SERIAL Fabuloasa istorie a Jocurilor Olimpice.

1896, anul lui Spiridon, carausul de

apa din Atena
Adrian Epure,

Aromanul Evanghelie Zappa, prietenul lui Alexandru Ioan Cuza, a fost cel care a lansat pentru prima oara ideea
renasterii Jocurilor Olimpice.
,,Weekend Adevarul" prezinta saptamanal, intr-un amplu serial, istoria Jocurilor Olimpice. Dupa un scurt
periplu prin istoria competitiilor din Antichitate, astazi vom trece in revista editia din 1896.
Cand vorbim despre reinfiintarea Jocurilor Olimpice, este amintit mereu baronul francez Pierre de Coubertin
(1863 - 1937), cel care la 25 noiembrie 1892, in amfiteatrul celebrei universitati Sorbona, lansa ideea reluarii
Jocurilor Olimpice din vechea Elada. Ideea baronului de Coubertin a fost pusa in practica doi ani mai tarziu, in
1894, in urma deciziei luate de Congresul International de la Paris, cand s-a hotarat ca orasul Atena sa fie gazda
editiei din 1896. Putini isi mai amintesc insa de cel care a lansat pentru prima oara ideea renasterii olimpismului
modern, Evanghelie Zappa (1860 - 1865), mosier, negustor si intreprinzator aroman, vestit la mijlocul secolului
al XIX-lea atat in Tarile Romane, cat si in Grecia. Nascut in localitatea Lampobo din provincia otomana Epir,
actualmente in Albania, Zappa a emigrat in Tara Romaneasca in 1831, parasind Grecia datorita nemultumirilor
legate de noua organizare militara de dupa obtinerea independentei.

Zappa a finantat infiintarea Academiei Romane

In Tara Romaneasca s-a ocupat cu comertul de cereale si cu agricultura, devenind in scurt timp un vestit si
respectat mosier. A fost prieten cu domnitorii Gheorghe Bibescu si Alexandru Ioan Cuza si este unul dintre cei
care au finantat infiintarea Academiei Romane, dar si tiparirea primei editii a ,,Dictionarului limbii romane" si a
,,Gramaticii limbii romane". In 1856 el a inceput o ampla campanie de reluare a Olimpiadelor. Intre autoritatile
grecesti din acele timpuri si Evanghelie Zappa s-a purtat o intensa corespondenta, in urma careia nobilul a
promis ca-si va dona jumatate din avere pentru organizarea competitiilor sportive. Asadar, Zappa a donat
statului grec peste 70.000 de galbeni si 400 de actiuni pe care le detinea la Societatea Elena a Vapoarelor. Doi
ani mai tarziu, in 1858, la Atena, regele Greciei a semnat un decret prin care a ordonat crearea in Atena a
,,Fundatiei Olympicelor". Tot din donatia lui Zappa, s-a construit ,,Zappeionul" - precursor al parcurilor
olimpice din prezent, inaugurat la 20 octombrie 1888. Evanghelie Zappa a adus spiritul olimpic si la Bucuresti,
astfel incat, cu 2.500 de galbeni, a infiintat, potrivit istoricului Ioan Man, in 1860, Societatea Olimpica Romana.
Inainte de a muri, in 1865, a putut vedea primele jocuri preolimpice, sau panelenice, desfasurate in noiembrie
1859 la Atena, la care au participat peste 300 de concurenti. Pe lista invingatorilor s-au aflat si aromanii
Dimitrie Atanasiu, in proba de 200 metri viteza, si Constantin Cristu, la aruncari. Alte editii ale jocurilor au avut
loc si in 1870, 1875 si 1888.
Romania nu a participat la competitie
Ulterior, prima editie a Jocurilor Olimpice moderne, desfasurata sub egida Comitetului Olimpic International, a
avut loc la Atena, in perioada 6-15 aprilie 1896. Criticii initiativei lui Pierre de Coubertin prevesteau un esec de
proportii. Se invocau in special costurile foarte mari pentru organizarea unui asemenea eveniment, intr-o tara cu
dificultati economice. Insa baronul a iesit victorios, competitia avand un foarte mare succes. Organizatorii au

dorit sa atraga in Grecia cat mai multe natiuni, din toate colturile lumii. Insa dupa cum scria englezul G.S.
Robertson, un observator contemporan al editiei din 1896, Pierre de Coubertin si oamenii sai au uitat ca prea
putini sportivi aveau timpul sau banii necesari sa mearga la Atena.
Ceremonia de deschidere a fost oficiata de regele George I al Greciei, chiar in ziua in care se sarbatoreau 75 de
ani de la obtinerea independentei Greciei. La competitie au participat 241 de sportivi din 14 tari, care s-au
intrecut in 43 de probe din 9 sporturi: atletism, ciclism, scrima, gimnastica, tir, natatie, tenis, haltere si lupte.
Tarile reprezentate au fost: Marea Britanie, Australia, Austria, Bulgaria, Chile, Danemarca, Elvetia, Franta,
Germania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Ungaria si Grecia. Cei mai multi dintre participanti proveneau din
Grecia, tarile dezvoltate ale Europei si din Statele Unite ale Americii.
Femeile n-au avut voie sa participe la intreceri
Conditiile de desfasurare au fost asemanatoare cu cele din antichitate, astfel ca, in spiritul aceleiasi traditii,
femeile nu au luat parte la aceste prime intreceri olimpice. Cu toate acestea, o femeie, Stamata Revithi, a dorit sa
se inscrie in cursa de maraton si a fost, evident, refuzata. In semn de protest, Revithi, supranumita ulterior
Melpomene, dupa muza tragediei, a alergat chiar a doua zi pe traseul parcurs anterior de barbati.

Spiridon
Grecul
,"un
Francezii
Traditia
Concursuri
Un
Budapesta,
Comitetul
Connolly
Primul
Fabuloasa
lucru
un campion
cioban
Jocurilor
pe
Louis
aau
Olimpic
istorie
renuntat
care
la
de
avut
un
inmuzica
(foto:
din
foarte
fustanela
Olimpice
pas
aOlimpiada
International
istoria
Jocurilor
la
sa
ALLSPORT
putini
siHarvard
gazduiascacompetitia
literatura
Jocurilor
populara",
a fost
ilOlimpice.
Republicana
stiu
s-a
reluata
pentru
este
infiintat
Olimpice
- asa
IOC)
ca
dupa
Primul
cum
aexista
merge
inmoderne
1.500
l-a
anul
in
campion
descris
laAtena
1894,
cadrulJocurilor
de aani,dar
fostamericanul
Pierre
lainsistentele
afost
indeCoubertin,
un
acest
Olimpice
bucatar,
rastimp
baronului
James
aoiar
fost
termenul
Brendan
sectiune
Pierre
uncel
boxer
care
dedicata
de
Bennet
olimpic
Coubertin.
a castigat
iesit
Connolly,
aartelor,
invingator
maiproba
La
fost
dupa
primul
invingator
utilizat
defara
modelulintreceri
maraton,
congres,partic
indiferite
sa-siloveas
in proba
pe dist
cod