STUDIU: 85% din conservele de carne contin nitrit de sodiu, un E asociat cu

cancerul la stomac
Mihaela Cojocariu,

Circa 85% din conservele de carne de pe piata contin nitrit de sodiu, care, in prezenta proteinelor, se poate
transforma intr-o substanta care duce la aparitia cancerului de stomac. Mai mult, 25% din conservele de carne
contin cartilagii, vase de sange si nervi.
Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania (APC Romania) a realizat un studiu privind calitatea
conservelor din carne denumita ,,Hrana sanatoasa - o investitie pe termen lung in sanatatea noastra".
In cadrul acestei campanii, inspectorii au analizat 60 de sortimente de conserve din carne din marile
hipermarketuri si supermarketuri), fiind analizate produsele fabricate/distribuite de catre: Scandia Food SA,
Hame Romania SRL, Tulip Food Company Danemarca, Auchan Romania SA, Romania Hypermarche SA,
Rewe Romania SRL, Carrefour Romania SA, Prefera Foods SA, Animex Foods Polonia, Mega Image SRL,
Vascar SA, Zone International Trading SRL, Defne Selos SRL, Orkla Foods Romania, Durra Diamant SRL,
Garom Food SRL, Profi Rom Food SRL si Agrico Polonia.
,,Multe produse alimentare pe baza de carne vandute in Romania nu sunt etichetate corespunzator sau nu contin
ingredientele corecte. Astfel, consumatorii sunt informati gresit despre preparatele din carne pe care le cumpara.
Pentru a lua decizia de cumparare a conservelor din carne, consumatorii nu au alta optiune decat aceea de a se
baza pe etichetele acestora. Consumatorii se asteapta ca eticheta sa reflecte cu exactitate continutul si calitatea

produsului", potrivit APC.

Conservele din carne se pot clasifica in urmatoarele grupe:
de carne in suc propriu; din carne tocata (,,corned beef", ,,luncheon meat"); sub forma de pasta (pateuri,
haseuri); mixte (carne plus ingrediente de origine vegetala); dietetice, recomandate in diferite afectiuni
gastrointestinale; pentru copii.
Dupa tipul de carne folosit in conservele analizate, situatia se prezinta astfel:
43% conserve din carne de porc; 25% conserve din carne separata mecanic; 24% conserve din carne de vita; 8%
conserve din carne de pui/pasare.
Pe specii continutul de carne din conserve analizate se prezinta astfel:
la conservele din carne de porc, cantitatea de carne, inclusiv si cea separata mecanic, variaza intre 23% si 95%;
la conservele din carne de vita, cantitatea de carne, inclusiv si cea separata mecanic, variaza intre 50% si 92%;
la conservele din carne de pui/pasare, cantitatea de carne, inclusiv si cea separata mecanic, variaza intre 48% si
80%.
Ce ingrediente contin conservele din carne
Inspectorii precizeaza ca ingredientele regasite in compozitia conservelor din carne analizate sunt urmatoarele:
carne de pui separata mecanic, carne de porc separata mecanic, proteina animala de porc, apa, sare iodata, carne
de porc, organe de porc, grasime de porc, carne de vita, carne de pui, file de pui, piept de pui, plasma din sange
de porc, gelatina porc, gelatina vita, sorici de porc, piele de pui/pasare, fibre de grau, fibre vegetale, fibre din
bob de mazare, fibra vegetala din bambus, amidon de cartof, amidon de porumb, amidon de grau, faina de grau,
gris de grau, zahar, zaharuri, maltodextrina, sirop de glucoza, proteina din soia, concentrat proteic din soia,
proteina din lapte, zer praf dulce, condimente, boia iute/dulce de ardei, usturoi, soia, telina, piper negru, extras
de ardei, pasta de tomate, ulei vegetal nehidrogenat de floarea soarelui, ulei de masline, arome, nitrit de sodiu,
caragenan, monoglutamat de sodiu, carmin, 5 - ribonucleotide disodice, difosfati, trifosfati, fosfat de sodiu,
eritorbat de sodiu, acid ascorbic, izoascorbat de sodiu, guma guar, guma Tara, guma de xantan.
Mai mult, la unele conserve din carne, condimentele sunt inscrise in mod generic si nu este mentionat tipul
condimentului, cu toate ca unele dintre ele sunt incluse in lista substantelor alergene, fiind important sa fie
cunoscuta denumirea respectivului condiment. Dintre ingredientele mentionate mai sus, cele mai utilizate sunt:
La 77% dintre produsele analizate cantitatea de carne, inclusiv cea separata mecanic, variaza intre 23% si 65%.
La 12% dintre produsele analizate cantitatea de carne variaza intre 71% si 94%, iar la 3% dintre conservele
analizate nu se specifica continutul de carne; La 25% dintre conservele analizate s-a folosit carne separata
mecanic. Incepand cu anii 1960, produsele secundare/subprodusele, mai apoi chiar resturile din industria carnii
au inceput sa fie folosite tot mai curajos in variante comercializabile, intai ca produse pentru animale de
companie si de casa, apoi chiar in variante destinate consumului uman.

,,Si pentru ca si aceasta categorie de materiale comestibile din zona industriei carnii trebuia sa aiba un nume
aceasta a fost numita, sugestiv, carne separata mecanic - CSM, cu echivalentele sale in diferitele limbi straine:
Mechanically Deboned / Separated / Recovered / Reclaimed Meat - MDM / MSM / MRM (carne
dezosata/separata/regenerata mecanic, engleza), viande separee mecaniquement - VSM (franceza),
Separatorenfleisch (carne de separator, germana), carni separate/raccolta meccanicamente - CSM / CRM
(italiana)", conform documentului citat.
Definitiile curente arata ca CSM este carnea obtinuta prin separarea mecanica de pe oase, exclusiv cea de pe
oasele capului si extremitatile membrelor sub articulatia carpiana (copita fata) si tarsiana (copita spate), iar in
cazul porcinelor, si de pe vertebrele coccigiene (coada); carnea de pasare separata mecanic este pasta cu
granulatie fina obtinuta prin separarea mecanica a carnii de pe oasele carcasei de pasare, exclusiv pielea gatului,
ghearele, capetele si organele.
Dincolo de definitii, carnea separata mecanic (CSM) este materie recuperata / regenerata / dezosata prin
mijloace mecanice a resturilor ramase dupa indepartarea manuala a carnii de pe oase si trecuta prin presiune
inalta prin site care separa osul masiv de tesuturi comestibile. In jargonul specialistilor are chiar denumirea de
,,mazga" sau ,,noroi": ,,noroi alb - white slim, engl." (cand e vorba de carne de pasare) ori ,,noroi roz - pink
slim, engl." (cand e vorba de carne rosie, de la specii patrupede). Procesul presupune macinarea carcasei si
pasarea pastei (care cuprinde macinatura de os, maduva osoasa si celelalte tesuturi comestibile) sub presiune.
Informatiile de pe eticheta
Inspectorii APC precizeaza ca ingredientele produselor alimentare trebuie mentionate in ordinea descrescatoare
a cantitatii lor. Astfel, dupa ce au analizat etichetele produselor, acestia au descoperit ac la 88% dintre produsele
analizate, primul ingredient este reprezentat de carne, inclusiv si de cea separata mecanic, in timp ce numai la
12% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de apa, in timp ce la 52% dintre produsele
analizate, apa este cel de-al doilea ingredient, urmat de sorici in proportie de 20%, carne in proportie de 15% si
sare, plasma din sange, organe, ulei si mustar in proportie de 13%.
La 25% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de catre sorici, in proportie de
15% de catre apa, in proportie de 13% de catre amidon, in proportie de 10% de catre proteine din soia, si in
proportii variabile de catre sare, gelatina, untura, grasime porc, carne pasare, condimente, organe de porc, aditivi
alimentari si condimente.
,,In concluzie, cantitatea de apa si substante de ingrosare naturale si artificiale este destul de mare, ceea ce
denota o calitate scazuta a majoritatii produselor de acest tip", se mai arata in studiul citat.
Pericol pentru persoanele cu probleme cardiovasculare
Inspectorii au analizat si cantitatea de sare care se afla in conserve si au stabilit ca la 100 de grame de produs
cantitatea variaza intre 1,3 grame si 2,7 grame. ,,Deci, dintr-o conserva de 300 grame putem asimila intre 3,9
grame sare si 8,1 grame sare. Persoanele care consuma o cantitate de sare mai mare decat media au o presiune
sanguina mai mare si au un risc crescut de hipertensiune arteriala. Consumul excesiv de sare a mai fost pus in
legatura si cu alte afectiuni agravate de retentia de apa provocata de sare: insuficienta cardiaca, hipertrofia
ventriculara stanga, afectiuni ale rinichilor si litiaza renala, edemul, accidentul vascular cerebral, osteoporoza
etc. Un adult are nevoie de 1,6 grame de sodiu zilnic, pe care si-l procura dintr-o lingurita rasa de sare", spun
inspectorii.

In privinta substantelor chimice si a aditivilor alimentari utilizati in compozitia conservelor din carne,
inspectorii APC au descoperit:
Agenti de ingrosare: caragenan, guma guar, guma Tara si guma xantan; Potentiatori de gust si aroma:
monoglutamatul de sodiu si 5-ribonucleotide disodice; Antioxidanti: eritorbat de sodiu, acid ascorbic si
izoascorbat de sodiu; Stabilizatori: polifosfat de sodiu, trifosfat pentasodic, dipolifosfati de sodiu si potasiu si
difosfati; Conservanti: nitrit de sodiu.
In ceea ce priveste prezenta aditivilor de mai sus in conservele analizate, situatia se prezinta astfel:
90% din conservele analizate contin aditivi alimentari, adica E-uri, de la 1 aditiv alimentar pana la 9 aditivi
alimentari. 85% din conservele analizate contin nitrit de sodiu; 48% din conservele analizate contin
monoglutamat de sodiu; 38% din conservele analizate sunt colorate cu carmin; 37% din conservele analizate
contin caragenan. 37% din conservele analizate contin arome artificiale.
Ce este nitritul de sodiu
Nitritul de sodiu, cunoscut si sub denumirea de E250, este folosit ca aditiv alimentar. Companiile din industria
alimentara adauga nitrit de sodiu la anumite alimente cu un anumit scop. Aceasta substanta cancerigenase
adauga la carnea procesata, crenvusti si orice alt fel de carne care are nevoie de o culoare rosie sa arate
,,proaspata".
Nitritul de sodiu stabilizeaza culoarea rosie a carnii (formand, in combinatie cu mioglobina, un pigment de
culoare rosie, nitrosomioglobina, care participa la pastrarea aspectului proaspat al produselor conservate).
,,In prezenta proteinelor, nitritii se transforma intr-o substanta care favorizeaza aparitia cancerului de stomac. In
doze foarte mari, nitritii dau o toxicitate acuta care impiedica sangele sa mai transporte oxigen. Sugarii si copiii
mici sunt foarte sensibili la aceste substante, care le creeaza probleme respiratorii", potrivit prof.dr. Gheorghe
Mencinicopschi.