Sunteți pe pagina 1din 2

Instrumentele muzicale si cronometrul

Poetul este inferior pictorului in reprezentarea lucrurilor vizibile si foarte inferior muzicantului
in reprezentarea lucrurilor nevizibile Leonardo da Vinci
Printre arte, muzica era pentru da Vinci pe locul doi, dupa pictura. Majoritatea lucrarilor
sale muzicale, inclusiv si Tratatul despre muzica, din pacate, au fost pierdute. Cu toate acestea,
abilitile muzicale ale lui da Vinci au fost inalt apreciate de catre contemporanii si. El avea o face
frumoasa, melodioasa si putea cinta la lira da braccio, stramosul vioarei moderne.
n 1482 da Vinci a ajuns la Milano, n sperana de a obine patronajul ducelui Ludovico il
Moro. El l-a impresionat pe duce cu ajutorul abilitatolor sale musicale si capacitatii de a organiza
prezentarea tribunalului si de a crea decoratii frumoase pentru viziuni luminoase. Unul dintre
spectacolele sale cele mai spectaculoase a fost "Masca Planetelor" care a fost att de frumos nct
unul dintre curtenii a scris mai trziu: "La nceput am chiar si crezut c n fa a ochilor no tri este
un adevarat paradis".
Leonardo a aplicat teoria mecanicii i observaiile sale n domeniul acusticii pentru a crea
noi tipuri de instrumente muzicale. Cel mai mult el a fost interesat de lira, pianola portabila,
tambur mecanic i flaut. Un manuscris continea schite ale unsprezece variante ale tamburului,
capabile de a schimba inaltimea tonului chiar n timpul jocului.
Una dintre cele mai frumoase desene tehnice ale lui Leonardo a devenit tabloul orelor. El a
studiat diferitele opiuni existente la momentul dat a cronometrelor n vederea mbunt irii lor.

Omul Vitruvian
Opera Omului Vitruivan a fost fcut de da Vinci ca ilustraie pentru cartea arhitectului
roman Vitruvius, scris n secolul I .Hr. Figura arat "seciunea de aur" sau propor iile canonice a
organismului uman.
Probabil cea mai cunoscuta ilustrare a lui da Vinci "Omul Vitruvian" a fost creata
aproximativ n anul 1492 i plasata n unul dintre caietele sale de notite. Opera prezint o figur
masculin nuda n dou poziii suprapuse: bratele i picioarele intinse in laturi, nscrise ntr-un
cerc; bratele intinse in laturi i picioarele mpreun, nchise ntr-un ptrat. Figura reprezinta o
fuziune minunata a artei cu tiina, i este un exemplu perfect de proporii canonice.
Figura combin in sine descrierea corpului uman, n conformitate cu tratatul lui Vitruvius
i observaiile proprii ale lui Leonardo n zona corpului uman. Da Vinci a devenit primul naturalist
care a aplicat matematica pentru nelegerea anatomiei umane.
"Simplitatea - este superiorul sofisticarii Leonardo da Vinci
Notele despre proporii conin urmtoarele:
-

limea celor patru degete este egal cu limea palmierului

piciorul este egal cu limea a patru palme


cotul este limea a sase palme
nlimea umana este de patru coi (i, astfel, 24 palme)
pasul este egal cu patru coi
domeniul de aplicare al mini omeneti este egal cu nlimea
distana de la linia parului pina la brbie este de 1/10 din nl imea sa
distana de la cap pina la brbie este de 1/8 din nlimea sa
distana de la cap pina la mameloane este de 1/4 din nlimea sa
limea umerilor este de 1/4 din nlimea sa
distana de la cot pina la virful degetelor este de 1/4 din nlimea sa
distana de la cot pina la axila este de 1/8 din nlimea sa
lungimea palmei este de 1/10 din nlimea sa
distanta de la brbie pina la nas este 1/3 din lungimea fatei lui
distana de la linia parului pina la sprancene - 1/3 din lungimea feei lui
lungimea urechii - 1/3 din lungimea feei.

Desene anatomice
Leonardo a inceput sa studieze anatomia corpului uman pe vremea de instruire n atelierul
lui Andrea del Verrocchio. Maestrul a insistat ca to i studen ii sa foloseasca n lucrrile sale
cunostintele primite din acest domeniu.
Ca unui student de succes, lui Leonardo i-a fost permis s viziteze spitalul Santa-Maria
Nuova in Florena i sa disece cadavre umane. Mai trziu, el va efectua, de asemenea autopsie n
Milano, n spitalul Maggiore, si in Roma, in Santo Spirito - primul spital din ar. De la 1510 pina
la 1511 a lucrat mpreun cu Dr. Marcantonio della Torre (1481-1511). Pe parcursul a 30 de ani,
Leonardo a disecat 30 de cadavre de brbai i femei de diferite vrste. mpreun cu Marcantonio
da Vinci se pregtete s publice o lucrare teoretic pe anatomie si creaza special pentru aceasta
mai mult de 200 de desene. Cu toate acestea, cartea sa a fost publicat abia n anul 1580, mul i ani
dup moartea sa, sub titlul "Tratate despre pictura".
Studierea anatomiei i-a oferit lui Leonardo posibilitatea exact de a reprezenta corpul gol.
Trebuie de remarcat faptul c pictorul ilustra nu numai corpuri frumoase. Printre schi ele sale
anatomice, la fel se ntlneste organisme de virsta, ncreite i desfigurate. El ilustra ur enii
neplcute i chiar respingtoare. Frumusetea i urtenia n schi ele i desenele lui reflect o idee
obiectiv precum rul i buntatea specifice naturii umane n mod egal.