Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rap Bilant I Si II Apa Canalizare Vlahita
Rap Bilant I Si II Apa Canalizare Vlahita
ODORHEIU SECUIESC
ORIGINAL
Pagina 1
COLECTIVUL DE COORDONARE
DIRECTOR
_________________
EF PROIECT
_________________
COLECTIVUL DE SPECIALITI
TEHNOLOGIE
CONSTRUCII EDILITARE
INSTALAII
ECOLOGIE
DESEN TEHNIC
: Balzs Mria
_________________
_________________
_________________
_________________
_________________
ORIGINAL
Pagina 1
CUPRINS
1.
INTRODUCERE______________________________________________________________________________9
2.
2.1
LOCALIZARE I TOPOGRAFIE_____________________________________________________________10
2.2
GEOLOGIE I HIDROLOGIE________________________________________________________________11
3.
3.1
ISTORICUL AMPLASAMENTULUI_________________________________________________________13
3.2
DEZVOLTRI VIITOARE____________________________________________________________________13
4.
4.1
4.1.1
CAPTAREA
TRATAREA SI DISTRIBUTIA APEI STATIA DE TRATARE, RETEA
DISTRIBUTIE APA POTABIL_______________________________________________________________________15
4.1.1.1 ACTIVITATEA DESFURATA______________________________________________________________15
4.1.1.2 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE, CAPTAREA TRATAREA APEI______________18
4.1.1.3 SISTEME DE CAPTARE___________________________________________________________________18
4.1.1.4 STAIA DE TRATARE APA POTABIL______________________________________________________20
4.1.1.5 DISTRIBUIA APEI POTABILE_____________________________________________________________22
4.1.1.6 DOTRI____________________________________________________________________________________23
4.1.1.7 BILANTUL DE MATERIALE________________________________________________________________26
4.1.1.8 UTILITATI__________________________________________________________________________________27
4.1.2
FOLOSITE______________________________________________42
4.1.2.7 UTILITATI__________________________________________________________________________________43
4.2
MATERIALE DE CONSTRUCII____________________________________________________________43
4.3
STOCAREA DE MATERIALELOR DEPOZITE DE MATERII PRIME, REZERVOARE
SUBTERANE_________________________________________________________________________________________43
4.3.1
4.4
EMISII IN ATMOSFER,
EMISII DE PROCESE TEHNOLOGICE, ALTE EMISII IN
ATMOSFER________________________________________________________________________________________44
4.4.1
4.4.2
4.5
ALIMENTARE CU AP EFLUENTI TEHNOLOGICI I MENAJERI, SISTEMUL DE
CANALIZARE A APELOR UZATE____________________________________________________________________49
4.5.1
4.6.1
ORIGINAL
Pagina 1
4.6.2
4.7
4.8
4.9
4.10
ZGOMOTUL I VIBRAIILE________________________________________________________________55
4.11
SECURITATEA ZONEI______________________________________________________________________56
4.12
4.13
SURSE DE INFORMARE___________________________________________________________________56
5.
CALITATEA SOLULUI______________________________________________________________________56
5.1
5.2
6.
6.1
6.1.1
6.1.2
6.2
POLUAREA SOLULUI_______________________________________________________________________68
6.2.1
6.2.2
6.3
POLUAREA AERULUI______________________________________________________________________72
7.
CONCLUZII SI RECOMANDARI____________________________________________________________73
8.
8.1
8.2
8.3
9.
ORIGINAL
Pagina 1
pt alimentare cu apa
C. PIESE DESENATE
Plan de ncadrare n zon
: 1000
Plan canalizare
Plan Statie de epurare
Plan modernizare statie de epurare
ORIGINAL
Pagina 1
ELEMENTE DE COORDONARE
Bilanul de mediu s-a ntocmit n conformitate cu reglementrile specifice din domeniul
proteciei mediului, respectiv:
Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind Protecia Mediului, aprobat cu
modificri i completri prin Legea nr. 265 din 2006, cu modificrile i completrile
ulterioare.
Ordin MAPPM nr 184 /1997 pentru aprobarea procedurii de realizare a bilanurilor de mediu
Legea apelor nr. 107/1996, modificat i completat prin Legea 310 din 2004.si Legea 112
din 2006.
Ordinul M.S. nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igien i a recomandrilor privind
mediul de via al populaiei.
Hotrrea Guvernului nr.445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si
private asupra mediului.
O.M. nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea a Metodologiei de aplicare
a evalurii impactului asupra mediului pentru proiecte publice i private.
Ordin MAPM nr. 863/2002, privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.
Ordonana de Urgenta a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate ,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei slbatice cu modificrile si completrile
ulterioare .
HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie avifaunistica CA PARTE INTEGRANTA A
RETELEI ECOLOGICE Natura 2000 in Romania.
Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltrii Durabile nr. 1964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitar ca parte integranta
a reelei ecologice europene Natura 2000 modificat prin Ordinul Ministrul si Pdurilor nr.
2387/29.09.2011.
Hotrre pentru modificarea si completarea Hotrrii Guvernului nr 1284/2007 privind
declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a reelei ecologice
europene Natura 2000 in Romania
HG nr. 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul i mrimea zonelor
de protecie sanitar i hidrogeologice modificat si completat prin Ordin 1278/2011 .
Hotrrea Guvernului Romniei nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de
urbanism.
Ordinul nr. 1430/2005 al Ministrului lucrrilor publice, transporturilor i locuinei pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea
executrii lucrrilor de construcii, republicata cu modificrile i completrile ulterioare.
HGR nr.188/2002, pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul
acvatic , modificata si completat prin HG 352/2005 ( cu anexele NTPA 001 , NTPA 002 ,
NTPA 0011 ).
6
ORIGINAL
Pagina 1
ORIGINAL
Pagina 1
RAPORT
LA BILANUL DE MEDIU NIVEL I
DATE GENERALE
DENUMIREA OBIECTIVULUI
BILAN DE MEDIU NIVEL I I NIVEL II AFERENT STAIEI DE EPURARE I REELEI DE
CANALIZARE MENAJER N ORAULUI VLAHIA JUDEUL HARGHITA
AMPLASAMENTUL
ORASUL VLHIA SI SATUL MINELE LUETA
VIII.1.67
ORIGINAL
Pagina 1
REGIM DE LUCRU
365 zile/an, 24 ore/zi
ELABORATOR BILAN
S.C. TOTAL PROIECT SRL ODORHEIU SECUIESC STR KOSSUTH LAJOS NR 13
JUDEUL HARGHITA COD 535600, TEL/FAX 0266-218.447 E-mail, office
@totalproiect. ro
PROIECT NR
2710 /2012
CAP. A
1. INTRODUCERE
Prezenta lucrare s-a ntocmit la solicitarea Societii Comerciale HARVIZ SA
MIERCUREA CIUC Str. Salcm nr 1 Judeul Harghita Operator pentru serviciul public de
alimentare cu apa si de canalizare al orasului Vlhia in baza Ordinului preedintelui ANRSC
nr 574/03.10.2011, cat si in baza contractului de Delegare a Gestiunii nr 34/01.09.2009
ncheiat cu Asociaia de Dezvoltare Intercomunitara HARGHITA VIZ in oraul Vlhia.
Societatea Comerciala SC Harviz SA cu sediul social Municipiul Miercurea Ciuc Str. Salcm
nr 1 Judeul Harghita Cod Unic de nregistrare 24499588 /23.09.2008 Nr ordine in registrul
comerului J19/917/22.09.2008 avnd activitatea principala Captarea tratarea si distribuia
apei cod CAEN 4100. Bilanul de mediu este necesar n procesul de autorizare in
vederea stabilirii elementelor programului de conformare . Prin bilanul de mediu se va
evalua impactul asupra mediului prin studii teoretice investigaii realizate la fata locului ,
msurtori de noxe emise in apa aer si sol , efectuate asupra obiectivului CAPTAREA ;
TRATAREA SI DISTRIBUIA APEI RESPECTIV COLECTAREA SI TRATAREA APELOR
9
ORIGINAL
Pagina 1
Oraul Vlhia este situat la S-E de masivul Harghita, pe cursul superior al rului
Homorodul Mic, pe platoul Harghita. Accesul n zon se realizeaz prin drumul naional DN
13A Miercurea-Ciuc Odorheiu-Secuiesc, Oraul Vlhia se afl la o distan de 26 km de
reedina de jude, Miercurea Ciuc.
Localitatea este amplasat pe valea prului Vrghi i Homorodul Mic, avnd codurile
cadastrale VIII-1.67 respectiv VIII.1-71.6.
Oraul Vlhia este situat pe DN 13 a ( Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, la cota 850 m
DM, la interfluviul dintre prurile Vrghi si Homorodu Mic
Sistemul de tratare a apei potabile se afla in partea estica a localitii Vlhia in extravilanul
localitii langa prul Vrghi, Zmeuri.
Vedere UZINA DE APA
10
ORIGINAL
Pagina 1
Staia de epurare se afla in aval de localitate langa parau Homorodul Mic si Halda de steril a
fostei turnatorii Vlhia.
GEOLOGIE I HIDROLOGIE
ORIGINAL
Pagina 1
zona de platou , cu uoara nclinare spre sud sud-est, brzdata de vai adnci erodate ale
cursurilor de apa, direcionate, nord-sud.
Altitudinea medie a localitii este aproximativ 850 m, de la nivelul marii, cea minima si
maxima 670 m (extremitatea sudica Minele Lueta) respectiv 925 m (extremitatea nordica).
Sub aspect geomorfologic este deci caracteristica formaiunea de platou in care se
adncesc vile cursurilor de apa, cu versant abrupi , perspectiva deprtata fiind dominata
de crestele Harghitei.
Din punct de vedere structural tectonic regiunea face parte din platforma din partea
vestic a lanului vulcanic Harghita, i este caracterizat prin depozite pliocene i cuaternar,
constituite n special din piroclastice n alternan cu depozite aluvionare psefitice,
psamitice i cinerit.
Depozitele aluvionare n valea Homoroadelor care traverseaz satul n special al
Homorodului Mic - sunt alctuite dintr-un amestec nesortat de pietriuri i nisipuri, n care
predomin elementele constituite din andezite, isturi cristaline, calcare, cu un grad de
rulare puin avansat. Depozitele aluvionare se ntlnesc i sub forma unor conuri de dejecie
la gura afluenilor mai mari, fiind reprezentate prin bolovniuri i pietriuri colmatare cu
argil, argil nisipoas i cinerit.
Oraul este traversat de prul Homorodul Mic, principala arter a zonei, n care este
deviat i o parte din apele Vrghiului, care curge paralel cu Homorodul Mic la est de ora.
Izvoarele care apar pe valea prului au un debit variabil, multe din ele sunt diferite tipuri
de ap mineral carbogazoas.
Suprafeele relativ restrnse, acoperite cu pdure, favorizeaz scurgerea rapid a apelor
pluviale, care n genere nu au timp suficient s se acumuleze n subteran,
Aezarea sa dezvoltat in direcia nord-est sud-vest, pe interfluviul intre Homorodul Mic si
Vrghi, fiind strbtuta de acesta in extremiti. De-lungul localitii cu sute de ani in
urma a fost creat artificial Canalul Vrghi, care fcea legtura dintre cele doua cursuri de
apa amintite, constituind astzi cursul de apa principala ce traverseaz localitatea
Oraul Vlhia se situeaz la distanta egala fata de cele doua centre urbane importante a
judeului, Miercurea Ciuc (28 km) si Odorheiu Secuiesc, (24 km), pe Drumul Naional DN 13
A, artera de comunicaie de mare nsemntate intre aezrile din podiul Transilvaniei si
depresiunile intramontane (a Ciucului) si mai departe ctre teritoriile dincolo de Carpai. O
caracteristica particulara a localitii este faptul ca aceasta artera principala, Drumul DN 13
A, o strbate pe o distanta scurta, aezarea fiind dezvoltata in direcie perpendiculara. Din
centrul localitii bifurca drumul Judeean DJ 132, care constituie strada principala oraului.
asigurnd legtura cu bazinul Baraoltului, prin Lueta, Mereti.
Oraul Vlhia se nvecineaz cu localitile : localitile comunei Siculeni, Miercurea Ciuc,
Lueta, Comuna Mrtini, comuna Brdeti, Cplnia, Zetea. Legtura se realizeaz
exclusiv prin cai rutiere.
Istoric si geografic oraul Vlhia este constituit din localitile: Vlhia Sat, Baia Sfnta
Cruce, si Minele Lueta , primele doua fiind contopite, a treia formnd un trup separat, aval
de oraul propriu zis. Aezarea geografica si condiiile naturale au fost determinate si in
privina evoluiei istorice. Clima aspra nefavorabila agriculturii , un bogat fond forestier,
prezenta minereului de fier, dar si aezarea strategica au fost de natura sa imprime
localitii caracterul sau specific pstrat si astzi.
GEOMORFOLOGIA
Oraul Vlhia este aezat n partea S-V a judeului Harghita, la periferia Podiului
Transilvaniei, la poalele Munilor Harghita, pe un platou care prezint un relief plan,
strbtut de vile praielor ce se izvorsc din caldeirele aparatelor vulcanice.
GEOLOGIA I SEIZMICITATEA
12
ORIGINAL
Pagina 1
Structurarea geologic a zonei este strns legat de subsidena bazinului intracarpatic, care
a nceput n Badenian, sedimentarea extinzndu-se spre E pn i peste rama intern a
zonei cristalino-mezozoice, i de edificarea aparatelor vulcanice ale lanului vulcanic
Climani-Harghita. Badenianul apare la suprafa numai la aval de oraul Vlhia, de-a
lungul vii rului Homorodul Mic i este reprezentat prin tufuri dacitice peste care se
situeaz orizontul argilo-marnos cenuie cu intercalaii de gresii i lentile de sare.
Badenianul superior este reprezentat prin pachete de nisip cu intercalaii de argile
marnoase cenuii, gresii i tufuri dacitice.
Sarmaianul afloreaz pe suprafee extinse, la S-E de valea Homorodului Mic Este alctuit
dintr-o alternan de conglomerate cu matrice nisipoas i gresii argiloase.
Cuaternarul este reprezentat de aluviunile recente sau deluviile teraselor joase din lungul
vii Homorodului Mic.
Formaiunile de origine magmatic formeaz masa platoului Harghitei, sunt reprezentate de
un compartiment inferior vulcanogen-sedimentar i un compartiment superior
stratovulcanic.
Compartimentul inferior vulcanogen-sedimentar, format n prima etap, cnd activitatea
exploziv a fost mai intens, este reprezentat prin depozite piroclastice vulcanice cu
grosimi mari i extindere important. Pe versantul vestic i sud-vestic al catenei vulcanice
aceste depozite ating lrgimea de 40 km i grosimea de cca. 600 m, prezentnd tendine de
ngroare spre N i E. Forma acestei uniti structurale poate fi asimilat cu aceea a unei
plci aezate peste fundamentul prevulcanic. Este rezultatul att factorilor endogeni ct i
celor exogeni.
Compartimentul stratovulcanic este constituit din vulcanoclastite andezitice grosiere,
haotice, nestratificate, alctuite din blocuri subangulare cu liant cineritic sau nisipos.
Depozitele de cdere sunt prezente subordonat. Fenomenele de transformare postvulcanice
sunt frecvente: limonitizri, sideritizare, bentonitizri i caolinitizri. n cadrul acestui
compartiment au fost separate 3 secvene la nivel regional, pe ntreg teritoriul vulcanic. La
alctuirea acestor secvene particip roci terigene i vulcanogene variate privind
granulometria, faciesul i tipul petrografic. Complexul vulcanogen-sedimentar cuprinde i
zcminte hidrotermale de Fe i metale feroase accesorii, exploatate pn n sfritul
secolului trecut la mina Vlhia.
Condiiile de fundare sunt redate n Memoriile tehnice pe specialiti Rezisten.
Conform Normativ cu indicativ P 100-92, amplasamentul se ncadreaz n zona seismic de
calcul E, intensitate seismic 7 grade M.S.F., conform SR 11100/1, caracterizat prin
coeficientul seismic Ks = 0,12 i perioada de col Tc = 0,7 sec.
HIDROGRAFIA I HIDROGEOLOGIA ZONEI
Reeaua hidrografic este constituit din rurile Homorodul Mic i Vrghi, precum i din
afluenii lor. Homorodul Mic traverseaz oraul pe direcia aproximativ NE-SV. Sistemul
hidrografic are un potenial mediu de eroziune, datorit energiei sczute al reliefului, iar la
S de oraul Vlhia vile rurilor devin adnci cu un potenial mare de eroziune.
CLIMA
Clima este caracteristic regiunilor montane cu temperaturi sczute / media anuala
nedepind 6 o C, precipitaii abundente / peste 1000 mm/an, mai mari in lunile de
primvara, vara, si vnturi puternice din direcia nord - est, si sud-vest . Temperatura medie
anual este cuprins ntre 5-6C. Temperaturile medii lunare cele mai reci , ianuarie ,
coboar la -6 C Minimele zilnice scad frecvent n lunile de iarn sub -30C, iar maximele
ating uneori vara 35 C. Numrul medii a zilelor cu nghe ajunge n medie la 125 zile pe
an. Sunt frecvente n perioada de iarn inversiunile termice. Durata stratului de zpad este
cuprins ntre 114 - 140 zile pe an. Umezeala relativ a aerului este ridicat avnd valori
13
ORIGINAL
Pagina 1
medii de 88% n ianuarie, 72% n aprilie-iunie i 80% n oct octombrie. Nebulozitatea este
variabil. Numrul de zile senine este de 80 zile pe an, iar al zilelor acoperite 150 pe an.
Starea aerului este caracterizat prin calm, cu o frecven de 55,7%. Direciile
predominant ale vntului sunt cele de vest i nord - vest. Viteza medie a vntului este de
2.9-3,5 m/s.
Caracterul geo-climatic al zonei , regimul eolian in mod preponderent a determinat si modul
de construire si de ocupare a terenului , cu densitate mare a construciilor, aezate dea
lungul vilor adnci , relativ ferit de vnturile de pe platoul ntins. Aezarea sa format
aproape liniar pe o lungime considerabila, pe o lime de maxim 500 m.
3.
ISTORICUL
VIITOARE
3.1 ISTORICUL
AMPLASAMENTULUI
DEZVOLTRI
AMPLASAMENTULUI
DEZVOLTRI VIITOARE
ORIGINAL
Pagina 1
Str. Kossuth Lajos nr.13; Cod potal: 535600; Tel: 0266 218 447; Fax: 0266 217 967;
AUTORITATEA CONTRACTANT
ORA VLHIA JUDEUL HARGHITA
Vlhia Str. Turntorilor nr. 20, jud. Harghita, Tel/Fax: 0266-246635/0266-246634
INVESTIA CONST IN:
REALIZAREA - REEAUA DE CANALIZARE
Conform studiului de fezabilitate avizat i aprobat, se prevede executarea unei reele de
canalizare n sistem separativ, care colecteaz i transport apele uzate menajere n staia
de epurare aval de localitatea.
Apele uzate ce urmeaz a fi canalizate dup provenien sunt: ape uzate menajere,
rezultate din satisfacerea nevoilor de ap gospodreti i igienico-sanitare ale locuitorilor;
ape uzate publice, rezultate din satisfacerea nevoilor de ap din instituiile i unitile
publice;
Amplasarea canalelor i a obiectelor care alctuiesc canalizarea s-a fcut dup o schem
ramificat.
Structura reelei de canalizare este arborescent: canalele de racord converg n canale
colectoare secundare ce se reunesc n colectoare principale, ce se termin la staia de
epurare, aceste canale s-au proiectat n funcie de:
sistematizarea zonei;
cantitatea i calitatea apei de canalizare;
relieful terenului;
puncte obligate i obstacole i
extinderea reelei n perspectiv.
Apele uzate din buctrii, cantine sau restaurante, care impun n mod special separarea
grsimilor nainte de epurare, vor fi n prealabil trecute printr-un separator de grsimi. Apele
uzate provenite de la unitile medicale, precum i de la alte instituii, care prin specificul
lor contamineaz apele uzate cu ageni patogeni, vor fi evacuate la canalizarea exterioar
cu luarea msurilor de dezinfecie. Instalaia interioar de canalizare se va lega, la reeaua
exterioar, prin intermediul unui cmin de racord, amplasat la limita incintei.
Racordarea cminelor de incint la reea se va face la racord de creast, evitnd formarea
de remuuri n sectoarele amonte, canalele avnd o capacitate se scurgere mai mare dect
cea de calcul. ncrcarea apelor uzate evacuate n reeaua de canalizare se vor ncadra n
valorile maxime prescrise prin NTPA 002/2005.
La proiectare sistemului de canalizare s-a prevzut s se asigure o perfect etaneitate, o
net separare de reeaua de alimentare cu ap (cu care nu trebuie s vin n contact i n
nici un caz s nu treac deasupra ei) ca s se evite orice posibil contaminare. S-a prevzut
o cdere suficient, adncime corespunztoare ca s nu apar iarna nghe i
dimensionrile (diametre) adecvate ca s permit preluarea ntregului debit, s nu se
ajung la blocaje i refulri la exterior pe strzi sau i mai ru n interiorul cldirilor.
La proiectarea traseului reelei de canalizare s-a avut n vedere indicaiile din STAS 8591,
privind distanele minime ntre diferite conducte, canale, cabluri subterane, etc.
Sistemul de canalizare urmeaz s fie executat din tuburi PVC cu cep i buz etanare cu
garnitur de cauciuc, racordurile se realizeaz cu elemente din aceeai material,
de bun calitate utiliznd tehnologii moderne astfel nct infiltraiile s fie
eliminate. Pe traseul conductei la schimbri de direcie pe orizontal sau pe
15
ORIGINAL
Pagina 1
msurtorile
16
ORIGINAL
Pagina 1
Apa tratat este distribuit ctre consumatori printr-o reea de aduciune i distribuie cu
diametre cuprinse ntre 125 i 250 mm, cu o lungime de cca 28,945 km. Pe traseul
conductei s-au prevzut cmine cu regulatoare de presiune, cmine cu debitmetre, cmine
cu ventile de aerisire i traversri i subtraversri ale prului Vrghi.
Consumatori : populaie 12-22 l/sec,
17
ORIGINAL
Pagina 1
70 I/s.
18
ORIGINAL
Pagina 1
19
4.1.1.2 DESCRIEREA
PROCESELOR
CAPTAREA TRATAREA APEI
ORIGINAL
Pagina 1
TEHNOLOGICE,
ORIGINAL
Pagina 1
Captarea const din 2 camere, cu funcionare independent, fiecare din ele putnd asigura
debitul de 70 I/s, ceea ce permite curirea lor de sedimente i separarea lor, fr a se
ntrerupe alimentarea cu ap.
Fiecare camer este prevzut cu cte 1 buc grtar vertical care acoper o fereastr de
1,20 x 0,35 m. Ferestrele sunt prevzute cu cte 1 buc stavil care comand accesul apei n
camerele de sedimentare sau permite prelevarea apei la diferite nivele, n funcie de nivelul
apei n pru.
Camerele sedimentare sunt de tip vertical i asigur sedimentarea particulelor pn la
0,2 mm. Pentru splarea camerelor s-au prevzut hidroelevatoare. Din camerele
sedimentare apa trece prin 2 ferestre prevzute cu grtare dese n camera de ncrcare a
conductei. nchiderea scurgerii din deznisipator ctre camera de ncrcare a conductei se
face cu un stvilar de tip 3. In aceast captare s-a prevzut i o priz orizontal pe talvegul
rului. Aceast priz este format din dou grtare orizontale duble, avnd un strat drenat
ntre ele, aezate pe o galerie de captare sub fundul prului. Prelevarea apei cu aceste
grtare n timpul apelor sczute i n special iarna cnd prul este ngheat este realizat.
nchiderea accesului apei prelevat cu aceast priz se face cu stavila de tip 2.
Pentru ridicarea nivelului apei n faa ferestrelor prizei de ap s-a prevzut transversal pe
pru un prag deversor din beton, cu dimensiuni de 1 m lime i 10 m lungime, care n
dreptul camerei de captare se termin cu o pil de 70 mm grosime. Pila se sfrete la 1,75
m distan de faa exterioar a captrii. Pe aceast distan de 1,75 m sunt dou stvilare
de tip 4, unul spre amonte i altul spre aval de priza pentru splarea aluviunilor din faa
prizei.
Sistemul de captare Zmeuri:
Este identic cu cea de pe prul Vrghi, cu deosebirea c nu are prevzut priza orizontal
pe talvegul pru lui i debitul maxim este de 80 I/s.
Aduciunea
Transportul apei de la cele dou captri - Vrghi i Zmeuri - se face prin dou aduciuni de
ap brut. De la captarea Vrghi apa este transportat printr-o conduct PVC cu Dn med
150 mm pn la cminul de intersecie. De la camera de priz pleac o conduct PVC cu Dn
mediu 150 mm pn la instalaia debitmetru Parshall, amplasat n aval de zona captrii.
Cota axului conductei la punctul plecrii este 950 m.
Apa trece prin instalaia de msurare a debitului, format din canalul Parshall,
acoperit cu plci din beton armat prefabricat i pmnt pentru a evita ngheul. nainte de a
exista canalul Parshall s-a prevzut o van montat n pmnt pe conducta, pentru reglarea
debitelor spre staia de tratare.
De la captarea Zmeuri pleac tot o conduct PVC cu Dn 150 mm pn la debitmetru
Parshall. De aici apa este trimis printr-o conduct PVC cu Dn mediu de 250 mm pn la
cminul de intersecie. Pe traseu sunt construite cmine de golire, cmine pentru ventil de
aerisire, masive de ancoraj la devierea pe orizontal i vertical, nglobate n beton la
subtraversri. Conducta este parial cu nivel liber i n aval sub presiune debitelor de
calcul, ca i ceea de la captarea Vrghi.
n ipoteza unor debite mai mari ce se pot obine dac exist debite de pe cele dou praie,
prin manevrarea celor dou vane de la debitmetre Parshall, cele dou aduciuni se pot pune
total sub presiune de la debitmetrele, n aval, lucrnd cu un debit sporit.
n cminele de intersecie apa de la cele dou captri se unete nainte de a ajunge n
staia de tratare. n cmin pe cele dou aduciuni s-au prevzut clapete de reinere pentru a
nu permite trecerea apei de la o captare la alta n cazul funcionrii unei singure captri.
Apele unite n cminul de intersecie sunt conduse spre camera de amestec cu reactivi prin
conducta PVC cu Dn mediu' 250 mm. n timpul exploatrii, prin intermediul vanelor
21
ORIGINAL
Pagina 1
22
ORIGINAL
Pagina 1
Staia de tratare este organizat ntr-o singur construcie i sunt adoptate urmtoarele:
tratarea apei cu lapte de var pentru corectarea pH-lui, ntruct studiul hidrochimic indic
agresivitatea apei asupra betonului i metalelor. De asemenea se prevede tratarea apei cu
sulfat de aluminiu n soluie i cu silice active n cazul temperaturilor sczute;
decantare suspensionala,
hal cu filtre rapide i sub ele rezervoarele de ap de splare, incluznd i rezerva de
siguran n caz de incendiu din ora.
n acest fel procesele de tratare s-au concentrat ntr-o singur construcie, totul fiind
acoperit, ferite de intemperii. Circuitul de tratare a apei: apa sosit de la cele dou captri
n cminul de intersecie este condus printr-o conduct de Dn 250 mm cu nivel forat spre
camera de amestec amplasat n hala decantorului suspensional.
Camera de amestec este format dintr-un tub exterior din beton, iar concentric un tub de
beton cu Dn 300 mm. In tubul concentric se termin conducta de Dn 250 mm de la cminul
de intersecie.
Apa sosit prin tubul central a camerei de amestec iese printr-o fereastr n partea
superioar, n spaiul dintre cele dou tuburi. Spaiul dintre cele dou tuburi - coroana
circular - Iat de 250 mm - are la fund beton de pant care face ca apa ieit prin fereastra
tubului exterior s curg pe culoarul periferic pe o pant foarte mare. Apa sosit la sfritul
cursei cu energie hidraulic mare se lovete de perete, formnd un salt hidraulic i pleac
spre decantarea de baz printr-o conduct de Dn 300 mm.
n camera de amestec sunt introdui reactivii corespunztori dozelor care sunt fixate
de ce le vor fixa analizele de laborator zilnice, i anume:
laptele de var;
sulfatul de aluminiu, n soluie i silicea activ.
Ele sunt introduse prin partea superioar a camerei de amestec.
Reactivii sunt preparai conform precizrilor de specialitate. Conductele pentru reactivi sunt
din PVC pentru a nu fi atacate de reactivi.
Apa brut mpreun cu reactivii curg la camera de amestec pe canalul circular periferic cu
pant mare, se lovesc de peretele frontale, tulburndu-se astfel nct s realizeze un
amestec bazat pe amestecarea pe principiul saltului hidraulic. De la camera de amestec o
conduct de Dn 300 mm conduce amestecul la decantoarele suspensionale. Dup primul
decantor conducta ce aduce apa brut amestecat cu reactivi i reduce diametrul de la
300 mm la 250 mm.
Decantoarele suspensionale sunt construcii cilindrice, cu fund tronconic, avnd diametrul
de 5,80 m la interior. Intrarea apei se face de sus printr-o conduct pn n centrul
decantorului, dup care coboar la fund i distribuie apa printr-o reea radial de conducte,
prevzute cu duze calibrate pentru un debit uniform pe suprafaa orizontal a decantorului.
La cota 930,82 m , deasupra sistemului de distribuie a apei brut s-a prevzut un fund
perforat pentru repartizarea i mai uniform a debitului n seciunea orizontal a
decantorului.
Spaiul de sub acest fund perforat constituie camera de reacie a decantorului.
Deasupra fundului perforat este spaiul de decantare propriu zis. n spaiul de decantare
suspensiile sunt meninute n masa lichid ului de curentul ascensional a apei i prin efectele
de aglomerare, n flacoane, care produc o limpezire mai bun a apei dect n celelalte
sisteme de decantare. n centrul decantorului concentric este un cilindru de beton pn la
cota 933,82 prin care se dirijeaz startul de suspensii la baza cruia prin intermediul unei
vane i conducte de golire se evacueaz la canal fluidul cu suspensii concentrate la baza
decantorului. La cota 932,82, n jurul cilindrului n interior s-a prevzut vane manevrate de
23
ORIGINAL
Pagina 1
sus pentru reglarea stratului suspensional. Prin deschiderea lor se coboar nivelul acestui
start.
Colectarea apei se face prin jgheaburi radiale prevzute cu deversori triunghiulari.
Colectarea apei decantate din jgheaburile radiale se face jgheabul periferic, de la care
pleca conducta de ap decantat spre filtre.
Filtrarea apei
Filtrarea este un procedeu de separarea solidelor de lichide , prin care materiile in
suspensie sunt separate de lichide prin trecerea amestecului printr-un material poros
( filtrant ) , care rein materiile solide si se las sa treac lichidul.
Tipul filtrelor din dotare sunt: filtre rapide cu materialul filtrant folosit , nisipul cuaros cu
granulaie de 0,33 mm, iar grosimea stratului filtrant este de 90 cm.
Filtrele trebuie sa fie splate zilnic , aceasta apa pierduta reprezint 5-6 % din cantitatea de
apa tratata, si care se elimina din instalaie ) ( in funcie de anotimp, condiii de precipitaii
etc )
Pentru filtrare s-au prevzut 4 cuve de filtre rapide cu suprafaa de cte 12 mp. Filtrele sunt
de tip clasic alimentate cu ap brut decantat, cu apa de splare i aer separate cu
evacuarea apei filtrat i golirea filtrelor separat. Sistemul de colectare a apei filtrate se
face printr-un dispozitiv pentru nivel constant prevzut cu bazinele respective de ap
filtrat, cu sifoane corespunztoare principiului de funcionare a dispozitivului detaliat.
Vanele sunt acionate pneumatic de la pupitrele de comand amplasate pe planeul de la
cota 936,00 de peste culoarul de conducte.
Sub hala filtrelor s-a prevzut rezervorul cu dou compartimente pentru apa filtrat,
prevzut cu o camer subteran de vane. In acest rezervor este prevzut nmagazinarea
rezervelor intangibile pentru populaie. In camera vanelor s-a prevzut instalaia de
conducte pentru apa potabil ctre S.C. METALURGICA S.A. i ora. Golirea rezervoarelor se
face n canalul tehnologic prin care se evacueaz i apa de splare a filtrelor.
n sala pompelor s-a prevzut i s-au amplasat i pompe PCH pentru agitarea i pomparea
sulfatului de aluminiu depozitat n bazine subterane alturate staiei de pompare a apei de
splare. Tot la subsol s-a amplasat i sala hidroforului, a crui instalaie este compus din:
cazanul de hidrofor
reea aer pentru curirea i desfundarea conductelor de la decantoarele suspensionale
pompe pentru apa potabil (una n funciune i una rezerv)
pomp pentru hidrofor
2 buc. compresoare de aer.
Coborrea recipientelor de hidrofor se face printr-un gol prin centrala termic de deasupra.
Alimentarea cu ap potabil i cu apa rece pentru reactivi se face prin conducta de plecare
de la hidrofor. n cadrul organizrii construciei staiei de tratare ntre hala filtrelor i hala
decantoarelor exist un corp ale cldirii cu deserviri pe trei paliere: subsol - parter etaj.
Dezinfectarea apei
Apa distribuita pentru nevoi menajere si potabile ale populaiei nu poate trebuie sa fie
duntoare sntii oamenilor, deci nu poate conine bacterii patogene.
Dezinfectarea apei se realizeaz cu clorul gazos - operaia de clorinare.
Introdus in apa clorul acioneaz asupra substanelor organice care se gsesc in ea,
precum si asupra bacteriilor, distrugndu-le. In combinaie cu apa clorul formeaz acidul
hipocloros si acidul clorhidric. Acidul hipocloros fiind un compus nestabil se descompune,
24
ORIGINAL
Pagina 1
mai departe in acid clorhidric si oxigen elementar (liber) Oxigenul liber acioneaz ca un
puternic oxidant asupra substanelor organice si a bacteriilor care se gsesc in apa.
Stabilirea corecta a dozei de clor este foarte importanta. Doza de clor ce urmeaz a fi
adugata se stabilete prin analize de laborator, privind proprietile individuale ale apei
care se corecteaz, pe baza experienelor fcute cu aceasta apa.
4.1.1.5 DISTRIBUIA APEI POTABILE
De la staia de tratare apa potabil este transportat printr-o singur conduct spre ora. Sau prevzut rezervoare de 2x500 mc. Pentru S.C. Metalurgica S.A. nmagazinnd rezerva
intangibil de incendiu corespunztoare i rezerva de avarii n cazul avariilor pe aduciunea
de la staia de tratare.
Aduciunea staia de tratare - rezervoare 2 x 500 mc s-a dimensionat la Q zi max i
numai conducta de la ezervoare S.C. Metalurgica S.A. sunt de Dn 300 mm, care este
dimensionat la debitul maxim orar, n ipoteze de incendii n Metalurgica S.A. Lungimea
acestei conducte este de cca. 600 m. Aduciunea de la staia de tratare la rezervoarele de 2
x 500 mc este din oel i are diametru nominal de 219 mm n amonte i 250 mm n rest. Pe
traseul aduciunii pn la rezervoarele s-au prevzut cmine cu debitmetre, cmine pentru
regulator de debit, cmine pentru ventile de aerisire. La traversrile canalului Vrghi s-a
prevzut nglobarea n beton a conductei iar la subtraversri ancorare de pod sau sub pod
cu izolare termic a conductei cu vat de zgur. Deoarece aduciunea pe traseu transport
apa potabil ntre cote ce depesc coloana de ap s-au prevzut pe traseu, n puncte
calculate, reductoare de presiune.
De la ramificarea spre S.C. Metalurgica S.A. a aduciunii n aval alimentarea S.C.
Metalurgica S.A. i restul oraului se face prin intermediul rezervoarelor de 2 x 500 mc, care
servesc c rezervoare de trecere n cadrul alimentrii cu ap se face cu conducta de 219
mm,dimensionat la Q zi max. Traseul aduciunii de ap potabil este pe artera principal a
oraului iar traseul conductelor spre rezervoare i napoi este lateral spre un versant.
Ramificarea spre rezervoare se face din aduciune, n apropierea S.C. Metalurgica S.A.
iar conducta de la rezervoare spre Metalurgica S.A. i restul oraului sosete tot n
apropierea punctului de ramificare i continu traseul pe artera principal, deci trecerea
prin rezervor este un ocol de aproape 1,5 km, spre a se ntoarce n acelai punct. n caz de
avarie la rezervoare sau la conductele de 219 mm i 300 mm la i spre rezervoare s-a
prevzut i alimentarea direct din aduciunea de 250 mm de, la staia de tratare,
scurtcircuitnd rezervorul, n conformitate cu schema de alimentare cu ap i cu notele de
calcul pentru liniile piezometrice n diverse ipoteze amplasamentele regulatoarelor de debit
(n numr de 3) sunt astfel alese ca i la presiunea static s nu se depeasc 60 mm
coloana de ap.
Aduciunea de la rezervor, conducta de 300 mm se reduce dup primul branament uzinal
la 175 mm pn la a doilea branament uzinal care completeaz numai consumul
tehnologic de ap. Dup aceast se reduce diametrul ntruct n aceast zon se
amplaseaz al treilea cmin cu regulator de presiune i este convenabil strangularea
respectiv. Dup aceste instalaii conducta de aduciune revine la Dn 125 mm pn la
captul aval a oraului.
Pe traseul aduciunii s-au prevzut:
cmine cu regulatoare de presiune cmine cu debitmetre - pentru cazul defectrii
contoarelor a fost prevzut bypass de ocolire a contoarelor cmine cu ventile de aerisire n
puncte ridicate la intersecia cu canalul Vrghi, care parcurge tot oraul n zona arterei
principale Vlhia - Lueta s-au prevzut subtraversri, ocolind podurile.
Rezervoare de 2 x 500 mc:
Rezervoarele de 2 x 500 mc, cuprinznd volumul de compensare, rezerva intangibil de
incendiu i volumul de avarii pentru S.C. Metalurgica S.A. sunt amplasate pe versant, n
25
ORIGINAL
Pagina 1
zona blocurilor din ora, cota maxim a apei fiind la 853,00 n cota absolut. n camera
vanelor s-a prevzut instalaii de incendiu cu 2 buc vane electrice pe conducta de 219 mm.
Acionarea acestor vane este de la S.C. Metalurgica S.A., de la staia de pompare circular.
Pe conducta de alimentate a rezervoarelor s-a prevzut robinete cu flotor pentru a nu avea
pierderi de ap prin preaplin.
Reele de ap:
Au fost prevzute reele pentru zona blocurilor de locuine, dotate cu hidrani de incendiu i
fntni de strad, ns au fost realizate doar hidrani de incendiu la punctele vulnerabile din
ora (strzile Gabor ron, Eminescu, tineretului, Turitilor etc). n zona spitalului s-a
prevzut doar aduciunea. n partea de sus a oraului nu s-a prevzut hidrani de incendiu
dar ulterior au fost montai 4 buc. n diferite zone stabilite de Consiliul Local.
4.1.1.6 DOTRI
Captarea de mal cu prag de fund pe prul Vrghi
Dimensiunile exterioare al captrii sunt 3,40 x 5,10 m si este prevzuta cu 2 camere
independente, cea ce permite curatirea lor de sedimente si reparaii , fara a ntrerupe
alimentarea cu apa. Peretele din spre apa a captrii este prevzuta cu ferestre de priza de
apa verticale , cu dimensiuni de 1,20 x 0,3 m, pentru fiecare camera independenta .Fiecare
fereastra este prevzuta cu stavila care comanda accesul apei in camere de sedimentare
permind prelevarea apei la diferite nivele in funcie de nivelul apei din parau. Lungimea
aduciunii 800 m. Capacitate 80 l/sec.
Suprafaa totala a terenului aparinnd captrii Vrghi 6764 mp (conf. Plan anexat)
Captarea de mal cu prag de fund pe pr-ul Zmeuri
Dimensiunile exterioare al captrii sunt 3,40 x 4,95 mp si este prevzuta cu 2 camere
independente. Captarea a fost dimensionata tot la un debit de 80 l/sec.
Lungimea aduciei 1600 m.
Structura captrilor:
Dimensiunile celor doua construcii sunt identice.
Constructiile sunt din zidrie de crmida. Planeul de acoperi este din placa de beton
armat monolit. Uile sunt metalice. Pardoseala din ciment.
Suprafaa totala a terenului aparinnd captrii Zmeuri este de
anexat)
26
ORIGINAL
Pagina 1
Structura de rezistenta a cldirii: fundaie tip radier general , stlpi din beton armat, perei
din caramida planee din grinzi si placi din beton armat. Acoperi, structura din lemn
acoperit cu placi ondulate de azbociment.
Din punct de vedre funcional staia de tratare se compune din:
La subsol:
sala pompelor,
bazine de coagulant,
atelierul mecanic,
sistemul hidrofor.
La parter sunt amplasate:
Decantoarele,
Galeria de conducte,
Filtre (cuva filtrelor),
Centrala termica,
Instalaia de clorinare cu depozitul de butelii,
Depozitul de var,
Depozit de sulfat de aluminiu,
Atelier electric.
La etaj:
Sala filtrelor (partea superioara, cu acces),
Preparare dozare sulfat de aluminiu coagulani , var pt corectarea pH si silicea,
Compartiment administrativ : birou sef staie, dispecer, vestiar, sala de mese,
Laborator, sala de balane, depozit.
Decantoare suspensionale sunt compuse din 2 bazine construite din beton armat cu
fund conic avnd diametru de 5,80 m x 7,10 m, care primesc apa prin intermediul unui tub
central montat in partea inferioara, cu reea de distribuie perforata.
In acest spaiu se adaug reactivi
(chimicalele) necesare procesului de tratare. Din
spaiul de reacie, apa prin circulaie verticala trece in spaiul de decantare.
Staia de coagulare; Instalatii pt preparare dozare a reactivilor:
Vas pentru prepararea soluiei de hidroxid de calciu, concentraie de 30 mg/l CaO;
Vase pt prepararea soluiei de sulfat de aluminiu in concentraie de 6 %;
Vase pentru prepararea de silice active;
Pompe ( 2 buc ) pentru recirculare si pompare spre vasele de diluare sulfat de aluminiu in
vasele de silice activate.
Instalatii de filtrare: 4 filtre dreptunghiulare din beton de cate 12 mp fiecare. Materialul
filtrant folosit este nisipul cuaros cu granulaie de 0,33 mm, iar grosimea stratului filtrant
este de 90 cm. Filtrele sunt de tipul filtre rapide. Apa intra in partea superioara si iese sub
stratul de nisip prin crepine.
Instalatia de splare a filtrelor este compus din 2 pompe de sptare tip Cris 200 cu un debit
de 400 mc/h, H = 12 m, P = 30 Kw, 2 suflante SRD 2 A cu Q = 1300 mc/h.
Staia de clorinare. Este compus din depozitul de butelii de clor ( rezervor de clor ),
cntar, si instalaia de dozare tip Solway si Edvance.
27
ORIGINAL
Pagina 1
28
ORIGINAL
Pagina 1
Laboratorul este dotat cu pH-metru, turbidimetru, etuve, cntare, balana analitica, aparat
distilat apa, termometre, densimetre, sticlrie pt analize, reactivi necesari.
Buletine de analize anexate documentaiei
Centrala termica: este dotata cu un cazan de nclzire centrala funcionnd cu lemn de
foc sau deeu lemnos. Consumul orar de lemne de foc in sezonul rece este de cca 30 kg/h.
Elementele coului de dispersie H = 9,5 m , S= 0,04 mp.
Instalatii de ventilaie. Se realizeaz natural, iar la clorinare este si ventilalatie artificiala.
REEA DISTRIBUIE
Lungimea reelei de distribuie 13,6 km, si este amplasata la o adncime de 1,5 m:
presiunea apei in reea este de 4,3 atm, cu distribuire continua.
Cmine de vizitare: cu forme dreptunghiulare, turnate din beton cu suprafee intre 1-2 mp
si adncime intre 1,5-2 m .
INDICI DE PLAN GENERAL
Suprafaa totala a terenului este de: 13.955,58 mp si este in proprietatea Consiliului
Local Vlhia.
Obiectiv
Suprafaa Suprafe
Suprafaa
Suprafaa
Suprafaa
totala
e
reea
transp.
libera
construc
ii
Captare Vrghi
6.764,97
61,34
6.703,63
0,00
0,00
Captare Zmeuri
4.055,54
30,03
4.025,51
0,00
0,00
Staia de tratare
3.135,07
612,31
28,64
2.494,12
0,00
Total
13.955,58
704,68
10.757,68
2,494,12
0,00
4.1.1.7 BILANTUL DE MATERIALE
Apa potabila livrata populaiei in acest caz considerat cu un produs pt populaie si ageni
economici, asigurarea necesarului fiind prescris prin normele legale, asigurate prin
instalaiile si dotrile prezentate mai sus , la calitate prescrisa prin standarde.
Populaia deservit este de 6893 locuitori din cei 7043 populaia total iar ageni economici
n numr de 98. Marea majoritate a consumatorilor sunt contorizai.
Necesarul i cerina de ap potabila se prezint n felul urmtor:
Necesarul total de apa:
Q
Q
Q
Acest debit de apa se asigura din cele dou surse n felul urmtor:
Din sursa Vrghi:
Q
Q
29
max
ORIGINAL
Pagina 1
clor
- 1,8 to/an
ORIGINAL
Pagina 1
UZATE
Activitatea desfurata.
Domeniul principal de activitate:
COD CAEN 4100: Colectarea si tratarea apelor uzate
4.1.2.1 COLECTAREA
APELOR
MENAJERA ORAENEASCA
UZATE
CANALIZAREA
Reeaua de canalizare
Reea de canalizare: este realizat n sistem divizor. Reeaua de canalizare este realizat din
tuburi de beton, cu diametrul de 300 mm (n lungime de 1400 m) i 200 mm (n lungime de
3300 m). Lungimea total a reelei de canalizare este de circa 4.7 km i deservete 2,200
de locuitori, 7 instituii, 85 de uniti industriale i dou blocuri, adic 34% din strzile pe
care exist alimentare cu ap.
Monitorizarea calitii apei uzate de-a lungul sistemului de canalizare se face prin
prelevarea de probe din cminele de racord a acestor ageni economici. Prelevarea se face
cu o frecven lunar. Parametrii de calitate analizai sunt: Materii n suspensie, reziduu fix,
azot total, extractibile, detergeni, CCB5, CCOCr, iar procentul de analize conforme/an este
de 83%. Se pare ca de-a lungul reelei de canalizare exist zone n care, datorit strii
conductelor, apa freatic ptrunde n reea producnd diluia apei uzate la intrarea n staia
de epurare. Aceste zone, n prezent, nu pot fi determinate cu precizie din cauza lipsei de
aparatur adecvat. Pe viitor se va ncerca identificarea zonelor respective i poziionarea
pe hart, pentru investiii ulterioare. n acest moment singura monitorizare pe reeaua de
canalizare se face n cminele de racord a agenilor economici posibili poluatori. n cazul
unei poluri accidentale vor lua probe din emisar.
Staia de epurare ora Vlahia
31
ORIGINAL
Pagina 1
Staie de epurare:
Staia de epurare tip BNA cu stabilizarea nmolului cu o capacitate de 16 l/s.
Canal de msura din beton L = 11 m prevzut cu Camin de capt.
Grtar.
Bazin de aerare si decantare, construcie din beton armat cu dimensiunile de 17 x 16,60
x3,55 mc, prevzut cu jgheab central care se realizeaz accesul apelor uzate menajere in
bazin si doua jgheaburi marginale pentru ieirea apei decantate.
Aerarea se realizeaz cu ajutorul a doua turbine cu 750 rot/min.
Nmolul depus in decantoare este evacuat prin sifonare prin 4 conducte in 4 cmine de
nmol de unde este introdus in bazin de depozitare.
Din depozitul, nmolul este pompat cu o pompa ACV 80 la halda de zgura a uzinei SC
Metalurgica Vlhia SA.
ORIGINAL
Pagina 1
analize va fi ridicat la standarde europene prin programul ISPA i va fi acreditat conform ISO
17025.
33
ORIGINAL
Pagina 1
Sistemul de colectare a apei uzate din Vlhia este separativ deservind n general zona
central a oraului respectiv strzile: Gabor Aron, Spitalului, Jozsef Attila, Teilor si cartierul
M. Eminescu.
Lungimea total a reelei de canalizare menajer este de 4,7 km, conducte din beton i
azbociment cu diametre de la 200 pn la 300mm.
Laborator
Reeaua existent deservete aproximativ 2200 de locuitori, 7 instituii, 85 de uniti cu
caracter industrial i dou blocuri. Rata de conectare este de 27%.
Detalii privind caracteristicile reelei sunt date n tabelul de mai jos .
Material utilizat n reeaua de canalizare (situaia actual) Vlhia
Tabel nr. 2
Nr.
Diametrul
1
2
200 mm
300 mm
Lungimea reelei
Beton / Azbociment
*
3,300 m
1,400 m
Total lungime
PVC/PE/PP
Lungime total
3,300 m
1,400 m
4,700 m
Denumirea strzii
OG 7/2007
Lungim
ea
strzii
(m)
Realiza
t
1.050
400
1
2
Harghitei
colii
1.050
400
Voinei
450
170
Observaii
n curs
de
execui
e
-
Diametru
(mm)
Material
200
200
PVC
PVC
200
PVC
34
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
Turitilor
Vitusok
Intr. Vitusok
trandului
Uzinei
Berentyi Margit
Marton Aron
Turntorilor
Noua
Ady Endre
Dozsa Gyorgy
Gyertyanffy Jonas
Spicului
Cmpului
Tineretului
Primverii
Sportivilor
1 Mai
Lupului
Carpailor
Aurora
Vntorilor
Republicii
M. Koglniceanu
Fagului
Bethlen Gabor
TOTAL
900
250
140
800
620
880
200
360
220
580
540
380
200
200
800
410
300
750
120
380
800
450
670
220
150
930
14.150
900
250
140
604
704
1.265
408
222
201
580
540
380
200
157
800
381
204
219
98
380
800
210
153
408
942
12.766
195
1176
83
1.454
200
200
200
110
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
200
110-200
63-200
200
200
200
ORIGINAL
Pagina 1
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
PVC
Procent (%)
78
22
ntreaga reea de canalizare veche este gravitaionala, cu excepia strzii Spitalului pentru
care a fost amplasata o staie de pompare actualmente dezafectat.
Pentru extinderile reelei de canalizare n execuie sunt prevzute trei staii de pompare,
amplasate pe strzile Vntorilor, pentru zona de nord-est a oraului, trandului pentru
zona central i Ora-trand pentru zona median.
35
ORIGINAL
Pagina 1
Numrul total al conectrilor este 91, cu 45 pentru blocuri, 18 pentru case si 28 pentru
unitile economice.15% din apa uzata colectata zilnic este industriala. Dup realizarea
extinderilor incluse n programul OG7, se vor aduga nc 285 de conectri pentru case.
Colectorul principal Dn 300 mm amplasat pe strada Gabor Aron este n mare parte avariat
fiind strpuns pe un tronson de peste 500 m de rdcinile arborilor din zon, fapt ce a
condus la creterea debitului infiltraiilor i la obturarea seciunii de curgere.
In conformitate cu Autorizaia de Gospodrire a apelor:
Debite caracteristice
Homorodul Mic
apelor uzate
Indicatorii de calitate
pH
Materii in suspensie
CBO5
CCOcr
Detergeni sintetici
Azot total
Reziduu filtrat la 105 oC
Subst. extr. cu solveni
organici
Valori
mg/l
maxime
admise
6,5-8,5
120,0
150,0
250
2.0
30,0
1000
20,0
36
ORIGINAL
Pagina 1
37
ORIGINAL
Pagina 1
3.6.5.1
3.6.5.2
3.6.9
Valoare
18,92
Uniti
00,0
% of
3.6.1
% of
3.6.1
% of
3.6.1
km
% of
3.6.2
100,00
0
1,6
0
4
0,40
3.6.5
3.6.7
Indicator
Lungimea totala a reelei de canalizare (inclusiv colectorii
principali & proiectele n derulare)
17,32
0
0
264
0
km
numrul
1000
m3/d
km
km
% of
3.6.6
capita/k
m
1000*m
Numele
staiei de
Num
rul de
Q
m/h
Hp
Eficient
a
Anul
instalri
Evaluar
ea
Evaluar
ea
38
pompare
1
2
PS veche
(str.
Spitalului)
pomp
e
energiei
N.A.
1965
1.5
N.A.
2008
kW
3
1
5.0
5M
1.5
N.A.
PS 2
2008
kW
4
1
5.0
5M
1.5
N.A.
PS 3
2008
kW
*Este prevzut o pomp n rezerv rece cu caracteristicile menionate
PS 1
5.0
5M
condiiil
or fizice
a
echipa
mentulu
i E&M
Nu este
echipat
buna
ORIGINAL
Pagina 1
condiiil
or
construc
iilor
civile
proast
buna
buna
buna
buna
buna
- STATIA DE EPURARE
Staia de epurare este de tip mecano - biologic i are capacitatea proiectat de 16 l/s, care
ns nu este de ajuns n momentul de fa, mai ales cnd partea nordic a oraului va fi
racordat la acest sistem. Este dotat cu debitmetru Parshall, - 1 bazin de aerare,- 2
aeratoare i pompe de nmol.
Nmolul depus de la decantoare este scos prin sifonare prin 4 conducte in 4 cmine si din
acestea prin gravitaie este introdus intr-un bazin de depozitare.
Din depozit nmolul este pompat cu o pompa tip ECV 80 la halda de zgura a uzinei SC
Metalurgica SA, sau vidanjarea periodica sau transportarea acestora pe fnee.
Evacuarea apelor uzate se realizeaz n prul Homorodul Mic.
Nr. personal angajat : 4
persoane
39
ORIGINAL
Pagina 1
ORIGINAL
Pagina 1
Specificaie
1
Ora Vlahita
TOTAL
Q zi med
mc/zi
l/sec
2
3
638,6
7,39
638,6
7,39
Q zi max
mc/zi
l/sec
4
5
734,4
8,50
734,4
8,50
Q or.max
mc/h
l/sec
6
7
61,20
17,00
61,20
17,00
ORIGINAL
Pagina 1
Q or.min
mc/h
l/sec
8
9
6,39
1,77
6,39
1,77
6,5-8,5
suspensii max .
300 mg/l
CBO5 max .
100 mg/l
CCO Cr
250 mg/l
azot amoniacal
10
fosfor total
2,0 mgl
mg/l
5,0 mg/l
6,5-8,5
suspensii max .
CBO5 max .
CCO Cr
substane extractibile n eter de petrol
60 mg/l
120 mg/l
25 mg/l
150 mg/l
125 mg/l
250 mg/l
20 mg/l
azot amoniacal
3,0 mg/l
fosfor total
2,0 mg/l
20 mg/l
30 mg/l ( azot total )
1,0 mg/l
0,2 mg/l
temperatura
max. 40 C
= 80,00 %
pt. CBO5
= (100-25/100)x100 = 75,00 %
pt CCO cr
Pentru atingerea valorilor impuse de NTPA 001/2005 si NTPA 0011/2005 este necesara
realizarea in cadrul procesului de epurare a urmtoarelor grade de epurare:
80 % pentru materii in suspensie.
75 % pentru consumul biochimic de oxigen
50 % pentru consumul chimic de oxigen ( CCO cr )
70 % pentru azot amoniacal
60 % pentru fosfor total
42
ORIGINAL
Pagina 1
Pentru
atinge asemenea performante este necesar epurare mecano-biologica cu
denitrificare apelor uzate , nsa prezenta instalaie nu o poate realiza.
Gradul de epurare realizat
Din tabel anexa A , care prezint concentraii medii anuale a parametrilor influente si
efluente in staie de epurare pentru anul 2011, rezulta urmtoarele randamente de
reducere a noxelor in staia de epurare :
d CBO5
d CCO Cr
cca. 21 %
cca. 19 %
ORIGINAL
Pagina 1
Pentru aerarea i decantarea apelor uzate n bazin au fost montate 2 turbine la nivelul
paralelei de stlp din beton armat. Ele au sarcina de a mprtia uniform suspensiile care se
depun pe fundul bazinului. Turbinele sunt acionate cu motor electric de 22 kW, cu turaie
de 750 rot/min.
Apa decantat iese din bazin prin cele 2 jgheaburi marginale i sunt duse apoi spre emisar .
Nmolul depus prin decantare este scos prin sifoane, prin cte 4 conducte (n dou pri) cu
Dn 100 mm, n cte 4 cmine i din acestea prin gravitaie este introdus ntr-un bazin cu
perei i radieri din beton armat n subsolul corpului de exploatare. Conductele de legtur
ntre cmine i bazinul de depozitare sunt cu Dn 200 mm.
Pentru pomparea nmolului la halda de zgur a uzinei S.C. Metalurgica S.A. s-a prevzut o
pomp tip ACV 80.
Actualmente conducta de evacuare nmol este defect, dar pentru economisire a energiei
electrice se caut soluii pentru un nou amplasament a patului de nmol.
Pentru accesul la cele 2 rotoare bazinul este prevzut cu pasarela de acces i cu parapei
metalice pe margine cu scopul evitrii cderii personalului de deservire n bazin.
Interiorul bazinului este prevzut cu perei i cane de linitire.
Pereii sunt fcute din beton armat, cu grosime de 15 cm.
Pentru rigidizarea n plan a bazinului s-au prevzut grinzi de legtur rezemate pe stlpi de
susinere a pereilor despritori i cane de linitire.
innd seama de natura terenului de fundare i avnd n vedere ca apa subteran se
gsete la mare adncime, stlpii de susinere din interior a pereilor i pasarelei rezem pe
fundaii izolate, evitnd astfel radierul general.
Bazinul este alctuit din plci mari turnate n grosime de 10 cm din beton B 200 i armate
cu reea 0 6 x 15 cm. Resturile dintre plci se colmateaz cu mastic bituminos. ntregul
bazin se fundeaz pe un teren stncos din roci semidure i dure, fr ape subterane.
Accesul n interiorul bazinului s-a prevzut pe scri metalice incastrate n perei de capt.
Pentru protecia personalului de deservire n timpul exploatrii pasarelele de acces la
turbine sunt prevzute cu balustrade metalice din eav.
Corpul de exploatare cu staia de pompare nmol stabilizat:
Corpul de exploatare deservete tehnologic staia de epurare.
Aceasta este o cldire cu parter i subsol parial pentru bazinul de nmol stabilizat, provenit
de la bazinul de aerare i decantare, nu functioneaza.
Parterul cuprinde urmtoarele ncperi:
laborator cu dimensiuni 7,00 x 4,00 m, cu pardoseala din PVC;
staia de pompare cu o pomp tip A VC, cu pardoseal de ciment rolat;
grup sanitar, format din vestibul, WC i un du, toate cu pardoseal mozaic.
nclzirea construciei se realizeaz cu sobe cu combustibil solid (lemne). Iluminatul este
natural, cu ferestre din lemn vopsite i artificial cu becuri de 60 - 100 W. Grupul sanitar este
prevzut i cu ventilaie artificial.
Accesul n staia de pompare se face direct prin ua metalic de 1,50 x 2,10 m n dou
canale.
Accesul n laborator se face indirect prin vestibul, printr-o u de lemn, cu dimensiuni de
0,90 x 2,10 m.
Construcia corpului de exploatare este amplasat lng bazinul de aerare i decantare la o
distan de cca. 7 m.
44
ORIGINAL
Pagina 1
Acoperiul este alctuit din plac de beton armat n terasa cu panta de 2,5-3%.
Evacuarea apelor pluviale se realizeaz prin jgheaburi din tabl zincat i barbacane.
Subsolul are o adncime impus tehnologic la cca. - 5,60 m fa de nivelul 0,00 comparat
cu cota 796,10.
Pereii subsolului i radierul sunt din beton armat, tip B 150.
Debitmetru Parshall:
Const dintr-un canal din beton i un cmin de capt. Seciunea canalului la interior este de
58 x 106 cm i seciunea cminului de 1,00 x 1,00 m. Lungimea canalului este de 11 m.
Construcia debitmetrului servete la msurarea debitului.
Pe traseul canalului s-a prevzut o strangulare din beton cu agregat cu marca B 100.
Limea canalului se reduce prin strangulare la 23 cm. Pentru accesul n interior cminului
de control s-au prevzut trepte din oel beton, la 30 cm distan pe vertical.
Grtar pentru reinerea materialelor plutitoare:
Este o construcie din beton armat. Lungimea grtarului este de 6,50 m i n seciune
transversal este de forma dreptunghiular. n interior seciunea grtarului este mprit n
dou printr-un perete despritor n grosime de 30 cm.
Pentru reinerea materialelor plutitoare s-a prevzut un grtar metalic care este montat ntrun ghidaj U de 80 mm. nclinarea grtarului este 60 fa de orizontal.
Pentru curirea grtarului, nainte i dup grtar, sunt stvilare montate n ghidaje U de
100 mm pentru posibilitatea de nchidere a apei la grtar. Manevrarea stavilelor se face de
pe pasarelele din beton armat cu o lime de 70 cm.
Debitul maxim orar a staiei de epurare este Ou zi or = 16,5 l/s,
Staia de pompare ape menajere:
Este situat pe partea sudic a oraului, lng drumul principal Vlhia-lueta, n punctul cel
mai aval de pe lng spitalul orenesc, de unde vor trebui pompate apele uzate spre staia
de epurare.
Aceast staie primete apele menajere de la fosta maternitate a localitii i le pompeaz
spre staia de epurare n bazinul de aerare i decantare.
Funcional, construcia staiei are parter i subsol.
Subsolul este un bazin care primete apele menajere. Are perei radiali din beton armat.
Forma n plan a construciei este circular cu diametru interior de 4 m.
Intrarea n staie s-a prevzut pe o u metalic, dimensiuni de 1,50 x 2,10 m.
Tehnologic staia a fost prevzut cu 2 electropompe tip ACV 80 - D., nu funcioneaz
n planeul de la cota 0,00 pe amplasamentul pompelor s-a prevzut: 2 goluri de 50 x 50
cm pentru coloanele de susinere a sorburilor, un gol de acces 80 x 80 cm pentru subsol i
2 goluri 0 = 200 mm pentru ventilaie. Golul de acces se acoper cu capac metalic 900 x
900 mm tip IPACH pentru interior. Planeul peste parter este din beton armat. Iluminarea se
realizeaz prin 5 ferestre de 0,60 x 0,80 m.
Ventilarea subsolului i parterului s-a realizat cu burlane de ventilaie Dn 200 mm, care
strpung ambele planee.
Pentru ridicarea electropompelor, n grinda planeului din tavan s-au prevzut 2 crlige
axate n dreptul agregatelor.
Cldiri terenuri - Indici de plan general .
45
ORIGINAL
Pagina 1
magazie 1
19,64 mp
magazie 2
1,68 mp
instalaia epurare
Drumuri si platforme
291,74 mp
2182,94 mp
Spatii verzi
9,68 mp
S = 28,0 mp
grup sanitar
S = 16,0 mp
staie pompare
S = 16,0 mp
uz zi max
uz orar max
300 mg/l
CBO5
100 mg/l
80,0%
CBO5
75,0%
190,80 kg/zi
63,86 kg/zi
Cantitatea s.u influenta in Homorodul Mic - max admis prin NTPA 001/2002
suspensii
CBO5
38,31 kg/zi
15,96 kg/zi
concentraie
concentraie
FOLOSITE
46
ORIGINAL
Pagina 1
= 0,009 l/s
4.3.1
ORIGINAL
Pagina 1
Nu sunt.
CARBURANI
Nu este cazul.
COMBUSTIBILUL
Combustibilul este lemnul de foc.
Nu sunt centrale termice de capacitare mare.
4.4 EMISII IN ATMOSFER,
4.4.1
Valori
kg
mcN
mc
mc/s
m/s
m
m
Observaii .
30
225
321
in
in
0,10
1,80
0,5
0,35
48
ORIGINAL
Pagina 1
Tabel nr 9
Poluant
Ord 462/93
Observaii.
1
5
- pulberi
100
- oxizi de sulf
2000
- oxizi de azot
500
- oxid de carbon
204
g/h
g/s
mg/Nmc
63
0,99
22,5
0,017
274
0,0003
4,84
0,006
0,056
98,4
888
250
Din tabelele de mai sus se constata ca valorile emisiilor de pulberi in suspensie si CO,
calculate conform metodologiei AP-42 va prezenta o depire uoara
fata de valorile
maxime conform Ordin 462/1993.In cazul depirii emisiilor fata de cele stabilite prin
Ordinul sus menionat se recalculeaz inaltimea coului de dispersie, daca valoarea
raportului Q/S > 5, in care;
Q debitul maxim al poluantului emis in g/h,
S parametru ce reprezint valoarea limita pe scurta durata a emisiilor de poluani in
atmosfera in g/mc si valorile pentru diferii poluani sunt stabilite de ordinul sus
amintit.
Valorile raportului Q/s:
pulberi
63 /500
oxizi de azot
= 0,126
oxid de carbon
204/6000 = 0,18
Deoarece valoarea raportului Q/s este mai mic dect 5, nu este necesar calcule de
verificare a nlimii coului de dispersie. si corespunde , in conformitate cu Ordinul MAPPM
nr. 462/1993. )
Valorile
( Conf. anexa 1 )
Tabel nr. 10
Denumire poluant
(m/s)
Sezon rece ( maxim)
- pulberi
2,1
- oxizi de azot
2,1
- oxid de carbon
2,1
Concentr.
Distanta
st. atm.
(micrg/mc)
V vint
Observaii
(m)
11,90
85
S.
4,30
85
39,00
85
C part. in susp.
= 11,90
g/mc
C oxizi de azot
= 4,36
g/mc
ORIGINAL
Pagina 1
g/mc
Concentraia la nivel de imisii, pt timp de mediere 30 min este de 0,1 mg/mc conform
STAS 12574/1987 4.4.2
50
ORIGINAL
Pagina 1
arderii
Tabel nr 11
Specificaie
1
U/M
Valori
Observaii .
2
20
5
- volumul total de gaze arse
regim maxim
- volumul gazelor arse la vrf de cos
regim maxim
- debitul volumetric gaze arse
- viteza gazelor la ieire din cos
- inaltimea coului de dispersie
- diametru la vrf de cos (De )
Emisii
de
poluani
de
mcN
152
in
mc
225
in
mc/s
m/s
m
m
0,10
1,10
7,0
0,25
la
cazanul
de
nclzire;
Tabel nr 12
Poluant
Observaii.
1
- pulberi
100
- oxizi de sulf
2000
- oxizi de azot
500
- oxid de carbon
g/h
g/s
mg/Nmc
3
42
0,66
15,1
136
0,037
Ord 462/93
0,012
5
274
0,0002
4,84
0,0041
98,4
888
250
Din tabelele de mai sus se constata ca valorile emisiilor de pulberi in suspensie si CO,
calculate conform metodologiei AP-42 va prezenta o depire uoara fata de valorile
maxime conform Ordin 462/1993.In cazul depirii emisiilor fata de cele stabilite prin
Ordinul sus menionat se recalculeaz inaltimea coului de dispersie, daca valoarea
raportului Q/S > 5, in care;
Q debitul maxim al poluantului emis in g/h
S parametru ce reprezint valoarea limita pe scurta durata a emisiilor de poluani in
atmosfera in g/mc si valorile pentru diferii poluani sunt stabilite de ordinul sus
amintit.
51
ORIGINAL
Pagina 1
63 /500
oxizi de azot
= 0,126
oxid de carbon
204/6000 = 0,18
Deoarece valoarea raportului Q/s este mai mic dect 5, nu este necesar calcule de
verificare a nlimii coului de dispersie. si corespunde , in conformitate cu Ordinul MAPPM
nr. 462/1993. )
Valorile
( Conf. anexa 1 )
Tabel nr. 13
Denumire poluant
Observaii
Concentr.
Distanta
st. atm.
(micrg/mc)
(m/s)
Sezon rece ( maxim)
- pulberi
2,1
- oxizi de azot
2,1
- oxizi de carbon
2,1
V vint
(m)
14,60
60
S.
5,26
60
47,95
60
= 14,60
g/mc
C oxizi de azot
= 5,26
g/mc
g/mc
ORIGINAL
Pagina 1
Emisiile gazelor de eapament sunt formate din monoxid de carbon, oxizi de azot, particule
i ali produi de combustie.
Concentraia principalelor substane poluante n gazele de eapare pentru diferite motoare
i regimuri de funcionare sunt prezentate n urmtorul tabel
Tab
el nr 14
Natura poluanilor
Conc.
0
oxid de carbon
oxizi de azot
Aldehide
1
%
%
Ppm
Mers n gol
MAS
MAC
2
3
7,00 Urme
0,50
0,04
30,00 60,00
hidrocarburi
Ppm
10,00
Accerelare
MAS
MAC
4
6
8,00
urme
0,10
0,01
600,0 250,00
0
10,00
10,00
20,00
Decelerare
MAS
MAC
7
8
2,00
Urme
1,00
0,03
20,00 30,00
200,00
30,00
Not:
MAS- motor cu aprindere prin scnteie
MAC- motor cu aprindere prin comprimare
Noxele evacuate prin gazele de eapament trebuie s se ncadreze n prevederile STAS
11369/1979 respectiv O.M.T. nr.537/1997 pentru autovehicule importate de la 1998 precum
i n prevederile Ordinului MAPPM nr. 462/1993
Valorile
limit
noxelor
din
gaze
de
eapament
Tabel nr. 15
Categoria
autovehiculelor
M 3,5 t
Transport de materiale
(Vidanjor)
Reglementarea
EURO 2
Valori limit
CO g/km
benzin Diesel
HC+NOx g/km
benzin Diesel
Particule g/km
Benzin Diesel
2,72 - 6,9
0,97 1,7
0,14 0,25
Conform Ordinul M.A.P.P.M. nr. 462/1993 anexa nr.1. valorile limit a plumbului i a
cadmiului evacuate prin gaze de eapament sub form de pulberi sunt:
cadmiu: 0,2 mg/m 3 la Qm >1 g/h;
plumb : 5 mg/m3 la Qm > 25 g/h;
Emisii de poluani din procesul de epurare
n cadrul staiei, epurare a apelor uzate se realizeaz prin metoda aerob, n aceast
situaie emisiile de noxe i mirosuri sunt neglijabile, n cazul neasigurrii funcionrii la
parametrii proiectai, pot fi evacuate n atmosfer urmtoarele poluani a cror valoare
olfactiv (VO) prezint valori ridicate:
hidrogenul sulfurat, degaj un miros de ou stricat foarte puternic;
mercaptani ( metilmercaptan, etilmercaptan) elibereaz un miros de varz stricat;
amoniacul prezint un miros neptor;
aminele ( metilamina, - prezint un miros de pete foarte pronunat;
acizi organici: acid acetic, acid butiric, acid valeric cu miros puternic i neptor;
53
ORIGINAL
Pagina 1
Prag intervenie
( mg/Nmc )
Pulberi
Monoxid de carbon
Substante organice
expr in C
Oxizi de azot
100
250
50
Prag de
alerta
( mg/Nmc )
70
175
35
500
350
ORIGINAL
Pagina 1
60 mg/mc
25 mg/mc
6,5-8,5
55
ORIGINAL
Pagina 1
Q zi max
mc/zi
l/sec
2
3
734,4
8,50
734,4
8,50
Q zi med
mc/zi
4
638,6
638,6
l/sec
5
7,39
7,39
Q or.max
mc/h
6
61,20
61,20
l/sec
7
17,00
17,00
Q or.min
mc/h
8
6,39
6,39
l/sec
9
1,77
1,77
Incarcarea apelor uzate evacuate trebuie sa se ncadreze in valorile admise prin legea
188/2002, cu complectrile ulterioare, respectiv normativ NTPA 001 si NTPA011 care
impune realizarea gradelor de epurare prezentat in capitolul II, astfel ca sa fie asigurat
respectarea ncadrrii in urmtoarele valori maxime la evacuarea apelor uzate din staia de
epurare:
pH
6,5-8,5
suspensii max.
60 mg/l
CBO5 max.
25 mg/l
CCO Cr
substane extractibile n eter de petrol
125 mg/l
20 mg/l
azot amoniacal
3,0 mg/l
fosfor total
2,0 mg/l
1,0 mg/l
0,2 mg/l
max. 40 C
Valorile medii ale principalilor parametrii ai apelor uzate, influente si efluente din staia de
epurare pe luni din cursul anului 2011 (debit, CBO 5, CCOcr suspensii, Azot amoniacal)
furnizat de beneficiar sunt prezentate in tabelul anexat si graficul anexat.
Totodat sunt anexate buletinele de analiza privind principalii parametrii intrare- esire cu
valori momentane a parametrilor determinate executat, la solicitarea beneficiarului de
catre SC Goscom SA Miercurea.
56
ORIGINAL
Pagina 1
Din buletinele analiza rezulta ca staia de epurare lucreaz cu randamente sub cele
prevzute prin normativele mai sus amintite, datorita tehnologiei aplicate nvechite, a
uzurii instalaiilor, cat si nefuncionarea unor pari a instalaiilor.
Pentru a atinge performantele prescrise in normativele specificate impuse, este necesar
procedeul de epurare biologica cu faza de denitrificare a apelor uzate.
Este de menionat faptul ca staia de epurare nu a fost dotat cu instalatii de tratare a
nmolului rezultat , fiind prevzut cu sistemul de pompare pe halda de zgura a SC
Metalurgica SA , care in unele perioade nu funcioneaz.
In concluzie este necesar modernizarea staiei de epurare prin retehnologizare
reutilare ,pt a obine randamentele prescrise, respectarea parametrilor de
evacuare cat si mrirea capacitaii staiei innd cont ca o mare parte a
localitii inca nu beneficiaz de sistem de canalizare , apele uzate ajungnd pe
marginea drumurilor polund solul si subsolul.
Staiile si instalaiile de epurare, preepurare a apelor uzate, randamente de
reinere a poluanilor, locul de evacuare.
Descriere detailata a fost prezentata la capitolul II.
Poluani evacuai in mediu ( in mg/l si kg/zi )
Luind ca baza parametrii de evacuare prescrii, cantitatea
uzate epurate in paraul Homorodul Mic, la debitul de:
uz zi med
uz orar max
Indicator
1
1
2
Mat in suspensie
2
3
CBO5
Total
Intrat
mg/l
3
300
100
Kg/zi
4
191,
4
63,8
255,
2
Reinut
Esit
mg/l
5
240
Kg/zi
6
131,4
mg/l
7
60
Kg/zi
8
38,31
75
47,83
179,23
25
15,96
54,27
Observa
tii
9
Aceste cantitati emii si reinui, variaz in funcie de funcionarea concreta a staiei , cat
si de concentraiile influente.
Accidente posibile la staia de epurare oreneasca:
Poluarea solului sau apelor de suprafata prin ape uzate menajere evacuate fara treapta
biologica de epurare (realizat numai prin treapta mecanica).
Neevacuarea la timp si netransportarea apelor uzate din bazinul vidanjabil, la staia de
epurare oreneasca.
Necurirea anurilor de evacuare a apelor pluviale de pe platforma.
Neurmrirea funcionarii instalaiilor tehnologice de epurare a apelor uzate.
Pentru evitarea unor astfel de incidente unitatea are obligaia de a reface instalatia de
colectare si evacuare ape uzate conform planului programului de conformare propus si va
numii persoane competente pentru urmrirea exploatrii corespunztoare a instalaiilor ap
canalizare, pe baza unui program i sarcini concrete in care intr i obligaii de executarea
analizelor prin laboratoare de specialitate a parametrilor de evacuare a diferitelor tipuri de
57
ORIGINAL
Pagina 1
4.6.1
Gestiunea deseurilor.
Din activitatea desfurat pe amplasament n timpul funcionarii obiectivului rezult
urmtoarele tipuri de deeuri, codificate conform Catalogului European al Deeurilor:
deeuri menajere i asimilabile cu cele menajere ;
nmoluri de la fosa septica;
deeu reciclabil
Deseuri menajere; deseuri menajere circa 24 mc/an - colectate in conteinere si preluate
de catre SC AVE HARGHITA SALUBRITATE Odorheiu Secuiesc.
Deseuri tehnologice reciclabile: deseuri metalice cca. 1 t/an colectate si predate la SC
Remat Harghita SA.
Nmolul depus in fosa septica se evacueaz periodic, din primele camere, prin vidanjare, si
se poate folosii ca fertilizant al solului pe terenurile mpdurite.
Gestiunea substanelor toxice si periculoase.
a. Clorul folosit in procesul de dezinfectare clorinare descris in capitolul de mai
cantitatea aflata in unitate : intre 10-500 kg.
sus
Gestiunea deseurilor.
Din activitatea desfurat pe amplasament n timpul funcionarii obiectivului rezult
urmtoarele tipuri de deeuri, codificate conform Catalogului European al Deeurilor:
deeuri menajere i asimilabile cu cele menajere: 20 01 08;
58
ORIGINAL
Pagina 1
CU ENERGIE
ENERGIEI TERMICE
ELECTRICA
SI
ASIGURAREA
59
ORIGINAL
Pagina 1
60
ORIGINAL
Pagina 1
ZGOMOTUL I VIBRAIILE
SECURITATEA ZONEI
Perimetrul unitii este parial mprejmuit cu gard de sarma. Intrarea se face printro
poarta unde este paza permanent timp de 24 ore si o poarta deschis temporar .Statia de
tratare fiind considederat zona de protectie sanitara.
Toat curtea interioar pe timp de ntuneric este iluminat corespunztor.n conformitate cu
investigaiile efectuate, din declaraiile angajailor din zon rezult c nu s-au nregistrat n
ultimii ani cazuri de hoie sau vandalism.
Alarmarea personalului se face cu ajutorul telefonului.
61
4.12
ORIGINAL
Pagina 1
Aa cum rezult din schema general, cabluri de nalt tensiune nu traverseaz unitatea,
staia de transformatoare aflndu-se la limita incintei - staie frafo prezentat mai sus.
4.13
SURSE DE INFORMARE
Conducerea unitii
Angajaii unitii
Secii de producie
Documentare in secii de producie si servicii de specialitate
Consiliul Local Vlhia
5. CALITATEA SOLULUI
5.1 EFECTE
POTENIALE
ALE
AMPLASAMENTUL ANALIZAT
ACTIVITII
DE
PE
prin raport
Conform datelor furnizate de Direcia Apelor, evaluarea calitatii rurilor si praielor, bazat
pe valorile caracteristice medii ale msurtorilor din anul 2010.
Dintre afluenii Oltului, pe prul Homorodul Mic in aval de oraul Vlhia,
calitatea apei sa incadrat in limitele clasei II att la grupa indicatori Regimul oxigenului
cat si la grupa Nutetrienti
ncadrarea seciunilor de supraveghere in categorii de calitate( in baza de msurtori )
Cursul de apa
Seciunea
Homorodul Mic
Aval Vlhia
Vrghi
*RO regim de oxigenare ,GM grad de mineralizare ,TS toxice si speciale ,TI toi
indicatorii
Ordinul
Amonte Vlhia
II
II
GM I
GM I
TS D
TS -
Calitatea aerului
ORIGINAL
Pagina 1
Calitatea solului
Analizele de sol realizate arata o uoara cretere a aciditii solului pdurilor din judeul
Harghita ( scderea pH ului cu circa 0,5 unitati) in corelaie cu scderea pH - ului
precipitaiilor. Astfel solurile pdurilor se ncadreaz in majoritatea cazurilor in categoria
solurilor slab acide. ,astfel se constata o reducere rapida a dezvoltrii rdcinilor la un pH
mai mic de cat 5.
Sunt poluate cu deeuri provenite din industria metalurgica (prin depozitarea in halde de
steril si iazuri de decantare pe o suprafaa de 2,83 ha terenuri in zona oraului Vlhia
producnd urmtoarele efecte negative: infiltrri de substane toxice, polund solul din
zona, respectiv apele subterane, chiar apele de suprafaa
5.2
63
ORIGINAL
Pagina 1
64
ORIGINAL
Pagina 1
RAPORT
LA BILANUL DE MEDIU NIVEL II
INTRODUCERE
Investigaiile bilanului de mediu nivel II sunt cerute cnd se identific anticipat poluarea
unei zone sau cnd rezultatele bilanului de mediu nivel I ; indic o potenial poluare a
zonei i sunt necesare clarificri privind natura si intensitatea polurii identificate si trebuie
ntreprinse investigaii mai aprofundate pentru a se realiza o evaluare cantitativ a
nivelurilor de poluare din zona analizat. Tanant cont activitatea unitatii se rezuma in
special la colectarea si epurarea apelor uzate menajere si tip menajere din orasul Vlhia
investigatiile studiului se refera inspecial la verificarea incadrarii in normele legale privind
evacuarile de ape uzate epurate in apele de suprafata , cat si modul de gospodarire a
namolului rezultat din statia de epurare
Din descrierea tehnica a statiei de epurare prezentat in capitolele anterioare rezulta : Staia
de epurare este de tip mecano - biologic i are capacitatea proiectat de 16 l/s, care , ns
nu este de ajuns n momentul de fa, mai ales cnd partea nordic a oraului va fi
racordat la acest sistem. Este dotat cu debitmetru Parshall, - 1 bazin de aerare, - 2
aeratoare i pompe de nmol. Nmolul depus de la decantoare poate fi scos prin sifonare
prin 4 conducte in 4 cmine si din acestea prin gravitaie este introdus intr-un bazin de
depozitare. Din depozit nmolul a fost pompat cu o pompa tip ECV 80 la halda de zgura a
uzinei SC Metalurgica SA, sau vidanjarea periodica sau transportarea acestora pe fnee.
Evacuarea apelor uzate se realizeaz n prul Homorodul Mic adacent .
Investiia a fost executata in anul 1972, dupa tehnologia de la ceea vreme , din echiparea
staiei lipsind unele componente eseniale pt o funcionare eficienta , iar la stabilirea
parametrilor de evacuare sau luat in calcul diluia dupa evacuare in Homorodul Mic
( conform D.C.S. 414/1979 ) fiind stabilite valori relativ ridicate, ori prin apariia NTPA
001/1997 respectiv NTPA 001/2005,cat si NTPA011, legislaia impune noi masuri de
imbunatatirea a parametrilor de evacuare.
65
ORIGINAL
Pagina 1
Totodat este necesar de artat ca obiectivul o are o capacitate mult mai mica dect ceea
ce este necesar localitii in prezent, innd cont ca o mare parte a localitii nu este
canalizata , totodat nu este rezolvata nici problema nmolului stabilizat. Staia de epurare
lucreaz la un randament sczut, in (comparnd analizele realizate, fata de valorile NTPA
001/2005) aceste valori se situeaz n jurul valorii de 20-40 %, totodat nu este rezolvat n
cadrul staiei deznisiparea, degresarea, decantarea prealabil apelor uzate influente, i
dezinfectarea apelor epurate efluente, totodat prezint o problem i evacuarea i
depozitarea nmolului stabilizat.
Apele uzate efluente din staia de epurare au un coninut ridicat de Azot amoniacal, CBO5,
CCO cr fata de valorile admise prin Normativul sus amintit , dar in autorizaia de
Gospodrire a apelor nr 274/31.01.2012 innd cont de condiiile concrete din zona orasului
Vlhia sunt admise valori mai largi in aceasta perioada de realizare a dezvoltrii staiei de
epurare.
n ceea ce privete factorii de impact asupra mediului a activitilor istorice i prezente
pentru amplasamentul studiat se pot constata urmtoarele:
Staia de epurare. Valorile medii ale principalilor parametrii ai apelor uzate, influente si
efluente din staia de epurare pe luni din cursul anului 2011 (debit, CBO5, CCOcr) furnizat
de beneficiar sunt prezentate in tabelul anexat
Totodat sunt anexate buletinele de analiza privind principalii parametrii intrare-a esirea cu
valori momentane a parametrilor determinate executat, la solicitarea beneficiarului de catre
SC Goscom SA Miercurea Ciuc. Din buletinele analiza rezulta ca staia de epurare lucreaz
cu randamente sub cele prevzute prin normativele mai sus amintite, datorita tehnologiei
aplicate nvechite, a uzurii instalaiilor, cat si nefuncionarea unor pari a instalaiilor.
66
ORIGINAL
Pagina 1
deznisipator;
faza de denitrificare
separator de grsimi;
gospodria de nmol.
Principalii parametrii de evacuare a apelor uzate sunt monitorizai prin analize continue,
asigurate in laboratorul chimic al staiei de epurare, si ocazional realizate Goscom
Miercurea Ciuc. Sunt anexate buletine de analize ape uzate efectuate la SC Goscom SA
apelor uzate influente si efluente in staie de epurare.
Fata de cele prezentate este necesar modernizarea staiei de epurare prin
retehnologizare reutilare, pt a obine randamentele prescrise, respectarea
parametrilor de evacuare cat si mrirea capacitaii staiei innd cont ca o mare
parte a localitii inca nu beneficiaz de sistem de canalizare
In concluzie se poate arta c in baza probelor colectate din sol, analiza deeurilor
tehnologice, a msurtorilor si a analizelor fizico-chimice realizate in timpul efecturii
prezentului bilan de mediu, sa putut ntocmii bilanul de mediu nivel II, in vederea stabilirii
impactului asupra mediului prin activitatea desfurat
, de
captarea, tratarea si
distribuirea apei, respectiv colectarea apelor uzate in oraul Vlhia, stabilirea unui proiect
de program de conformare, corespunztor obligaiilor de mediu in vederea ncadrrii in
legislaia actual de mediu.
In vederea stabilirii efectelor poteniale ale activitatii anterioare si prezente a statiei de
epurare Vlhia in cadrul Bilantului de Mediu Nivel II sa considerat necesar : evaluarea
polurii apelor de suprafata si subterane datorita functionarii cu dificultati a statiei de
epurare , depasirea concentratiilor unor parametrii de evacuare .Totodata sa studiat
gospodaria de namol , prin analize de laborator determinnd caracterul namolului
rezultat , existenta unor componente periculoase si toxice, recomandand posibilitati de
67
ORIGINAL
Pagina 1
reglementrilor si
6.1.1
ORIGINAL
Pagina 1
6.1.2
ORIGINAL
Pagina 1
iunie
CBO5
2012
Observatii
41,2
47,6
49,8
46,20
70
ORIGINAL
Pagina 1
CCOCr
CBO5
P tot
Cl-
Susp
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
mg/l
pH
NH4+
Obs
Luna
Admis
NTPA00
1
125
25
2,0
500
60
6,5-8,5
2,0-3,0
Admis
Conf GA
10.01.20
200
50
100
6,5-8,5
118
25
7,2
13,32
127
40
31,86
76
6.8
25,32
130
73
33,63
94
7,2
32,26
59
14
7,2
11,53
233
68
3,01
103
6,4
31,7
270
85
2,18
28,67
124
7,0
26,68
373
170
2,93
42,48
251
6,8
36,05
380
170
0,15
35,40
73
7,4
26,11
11
01.02.20
11
02.03.20
11
18.04.20
11
23.05.20
11
06.06.20
11
13.07.20
11
26.07.20
11
71
01.08.20
ORIGINAL
Pagina 1
371
52
1,66
24,78
33
7,2
23,50
124
50
2,15
37,87
85
6,8
43,56
114
75
1,76
30,79
118
7,0
21,03
87
46
1,77
29,02
78
6,8
18,95
93
68
1,56
35,40
156
7,5
26,82
151
67
33,63
175
7,0
106
40
28,32
73
7,0
22,42
29
4,73
29,02
7,2
23,92
145
38,77
40,8
48
7,4
22
120
56,48
7,2
32,62
11
23.08.20
11
14.09.20
11
20.09.20
11
04.10.20
11
18.10.20
11
09.11.20
1,75
11
21.11.20
11
13.12.20
2,64
11
20.12.20
28,32
11
Nota * -Cifrele marcate cu rosu: depasiri
VARIATIA CONCENTRATIILOR POLUANTILOR IN APE UZATE EVACUATE IN ANUL
2011
Concentratia CBO5 in ape uzate evacuate din statia de epurare (mg/l )
72
ORIGINAL
Pagina 1
73
ORIGINAL
Pagina 1
74
ORIGINAL
Pagina 1
75
ORIGINAL
Pagina 1
Cursul de apa
Homorodul Mic
Vrghi
Seciunea
Aval Vlhia
Amonte Vlhia
Ordinul
II
II
GM I
GM I
TS D
TS -
*RO regim de oxigenare ,GM grad de mineralizare ,TS toxice si speciale ,TI toi
indicatorii
Este de mentionat faptul ca in cazul anotimpului secetos cand debitul paraului
este redus , ca si in vara anului 2012 , poluarea apelor paraului poate fi
semnificativa
6.2 POLUAREA SOLULUI
6.2.1
Namolul in exces trebuie periodic eliminat din spatiu de reactie ( din decantor) . In proiectul
initial a fost prevazut ca nmolul depus de la decantoare este scos prin sifonare prin 4
conducte in 4 cmine si din acestea prin gravitaie este introdus intr-un bazin de depozitare.
Din depozit nmolul este pompat cu o pompa tip ECV 80 la halda de zgura a zonei SC
Metalurgica SA ( iniial ) , sau vidanjat periodic , unde va fi uscat si ulterior utilizat ca
fertilizator pt soluri
In nprezent acest sistem nu functioneaza din cauza unor defectarii instalatiilor de transport
namol fluid iar namolul in ultimul timp nu a fost evacuat din decantor astfel exista o
cantitate apreciabila acumulata . Namolul in suspensie odata cu functionarea sistemului
de aerare este poate efi evacuat cu apele epurate marind concentratia materialelor in
suspensie
Este important ca namolul sa fie evacuat conform procesului tehnologic stabilit , chiar si in
cazul ca sistemul de evacuare prin pompare este defect
In cursul intocmirii bilantului de mediu Nivel II am considerat foarte important ca
sa determinam caracterul si eventual daca contine unele elemente toxice sau
periculoase pt care nu poate fi utilizat in agricultura, dupa desdiratare. In acest
sens
prin raportul de incercare nr 122153/12.11.2012
sa determinat ,
caracteristicile fizice, , componentele , chimice, continulutul de metale grele
toxice, PAH, PCB , astfel , ca in conformitate cu Ordinele MMGA 344 /2004 si
708/2004
MAPDR
demonstrand ca poate fi utilizat in agricultura , dupa
deshidratare
Din activitatea desfurat pe amplasament n timpul funcionarii obiectivului rezult
urmtoarele tipuri de deeuri, codificate conform Catalogului European al Deeurilor:
ORIGINAL
Pagina 1
Directiva 86/278/EC privind proecia mediului, n special a solului, atunci cnd se utilizeaz
nmoluri de epurare n agricultur, amendat de Directiva 91/692/CE i de Regulamentul
(CE) nr. 807/2003, transpus n legislaia naional prin O.M. nr. 344/ 2004 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind protecia mediului i n special a solurilor, cnd se utilizeaz
nmolurile de epurare n agricultur.
Astfel , In cazul n care calitatea nmolului de la staia de epurare nu este pretabil folosirii
n agricultur, staia de epurare va trebui s gseasc alte modaliti de eliminare a
nmolului. Una dintre aceste posibiliti poate fi eliminarea nmolului din staii de epurare
de ape uzate menajer la depozitul de deeuri nepericuloase cu respectarea prevederilor
BAT-lui pentru depozite ( coninut de umiditate max. 65% i depunerea pe depozit
amestecat cu deeurile menajere n proporie 1:10)
Conform SR 13400, nmolurile provenite de la staiile de epurare oreneti dup treapta
de epurare biologic i fermentare, deshidratare de pe platformele de uscare sau instalaiile
mecanice de deshidratare cu o umiditate de 65%, se pot depozita numai n depozite
controlate. Oraul Vlhia nu are amenajat depozit de deeuri menajere controlate.
Nmolurile concentrate pot fi depuse prin pompare pe halda unitatii SC Metalurgica SA ,
amenajat , conform autorizatiei de gospodarire a apelor ,sau vidanjate transportate pe
fnei, dar in prezent instalatia este defecta.
Reinerile de grtar, nmolurile brute, deshidratate, trebuie ndeprtate din staia
de epurare.
Nmolul format in statia de epurare va trebui sa fie evacuat , ori pe platforma de
dehidratare locala sau alte platforme de statii de epurare autorizate. Namolul din
statia de epurare Vlhia nu contine componente toxice si dupa deshidratare pot
fi utilizate in agricultura , conform leglementarilor legale.
Cantitatea total de materiale rezultate din procesul de epurare:
Nmol concentrat din staia de epurare cu coninut de substana uscata cca. 165 kg/zi s.u.
cca62 to/an
Substane solide reinute pe grtare cca. 25 kg/zi 9 to/an colectat in conteiner si depuse
la halda de deseuri locale.
6.2.2
77
ORIGINAL
Pagina 1
78
ORIGINAL
Pagina 1
Valori
alerta
3,50
Valori
Interven
tie
5,00
79
ORIGINAL
Pagina 1
Val
Norm.
Valori
alerta
0,56
Valori
Interven
tie
0,80
80
ORIGINAL
Pagina 1
Conxluzii. Din datele prezentate rezulta ca namolul din statia de epurare al orasului Vlhia
, nu contine componente periculoase peste valorile maxime admise prin Ordinul MMGA nr
344/2004 , si deshidratat poate fi utilizat ca fertilizant in agricultura cu respectarea
conditiilor prescrise in documentul respectiv
Propunem ca namolul din decantorul statiei sa fie vidanjat si transportat la statia
de epurare Miercurea Ciuc si impreuna cu namolul de la amplasamentul respectiv
sa fie deshidratat si utilizat ca fertilizant , sau depus in depozit de deeuri
menajere
6.3 POLUAREA AERULUI
acizi organici: acid acetic, acid butiric, acid valeric cu miros puternic i neptor;
81
ORIGINAL
Pagina 1
deznisipator;
faza de denitrificare
separator de grsimi;
gospodria de nmol.
Capacitate redusa a staiei de epurare , chiar pt faza actuala nelund in calcul perspectiva
de fi legat la canalizare si partea nordica localitii.
Totodat trebuie artat ca:
Nmolul evacuat pe halda de steril al SC Metalurgica SA prevzut iniial in proiect poate
duce la poluarea solului si a subsolului
Neevacuarea la timp a namolului din statia de epurare duce
defectuoasa a statiei de epurare
functionarea
si mai
In prezent nmolul nu poate fi pompat pe halda de zgura din cauza ca instalatia este
defecta eventual poate fi vidanjat periodic si transportat pe terenuri agricole. Este necesar
ca aceasta faza , operaie sa fie executat conform reglementarilor legale .
82
ORIGINAL
Pagina 1
Principalii parametrii de evacuare a apelor uzate sunt monitorizai prin analize continue,
asigurate in laboratorul chimic al staiei de epurare, si ocazional realizate Goscom
Miercurea Ciuc. Sunt anexate buletine de analize ape uzate efectuate la SC Goscom SA
apelor uzate influente si efluente in staie de epurare.
In concluzie se poate arta c in baza datelor inregistrate privind parametrii de
evacuare din statia de epurare realizate atat in laboratorul propriu si ce realizat
de Goscom SA a , cat si cele realizate in timpul efecturii prezentului bilan se
constata ca statia de epurare nu poate asigura randamente corespuzatoare in
procesul de de epurare a apelor uzate , principalii parametrii de evacuare
depasind valorile maxime admise .
Analiza deeurilor tehnologice, respectiv a namolului din statia de epurare ,
rezulta ca acesta nu contine componente periculoase , deci dupa evacuare si
deshidratare corespunzatoare poate fi utilizata in agricultura in conformitate cu
prevederile " Ordinul comun M.M.G.A. nr. 344/2004 si M.A.P.D.R. nr 708/2004 pentru
aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si inspecial a solurilor cand se
utilizeaza namolurile de epurare in agricultura."
Fata de cele prezentate este necesar modernizarea staiei de epurare prin
retehnologizare reutilare, pt a obine randamentele prescrise, respectarea
parametrilor de evacuare cat si mrirea capacitaii staiei innd cont ca o mare
parte a localitii inca nu beneficiaz de sistem de canalizare
8. PROPUNERI PENTRU PROGRAME DE CONFORMARE
8.1
Prezentul memoriu tehnic trateaz obiectele tehnologice din cadru staiei de epurare din
punct de vedere al instalaiilor hidraulice, pneumatice.
Obiecte tratate :
Bazin de primire a vidanjului;
Cmin deversor;
Grtar mecanic;
Staie de pompare;
Deznisipator aerat cuplat cu separator de grsimi;
Bazin de aerare prelungit i decantor secundar radial;
Bazin de contact cu clorul;
Cmin debitmetru;
Concentrator de nmol;
Staie de preparare soluii chimice;
Staie de filtre deshidratare nmol;
Reele tehnologice interioare incint:
Canal de ocolire staie epurare i pe perioada execuiei;
Conduct ap uzat menajer, ap epurat,
Conduct ape uzate tehnologice(supernatant, filtrat, etc);
Conduct nmol stabilizat;
Branament de ap potabil i incendiu;
Bazin pentru preluarea vidanjului .Are rolul de preluare a vidanjului transportat, din
zonele necanalizate i din satele aparintoare comunei. Evacuarea nmolului n camera
grtarului mecanic se va face la debite maxime, pentru evitarea ocului n treapta
biologic.
Bazinul adpostete un mixer i o electropomp submersibil pentru evacuarea apei uzate
fecaloide, ce se face printr-o conduct din polietilen cu De = 90 mm cu Pn 6 bar.
83
ORIGINAL
Pagina 1
Cmin deversor .Cminul deversor are rolul de a dirija apele uzate influente n cuva
grtarului, iar n cazul n care apare o defeciune major ( pan de curent ) apele uzate sunt
evacuate prin deversare n conducta de ocolire i canalul de evacuare a apelor pluviale.
Grtar mecanic .Reinerea materialelor grosiere, trte, n suspensie i plutitoare, cu
dimensiunile de peste 5 mm, se va realiza prin montarea unei site rotative automate din
oel inox ntr-o cuv de beton armat cu lungimea de 2,50 m i limea de 50 cm, reinerile
de grtar sunt presate i evacuate n saci.
Saci se depoziteaz pe o platform betonat iar levigatul este evacuat n cminul CM4, prin
tuburi PVC cu De = 160 mm.
Desnisipator aerat cuplat cu separator de grsimI .Pentru reinerea materiilor
granulare cu dimensiunile de peste 0,2 mm i cu densitatea mai mare dect a apei (nisip) i
a materiilor mai uoare dect apa (grsimi, produse petroliere) se prevede un desnisipator
aerat cuplat cu separator de grsimi, cu capacitatea de 80 l/sec.
Desnisipatorul aerat, cu curgerea n spiral este proiectat s rein nisipul i alte materiale
granulare grele din curentul de ape uzate.Nisipul splat, sedimentat din compartimentul de
deznisipare este evacuat periodic.
Grsimile, uleiurile i produsele petroliere ridicate la suprafaa compartimentului de
separare i mpinse n recipientul de colectare, vor fi evacuate gravitaional la o vidanj ce
va staiona lateral cu hala existent, printr-o conduct de descrcare din oel Dn 100
mm(108x4 mm) pe care se prevede o van de nchidere cu sertar.
Conductele se vor susine cu supori ancorai n elementele de beton armat.
Toate prile metalice ale instalaiilor hidraulice( coturi, reducii, supori, tije de manevr,
flane i tronsoane de conduct ) vor fi protejate contra coroziunii prin imersarea ntr-o baie
de zinc topit(zincare termic), dup o curare atent de rugin cu peria de srm sau prin
alte procedee mecanice sau chimice corespunztoare.
Bazine cu aerare prelungit cu nmol activ .Funcionarea acestui obiect este descris
n memoriul de tehnologie.Instalaiile hidraulice aferente acestui bazin constau din intrarea
conductei de ap uzat de la deznisipator, i plecarea amestecului de ap-nmol spre
decantorul secundar dup o aerare prelungit.
Intrarea conductei se va realiza n peretele bazinului de aerare prin intermediul unei piese
de trecere pentru Dn 200mm din PVC.
Ieirea amestecului ap - nmol este dirijat n tubul central al decantorului secundar, iar
apa decantat este colectat prin jghiabul perimetral i evacuat spre bazinul de clorinare
printr-un tub PVC cu De = 200mm.
Instalaiile pneumatice aferente acestui bazin constau dintr-o conduct de distribuie aer
comprimat ce va nconjura bazinul de aerare i va fi alimentat de la staia de suflante
printr-o conduct de refulare i conducte de alimentare racordate la aceast conduct de
distribuie care vor ajunge n bazin prin goluri practicate deasupra nivelului lichidului,
conducte la care se vor racorda instalaiile de aerare cu bule fine.
Conducta periferic, se va executa din eav de PEID de Dn 110 mm Pn 6 bar, va fi montat
n pmnt la execuia bazinului i va fi susinut cu supori prini n peretele acestui bazin.
Conducta va alimenta cele 6 instalaii de aerare pe ambele pri.
Conductele de alimentare a instalaiilor de aerare se vor executa din eav PEID De 110 mm
i vor fi prevzute cu robinete de reglare i nchidere din PEID cu mner fluture.
Deasemenea nspre instalaiile de aerare ele vor avea racorduri de prindere cu clem inox.
Trecerea prin peretele periferic al bazinului se va realiza cu ajutorul unor piese de trecere tip
B metalice nglobate la turnarea betonului armat.
Conductele se vor susine cu supori ancorai n elementele de beton armat.
84
ORIGINAL
Pagina 1
Toate prile metalice ale instalaiilor hidraulice( coturi, reducii, supori, tije de manevr,
flane i tronsoane de conduct) vor fi protejate contra coroziunii prin galvanizare la cald.
Instalaiile hidraulice i pneumatice sunt redate n plana 02/04/I1 i cantitile n tabelele i
listele de cantiti aferente.
Concentratorul de nmol .Descrierea funcionrii acestui obiect se face n memoriul de
tehnologie.
Instalaiile hidraulice aferente acestui siloz constau din conducta de evacuare a nmolului
activat racordat la cele dou pompe cu urub din staia de filtre de deshidratare a
nmolului i pompa de evacuare a supernatantului.
Conducta de evacuare a nmolului se va executa din eav PE cu De 110 mm.
Pompa de evacuare a supernatantului va fi montat pe un postament ce poate fi fixat la o
adncime dorit pe un ghidaj metalic. De aceast pomp se ataeaz, cu ajutorul unor
cleme, un furtun flexibil de cauciuc cu estur textil D 2 care va fi racordat la conducta
de evacuare (conducta de preaplin) a silozului de nmol.
Conductele se vor susine cu supori ancorai n elementele de beton armat.
Toate prile metalice ale instalaiilor hidraulice( supori, tije de manevr, flane, tronsoane
de conduct, coturi ) vor fi protejate contra coroziunii prin imersarea ntr-o baie de zinc
topit(zincare termic), dup o curare atent de rugin cu peria de srm sau prin alte
procedee mecanice sau chimice corespunztoare.
Camera instalaiei de dozare chimicale .Laptele de var se va prepara prin dizolvarea
varului stins, aprovizionat n saci de 50 kg, ntr-un recipient cu amestector cu volumul de 3
- 4 mc, i va avea concentraia de 1-2%. Din acest vas, soluia de lapte de var se va doza n
conducta de alimentare a blocului combinat de aerare prelungit i decantare secundar,
prin injectarea sa n condcuta montat n galeria de conducte din apropiere. Pentru dozarea
laptelui de var se prevede o pomp de dozare corespunztoare, reglabil.
Soluia de sulfat feros se va prepara deasemenea n dou recipiente de polietilen cu
amestector i capacitatea de 1 mc, iar dozarea se va realiza cu dou pompe de dozare
corespunztoare, direct n conducta de alimentare a desnisipatorului aerat.
Staia de suflante .Instalaia pneumatic const din cte un robinet de nchidere i
reglare pe conductele de refulare, din conductele respective cu piese ca coturi, reducii,
teuri.
Pentru msurarea debitului furnizat de suflantele de alimentare a bazinului de aerare
prelungit se va monta pe conducta colectoare o diafragm de msurare racordat printr-o
baterie de robinei la un aparat de msur diferenial
Funcionarea suflantelor se va face automatizat funcie de coninutul de oxigen dizolvat din
apa din bazinul de aerare.
Pe conductele de refulare ale suflantelor de capacitate mare se va monta cte un
manometru cu robinet de control i conduct de atenuare a vibraiilor umplut cu glicerol.
Toate prile metalice ale instalaiilor hidraulice(supori, flane, tronsoane de conduct, tije
de manevr, coturi) vor fi protejate contra coroziunii prin imersarea ntr-o baie de zinc
topit(zincare termic), dup o curare atent de rugin cu peria de srm sau prin alte
procedee mecanice sau chimice corespunztoare.
Conductele de aer comprimat se pozeaz pe peretele dinspre exterior, pe supori metalici.
Ele vor fi semnalizate pentru ca operatorul i persoane strine s nu le ating, dat fiindc
temperatura peretelui acestor conducte poate atinge 100oC, deci e pericol de arsuri.
Dat fiind c prin comprimarea aerului i prin funcionarea motoarelor i suflantelor se
elibereaz o cantitate mare de cldur se prevede i o instalaie de ventilare mecanic
compus dintr-un ventilator de perete cu D 400 mm, montat n partea superioar a
85
ORIGINAL
Pagina 1
peretelui dinspre galeria de conducte. Acest ventilator va refula aerul nclzit, prin canale
de ventilaie executate din tabl neagr protejat cu vopsele rezistente la temperaturi
ridicate, n exterior pe perioada cald.
Dirijarea curentului de aer cald se va realiza cu dou ibere, unul pe conducta cu exteriorul
i al doilea pe conducta spre sala separatorului de nisip.
Conducta de aer comprimat va iei din sala staiei de suflante care va cobor, ptrunde n
subteran i se va racorda la conducta de transport a aerului comprimat la bazinul de aerare.
Deshidratare nmol stabilizat .Aceast ncpere va fi comun cu spaiul destinat
grtarului mecanic pentru deshidratarea nmolului stabilizat.Recipienii cu agitatoare
pentru prepararea soluiilor de polielectrolii (polimeri) necesare condiionrii nmolului
naintea deshidratrii se vor amplasa lng instalaia de sitare.
Pentru realizarea acestor funciuni, spaiul destinat acestei staii va fi prevzut cu o
instalaie de ap potabil alimentat de la branamentul de ap potabil din exterior. Apele
uzate produse ocazional la prepararea soluiilor vor fi preluate prin sifoane de pardoseal
prevzute i conduse la un recipient amplasat n exteriorul cldirii. n acest recipient se vor
face determinri ale pH-ului, se va realiza neutralizarea apelor uzate i numai dup aceasta
se va evacua la reeaua de canalizare a supernatantului i filtratului din incint.
Conducta de ap potabil va fi din PVC tip G Dn 32-50 mm, pozat pe peretele galeriei de
conducte i al ncperii destinate staiei de filtre de nmol i al staiei de preparare a
soluiilor chimice. Ea va alimenta o chiuvet de perete precum i consumatorii ( recipienii
de preparare a soluiilor de polielectrolii, a laptelui de var, a soluiei de sulfat feros,
splarea benzilor filtrelor) prin robinei de trecere cu racord pentru furtun D -1 1/4.
REELE TEHNOLOGICE INCINTA STAIE DE EPURARE
Canalizare ape pluviale Apa uzat intr n staia de epurare prin colectorul principal din
tuburi PVC cu De 200 mm. Pe acest colector se prevede un cmin de vizitare i un cmin de
deversare, din care o conduct de 3,0 m transport apa uzat n camera grtarului.
De la cuva sitei rotative apa uzat curat de materiile n suspensie, trte i plutitoare cu
dimensiunile de peste 5 mm este canalizat n deznisipatorul aerat i separatorul de
grsimi.
Din deznisipatorul aerat, respectiv de la instalaia hidraulic aferent apa deznisipat i
degresat se canalizeaz n cminul de distribuie printr-o conduct subteran din PVC, Dn
200 mm.Din cminul de distribuie apa uzat se repartizeaz n cele trei bazine de aerare i
decantare prin conducte PVC Dn 200 mm
Din cele trei decantoare secundare apa epurat va trece n bazinul de contact cu clorul
printr-o conduct de PVC Dn 200 mm.
Din bazinul de contact cu clorul apa dezinfecat va traversa debitmetrul electromagnetic i
canalizat n cminul de intersecie cu canalizarea pluvial, din acest cmin evacuarea se
va face printr-o conduct din PVC Dn 315 mm cu lungimea de 25 metri pozat subteran.
Conduct de nmol stabilizat .Nmolul activ n exces va fi evacuat n bazinul de aerare
prin aer lift n concentratorul de nmol.Din concentrator nmolul este evacuat n instalaia
de deshidratare cu saci. Evacuarea se va face prin tuburi din PE cu De = 160 mm, pe o
lungime de L = 33m.
Canale ape uzate tehnologice
Colectarea apelor uzate tehnologice se va realiza printr-o reea de canalizare subteran din
tuburi PVC Dn 50 mm, iar canalizarea grupului sanitar se va face prin tuburi PVC Dn 110
mm.
86
ORIGINAL
Pagina 1
ORIGINAL
Pagina 1
ORIGINAL
Pagina 1
de 40l/s, care a fost modernizat si dezvoltat .In staia de tratare se executa tratarea,
decantarea si filtrarea apei. Apa tratat este distribuit ctre consumatori printr-o reea de
aduciune i distribuie cu diametre cuprinse ntre 125 i 250 mm, cu o lungime de cca
28,945 km. Pe traseul conductei s-au prevzut cmine cu regulatoare de presiune, cmine
cu debitmetre, cmine cu ventile de aerisire i traversri i subtraversri ale prului
Vrghi.Consumatori : populaie 12-22 l/sec, Populaie deservita 6.893 locuitori din total de
7.043 locuitori. , ageni economici 98 ( conform anexei )
Capacitai, volume, debite apa autorizate.Conform Autorizaiei de gospodrire a
apelor nr 274/31.01.2012
Emis de Administraia Naionala Apele Romane
Administraia Bazinal de APA OLT rezulta urmtoarele:
Oraul Vlhia este alimentat cu ap potabil din dou surse de suprafa i anume din
prul Vrghi i Zmeuri, cod cadastral VIII-1-67-7 , care izvorsc din versantul sudic al
masivului munii Harghita.Debitul instalat a celor dou captri sunt: pe prul Zmeuri 80
I/s, iar pe pr. Vrghi 70 I/s, dar cu un debit mediu prelevat de 40 I/s. Captrile sunt dotate
cu baraje de priz i camere de priz cu hidroelevator (sistem vertical) i camere de
aspiraie.Transportul apei de la cele dou captri se face prin conducte de aduciune de Dn
150 mm. Aduciunea Vrghi - staia de tratare este de 540 m iar Zmeuri staia de tratare
este 1540 m. Ambele aduciuni sunt prevzute cu debitmetre Parshall.Apele din cele dou
aduciuni se unesc ntr-un cmin de intersecie de unde sunt conduse la staia de tratare
printr-o conduct cu Dn 250 mm. Apa potabila livrata trebuie sa respecte condiiile de
calitate prevzute in STAS-ul 1342-91 si trebuie sa asigure prin analize corespunztoare
prescrise prin standarde respectarea acestor parametrii de calitate.
La staia de tratare se execut urmtoarele procedee:
: Pr Vrghi
70 I/s.
ORIGINAL
Pagina 1
decantare suspensional
Transportul apei de la cele dou captri se face prin 2 aduciuni din PVC cu Dn =
250 mm i lungimea de L=1276m (de la captarea Zmeuri) respectiv cu Dn =
150 mm i lungimea de L=600m (de la captarea Vrghi), pn la cminul de
intersecie de unde apa este dirijat spre camera de amestec a staiei de tratare
printr-o conducta comun PVC cu DN250 mm L = 19,5 m.
Reeaua de distribuie a apei potabile .Apa tratat este distribuit ctre consumatori printr-o
reea de aduciune i distribuie cu diametre cuprinse ntre 125 i 250 mm, cu o lungime de
cca 28,945 km. Pe traseul conductei s-au prevzut cmine cu regulatoare de presiune,
cmine cu debitmetre, cmine cu ventile de aerisire i traversri i subtraversri ale
prului Vrghi.
Apa pentru stingerea incendiilor Volum intangibil: 500 mc.Debitul suplimentar acceptat
pentru refacerea rezervei de incendiu din surse 9,14 l/sec din prul vrghi i 5,9 l/s din
prul zmeuri.
Volume de ap asigurate din surse: pentru alimentarea cu ap a folosinei Surse de
suprafa:
Zilnic mediu 2500 mc 29 l/s anual 912,5 mii mc
Modul de folosire a apei .Necesarul total de ap: maxim 4000 m3/zi; mediu - 3000 m3/zi;
minim 1500 m3/zi.
Cerina total de ap: maxim 4000 m3/zi; mediu - 3000 m3/zi; minim 1500 m3/zi.
Conform diferitelor normative, indicatorii de calitate ai apei de but trebuie sa respecte
prevederile HG 458 /2002 cu modificarile si completarile ulterioare , prescrierile Autorizatiei
Sanitare , cat si Autorizatiei de Gospodarire a apelor
COLECTAREA
SI
TRATAREA
APELOR
UZATE
CANALIZAREA
MENAJERA
ORASENEASCA
Reeaua de canalizare Reea de canalizare: este realizat n sistem divizor. Reeaua de
canalizare este realizat din tuburi de beton, cu diametrul de 300 mm (n lungime de 1400
m) i 200 mm (n lungime de 3300 m). Lungimea total a reelei de canalizare este de circa
4.7 km i deservete 2,200 de locuitori, 7 instituii, 85 de uniti industriale i dou blocuri,
adic 34% din strzile pe care exist alimentare cu ap.
90
ORIGINAL
Pagina 1
Sistemul de colectare a apei uzate din Vlhia este separativ deservind n general zona
central a oraului respectiv strzile: Gabor Aron, Spitalului, Jozsef Attila, Teilor si cartierul
M. Eminescu.
Lungimea total a reelei de canalizare menajer este de 4,7 km, conducte din beton i
azbociment cu diametre de la 200 pn la 300mm.Reeaua existent deservete
aproximativ 2200 de locuitori, 7 instituii, 85 de uniti cu caracter industrial i dou blocuri.
Rata de conectare este de 27%.
Monitorizarea calitii apei uzate de-a lungul sistemului de canalizare se face prin
prelevarea de probe din cminele de racord a acestor ageni economici. Prelevarea se face
cu o frecven lunar. Parametrii de calitate analizai sunt: Materii .n suspensie, reziduu fix,
azot total, extractibile, detergeni, CCB5, CCOCr, iar procentul de analize conforme/an este
de 83%. Se pare ca de-a lungul reelei de canalizare exist zone n care, datorit strii
conductelor, apa freatic ptrunde n reea producnd diluia apei uzate la intrarea n staia
de epurare. Aceste zone, n prezent, nu pot fi determinate cu precizie din cauza lipsei de
aparatur adecvat. Pe viitor se va ncerca identificarea zonelor respective i poziionarea
pe hart, pentru investiii ulterioare. n acest moment singura monitorizare pe reeaua de
canalizare se face n cminele de racord a agenilor economici posibili poluatori. n cazul
unei poluri accidentale vor lua probe din emisar.
Staia de epurare:
Grtar.
91
ORIGINAL
Pagina 1
Indicatorii de calitate apelor uzate efluente i staia de epurare evacuate in pr. Homorodul
Mic
Categoria apei
Urbane
Emisar Homorodul Mare
Indicatorii de calitate
pH
Materii in suspensie
CBO5
CCOcr
Detergeni sintetici
Azot total
Reziduu filtrat la 105 oC
Subst. extr. cu solveni
organici
Valori
maxime
admise mg/l
6,5-8,5
120,0
150,0
250
2.0
30,0
1000
20,0
ORIGINAL
Pagina 1
linia apei
linia nmolului
construcii si instalatii auxiliare
grtar rar
debitmetru Parshal
camera de distribuie
concentrator de nmol
Din depozit nmolul este pompat cu o pompa tip ECV 80 la halda de zgura a
zonei SC Metalurgica SA ( iniial ) , sau vidanjat periodic
Grtare rare
debitmetru Parshall;
Treapta biologica:
Concentrator de nmol;
Anexe
ORIGINAL
Pagina 1
Q or.min
= 6,39 mc/h = 1, 77 l/sec
Parametrii de evacuare stabilii prin NTPA 001 /2005 si NTPA 0011
Dup epurare apele uzate sunt evacuate n prul Homorodul Mic parametrii de emisie
trebuie sa se ncadreze n valorile maxime stabilitate prin NTPA 001/2005 si NTPA 011 care
impune urmtoarele incarcari maxime
pH
2012
suspensii max .
CBO5 max .
CCO Cr
azot amoniacal
( azot total )
fosfor total
temperatura
6,5-8,5
60 mg/l
Aviz Ga 274 /
120 mg/l
25 mg/l
150 mg/l
125 mg/l
250 mg/l
20 mg/l
20 mg/l
3,0 mg/l
30 mg/l
2,0 mg/l
1,0 mg/l
0,2 mg/l
max. 40 C
d CBO5
d CCO Cr
cca. 21 %
cca. 19 %
deznisipator;
faza de denitrificare
94
separator de grsimi;
gospodria de nmol.
ORIGINAL
Pagina 1
Principalii parametrii de evacuare a apelor uzate sunt monitorizai prin analize continue,
asigurate in laboratorul chimic al staiei de epurare , si ocazional realizate Goscom
Miercurea Ciuc . Sunt anexate buletine de analize ape uzate efectuate la SC Goscom SA
apelor uzate influente si efluente in staie de epurare.
Fata de cele prezentate este necesar modernizarea staiei de epurare prin
retehnologizare reutilare, pt a obine randamentele prescrise, respectarea parametrilor de
evacuare cat si mrirea capacitaii staiei innd cont ca o mare parte a localitii inca nu
beneficiaz de sistem de canalizare
CONCLUZIILE BILANTULUI DE MEDIU NIVELUL I
n ceea ce privete factorii de impact asupra mediului a activitilor istorice i prezente
pentru amplasamentul studiat se pot constata urmtoarele:
ORIGINAL
Pagina 1
Staia de epurare
Valorile medii ale principalilor parametrii ai apelor uzate, influente si efluente din staia de
epurare pe luni din cursul anului 2011 ( debit, CBO5, CCOcr) furnizat de beneficiar sunt
prezentate in tabelul anexat
Totodat sunt anexate buletinele de analiza privind principalii parametrii intrare-a esirea cu
valori momentane a parametrilor determinate executat , la solicitarea beneficiarului de
catre SC Goscom SA Miercurea
Din buletinele analiza rezulta ca staia de epurare lucreaz cu randamente sub cele
prevzute prin normativele mai sus amintite, datorita tehnologiei aplicate nvechite, a
uzurii instalaiilor, cat si nefuncionarea unor pari a instalaiilor. Pentru a atinge
performantele prescrise in normativele specificate impuse , este necesar procedeul de
epurare biologica cu faza de denitrificare a apelor uzate
Este de menionat faptul ca staia de epurare nu a fost dotat cu instalatii de tratare a
nmolului rezultat , fiind prevzut cu sistemul de pompare pe halda de zgura a SC
Metalurgica SA , care in unele perioade nu funcioneaz.
Principalii parametrii de evacuare a apelor uzate sunt monitorizai prin analize continue,
asigurate in laboratorul chimic al staiei de epurare, si ocazional realizate Goscom
Miercurea Ciuc. Sunt anexate buletine de analize ape uzate efectuate la SC Goscom SA
apelor uzate influente si efluente in staie de epurare.
Fata de cele prezentate este necesar modernizarea staiei de epurare prin
retehnologizare reutilare, pt a obine randamentele prescrise, respectarea parametrilor de
evacuare cat si mrirea capacitaii staiei innd cont ca o mare parte a localitii inca nu
beneficiaz de sistem de canalizare
In concluzie se poate arta c in baza probelor colectate din sol, analiza
deeurilor tehnologice, a msurtorilor si a analizelor fizico-chimice realizate in
timpul efecturii prezentului bilan de mediu, se va putea ntocmii bilanul de
mediu nivel II, in vederea stabilirii impactului asupra mediului prin activitatea
desfurat de Activitatea Captarea, tratarea si distribuirea apei, Respectiv
colectarea apelor uzate in oraul Vlhia, stabilirea unui proiect de program de
conformare, corespunztor obligaiilor de mediu in vederea ncadrrii in legislaia
actual de mediu.
DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGATIILOR
Investigaiile bilanului de mediu nivel II sunt cerute cnd se identific anticipat poluarea
unei zone sau cnd rezultatele bilanului de mediu nivel I ; indic o potenial poluare a
zonei i sunt necesare clarificri privind natura si intensitatea polurii identificate si trebuie
ntreprinse investigaii mai aprofundate pentru a se realiza o evaluare cantitativ a
nivelurilor de poluare din zona analizat. Tanant cont activitatea unitatii se rezuma in
special la colectarea si epurarea apelor uzate menajere si tip menajere din orasul Vlhia
investigatiile studiului se refera inspecial la verificarea incadrarii in normele legale privind
evacuarile de ape uzate epurate in apele de suprafata , cat si modul de gospodarire a
namolului rezultat din statia de epurare
Sursa principala a emisiilor de poluanti in apele de suprafata si subterane reprinta statia de
epurare a orasului Vlhia care datorita uzurii morale si fizice nu poate asigura randamente
corespunzatoare de epurare a apelor uzate menajere in condiile actuale . Schema
tehnologica de epurare folosita urmrete in mod special reinerea materiilor in suspensie,
a substanelor flotante, eliminarea substanelor biodegradabile exprimate prin CBO5.
96
ORIGINAL
Pagina 1
Cursul de apa
chimic
Homorodul Mic
Seciunea
Aval Vlhia
Ordinul
II
GM I
TS D
Vrghi
Amonte Vlhia
II
RO I
GM I
TS *RO regim de oxigenare ,GM grad de mineralizare ,TS toxice si speciale ,TI toi
indicatorii
97
ORIGINAL
Pagina 1
Directiva 86/278/EC privind proecia mediului, n special a solului, atunci cnd se utilizeaz
nmoluri de epurare n agricultur, amendat de Directiva 91/692/CE i de Regulamentul
(CE) nr. 807/2003, transpus n legislaia naional prin O.M. nr. 344/ 2004 pentru aprobarea
Normelor tehnice privind protecia mediului i n special a solurilor, cnd se utilizeaz
nmolurile de epurare n agricultur.
Astfel , In cazul n care calitatea nmolului de la staia de epurare nu este pretabil folosirii
n agricultur, staia de epurare va trebui s gseasc alte modaliti de eliminare a
nmolului. Una dintre aceste posibiliti poate fi eliminarea nmolului din staii de epurare
de ape uzate menajer la depozitul de deeuri nepericuloase cu respectarea prevederilor
BAT-lui pentru depozite ( coninut de umiditate max. 65% i depunerea pe depozit
amestecat cu deeurile menajere n proporie 1:10)
Conform SR 13400, nmolurile provenite de la staiile de epurare oreneti dup treapta
de epurare biologic i fermentare, deshidratare de pe platformele de uscare sau instalaiile
mecanice de deshidratare cu o umiditate de 65%, se pot depozita numai n depozite
controlate. Oraul Vlhia nu are amenajat depozit de deeuri menajere controlate.
Nmolurile concentrate pot fi depuse prin pompare pe halda unitatii SC Metalurgica SA ,
amenajat , conform autorizatiei de gospodarire a apelor ,sau vidanjate transportate pe
fnei, dar in prezent instalatia este defecta. Reinerile de grtar, nmolurile brute,
deshidratate, trebuie ndeprtate din staia de epurare.
Nmolul format in statia de epurare va trebui sa fie evacuat , ori pe platforma de
dehidratare locala sau alte platforme de statii de epurare autorizate. Namolul din statia de
epurare Vlhia nu contine componente toxice si dupa deshidratare pot fi utilizate in
98
ORIGINAL
Pagina 1
acizi organici: acid acetic, acid butiric, acid valeric cu miros puternic i
neptor;
ORIGINAL
Pagina 1
deznisipator
faza de denitrificare
separator de grsimi
100
ORIGINAL
Pagina 1
gospodria de nmol
Principalii parametrii de evacuare a apelor uzate sunt monitorizai prin analize continue,
asigurate n laboratorul chimic al staiei de epurare, i ocazional realizate Goscom
Miercurea Ciuc. Sunt anexate buletine de analize ape uzate efectuate la SC Goscom SA
apelor uzate influente i efluente n staie de epurare.
n concluzie se poate arta c n baza datelor nregistrate privind parametrii de evacuare
din staia de epurare realizate att n laboratorul propriu i ce realizat de Goscom SA, ct i
cele realizate n timpul efecturii prezentului bilan se constata ca staia de epurare nu
poate asigura randamente corespunztoare n procesul de epurare a apelor uzate,
principalii parametrii de evacuare depasind valorile maxime admise.
Analiza deeurilor tehnologice, respectiv a nmolului din staia de epurare, rezulta ca
acesta nu conine componente periculoase, deci dup evacuare i deshidratare
corespunztoare poate fi utilizat n agricultura n conformitate cu prevederile Ordinul
comun M.M.G.A.nr.344/2004 i M.A.P.D.R. nr.708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice
privind protecia mediului i inspecial a solurilor cnd se utilizeaz nmolurile de epurare n
agricultur. Fata de cele prezentate este necesar modernizarea urgenta a staiei de
epurare prin retehnologizare reutilare, pentru a obine randamentele prescrise,
respectarea parametrilor de evacuare ct i mrirea capacitii staiei innd cont ca o mare
parte a localitii nc nu beneficiaz de sistem de canalizare.
PROPUNERI PENTRU PROGRAMUL DE CONFORMARE
Propuneri pt modernizarea statiei de epurare
Memoriu tehnic pentru modernizarea statiei de epurare cuprinde obiectele tehnologice din
cadru staiei de epurare Vlhia necesare pt functionarea normala a acestuia
Obiecte componente a statiei de epurare modernizate :
Cmin deversor;
Grtar mecanic;
Staie de pompare;
Cmin debitmetru;
Concentrator de nmol;
ORIGINAL
Pagina 1
pH ; uniti pH
Azot total
ORIGINAL
Pagina 1
Bilantul de mediu a fost intocmit in cursul anului 2012 in conditiile functionarii obiectivelor,
captarea, tratarea si distribuirea apei potabile , cat si a statiei de epurare Vlhia
103