stefan cel Mare a castigat batalia in urma careia a cucerit cetatea
Chilia, din dorinta de a I multumi lui Dumnezeu pentru succesul sau, la 10 iulie 1466
a inceput constructia manastirii Putna, dedicate Maicii Domnului. Se crede ca terenul
pe care a fost construita manastirea era ocupat inainte de o padure bogata. Intr o
cronica contemporana se mentioneaza ca Stefan a cumparat satul Vicovu de Sus de la
Stan Babici, Iachim Babici si Simion Babici contra a 200 zloti. Terenul a fost anexat
manastirii.
La 3 septembrie 1470 manastirea Putna a fost sanctificata astfel devenind cel
mai important centru religios din zona. Stefan a participat cu toata familia sa la
ceremonie. Se crede ca manastirea a fost construita de un arhitect grec pe nume
Theodor, insa este o eroare de interpretare a cronicilor gasite in cetatea Chilia, astfel
adevaratul arhitect ramanand necunoscut.

Baile Herculane

Baile Herculane este un oras in Banat, judetul Caras-Severin, situat in valea


raului Cerna, intre muntii Mehedinti la est si muntii Cerna la vest, la o altitudine de
160 m.
Statiunea balneoclimaterica Baile Herculane are o istorie vasta. Numeroasele
descoperiri arheologice arata ca zona a fost inhabitata inca din Paleolitic. Pestera
Hotilor are numeroase nivele, inclusiv una din Musterian, una din Mezolitic si restul
din Neolitic.
Legenda spune ca Hercule, obosit si istovit, s-a oprit in vale pentru a face baie
si a se odihni. In perioada de 165 de ani de dominare romana a Daciei, Baile
Herculane erau vestite in tot imperiul, acesta fiind un loc vizitate de aristorcratia
romana. Nu mai putin de sase statui ale lui Hercule datate din aceeasi perioada au fost

descoperite. O imitatie din bronz, sculpata in 1874, reprezinta un monument in centrul


orasului.
In epoca moderna, statiunea era vizitata pentru calitatile sale de vindecare,
izvoare termale continand sulf, clor, sodiu, calciu, magneziu si alte minerale, de
asemeni si aer ionizat. Inainte de cel de al Doilea Razboi Mondial, era in continuare o
destinatie populara printre europenii occidentali, astfel orasul devenind unul luxos. In
perioada comunista au fost construite facilitati de turism in masa, cum ar fi hoteluri
foarte inalte din beton. Era foarte apreciata de pensionari, care isi cheltuiau cupoanele
alocate de stat in acest loc, pentru imbunatatirea sanatatii. Astazi, turistii sunt mai
tineri, fiind atrasi de peisajul montan foarte frumos.

Bucuresti

Bucurestiul este capitala si centrul industrial si comercial al Romaniei. Este


localizat in sudestul tarii, si se afla pe malurile raului Dambovita.
Orasul a fost mentionat pentru prima data in 1459 si a devenit capitala
Romaniei in 1862. De atunci, a suferit o varietate de schimbari si a devenit centrul
mass media, culturii si scenei artistice romane. Arhitectura sa eclectica, ce reprezinta
un amestec intre istoric, comunist si modern, reflecta, de asemeni, istoria variata a
orasului. In perioada interbelica, arhitectura eleganta si sofisticarea I-a adus titlul de
Micul Paris. Cu toate ca o mare parte din centrul istoric a fost deteriorat de razboi,
cutremure si programul de sistematizare a lui Nicolae Ceausescu, majoritatea spatiului
a supravietuit si in ultimii ani sufera o expansiune economica si culturala.

Referat la Geografie

Turismul in Romania

Dumitru Sorina
Clasa a X a F

TURISMUL RURAL IN ROMANIA


Teritoriul Romaniei prezinta: o mare varietate de valori culturale istorice - arta
populara, etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice - un cadru natural armonios imbinat,
cu un fond peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural
romanesc in mod special.
Aparute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief inca din vremea tracodacilor, asezarile rurale romanesti au pastrat si mai pastreaza inca in buna masura datinile
si obiceiurile stravechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si
artizanat, ce pot fi valorificate turistic in cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea
turismului rural.
Turismul rural in tara noastra se practica din totdeauna, dar spontan, sporadic,
intamplator, si mai ales neorganizat; forma sa de materializare o reprezinta, incepand cu
anii 20-30, cazare la cetateni a vizitatorilor ocazionali a unie asezari rurale.
Primele incercari de turism organizat s-au realizat in anii 1967-1968, pentru grupuri
de turisti aflati pe litoralul romanesc al Marii Negre. Se pare ca fost un inceput promitator ,
caci in anul 1972 Ministerul Turismului elaboreaza ordinal 297/1972, urmare caruia Centrul
de cercetare pentru promovarea turistica interantionala procedeaza la identificare asi
selectarea unor localitati rurale representative pentru satele romanesti ce urmau a fi
lansate in turism. In urma acestor studii, de comun accord cu oficiile judetene de turism si
organele administratiei locale s-a atabilit ca pot fi introduse in turismul intern si
international circa 118 localitati rurale.
Cu incepere de la 16 iulie 1973, prin ordinal Ministerului Turismului numarul
744/1973 se declarau , experimental, sate de inters turistic, demumite sate turistice,
urmatoarele 14 localitati: Letesti (Arges), Fundata si Sirmea (Brasov), Sibiel (Sibiu),
Tismana (Gorj), Mirighiol si Crisan (Tulcea), Racos (Timis), Sfantu Gheorghe (Tulcea),
Bogdan Voda (Maramures), Vatra Moldovitei (Suceava), Poiana Sarata (Bacau), Vaideeni
(Valcea).
In anul urmator, prin decretul 225/1974 s-a intrezis cazarea turistilor straini in
locuintele particulare, satele turistice devenind nefunctionale pentru turismul international.
Dat fiind faptul ca o parte din satele turistice amintite au fost incluse in programele cu
caracter cultural si folcloric ale Oficiului National de Turism Carpati Bucuresti si contracte
pe piata externa, se realizeaza o bresa prin intermediul unei ordonante a fostei puteri
politice (cancelaria PCR) pentru satele Leresti, Rucar, Sibiel, Murighiol si Crisan.

Scurta perioada de oficializare a turismului nu a facut posibila organizarea


activitatii de turism si nici amenajarea corespunzatoare a satelor turistice. In multe
localitati nu s-au omologat gospodariile care intruneau conditiile de cazare (Rucar, Vatra
Moldovitei, Vaideeni), in altele cazarea tuirstilor romani se facea in mod neorganizat si fara
o evidenta (Crisan, Bogdan Voda, Rucar). Cu foarte mici exceptii, aceasta situatie a dainuit
pana in annul 1989.
Incepand cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaste. Iau nastere diverse
asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea
turismului in zonele rurale. Una din acestea este Federatia Romana entru
Dezvolatare Montana (1990), care isi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor
din zona montana, inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului.
Urmeaza Agentia Romana pentru Agroturism (1995) ce isi propune racordarea
agroturismului romanesc la sistemul interantional si Asociatia Nationala pentru Turism
Rural Ecologic si Cultural din Romania (ANTREC) 1994 -, membra a Federatiei Europene
de Turism Rural (EUROGITES).
Din randul acestora ANTREC este cea mai viabila si in maer parte a realizat ceea ce
isi propunea la fondare:
-

identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul satesc;

formarea profesionala prin colocvii, seminarii, cursuri de lunga si scurta durata;

burse de specializare;

schimburi de experiente in tara si in strainatate;

editarea de buletine informative si reviste;

infiintarea unei banci de date;

cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din


tara si strainatate;

campanii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare;

participarea la targuri ssi expozitii nationale si internationale;

realizarea unui sistem dee rezervati in turismul rural romanesc.


Preocupari din ce in ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu:
Ministerul

Turismului, Ministerul Tineretului si Sporturilor,


(Invatamantului) si insusi Guvernul Romaniei.

Ministerul

Educatiei

Nationale

Urmarea fireasca a interesului general a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea
unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montana, Delta
Dunarii si litoralul Marii Negre (Ordonanta Gguvernului nr. 62/24 august 1994) si Ordinul

Ministerului Turismului nr. 20/1995 referitor la normele si criteriile de clasificare a


pensiunilor si fermelor agroturistice.
Asociatia Nationala de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC), reunea la
sfarsitul anului 1995 peste 2 000 de membri, in 15 filiale. Activitatea turistica s-a
desfasurat in cadrul a 1240 echipamente (ferme, pensiunii sau gospodarii taranesti), care
au atras 18 500 de turisti din care 3 500 turisti straini cu un sejur mediu de 4 zile/turist.
Urmare a dinamismului activitatii desfasurate de catre ANTREC, saptamanalul
economico-financiar Capital a acordat asociatiei premiiul Oskar Capital pentru anul
1995, recunoscand si confirmand prin aceasta initiativa cu cel mai mare impact social.
Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea
nivelului calitativ al echipamentelor, serviciilor si a intregii activitati. Din punct de vedere
calitativ ANTRC a fost preocupat de ridicarea nivelului pregatirii profesionale a prestatorilor
de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cursurii de tehnica
turistica si marketing turistic in mod centralizat sau zonal in regiunile de circulatie turistica
insemnata (Brasov, Maramures, Bucovine, etc.). pe de alta parte anul 1996 este punctul de
pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastra. Cu acest prilej a fost
demarata o puternica activitate de promovare a resurselor turismului rural romanesc si au
inceput demersurile pentru realizarea unei centrale de rezervari.
In cel de-al treilea an de existenta (1997) la ANTREC Romania numarul membrilor
sai a ajuns la 3 000 iar cel al filialelor la 28. asociatia a reusit editarea primului CD- rom , al
primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente
promotionale (targuri si expozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupata de realizarea
unui climat de descentralizare a actiunilor sale.
Anul 1998 concretizeaza imaginea ANRECU-lui in:
-

cei peste 2 500 membrii, organizati in 30 de filiale judetene;

mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice omologate si clasificate;

aproxiamtiv 150 000 turisti romani ssi straii, cu un sejur mediu de 4 zile.
Preocuparile actuale vizeaza: editarea celui de-al doilea catalog al pensiunilor
turistice si

agroturistice, finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la


sisteme similare din tarile membre EUROGITES, prezenta in paginile INTERNET-ului. O
problema vitala ce se doreste relizata in cel mai scurt timp este cea a implementarii unnui
sistem viabil de asigurari pentru turistii care prectica turismul rural, pentru pensiunile si
fermele turistice, pentru gazde si pentru gospodariile taranesti.
Legat de strategia dezvoltarii turismului rural in tara noastra ANTREC si Ministerul
Turismului au optat mai mult pentru calitate si nu atat pentru cantitate. Pentru solutionarea
cu operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului
rural in Romania a fost constituita, prin ordinul Ministerul turismului 59/ iulie 1995, Comisia
tehnica pentru dezvoltarea turismului rural. Din acesta comisie fac parte specialisti de la
ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie in acest domeniu: Ministerul

Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Institutul de Cercetare


pentru Turism, Institutul National de Fomare Manageriala in Turism, Ministerul Apelor,
Padurilor si Protectia Mediului si Mministerul Educatiei Nationale.
Pe langa cele prezentate pana acum, consider ca nu lipsita de importanta este
existenta, in momentul de fata, peste 25 de firme ce desfasoara activitate de touroperatori
cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim doar cateva: Branimex si Ovidiu
Tour Bran (Brasov), Trans Tour Praid (Harghita), Dublion Campulung (Arges),
Darugus Balavanyos (Covasna), Montana Service Vidra (Vrancea).

Turismul in Romania
Intre tarile din centrul si estul Europei, Romania este inzestrata cu cele mai bogate si variate
resurse turistice naturale si create de om, care-i confera o mare disponibilitate pentru turism. Acest
potential turistic valoros se concretizeaza in diverse si spectaculoase forme de relief si peisaje pitoresti,
armonios imbinate pe intreg teritoriul tarii, ape minerale, o clima favorabila practicarii turismului in tot
cursul anului, flora bogata, specii faunistice de interes vanatoresc, inegalabile monumente istorice, de
arta si arhitectura, traditii populare etc. si poate satisface, printr-o multitudine de forme de turism,
variate motivatii ale turistilor romani si straini.[1]

Putem spune astfel ca, Romania, tara cu traditie si experienta in domeniul turismului,
face parte dintr-o categorie singulara de tari: desi are un potential turistic natural si
antropic de o mare valoare si varietate, concentrat pe o suprafata relativ mica, nu a reusit
sa faca din industria turismului o sursa importanta a cresterii ei economice si a dezvoltarii
generale. Cu toate acestea ea s-a situat de-a lungul timpului, intre destinatiile de vacanta
recunoscute si apreciate in lume.
Capitolul de fata reuneste aspecte ce vizeaza situatia turismului romanesc si modul in
care a evoluat el, dupa anul 2000 si mai ales cum a fost influentat de evenimentele majore
care au avut loc pe plan mondial si regional.
1. Analiza si evaluarea principalilor indicatori statistici in turismul romanesc
Cazarea turistica - componenta principala a bazei tehnico materiale reprezinta un
puternic sprijin pentru activitatea turistica din tara noastra, atat prin numarul important de
locuri, cat si prin structura acestora. Dupa 1995, numarul structurilor de cazare turistica a
inregistrat o crestere continua, de la 2965 in anul 1995 la 4694 in 2007. In 2007,
structurile de cazare erau astfel impartite: 1081 hoteluri si moteluri, 6 hanuri, 104 cabane,
62 campinguri, 708 vile, 115 tabere scolare, 736 pensiuni turistice urbane, 3 sate de
vacanta, 9 spatii de cazare pe nave si 1292 pensiuni agroturistice. Cel mai mult a crescut
numarul pensiunilor turistice rurale. Daca in 1995 erau 61 de unitati de acest gen, in 2007
numarul lor a ajuns la 1292.
In ghidurile straine de turism, Romania este bine cotata la capitolul resurse naturale, dar prost la
servicii si siguranta personala. Strainii cred ca ceea ce ne lipseste sunt statiunile cu grad de confort
ridicat si dotari. Din acest punct de vedere, suntem surclasati de Ungaria, care isi exploateaza resursele
naturale cu o eficienta incomparabila. Fara litoral, fara munte sau delta, vecinii de la est obtin anual din

turism peste 4 miliarde de dolari si sunt vizitati de peste 10 milioane de turisti straini de aproape 10 ori
mai mult decat in Romania.

TURISMUL INTERNATIONAL AL ROMANIEI


Formarea unei imagini pertinente asupra turismului international al Romaniei este
posibila pe mai multe cai: prin intermediul datelor statistice; prin folosirea unui set de
indicatori adecvati, capabili sa reflecte specificitatea acestui sector de activitate sau prin
metoda comparatiei cu alte state, fie din aceeasi zona geografica, fie cu conditii
asemanatoare de dezvoltare. Atunci cand ne referim la turismul international al unei tari,
trebuie sa luam in considerare urmatorii indicatori: sosiri vizitatori la frontiera; plecari ale
vizitatori romani in strainatate; incasari; cheltuieli.
La capitolul sosiri ale turistilor straini in Romania statisticile arata urmatoarele date:
Tabelul nr.1: Sosiri turisti din strainatate in Romania (mii)
ANI

SOSIRI STRAINI

DINAMICA

INNOPTARI STAINI

2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007

5264
4938
4794
5594
6600
5839
6036
6971

100
93,8
91,07
106,26
125,37
110,92
114,66
132,42

2149
2391
2534
2766
3333
3464
3242
3586
SURSA: I.N.S.S.E, ., Breviar

statistic, 2008

Din anul 2000 si pana in 2007, situatia a evoluat. Daca in 2000, numarul de sosiri era
de 5264 mii, in 2007 a ajuns la 6971 mii crescand cu 32,42%, situatie favorabila pentru
tara noastra. De-a lungul anilor, situatia a fost alta in fiecare an, inregistrandu-se si
urcusuri si coborasuri. Dupa evenimentele din 1989 se poate vorbi de o noua era a
turismului romanesc; au fost reluate legaturile traditionale cu parteneri europeni, s-au
conturat noi zone de emisie.[2] Dar toate acestea nu au fost de ajuns pentru atragerea mai
multor turisti straini datorita economiei romanesti, serviciilor de calitate nu foarte buna si
datorita bazei materiale turistice in care nu prea s-a mai investit de-a lungul anilor. Cota de
piata a Romaniei a scazut de-a lungul anilor. Daca in 1981 aveam o cota de 2.5% situandune printre primele 15 tari receptoare, in prezent aceasta a scazut sub 1%. Datele din tabel
se refera la sosirile de turisti in punctele de frontiera si nu la cei din spatiile de cazare care
sunt mult mai putini deoarece multi vin la rude, prieteni.
Anii 2001si 2002 au inregistrat scaderi fata de anul 2000. Dupa 2002, in toti anii au
fost inregistrate cresteri ale numarului de sosiri, situatie buna pentru tara noastra. Anul
2007 a fost cel mai bun din punct de vedere al sosirilor de turisti straini, dupa ce in 2005 a

DURATA
SEJURUL
2,45=2
2,06=2
1,89=2
2,02=2
1,98=2
1,68=2
1,86=2
1,94=2

avut loc o scadere semnificativa. Sosirile au crescut cu 32,42% fata de anul 2000. Cu unele
imbunatatiri a conditiilor din tara noastra, numarul turistilor straini va creste de la an la an.
In ceea ce priveste innoptarile, sunt mai putine decat sosirile, avand o crestere de la
an la an, ajungand in 2007 la 3586. Acest lucru se datoreaza faptului ca multi dintre turistii
straini sunt in vizita la rude , prieteni si isi petrec sejurul la locuintele acestora sau sunt in
tranzit prin Romania. Durata medie a sejurului este aproximativ aceeasi in toti anii, in jur
de 2 zile.
Din punct de vedere al distributiei spatiale, sosirile de turisti reflecta o concentrare
puternica. In ultimii ani, peste 90% din sosirile de turisti straini au provenit din Europa,
procentul fiind de 84% in 2007. Pe locul doi se situeaza America de Sud cu 11.28% in
2007, celelalte continente avand ponderi foarte mici. In ceea ce priveste tarile, cea mai
mare parte a emisiei turistice se concentreaza in jurul tarilor vecine Romaniei: Ungaria,
Bulgaria, Republica Moldova, Turcia, Germania. Aceasta se explica prin distantele relativ
mici intre tari, prin similitudini de limba, cultura, istorie.
Tabelul nr.2: Sosiri pe continente si tari de origine (mii)
REGIUNEA
EUROPA
Uniunea Europeana
Bulgaria
Ungaria
Republica Moldova
Austria
Franta
Germania
Spania
ASIA
AMERICA DE NORD
AMERICA DE SUD
AFRICA
AUSTRALIA SI OCEANIA
TARI NESPECIFICATE
TOTAL

Sosiri din strainatate


2004 2005 2006
2007
6306
5522
5689
5860
3847
2868
2803
3315
375
389
399
200
2603
1522
1366
962
1213
1435
1489
185
90
129
151
785
93
110
129
118
296
354
342
234
20
29
42
61
135
142
151
127
139
154
163
112
111
120
8052
787
12
12
13
69
7
8
8
8
1
1
1
7
6711
5959
6791
6971

Ponderea in 20
2007(%)
84,06

1,82
1,60
11,28
0,98
0,1
0,1
100

SURSA: I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2008


In ceea ce priveste mijloacele de transport folosite de catre turistii straini, caile
rutiere se situeaza pe primul loc cu un procent de peste 65% de-a lungul anilor, urmate de
caile aeriene 16.5%, caile feroviare 63% si caile navale 3.07%. Explicatia este ca
mijloacele rutiere sunt cele mai comode si sunt cele mai preferate de turisti. Mijloacele
navale sunt cel mai putin frecventate datorita si costurilor mai ridicate. Observam insa o
crestere a mijloacelor aeriene datorita timpul foarte scurt de calatorie, astfel turistii
beneficiind de inca putin timp pentru relaxare.

Tabelul nr.3: Sosiri din strainatate in functie de mijloacele de transport folosite


(mii)
2000
Rutiere
3808
Feroviare 660
Aeriene
655
Navale
141

2001
3622
476
705
135

2002
3594
374
689
137

2003
4343
348
752
152

2004
5401
308
705
186

2005
4428
305
919
187

2006
4390
315
1121
209

SURSA: I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2007


In ceea ce priveste plecarile romanilor in strainatate, situatia se prezinta astfel:

Tabelul nr.4: Plecarile romanilor in strainatate (mii)


ANI
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007

PLECARI ROMANI IN
STRAINATATE (mii)
6388
6408
5757
6497
6972
7140
8905
15509

DINAMICA
100
100,31
90,12
108,75
109,14
111,77
139,40
242,78

SURSA: I.N.S.S.E. ., Breviar statistic, 2008

De-a lungul timpului s-au inregistrat diferite etape, anul 2002 avand cel mai mic
numar de plecari 5757, scazand cu aproape 10% fata de anul 2000. Dupa 2002, numarul
plecarilor a crescut in fiecare an, ajungand in 2006 la 8905, cu 39,4% mai mult decat in
2000 si in 2007 la 15509 plecari, cu 142% fata de anul 2000. Aceasta se datoreaza
imbunatatirii conditiilor de viata ale romanilor si serviciilor mult mai bune si de calitate
superioara din alte tari fata de ale noastre.
Si in cazul plecarilor in strainatate se mentine aceeasi concentrare puternica, in
privinta destinatiilor. Europa detine locul intai cu 93,9% din totalul destinatiilor in 2007. In
privinta tarilor sunt preferate tot cele vecine Romaniei. Cele mai cautate sunt: Ungaria,
Bulgaria, Austria, Germania, Spania. Spania ocupa primul loc cu 55025 sosiri ale
romanilor, adica 11,39% din numarul total din Europa. Celelalte continente detin ponderi
foarte mici, impartind restul de 6,1%. Aceasta se datoreaza si distantelor relativ mari.
Tabelul nr.5: Plecari pe continente si tari de destinatie (mii)
REGIUNEA

Plecari ale romanilor

Ponderea in 2007

EUROPA
Uniunea Europeana
Bulgaria
Ungaria
Republica Moldova
Austria
Franta
Germania
Spania
ASIA
AMERICA DE NORD
AMERICA DE SUD
AFRICA
AUSTRALIA SI OCEANIA
TARI NESPECIFICATE
TOTAL

2004
448305
393327
2633
36704
7996
22398
31566
31232
41984
6262
18344
1244
4566
5707
699
485127

2005
2006
2007
465057
482996
833484
406266
416269
688082
3200
18053
35982
42332
10933
8751
28089
41495
20186
19229
58481
46163
63960
55025
6217
12690
12112
13568
22295
15991
404
4380
3340
24381
1038
1661
838
490664
522259
887629

( %)
93,9

1,36
1,8 (cele 2 Americi)
2,74
0,18

SURSA: I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2008

In functie de mijlocul de transport utilizat, situatia se prezinta astfel:


Tabelul nr.6: Plecari ale romanilor in functie de mijloacele de transport folosite
2000
Rutiere
5018
Feroviare 687
Aeriene
535
Navale
148

2001
5086
648
541
133

2002
4886
251
527
93

2003
5584
256
593
64

2004
6010
224
687
51

2005
6001
222
881
36

2006
7417
236
1224
26

SURSA: I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2007


In toti anii, mijloacele rutiere au fost pe primul loc. Acestea detin cea mai mare
pondere cu 83,29% in 2006. Sunt urmate de mijloacele aeriene cu 13.74%, mijloacele
feroviare 2,65% si mijloacele navale 0,29%.
Tabelul nr.7 Calatorii in strainatate pentru vacanta si afaceri (mii)
CONTINENTE

VACANTE
2004
2005
EUROPA
325610 381613
ASIA
2536
5009
AMERICA DE NORD16057 11176
AMERICA DE SUD 1244
AFRICA
4566
2548
AUTRALIA SI
5707
-

2006
417640
9777
20220
3440
-

2007
729340
12112
15991
24381
1661

AFACERI
2004
2005 2006
159517 109051 65356
3726
1208 2913
2287
2392 2075
404
1832 1038 -

2007
104144
-

OCEANIA
TARI NESPECIFICATE
-

699

838

SURSA: I.N.S.S.E,

Breviar

statistic,

2008
Din tabelul nr.7 se observa ca in decursul anilor situatia s-a schimbat in ceea ce
priveste calatoriile pentru afaceri. Daca in anul 2004 calatoriile pentru afaceri in Europa
erau de 159517, in anul 2007 acestea au scazut cu 34,7% ajungand la 10414 De asemenea
numarul calatoriilor pentru vacante a crescut foarte mult in Europa de la 325610 in 2004 la
729340 in 2007, insemnand o crestere de aproape 124%. In restul continentelor situatia
difera de la an la an.
In ceea ce priveste incasarile, in perioada 2000-2004, acestea erau de aproximativ
400 milioane euro. Conform datelor prezentate de Autoritatea Nationala pentru
Turism, cresterea numarului de turisti romani care pleaca in strainatate nu mai pare a fi o
problema, iar explicatia este simpla. Romanii prefera pachete turistice in care totul este
inclus, astfel incat sa nu mai cheltuie mult in locurile in care merg.Turistii straini au
cheltuit, pentru prima oara in istoria turismului romanesc, peste un miliard de euro pentru
pachete si servicii turistice in tara noastra, in 2006. Incasarile au fost depasite de
cheltuielile efectuate de turistii romani in strainatate, dar nu cu mult. In 2006, turistii
romani au cheltuit 1,035 miliarde de euro, in timp ce turistii straini au lasat in Romania
1,034 miliarde euro. Romania revine la o balanta de plati externe deficitara in turism, dupa
ce in 2005 balanta a fost pozitiva, cu cheltuieli ale turistilor straini care au atins 852
milioane euro, fata de 750 milioane euro, reprezentand cheltuielile pentru pachete turistice
in strainatate ale turistilor romani.[3]
Incasarile industriei turistice locale ar putea inregistra in anul 2008 o crestere de
pana la 30%, ritm asemanator celui consemnat in statele vecine membre ale Uniunii
Europene, majorarea datoran-du-se, in special, dezvoltarii turismului de business.
Totodata, analistii din piata apreciaza ca, pentru hotelurile de patru stele din Bucuresti, este
prognozata o rata medie de ocupare cuprinsa intre 60% si 70% pentru perioada 2008-2011,
nivel asemanator celui inregistrat in prezent. Conform unui studiu realizat de World Travel
and Tourism Council (WTTC), se estimeaza ca piata romaneasca de turism va creste cu
circa 7,9% anual, in perioada 2008-2016.[4]
TURISMUL INTERN AL ROMANIEI
Pentru turismul intern al Romaniei trebuie analizate numarul de sosiri, numarul de
innoptari si durata medie a sejurului.
Tabelul nr.8: Numarul de turisti din unitatile de cazare turistica (mii)
Ani
2000
Turisti
4920
Dinamica 100
(%)

2001
4875
99,08

2002
4847
98,51

2003
5057
102,78

Sursa: I.N.S.S.E. Breviar statistic, 2008

2004
5639
114,61

2005
5805
117,98

2006
6216
126,34

2007
6971
141,68

Numarul de turisti este indicatorul cel mai expresiv pentru analiza circulatiei turistice
interne. S-a constatat ca dupa 1990, s-a instalat o tendinta descrescatoare, in ritmuri alerte
datorita deteriorarii conditiilor de viata a romanilor si calitatii tot mai slabe a serviciilor
turistice ceea ce a dus si la petrecerea vacantei in strainatate pentru cei cu posibilitati
financiare. Din 2000 si pana in 2007 situatia se prezinta conform datelor din tabelul nr.8 .
Daca in 2000 numarul celor cazati era de 4920, in cateva luni din 2007 a ajuns la 6971
avand o crestere de 41,68%. Restul anilor au inregistrat mici variatii, dupa 2003 tendinta
fiind de crestere. Totusi numarul turistilor cazati nu reflecta in totalitate numarul de turisti
deoarece multe persoane se cazeaza la rude, prieteni, in spatii de cazare neomologate, sau
in resedintele secundare si nu sunt inregistrate, numarul lor ridicandu-se la 1,0-1,5
milioane.[5]
Tabelul nr.9: Innoptarile turistilor in unitatile de cazare turistica (mii)
Ani
2000
Turisti
17647
Dinamica 100
(%)

2001
18122
102,69

2002
17277
97,90

2003
17845
101,12

2004
18501
104,83

2005
18373
104,11

2006
18992
107,62

2007
20593
116,69

Sursa: I.N.S.S.E. Breviar statistic, 2008


Numarul de innoptari are o evolutie asemanatoare cu cel al turistilor, cu unele
variatii. Din 2000 si pana in 2007 numarul innoptarilor a crescut cu 16,69%, intr-un ritm
mult mai scazut decat al numarului de turisti ajungand de la 17647 in 2000 la 20593 in
primele luni ale lui 2007.
Tabelul nr.10: Durata medie a sejurului (zile)
Ani
Durata

2000
3,58

2001
3,71

2002
3,56

2003
3,52

2004
3,28

2005
3,16

2006
3,05

2007
2,95

Durata medie a sejurului se pastreaza aproximativ constanta de la an la an, fiind in


jur de 3-4 zile, cu o tendinta usor descrescatoare in ultimii ani.
2 Analiza S.W.O.T. a turismului romanesc

Pentru a se putea propune o strategie de relansare a turismului international al


Romaniei este necesara o analiza a situatiei actuale a Romaniei, ca destinatie turistica
internationala din perspectiva de marketing, pentru a putea identifica zonele de actiune si
modalitatile de interventie.[6]
Analiza SWOT reprezinta o sinteza a auditului de marketing care prezinta punctele
forte si cele slabe ale organizatiei, precum si oportunitatile si amenintarile mediului extern.
Se realizeaza astfel o lista a caracteristicilor pozitive si negative ale organizatiei analizate,
care o diferentiaza de organizatiile concurente. In realizarea analizei SWOT, Romania
trebuie privita ca o destinatie turistica unitara care detine atat puncte slabe, cat si puncte
forte si care actioneaza pe o piata in miscare, beneficiind de oportunitati, dar lovindu-se si
de amenintarile inerente unei piete imperfecte.[7]

Puncte tari

Puncte slabe

-potentialul natural: Muntii Carpati, Zona dealurilor subcarpatice si e, Zona


podisurilor, Zona de campie, Litoralul, Delta Dunarii, arii, hidrografia clima,
fauna, vegetatia;

-slaba dezvoltare a serviciilor ofe


-lipsa unei infrastructuri la nivel

-potentialul antropic: vestigiile arheologice, arta si traditia populara lara, institutiile


-potentialul turistic este deficitar
si evenimentele cultural-artistice, monumentele tele istorice, de arta si arhitectura;
-Romania este una dintre tarile e
-dezvoltarea si diversificarea capacitatii de cazare si alimentatie;
procentaj de angajati in turism;
-posibilitatea de a crea produse turistice noi;

-relatii slabe cu alte servicii;

-potentialul balnear: ape, salinele si lacurile terapeutice, emanatii natiile naturale de


-munca la negru;
gaze terapeutice,namoluri terapeutice;
Oportunitati
Amenintari
-pozitia geopolitica;

-scaderea interesului turistic pentru

-perspective de dezvoltare a turismului rural;

Romania;

-locatie favorabila turismului de conferinte si afaceri sau turism de de sanatate;

-reorientarea turistilor catre alte de

-finantare din partea U.E. pentru dezvoltarea serviciilor turistice;

-diluarea treptata a traditiilor;

-promovarea mai intensa prin internet;

-stimularea financiara scazuta a luc


Turism;
-incurajarea muncii la negru;

-degradarea mediului natural prin p

-cresterea pretului petrolului pe p


3 Perspective ale turismului romanesc
Piata turistica din Romania va inregistra, in intervalul 2007-2016, o rata anuala de crestere
de 7,9%. Tara noastra va fi depasita din acest punct de vedere doar de Muntenegru, China si
India. In urmatorii zece ani, turismul romanesc va inregistra o crestere semnificativa, se arata
intr-un studiu realizat de World Travel and Tourism Council (WTTC). Aceasta piata, impreuna cu
zonele conexe cu impact direct sau indirect, va avea o contributie de 4,8% din PIB si va
reprezenta 5,8% din forta de munca raportata la nivel national, respectiv 458.000 de locuri.
Raportat la piata mondiala, economia turistica din Romania ocupa, potrivit WTTC, locul 65 in
termeni absoluti, 162 in ceea ce priveste contributia in ansamblul economiei si locul patru pe
termen lung din punctul de vedere al cresterii anuale, dintr-un total de 174 de tari studiate [8].
Pentru viitor, specialistii se asteapta la dezvoltarea semnificativa a sectorului turistic o
data cu intrarea pe piata din Romania a lanturilor hoteliere de renume pe plan international,
precum Radisson, Hyatt, Kempinsky sau Le Meridien. Alaturi de turismul de afaceri, care ramane

cea mai dezvoltata ramura, turismul rural este un sector intr-un permanent avant. Pe viitor,
acest sector va atrage un procent mai mare de turisti deoarece vor incepe sa se dezvolte din ce
in
ce
mai
mult
pensiunile
de
tranzit [9].
Pentru sustinerea promovarii ofertei turistice romanesti si pentru cresterea circulatiei
turistice pe teritoriul Romaniei, a fost lansat oficial proiectul de Strategie de dezvoltare a
turismului 2007 2013, cu participarea asociatiilor profesionale si patronale din turism, a
autoritatilor
locale
si regionale
din
Romania,
a
ONG-urilor
din
turism
si
a
consultantilor internationali si s-a demarat procesul de branding national printr-un
proiect sustinut de Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID). Proiectul
include si reprezentanti ai asociatiilor profesionale si patronale din turism si se coreleaza cu
proiectul de creare a brandului national initiat de Agentia Nationala pentru Strategii
Guvernamentale. Strategia turismului a fost finalizata si se afla pe circuitul de avizare si
aprobare. Prin aderarea Romaniei, in septembrie 2005, la 'Carta pentru Geoturism' a societatii
National Geographic, Romania a fost declarata a treia destinatie geoturistica din lume. S-a
elaborat un pachet de proiecte de acte normative armonizate cu legislatia din tarile Uniunii
Europene (UE), prin care se va asigura atat cresterea calitatii serviciilor, cat si diversificarea
ofertei. Totodata, s-a actionat pentru simplificarea legislatiei de specialitate in domeniu, iar in
colaborare cu specialisti ai Sectorului Turism, Hoteluri, Restaurante si cu sprijinul expertilor din
cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si ai Institutului National de Statistica
(INS), s-a realizat o etapa importanta de actualizare a nomenclatorului de Clasificare
a Ocupatiilor din Romania pentru Sectorul Turism, Hoteluri, Restaurante [10].
In absenta unei politici generale de dirijare a sectorului turistic, a fost elaborat un MasterPlan pentru turismul national al Romaniei pe perioada 2007-2026 necesar pentru dezvoltarea
turismului in Romania. Acesta contine diferite planuri si strategii care sa optimizeze contributia
turismului la economia nationala. Obiectivul acestui Master Plan pentru dezvoltarea turismului
din Romania este de a identifica punctele slabe din industria turistica din Romania si de a trasa
directiile strategice privind modul in care aceasta poate fi restructurata si in care pot fi asigurate
resursele necesare, precum si modul in care poate fi regenerata pentru a putea concura in mod
eficient pe piata mondiala. In prima parte a acestui proiect se face o analiza a tuturor resurselor
existente, a echipamentelor, a infrastructurii, a principalilor indicatori turistici. In ceea ce
priveste resursele umane, se vorbeste despre calitatea serviciilor din Romania care este inca
slab dezvoltata si necesita o atentie deosebita in urmatorii ani. Cursurile de pregatire
profesionala specializate pentru sectorul ospitalitatii pentru pregatirea personalului in vederea
ocuparii locurilor de munca in acest sector sunt aproape absente iar pregatirea in turism este
integrata in cursurile scolare speciale gimnaziale si in cele universitare. Cerintele viioare de
pregatire institutionala in turism sunt: aptitudinile de specialitate ale personalului tour
operatorilor si al ghizilor de turism precum si a imbunatatirii programei de studiu aferente in
conformitate cu standardele in vigoare. De asemenea, in ce priveste pregatirea turistica
institutionalizata, cursurile trebuie sa fie mai mult axate pe pregatirea practica si adaptate
nevoilor sectorului de calatorii si turism. In partea a doua se explica problemele si actiunile
necesare pentru imbunatatirea turismului in Romania si sunt prezentate obiectivele [11]:

crearea unei imagini nuantate atat la nivel intern cat si la nivel extern privind
avantajele Romaniei ca destinatie turistica si imaginea marcii sale turistice;
asigurarea unei dezvoltari durabile a turismului intr-o maniera in care bogatiile sale de
mediu, culturale si de patrimoniu sa fie in egala masura apreciate in prezent si pastrate
pentru generatiile viitoare;
asigurarea recunoasterii turismului ca factor cheie in cadrul economiei si ca un
generator de noi locuri de munca;

sa constientizeze populatia din Romania cu privire la bogatiile turistice ale tarii noastre
si dorinta de a le impartasi oaspetilor;
consolidarea rolului ANT ca o organizatie nationala de turism eficienta, care sa asigure
respectarea standardelor de calitate a produselor si serviciilor, sa ofere informatii
vizitatorilor si sa sprijine toate sectoarele industriei turistice a tarii in procesul de
dezvoltare a turismului;
dezvoltarea si implementarea anuala a planurilor de marketing a destinatiei turistice
prin colaborarea dintre sectorul public si cel privat, vizand toate pietele principale cu
potential pentru Romania;
asigurarea mecanismelor de sprijin coordonat pentru organizatiile de turism regionale
si locale in dezvoltarea politicii turismului zonal. Strategii si planuri;
extinderea sistemului pentru colectarea, analiza si diseminarea regulata a statisticilor si
studiilor de piata pentru a oferi asistenta in crearea unui Cont Satelit de Turism
pentru
Romania si pentru sprijinirea investitiilor si a procesului decizional in
marketing;
crearea unei retele de centre de informare turistica coordonate in toate principalele
zone turistice pentru a extinde mesajul de ospitalitate fata de oaspeti, oferind acestora
informatii corecte pentru a-i asista in orientarea, placerea si aprecierea destinatiei lor;
realizarea unei baze de date la nivel national a produselor, unitatilor, evenimentelor si
serviciilor atat in industria turistica cat si in ce priveste accesul publicului;
extinderea paginii de turism national , aceasta reprezentand un instrument major de
promovare, informare si efectuare a rezervarilor;
dezvoltarea unui sistem performant de clasificare si evaluare a produselor si serviciilor
pentru a asigura furnizarea de produse si servicii de calitate pentru a satisface nevoile
si asteptarile oaspetilor;
introducerea de mecanisme si subventii pentru a facilita investitiile in turism atat din
partea investitorilor romani cat si a celor straini;
consolidarea cadrului legal pentru turism astfel incat acesta sa asigure o buna
aplicabilitate si sa garanteze standarde ridicate fara existenta unei birocratii inutile;
incurajarea autoritatilor municipale, judetene si regionale in dezvoltarea planurilor
integrate de dezvoltare a turismului, inclusiv a tuturor elementelor de infrastructura
pentru a evita dezvoltarea lipsita de coordonare;
dezvoltarea sistemului de educatie prevocationala si vocationala pentru sectorul
hotelier astfel incat programa sa includa satisfacerea necesitatilor pietei si asigurarea
calificarii unui numar de personal suficient pentru a respecta criteriile de angajare /
pentru completarea posturilor vacante;
facilitarea dezvoltarii unui centru conventional national care sa permita
capitalului si tarii sa concureze pentru realizarea de intruniri la nivel international;

dezvoltarea statiunilor balneare din Romania pentru a asigura gama de tratamente,


centre si servicii necesare pentru un numar de clienti intr-o rapida crestere;
dezvoltarea zonelor montane si a statiunilor montane pentru a oferi facilitati si atractii
oaspetilor pe parcursul intregului an;
identificarea oportunitatilor si luarea masurilor care sa permita extinderea sezonului
turistic de catre statiunile de pe litoralul Marii Negre;

In cea de-a treia parte sunt prezentate masurile in functie de prioritate: imediata, pe
termen scurt, pe termen mediu.

Consider ca acest plan de dezvoltare a turismului este o buna modalitate de a avea o


industrie turistica comparabila cu cea din alte tari si poate ajuta la relansarea turismului
romanesc. Daca vor fi implementate toate masurile si se vor respecta, atunci este posibil ca
in 2026 sa ajungem la 15,48 milioane de vizitatori straini, adica de doua ori si jumatate
mai multi decat in prezent si vor cheltui aproximativ 7,7 milioane euro, de opt ori mai mult
decat acum. Acest lucru pare foarte greu de realizat dupa cum stau lucrurile in tara noastra
in prezent. Pana acolo este foarte mult de munca, sunt necesare fonduri uriase pentru a
pune in practica toate masurile si pentru a relansa turismul romanesc. Este nevoie si de
sprijin din partea populatiei care trebuie sa invete sa pastreze si sa valorifice bogatiile tarii,
sa protejeze mediul. Dar cu ajutor din partea autoritatilor cred ca acest lucru se poate
realiza.

CONCLUZII
La nivel mondial, turismul este considerat unul dintre cele mai dinamice sectoare ale
economiei, evolutia sa fiind mereu ascendenta, chiar in perioade conjuncturale
nefavorabile. El dovedeste o mare rezistenta in perioadele critice cum ar fi cazul unor
conflicte regionale, recesiuni economice, calamitati naturale, instabilitate politica. Acest
lucru este dovedit de evolutia si tendinta principalilor indicatori folositi.
Evolutia si dinamica turismului international este influentata de numerosi factori,
unii avand efecte pozitive, iar altii efecte negative. La dezvoltarea turismului au contribuit
o serie de factori care pot fi incadrati in categoria factorilor pozitivi. Dintre acestia
amintim:
afirmarea ca destinatii turistice a unor noi zone;
relansarea economica a unor regiuni slab dezvoltate;
tendintele de crestere a timpului liber si a veniturilor unei mari parti a populatiei,
dublata de dorinta de a intreprinde calatorii in strainatate;
interesul sporit al tarilor dezvoltate, manifestat vis--vis de fostele tari socialiste din
Europa Centrala si de Est, precum si invers;
dimensiunea si varietatea dezvoltarii turistice;
diversificarea schimburilor comerciale la nivel mondial;
Dintre factorii cu consecinte negative asupra dezvoltarii turismului, cei mai importanti
sunt:
conflictele privitoare la proiectele ce nu respecta principiile de protejare a
mediului inconjurator, conditie necesara a dezvoltarii durabile;
inexistenta unei infrastructuri adecvate si a unor echipamente care sa asigure
exploatarea optima a resurselor turistice;
lipsa de fonduri necesare;
conflictele si interese politice, la care se adauga si cele de natura etnica;
lipsa unei promovari suficient de eficiente pentru a darama' pareri
le preconcepute despre unele regiuni sau tari ale lumii.
Fluxurile turistice internationale sunt deosebit de concentrate mai ales la nivelul
Europei de Vest si Americii de Nord. Acest lucru este rezultatul caracteristicilor cererii

turistice internationale, cerere care este caracterizata prin mari inegalitati si printr-o
orientare preponderenta catre tarile industrializate.
In ceea ce priveste Europa, aceasta beneficiaza in mod deosebit de efectele
regionalizarii turismului, pentru ca aproape trei sferturi din turismul international
corespunde deplasarilor de rezidenti dintr-o tara in alta in cadrul aceleiasi zone sau regiuni.
Suprematia Europei ramane confirmata si in urmatoarea perioada.
Situatia de ansamblu a turismului international romanesc, privit din punctul de
vedere al numarului strainilor care ne viziteaza in scopuri turistice, nu este satisfacatoare.
O anumita perioada de timp, mai ales dupa anul 1989, turismul a fost considerat un sector
economic de mare interes, cu importante disponibilitati, menite sa ofere serioase sanse de
relansare, inclusiv de a deveni o componenta activa, dinamizatoare, a intregului sistem. S-a
contat mult pe posibilitatile acestuia de a inlesni transferul geografic de resurse, de creare a
unor noi locuri de munca, de a contribui la echilibrarea balantei de plati, de reabilitare a
imaginii internationale si stopare a procesului de marginalizare a Romaniei in dinamica
mondiala, in prezent, turismul romanesc se confrunta cu numeroase carente care nu pot fi
eliminate asa de repede. Persistenta lor s-a constituit in puncte slabe' care au diminuat
capacitatea turismului romanesc de a face fata unei cereri internationale, caracterizata prin
gusturi si solicitari foarte exigente pe planul confortului, protectiei consumatorului,
calitatii echipamentelor si serviciilor.
Activitatea turistica internationala a Romaniei a fost marcata, in ultimii ani de
influenta unui sir intreg de factori generali si specifici, unii de natura obiectiva, altii de
natura conjuncturala. Dintre cei de ordin general, factorii economici, financiari, sociodemografici, politici, legislativi, ecologici, organizatorici si promotionali au jucat un rol de
mare relevanta, mentinand o oarecare stare de tensiune. Din randul factorilor de ordin
specific, de remarcat sunt:

cresterea slaba a numarului de locuri in hoteluri si unitati asimilate lor;


nivelul mediocru de dezvoltare a infrastructurii specifice;
neglijarea modernizarii bazei tehnico-materiale din localitatile cu cea mai
mare atractie turistica (statiunile de litoral, cele montane si in special cele
balneare);
ponderea mare a hotelurilor de doua stele si absenta din dotarea lor a
elementelor tehnice impuse de standardele internationale;
slaba afiliere la lanturile hoteliere consacrate pe plan mondial si la sistemul
computerizat de rezervare a locurilor;
densitatea redusa a autostrazilor si slaba calitate a retelei de drumuri de interes
national si international;
mentinerea in exploatare a unor mijloace de transport a unor mijloace de
transport cu un grad redus de confort;
insuficienta diversificare a serviciilor adresate turistilor straini;
slaba dezvoltare a activitatilor de agrement-divertisment si a specializarii
ofertei pentru turismul de afaceri;
insuficienta personalului cu o pregatire adecvata, capabil sa raspunda cu
solicitudine si amabilitate tuturor cerintelor unui turism modern, civilizat;
organizarea defectuoasa a activitatii de promovare-publicitate.

Indreptarea tuturor acestor situatii cu efecte negative asupra dezvoltarii turismului


romanesc este greu de realizat datorita lipsei banilor in principal, cat si datorita altor cauze:
ritmul lent al privatizarii, slaba motivare a muncii, aplicarea cu mare intarziere a unor
politici promotionale active, lipsa unei strategii generale privind dezvoltarea turismului
romanesc.
Pentru a diminua, cel putin in parte, efectele nedorite generate de prezenta acestor
cauze, mai este nevoie si de un management performant care sa promoveze
profesionalismul si sa inlature definitiv amatorismul.
Pentru indreptarea situatiei sunt necesare, in primul rand, mai multa implicare din
partea statului si a autoritatilor, o educare mai buna a populatiei, investitii mult mai mari in
turism si stabilirea clara a conditiilor si facilitatilor pentru cei ce investesc in turism si
cresterea masei valutare din turism. La acestea se adauga alte cateva probleme care trebuie
solutionate: vizele pentru romanii care merg in strainatate, fiscalitatea ridicata,
contributiile la fondurile speciale, baza materiala prost intretinuta, salariile mici ale
angajatilor din turism dar si o mai mare atentie in pregatirea angajatilor din turism.
De asemenea, pentru imbunatatirea turismului romanesc este nevoie de o mai buna
promovare. In acest sens trebuie organizate campanii de constientizare a publicului in
educatia turistica, prin radio, televiziune, presa scrisa, organizarea de evenimente tematice
sau cu scopul premierii celor mai bune produse turistice, etc. Trebuie creata o noua
imagine a Romaniei si a turismului romanesc printr-un program de marketing si
promovare. Acesta trebuie sa stabileasca imaginea Romaniei pe piata turistica drept o
destinatie care ofera o gama variata de atractii naturale si culturale cu servicii de buna
calitate pentru atragerea clientelei potrivite. Trebuie intelese mai bine nevoile si interesele
pietelor, surselor de turisti care astfel vor fi atrase catre produsele turistice oferite de
Romania. Publicul trebuie sa cunoasca ce are de oferit Romania si sa considere aceasta
oferta atractiva. Turismul trebuie incurajat sa raspunda pozitiv la cresterea interesului
consumatorului fata de Romania prin crearea si oferirea de programe turistice si de
calatorie in tara.
Trebuie sa existe mai multe centre de informare turistica care sa fie amplasate in
apropierea principalelor atractii turistice, personalul centrelor trebuie sa fie sociabil, sa
aiba capacitatea de a comunica cu turistii indifferent de limba acestora si sa poata oferi
acestora toate informatiile de care au nevoie.
Este nevoie si de o mai buna protectie a mediului. Romania are o legislatie de
protectie a mediului, insa aplicarea acesteia lasa de dorit si astfel mediul are de suferit,
ceea ce duce la indepartarea turistilor. Deseurile, apele reziduale, poluarea aerului sunt in
crestere in tara noastra si au nevoie de o mai buna organizare pentru diminuarea si stoparea
actiunilor negative. Toate acestea sunt posibile prin educarea oamenilor si prin implicarea
mai activa a autoritatilor din domeniu.
Romania este o tara frumoasa, bogata si primitoare care trebuie sa-si gaseasca locul
si personalitatea in randul statelor europene si ale lumii, iar unul dintre lucrurile prin care
trebuie sa atinga aceste obiective este turismul

BIBLIOGRAFIE

1. Biji E., Baron T., Tovissi L., Statistica teoretica si economica, Editura didactica si
pedagogica Bucuresti, 1991
2. Cristureanu Cristiana Strategii si tranzactii in turismul international,
Ed.C.H.Beck, Bucuresti, 2006
3. Cristureanu Cristiana, Economia si politica turismului international, Ed. Ase,
Bucuresti
4. Glavan Vasile Turismul in Romania, Ed. Economica, 2000
5. Minciu Rodica EconomiaTurismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2004
6. Neacsu Nicolae, Economia turismului, Ed. Uranus, Bucuresti, 2005
7. Nistoreanu Puiu, Economia turismului - teorie si practica
8. Petcu N., Statistica in turism-teorie si aplicatii, Editura Albastra, Cluj Napoca, 2000
9. WTTC, Tourism Satellite Accounting Research, 2005
10. Anuarul statistic al Romaniei, I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2008
11. Anuarul statistic al Romaniei, I.N.S.S.E, Breviar statistic, 2007
12. * * * Cotidianul,nr.362, luni, 13 martie 2006
13. UNWTO - Tourism Highlights 2007
14. UNWTO World Tourism Barometer, iunie 2007
15. UNWTO World Tourism Barometer, octombrie 2007
16. UNWTO World Tourism Barometer, volumul 6, nr.1, ianuarie 2008
17. Master planul pentru dezvoltarea turismului national, 2007
18. http://www.cicerone.ro
19. http://www.incdt.ro/RevistaCaiete turistice-nr.1, dec 2007
20. http://www.smartfinancial.ro
21. http://www.mt.ro/strategie/program_sectorial/turism%20raport.pdf

Turismul

Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta


precum cea desfurat n alte sectoare-chei din economia mondial
(industrie, agricultur, comer). Fenomenul turistic este extrem de greu de
delimitat deoarece, ca orice activitate uman, cade sub incidena studiului
interdisciplinar, antrennd deopotriv economiti , geografi, psihologi i
sociologi. Primele meniuni privind preocuprile de a voiaja, apar n
antichitate n operele geografului Strabon. Descrierile lsate de Marco
Polo cu ocazia periplului su asiatic (secolul al XIII-lea), cele ale lui
Arthur Young (secolul al XVIII-lea) sau, mai aproape de noi, ale lui Henri
Monfreid au jalonat preocuprile viitoare privind practicarea cltoriei.
Turismul devine un complex fenomen de mas la
sfritul secolului al XIX-lea fiind puternic articulat n
mediul nconjurtor.
Privit ca un fenomen social-economic creator de
benifici, turismul a fost defint n variante dinte cele mai
felurite: arta de a cltori pentru propria plcere (M.
Peyromarre Debord); activitate din timpul liber care const
n a voiaja sau locui departe de locul de reedin, pentru
distracie, odihn, mbogirea experienei i culturi,
datorit cunoateri unor noi aspecte umane i a unor
peisaje necunoscute (Jan Medecin); fenomen al timpurilor
noastre, bazat pe creterea necesiti de refacere a snti
i de schimbare a mediului nconjurtor, cultivare a
sentimentului pentru frumuseile naturi ca rezultat al
dezvoltri comerului, industriei i al perfecionri
mijloacelor de transport (Guy Freuler).

Activitatea turistic este bine susinut de un valoros


potenial turistic natural antropic difereniat de la ar la
ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de
turism. Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt:
turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare n teritoriu,
practicat pentru cura helioterm sau climateric sau avnd
alte motivaii terapeutice; turismul montan i de sporturi de
iarn, practicat pe arie larg pentru drumeie, cura
climateric i practicarea sporturilor de iarna; turismul de
cur balnear, prin care se valorific nsuirile terapeutice
ale unor factori naturali (izvoare termal i minerale,
nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru
vizitarea monumentelor de art, cultur i a altor realizri
ale activiti umane; turismul comercial expoziional, a crui
practicare este ocazionat de mari manifestri de profil
(trguri, expoziii), care atrag numeroi vizitatori; turismul
festivalier,
prilejuit
de
manifestri
cultural-artistice
(etnografice, folclorice) naionale sau internaionale;
turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere pe
plan naional i internaional, avnd ca motivaie diferite
competiii pe discipline sportive, interne i internaionale ,
pn la manifestri sp0ortive de amploare (olimpiade,
competiii sportive regionale, campionate mondiale etc.);
turismul de vntoare (safari), practicat de rile occidentale,
in general pe teritoriul Africi, al Americi Latine, n teritoriile
artice i antartice. Este o forma de turism distractiv, a
crui dezvoltare marcat de spectaculos i inedit aduce
mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei, ameninnd
cu diminuarea sau, dup caz cu dispariia unor specii
extrem de valoroase ale patrimoniului faunistic al Terrei.
Tipurile de turism de difereniaz de la ar la ar,
asigurnd varietatea i, prin acesta, atracia asupra
turitilor autohtoni i strini.
Una dintre bogiile actuale de baz n domeniul turismului
privete studiul elementelor regionale, n funcie de care se organizeaz
activiti turistice tipice anumitor zone, i se pun n evident posibilitile
de amenajare complex a acestora. Dei nu s-a ajuns la o viziune

taxonomic unitar n domeniu, diferitele accepiuni utilizate pe plan


internaional i n ara noasta relev urmtoarele uniti ce pot fi luate n
consideraie:
Regiunea turistic, conceput ca un spaiu de mari
dimensiuni, cu o structur organizatoric bine
consolidat i un patrimoniu turistic diversificat (de
exemplu, regiunea Alpilor Dianarici, iar pentru
Romnia cea a Carpailor Orientali)
Zona turistic un areal mai restrns consacrat
pentru activitatea turistic de un anumit tip,
puternic marcat de importante obiective sau alte
motivaii pentru turism (exemplu : zona turistic a
Coastei Dalmaiei din Alpii Dinarici sau zona
Bucovinei din Carpai Orientali)
Centre turistice, reprezentnd puncte de convergen
(puncte de plecare pentru zonele montane, porturi,
alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic)
a unor fluxuri de turism, putnd fi, n general,
staiuni alpine (Plitvice, n Alpii Dinarici) sau
balneare i de odihn (Dubrovnik, Split, Rijeka pe
coasta Dalmaiei). Pentru Romnia, rmnnd n
acelai cadru al Carpailor Orientali, se pot
meniona Vatra Dornei i Bora.
Puncte turistice amenajate (peteri, defilee, gheari,
mnstiri, case memoriale, hoteluri alpine etc.)
n literatura recent de specialitate sunt depistate, n
funcie de potenialul natural (geomorfologic, climatic,
hidrologic, floristic-faunistic) i antropic o serie de uniti
turistice cu vocaie polarizatoare, n jurul crora s-au
dezvoltat veritabile noduri turistice cu vocaie local ce susin
activitatea nucleului central.
Este cazul unor localiti satelit ce apar pe rivierele
franco-italiene, Coasta Brava i Coasta del Sol n Spania,
unele microstaiuni aprute pe litoralul marocan n
apropiere de Agadr sau ntre Rabat i Casablanca. Alte
asemenea centre polarizate apar n zonele montane, oraul
Chamonix (din Alpi Francezi) fiind un astfel de exemplu.

Practic, aceste staiuni nu sunt altceva dect centre de


primire i redistribuire a fluxurilor turistice n funcie de
apetitul individual sau colectiv pentru un anumit element
al potenialului turistic al zonei.
Pentru regiunile geografice mari receptoare ale unor
fluxuri majore de turism, aceeai literatur mondial de
specialitate vehiculeaz termenul de bazin turistic
distingnd :
Bazinul mediteranean prima zon de primire
pentru turismul mondial, cu un potenial natural i
antropic de excepie;
Bazinul mezo-american, cuprinznd arcul Antilelor
din America central, n majoritate alimentat de
S.U.A i Canada cu efective de vizitatori ce au
crescut lent n ultimele decenii.
Bazinul Asia-pacific, constituit din ansamblu insular
i faada Pacificului, inclusiv Thailanda, n care
principali furnizori sunt Japonia, Australia i
Noua Zeeland.
ntr-o serie de ri cu vechi tradiii (Austria, Canada, Germania,
Finlanda, Danemarca, Frana, S.U.A, Italia etc.), turismul este
susinut de un patrimoniu natural i antropic de excepie, mai
importante fiind parcurile i rezervaiile naturale sau alte zone cu
peisaj deosebit (ex. Yellowstone, Grand Canyon, Cascada Niagara,
Death Vally, precum i cele dou mari regiuni turistice California
i Florida, n S.U.A; Alpii Francezi, Munii Pirinei, peisaje andine cu
aezri ce urc pan la 5.000 m altitudine, pdurea amazonian etc.)
se adaug un bogat patrimoniu istoric constituit din elemente unicat
ale culturi i civilizaiei universale, precum vestigiile antichitii din
Italia, Grecia i Egipt, cele ale vechilor civilizaii din America
Latin, monumentele istorice i de art ale rilor din vestul Europei,
China, Japonia, Orientul Mijlociu i Apropiat .a., elementele ale
culturi populare, etnografice i manifestri folclorice care
personalizeaz modelele culturale naionale, fcnd din fiecare
naiune a Terrei un unicat n timp i spaiu.
Bibliografie:
Terra Geografie Economic

Autorii : Bebe Negoescu i Gheorhe Vlsceanu


Editura : Teora 1998