DREPT CANONIC ORTODOX

I, Administrarea Sf. Taine a Botezului

Administrarea Sf. Taine a Boteznlui, adica savir~irea acestei Sfinte

Taine este primul act prin care se aplica puterea sfintitoare. Ea nu se
aplica insa vreunui membru al Bis'ericii, ci unei persoane care inca nu
face parte din Biserica ~i caJe, astfel, este sitnata in afara Bisericii.
Deci in aceasta privinta, cea clintii lucrare a puterii sfintitoare se useamiina en cea dintii lucrare a puterii invatatore:;;ti, adica cu lucrarea misionara, caci aceasta nu se savir:;;e:;;te fata de membrii Bisericii, oferindu-ne posibilitatea sa constatam ca i!plicarea mijloacelor puterii biserice:;;ti nu se face numai la realitati din viata Bisericii, ci :;;i la realita ti din afar a Biserici i.

Normele canonice sau rinduielile, care trebuie sa fie observate la

savir:;;irea Sf. Botez, se impart in patru categorii :;;i .anume : in norme
sau rinduieli privitoare la cei care au dreptul sa savir:;;easca Hotezul ;
'in norme privitoare lcl cei care pot primi Botezul; in norme privitoare
la savir:;;irea 'Botezului insu:;;i f!i in norme privitoare la efectele admi.nistrarii Sf. Taine a Boteznlui.
a) Ce dispun aceste norme in privinta siivin;>itorului Sf. Taine i.l
Botezului ? Ele prevad ca, in mod obi:;;nuit, S,f, Taina a Botezului se
savir~e$te de catre episcop $i de catre presbiter, put.incl fi ajntat 11.ll
numai prin prezenta, Ci :;;i prin impreuna lncrare harica de catre diacon,
iar in caznrile dud nu este posibil sa savir:;;easdi aceasta Sf. Taina un
episcop sau un presbi:ter, ea poate fi savir$ita :;;i de un diacon sau chiar
:;;i de catre un laic, biirbat sau femeie, ori de un monah sau de o monahi.e daca ace$tia sint ei in$i$i botezaU in mod valid $1 nu sint eretici.
Dar, i)e cind insa episcopul $i presbiternl au calitate-a haridi cleplina
de a savir:;;i Sf. Taina -a Botezului, toti ceilalti savir:;;itori posibili ai Botezului, au o -calitate harica nedeplina, care-i indreptatesc totu!?l ca in
cazuri de nc.cesitate sfl.-1 savir:;;eas.ca (can. 46-50 aj; 44-'15 Sf. Nichifor Marturisitorul).

ln caznl cind 1m botez este savir:;;it in conditii exceptionale - din

necesitate - de alt cre:;;tin decit de un episcop sau de un preot, el se
socote$te botez vulid, prin iconomie, adica pe baza socotintei traditionale :;;i acceptatu de intr.eaga Biserica, inca din vechime, ca ni: tr~,
buie inchisa nimanui U$a mintuirii !?i di ceea ce lipse:;;te cu ocazrn savir:;;irii aoestei Sf. Taine, celOT care o saviq;esc, Iara a avea starea haridi de episcop sau de presbiter, se impline:;;te prin lucrarea directa a
Domnului care vrea ca tot suflelul sa se mintuias'.::a (loan 17, 21 ) 0 dalii
si.ivir:;;it botezul acesta de necesitate sau prin iconomie, se mai pot citi
eel mult unele rugaciuni cleosebite de catre episcop sau de ci.itre
presbiter. (Can. 46-50 ap.}.
Nu au calitatea de a sav'ir$i botezul nici un cleric !?i nici un. cre$tin
care au cazut in erezie (can. 68 ap.). Au '.insa aceasta calitate toti clericH chiar daca sint supu:;;i vreunei pedepse sau sint opriti de la cele
sfinte ori chiar daca sint caterisiti, insa pentru alt motiv clecit pentru
erezi~ caci prin erezie ei cad din har !?i i$i pierd calitatect. de m.embri ai
mseri~ii, nemaiavincl -astfel posibilitatea de a transrnite sau de R mijJoci transmiterea harului sfintitor pentru altiL

I!. -

ACTIVlTATEA SFIN'.flTOARE

31

b) In privint.a prirnitorului Sf. Taine a Botezulni1 r1nc~niel~le t~~di

tiouale :;;i canonice ale Bisericii previld ca acesta poe-te f1 . 01:ice f~mt~
umanil in viata, fie copil, fie adolescent, fie persoana, de once v1rsta
(can. 2, 14, I l::!C. ; 78 Trul.; 19, 4G Laod.; 110 Cart.) $i sex.
ln cazul cincl persoande care unneazii a primi Sf. Ilotez sint ne
virstnice $i nu pot marturisi ele 'i.nsele crcdinta cre$tina, trebuie sa fie
asistate de altti persoanii dreptcredlncioasa,. care' indepliue:;;te rostul de
parinte sufletcsc, garant, martor, tutorc re~igios cre$till ~l. noului b?tezat, avind fata de persoana ce se boteaza exact o poz1tie asemana
toare cu aceect a parintclni, garantului, martorului sau a tutorelui i11
raporturile civile. Persoana aceasta se chearna na9, i~r f~it.fi ~1~ el, persoana pe care o asisW la botez, clob1nde$te numelc ne fm :;;1 mtre .am
bele persoane, aclica intre lla!? :;;i intre fin, precum .:;;i intre ruclele ck
singe ale acestora se stabile$te o inruclire cu caracter religios care se
nume:;;tc na:;;ie (can. 57 Trnl.).
Na:;;ii lrebuie sa fie cre:;;tini clrcptcrndinciof/i d,e preferat de acela~i gen en pnmcul, valid botezati. Es~0 i.ntcrzis sa _fie na:;;~ ~ei nebotezati, cei ereti.ci sau cei de alte confesrnm sau crcdmte rehg10ase, pentru ca ei trebuie sa preziute garantia atit di rnarturisesc, let bo_t_~znl
finului lor, dreapta creclint.a, cit i;i ca H vor cla indrummea :;;i sprlJmnl
necesar de a CH~!?te :;;i d0 a sc forma in aceasta creclintil.
In privinta botezului copiilor, exist~i altc norme canon.ice i;;i anume :
unele care impun indatorirea de a fi botezati irnediat copiii. nou-nas-.
cuti, cladi se afla in primejdie cle moarte (can. 33 Nichif. ~a~t.), apm
altcle care impun pedeapsa anat<~mei pentru cei c~re refuza sa.)~ot:_ze
copiii (can. 110 Cart.), precum :;;i alte nonne refentoare la copm nas"
n1ti din disiitorii mixte sau din parinti necre:;;tini etc.
Chestiunea bot.ezului copilor a fost controversaUi in Biserica veche dar ea a fost solntionatn in mod pozitiv, pe cale pradidi $i apoi
pri~ canoane (can. 31, 56, VI ec.), stabilindu-se, in privinta lor r1ndniala
care se pastreaza pina asli\zi in Biserici.
De la sfir:;;itul epocii apostolice f)i mai precis din epoca po~~apo_sto~
lid! s-a introdus rinc\uiala ca persoanele ajunse ,la starea con$tlmte1 de
sine claca isi manifestau dorinta c\c a primi botezul, sa fie trecute prin
mai 'mnlte t~epte sau stari premergatoare Botezului $i anun:ev: .:nai ~n:
l1i s;J. li se dea un numc cre$linesc, apol sa fie supu$i cateluzaru, ad1ca
sa intre in categoria a:;;a-zi:;;ilor catehumeni, in ca.re trebuiau sa pe"
Lreaca 1m anumit timp, dupa rinduieli slatornicite prin practica $i chiar
prin textul canoanelor (can. 14 I ec.). Abia dupi:i cc ispriiveau ca.tehurnenatul, erau supu!?i exorcismelor :;;i admi:;;i sa participe la sfmtele
slujbe, in cadrul carom erau botezati. (can. 7 [l ec;).
.. ;
O categorie aparte de candidati la botez o forrnau a:;;a-m~nutu di:
nici aclica oamcni bolnavi care zi:iceau. A:::e$1:i.a ,eran botezat1 nmnm
dacit erau clestnl de con:;;tienti ca sa-$i exprime dorinta de a primi. Sf,
Botez sau in cazul cine! acest lucru i1 marturiscau alte persoane, carE;
incleplineau - :;;i in acest caz -- rostul de na:;;i (ca.n. 45 Cart.). I~1 pri~
vinta lor existau o serie de restrictii in ceea cc. pnve:;;te. QU~ptur1le ,pe
1

32

DREPT CANONlC ORTODOX

care le clobindeau in Biseridl., restrictii legate :;;i de conclitia specifidl

a acestora $i anume de faptul ca erau sau nu catehumeni, dt emu sau
nu eretici, etc. (can. 12 Neocez. 1 47 Laod.; 45 Cart.; Vas. c. M.).
Alta categorie aparte o formau cei al caror botez nu era sigur. In
cazul lor, fie ca erau copii care nu puteau marlurisi ca au fost sau nu
botezati, fie ca erau adulti care nu aveau siguranta di au primH1 un
botez valid, Sf. Botez se s11vir:;;ea .folosinclu-se o formula deosebiUi prin
care se face rezerva ca Sf. Botez se suvir$e$te nunrni dadi primitorul
nu a fost botezat in mod valid (can. 72 Cart. ; 84, VII. ec.).
Canoanele mai prevad $i alte categorii de primitori ai Botezului,
dintre care mai mentionam - in mod special - pe eretici sau pe cei
ce au rimit Botezul de la erelici, dici ereticii sint de tloui:l feluri sub
acest raport, adica, unii care primisera Botezul in mod valid $i devenisera membri ai Bisericii, iar apoi au dizut in erezie, iar altii care n-au
primit Botezul Bisericii, ci numai botezul s1ivir$il de erelici, adieu un
botez formal care nu i-a facut ilrla$i de harul Sf. Botez.
In cazul reve'llirii $i reprimirii in Biseridi a celor din rima categorie, ei nu mai sint rebotezati, d li se cere doa.r sa se leecle de
erezie, dind anatemei impreuna cu Biserica toata ratacirea 17i marturisind in scris creclinta pe care o marlurise~te Bi:serica, dupa care sint
Un$i cu Sf. Mir (can. 7 II ec. ; can. 95, VI ec.).
ln cazul celor din a dona c-ategorie, insa, atit r1ncluielile bisericel1ti
traditionale, cit :;;i cele cuprinse in mai multe canoane, obliga sub pedeapsa caterisirii ca botezul lor sa nu fie primit, iar cei aflati in aceasta
situatie sa fie boteza1i, pentru ca in asemenea cazuri nu se repeta botezul, d el numai se savir$e$te in chip valid asura cuiva, care nu
fusese botezat de fapt.
Iata ce clispun in aceasta pr,ivinta canoanele 46, 47 !?i 68 ap.: Episcopul ori presbiterul, daca va admite botezul sau jertfa ereticilor poruncim sa se cateriseasca {can. 46 ap.); Episcopul sau presbiterul,
de va boteza din nou pe eel botzat dupa adevar sau de nu va boteza
pe eel spurcaL de catre necinstitorii de Dmnnezeu, sa se cateriseasca
(can. 47 ap.) ; Cei ce sint botezati de catre eretici, nu pot fi nici creclincio~i, nici clerici (can. 68 ap.).
In ace1a$i fel clispune $i canonul unic al sinodului de la Cartagina
din anul 256, precum $i can. 1 al Sf. Vas- c.M. din care retinem urmatoarele pasaj'e :
... Nimeni nu se poate boteza afadi de catoliceasca Biseridi ; fiinddi
Boteznl este unul $i se afla numai in catoliceasca Biserica ... Cele ce
se savir$esc de eretici, mincinoase !?i de$arte fiind, toate sint fara valoare. Ca nimic nu poate fi primit $i ales de Dumnezeu dintre cele ce
se fac de ac.eia, pe care Donurnl in Evanghelii ii 1mme:;;le vrajma:;;i $i
potrivnici ai sai (Mat. 12, 30) (can. 1 Cartag.); Cei vechi au hotarl1:
ca botezul savir$it de eretici sa se anuleze, iar al schismaticilor, ca al
unora care sint inca in Biseridi, sa 'Se prirneasca, iar cei ce siul in adunari ilegale, indreptindu-se prin pocainta cuvenita $i prin convertire,
sa se impreune iara$i cu Biserica ... Parintii au hotarlt ca cei botezati de
eretici ca de ni$te mireni, venind la Biserici:i, sa se curateasdi din nou

JI. -

ACTlVITATEA SPINTLTOARE

33

cu aclevaratnl Botez al Disericii ... Se cuvine sa le redurn bolezul lor ... ir

dadi cineva 1-ar fi primit cle la ei, acela venind la Biserica, sa se boteze ... Dar daca aceasta m Ii piedica ordinii Ob$le$li, sa se apli.ce iara$i.
obiceiul $i sa se unneze Purintilor, care -au orincluit cele de cuviinVi
pentrn noi... Dar, negre$it sa se clispuna ca cei ce vin de la botezul aceJora, sli se unga aclica de creclinciO$i $i a$a sa se apropie de Taine ...
(Can. 1 Sf. Vasile eel Mare).
In fine, mai aminlim di in canoane se cuprinde :;;i o dispozi;tie care
interzice botezarea celor morti (-can. 18 Cart.).
c) In privinta suvir$irii Sf. Botez rinduielile traditionale .ale Bisericii au statornicit $i canoanele au confirmat, prin norme precise sa se
urmeze intocmai ceea ce a porundt Donmul care le-a cerut Sfintilor Sai
Apostoli sa savir$easca Botezul in nmnele Sfintei Treimi, prin cuvinlelc: IVI.ergincl, tnvatati toate neamurile, botezindu-i pe ei in munele
Tatalui :;;i al Fiului !?i -al Sfintului Duh (Mat. 28, 19). De asemenea, tot
pc baza practicii r;;i a normelor canonice, s-a statornicit ca botezul s[i
lie silv1r:;;it prin trei afurnli:\ri (can. 50 ap.; call 7 II ec.; 91 Vasile
eel Mare).
O data s11.vir$it in mod vaHd, Botezul nu se mai repeta, adid't este
inlerzis a se repeta, suh pedeapsa caterisirii (can. 47. ap.; 48 Cart.).
Locul uncle se savir$e:;;te Sf. Botez este biserica. Savir$irea lui in
alta pnrte se poate face nurnai cu aprobarea episcopului, in caz contrar
se prevede pecleapsa caterisirii (can. 31, 59 VI ec. ; 12, I-II).
In privint-a ritualullti botezului, canonul 91 al Sf. Vasile eel Mare
clispune di trebuie Stl Se procecleze mai intii la hinecuvintarea apei,
a untdelemnului $i a celui ce vine la botez, apoi la lepaclarea de satana,
la l111gerea CUI nntdelemn $i lll cele din urma 1a srrvir$irea Botezul.ui
propriu-zis, prin afunclarea de tr0i ori 1n apa, rostindu-se formula consacraUi.
d) Normele care se ocupa de efectele Botezului, arata ca eel bolczat devine membru al Bisericii sau dobinder;;te ceea ce s-ar putea
numi cetatenia biseri.ceascu, clevenind astfel subiect de drepluri r;;i de
lnclatoriri in cadrul socieUitii religioase cre$tine, care Se nurne!>te Bi
serica. In aceasta calitate 17i numai in aceasta calitate, el poate primi r;;i
celelalte Sf. Taine r;;i i.erurgii ale Bisericii.
Botezul aclministrat in mod valid nu se mai repeta sub petleapsu
caterisirii (can. 47 ap.; 48 Cart.), pentru ca efectul principal al boteznlui, care este :;;tergerea pacatului originar, nu se pierde. Nici chiar prin
caderea in erezie nu se mai recade in starea de. pacat originar.
In legatura cu ticeasta chestiune, se pune r;;i o foarte delicata prnblemfi., :;;i anume aceea de a se $ti, cle ce ~i eum se face ca ce:l nascuti
din cre~tini boteza-\i in mod valid, se nasc tolU$i cu pacatul originar,
de:;;i pare firesc sa nu fi.e a~a, adieu sa nu se mai ll<':sca fiinte care poarV:i
povara pf'tcatului originar din pari.nti care s-au curu\it de acr>.st pacai
prin Taina Sfintului Botez.
3 -

Drop! cm1onir: ortoclox

Ul<l.il"I.' CANUNlC: OJl.'i'ODOX

----------

Penlru solutionarea acestei prohlem.e lrelrnie avute in veder1~ ur-

11. -

ACTlVlTATEA SFlN
__..:_ri_1_.o_.1_u_m_,_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __

35

ne "es 1 tate dUJJH o ]Jrealabila instruire religioasa. Protestantii

m.1

rna toarele !ttcruri :

- lntocmai ca i?i 1n caznl altor Sf. Taine, inclnsiv Taina Sf. Hlro
lonii, harul care se dobindef,lte prin Sf. Ilotez este individual $i produce
efecte strict limitate Ia persoana care 'lJ primc:;;lP.
-- Precum harnl primit prin orice altfl Sftnlfi Taina nu poul~ fi
Lrnnsmis urmaf,lilor, tot a:;;a :;;i harul primit prin Sfintul Ilolez 11u poate
n tnmsmis ereditar.
Dupa cnvintul Scripturii, in Adam au paditnit toti oamenii. iar 111
Iisus Hristos s-au ndntuit tofi oamenii, aceasta mintnire are caracter
general sau obiectiv, de. care nu se poate imparta$i. in mod normal dedt
ficcare persoana in chip i.nclividual, adica in.cepind lncrarea de 1nsui;;ire
a mintuirii prin insaf,li Taina Sfintului Botez adieu tocmai prin $tergerea pacatului originar.
Sfinta Taina a Botezului este necesarti tocmai pentru $tergerea pticatului originar, cleoarece mintuirea ohiectivii savi1$itft de Domnul nu-I
restaureaza pe om in starea de dinainte de p1lcnt -- posse non morin -d, en vina pacatnlui, care se f?terge nurnai prin inSU$irea mintnirii subiective care incepe prin Botez.
- In fine, chiar peste putinta noastri'i de inlelegere, cnvJntnl Sfinlei Scripturi arata clar di to[.i oarnenii se nasc cu ctcest piicat.
Din considenmtele acestea, este evident ca efectul Sfintului Botez
nu rlepa$e$le starea persoanei care-1 prime$te $i nu se extindo nsupni
urmw;;ilor slii, care - prin urmare - se nasc $i ei en piicatul ori9inar.
Cu privire la efecl:ele Sfintului .Botez, mai amintim ca in cazul 'lmpal'ta!]irii acestei Sfint:e Taine ceJor holnnvi, sau a$a-numitilor clinici,
rnspectivii sl:nt opriti de a cleveni derid (ca:n. BO Ap.; 2 J ec. l2 Neocez.; a I.aod.; 10 Sard.).

de simpl1i ceremonie religioasa, cu scop pedagog1c-eclucat1v,

savirJ1esc I~ v!rst~ de 14 ani, clupa o prealabila instmire reli.gioasa a celor botezat1 antenor.
. .
..
tn cazul celor din a cloua cateqorie, Mimng~rea se ~cl~mmstreaz_a
mai dui)li ce ei se leapiida de erezie $i clan hbel ad.1ca declarat1e
nurisii
' ca miirturisesc credinta pe care o mar
v
t unse!]

te n
)JScn'cac. t n .cazul.
~~estora, unnerea cu Sfintul 0ir ~~i repe~a, lurn:u ce n~ este opnt, c~
cbiar poruncil d.e asemenea situatu de catre sfmtele canoane (can. '
n ec. 1 95 VI ec.; 7 Laod.; 1 Vasile eel Mare).
La administrarea Sf. Taine a Mirungerii se folose?te Sfintul $i
Marele Mir; a dirui sfintire este rezervata episcopulu1 (can. v6 Cart.)_,
ctar obiceiul a schimbat aceastii rinduialil c~n.~m~~a Ve~~ ac~ea c~ d~.e!~tu~
l a sfinti Marele Mir este rezervat nmnai mtnstatutonlor B1senc1lo1
cautocefale
e

sau altor ierarhi de grad superior, ca nu'troi:o1+

l}l .sau ep1s.copi carora li s-a recunoscut sau conferit acest drept l!l clup. de pnvilegiu. !ntr-o vreme patriarlrnl ecumenic a incercat sa-$1 rezerve acest
drept pentru intreaga Ilisericl.i Ortocloxa.
.
tn ce privef,;te virsta la care se aclministreaza Sf. Taina ~ .M1rungerii, nu exista alW rincluiaU1 cledt aceea. c~ ea s~ P?ate achmmstra ]a
orice virsta sau la vl:rsta la care se admm1stre~za $1 S~..Bote~. pe.n!ru
ca s-a statornicit inca din Biserica veche, prachca aclm1mstrarn ei mciata dupa Sf. notez. In Biserica Apuseana, adieu la cea Rom~no-cato-.
lidi, Mirungerea se administreaza de obicei la virsta de 14 am s~u ma1
devreme, insa nu sub virsta de 7 ani, adica sub virsta }a care ce1 b~te
zati se socotesc apti sa-:;;i insu!]easca minimele. cu~o$hnte de catel11sm
cre~tin.. Aceem;i practicii se observil $i la confesmmle protestante.
Locul 'in care se sii.vir$e$te Sf. Tainii a Mirungerii es~e ac.ela ~n C?re
se suvir!]e:;;te $i Sf. Taina a Botezului, adieu, in u~ocl ob1f,;nm.t, b1senca
san loca:;;ul de inchinaciune $i - i:n mod except10nal - once alt loc
in care SC' poate siivin;i Botezul.
.
.
..
Menont1m ca in canoane $i anume chwr ~ntr-un canoJ<1 dm vea;
cul IV (can. 7, II ec.), $i apoi intrUll canon elm veacul VII. (~a~. 9o,
VT ec.) ni s-au pastrat atit formula .care se roste~t~ la. adnumstrnrea
Sf. Taine a Mirungerii, precmn :;;i ind1carea modul:n1 m car~. acea~ta_ ~e
aclministreaza, incepindu-se pri.n ungerea cu Sf. Mu a fruntu cehu caie
prime$le aceastii Sf. Tain~ $i ~o.ntim:i:indu-se cu celel~tlt~ me:r:it:e ale
corpulni, a$a cum se face $1 astaz1. Iata textul canonuhu respectiv
Cei care dintre eretici se intorc la ortodoxie... ii primim. dupa urmatoarea rinduiala !]i obicei... pe mireni ...ii primi~;1 c:up~ ce v.or ('.~
scrisori $1 vor anatemiza tot eresul, care nu inv~ta ca .sf~nta, .cal~h
ceasca $i apostoleasca Biserica a 1ui Dumnezeu $1 ?ec~tlmnc~1-.1 a:hc:
ungindn-i mai l:nainte cu Sf. Mir pe fnmle, pe ocln, $1 P~ _11tt~1, :;;1 P
gura, $i pe urechi, $i pecetluindu-i zicem : Pecetea. d~rulm Sf. Dul: 1
pe cei care se boteaza cu o singnri:i afnndare ... ii pnmnn. ca .Pe Elem_:
adicl.i in ziua prima ii facem cre!]tini (Ii se da imme cre$hll) m a ~oua~
catehumeni, apoi in a treia ii supun.em exorcismului suflincl de trc1 on

2. Administrarea Sfintei Taine a Mirungerii

Savir$itorii Sfintei Taine a .tvlirungerii san a Hrismd s1nl episcopul

~i preotul. Nici un alt membrn al clemlui $i nici un simplu laic cro:;;tln

nu an cl re pt nl si1 administreze aceasta Sfintn Tainl't.

Pentm ratiuni paslorale $i peutrn a da posibilitate copiilor sll-17i ln:mr;;ec1sca clementele creclintei, in Biserica Apnsean1i, s-a introclns, cu o
inovatic, rinduiala pot:rivit careia, ungerea cu Sfintul Mir este rezervatii
nnmai episcopnlui, preotul putind-o savin;i nurnai cu autorizatia acestuia, in cctznri exceptionale sau pe raspundere proprie, atnnci cine! nn-i
permit .tmprejurnrile sa ol>Una incuviintarea episcopului.
Cei indreptatiti sa primeasdi Sfinta Taina a Mirungerii sint numai
cei botezati in mod valid. Ace$tia pot fi de orice virstn, dar de douii
feluri, !?i anume : dreptcredincioi;;ii, cei care se afHi 'ln Biseridi, $i t:reUcii care se reintorc la Sfinta Biserica pe care o parasisera dupa ce primiserii In sinul ei botezul valid.
In cazul celor dintii, Minmgerea se administreaza indatfi clupti botez.
Romano-catolicii - cum am rnai spns - au introdus, ca o inovatie,
r1nduiala de a administra Sfinla Taina a Mirnngerii sau confirmaUuneu
ahia dupa ce eel botezat ct irnplinit virsta de 14 ani sau 7 ani in ca'i

e unosc
"' caraclerul
,
.. Co.nf'uma1.rnne~ are la
de Taina al Mirungern.
c _e 1

r.~~acterul

~~ care

~--

36

D.REPT CANONIGt>RTODCJX

in fata $i in urechi, ~i a~a ii. catehizurn, i;il ii puncm sit petread.1 limp
Jmlclungat in Biserica $i sii ascnltc Scripturilc l,ii upoi 'ii. bot<zi1rnn
(can. II ec. ; can. 95, VI ec.).
Sf. Tainti a Mirungerii nu. produce efocte juridice pentrn cei d1rora
li se administreazii 'i.nclatU dupi:i Sf. Botez, ci numai pentru cei dlrorn Ji
se adminisl:reazu, daci:i se reintorc li:t Biserid't cle 1a erezie, adidt de h1
nnele erezii mai putin gravie, 1ntrudt aceljtia 1i,;i pierdus(~ra prin cuderea lor de la credinfi.1. calitatea de mem.bri ai Bisericii, iar nceasUi
calitatc lji-o reclob1ndesc clupa cc revin la 13isericu, abla prin ungernu
lor cu Sf. Mir. Deci, in cazi.11 acestora, efectul juridic al Tai.uei Mirnn~rerii este redohind irea calitUtii de membru al BisericU.
Datoritti aceslei practici, adieu, clatorita faptului di pentru redobilidir-et1 calitatii cle membru al Bisericii, in cazul celor ce revin la Biseridi
de la erezic, sc adrnini.streaza Sf. Taina a Minm~Jerii, al carei efecl:
c~ste reincorporarea deplint\ :tn Biserica a celor de aceastu categori.e,
s-a ivjt pann-ea grei,;ita d:i spre a cleveni cineva membru deplin al Blserlcii, nu este suficienta Sf. Tai.nu a 13otezului, ci este absolut necesara :;;i Sf. Taina a Mirungerii. Este adevarat di aceasta intareljte pe
'eel botezat 1n via-ta sa spirituala lji reliHioasa, insl'i ea nu constituie o
'f'aina snplimentartl. a SI. Botez, fUra de care singurt1 Taina St'. Botez nn
:;;i-ar produc,~ efectele in chip deplin, a;,;a incit orkine a primit Sf. notPZ
devine cu adevilrat membru deplin al Bisericii, cu tonte clrepturile, iur
nu membrn provizoriu, necleplin sau minor.
3. Administrarea Sf. Taine a Euharistiei

Savir:;;itorii Sf. Taine a Euharistioei sinl episcopii i;;i presbiterii, met

.intr-un caz diaconii :;;i cu atlt mai puHn credim.:io;,;ii laici sau monahii.
Cei indreptatiti su primeasdi Sf. Taina, ca impi:irtU:;;anle sau cumincd.ltura, sint numai creclincio$ii cr.e:;;lini. bot0za~i In mod valid, <.:.a re
au p.rimil dezlegare de pacate prin Sf. Taina. n Marturisirii.
In Biserica veche s-a admi.s exceplia ca :;;i nnii. ca1telmmeni aflati
111 primejdie de moarte sau in stare de boalU grnvn sn poata primi SI.
lmpartasanie (can. 13, sin. I ec.; 6 Ancira; 7 O:ffiagina; 73 Vasile eel
Mare 1 2, 3 Grigore de Nissa; 9 Nichifor Mart.). Nu este 1119t1cluH ca
aceasta Sf. Taina sa se dea trupnrilor celor inorti (can. 83 sin. VI ec. 1
18 Cart.).
Potrivi.t canonului .l3 al sin. I ec., Sf. Euharistie se imparti1seste :;;i
('elor ox~omunicati sau aflati sub alte peclepse bisericeljti care-i oprnsc
do la imparta:;;anie, insa munai in cazurile d\ ace5tia se gusesc aproape
de ob5l:escul sfir:;;it. Ia.ti:i. l:extul Jourte 9rRitor al acestui canon: Tar pentru ,cei ce pleaca din viata (mnribunzi) su se observe si acum leHea
veche si canoniceasca, incit claca pleacrt cineva sil. nu se Upseasdi de
merinclea cea .mai de pe urma si cea mai necesm:il... eel ce plead\ c<'rincl a se impartUsi de Euharistie, episcopul dupu exmninare sa-i den
din prosiorun (can. 13, I ec.).
Sf. canoane mai prevad ca lji anumiti eretici, reintorcindu-sc Ju
Biserica, puteau fi reprimiti :;:i deci pnteau redev<mi membri deplini ai
ei, numai dupa ce primeau SL lmparti:isanie (can. 95, VI ec.).

!I._ ACTlVJ.TA1Ti1\ SFJ.HflTOAIU:::

37

Primitorii deplin indreptauti ai aceste Sf. Taine sint muna.i creljtinii valid botezati, adica aceia asupra caliti:itii curora de inembri. al

Bisericii nu exista indoiala. Pentru imparla:;;irea ucestorn existi:i regnli.

sau rincluieli potrivil dirora unii se pot im.partulji mai des, avind chiar
aceastil inclatorire, iar al~ii mui rar. Cei ce sint datori a se lmparta:;;i.
mai des sin!: slujitorii Sf. Taine, adieu in primul rind preotul si diaconul,
precurr: si. toti. c~,il~ilp inen;1bri ai cler:1Iui cure ni: ra9 1:?1:te di~1 preo.ti,o
cle instilmre c11vrn<t. Ace:;:tla au datorrn de a se 1mparta~1 let flecare SL
Liturghie, potrivil canonului 8 apostoli.c care clispune asl:fel : Dadi
vreun episcop, sau presbiti:~r, san rliacon sau oareca:re din catalogu.I
ierarhicesc, si'tvlr:;;indu-se Sf. Jertra, nu se va impartii,_;i, si\ spuna pri~
cina si, de VU fi IJineCllVllltali\, Sa alb(\ krlar.e, iar fladi. llll 0 Vil SplUJE',
sa se afuriseasca ca rnrnl care s-a H1cut vin(Nat de demorali.zmea cre(Hncio:;;i~orv lji. a yroclns ~;>i'ir~uial~ ~supr,a ~elui ce cl .:iuvi~:;;H-o (:a lji~ c~nd
nu ur fl i;nvll.':;>1'l-O clupa rrndm<J.lan. Se rnteJ.ege l'i.I. av1nd aceastu Jl.l
datorire, slujitoril Biscrici.i trehuie si"t ]ndeplineasd\ si celelalte conditii canonke, spre a S<'! putea .1JnparUisi, exislJncl, pree.um nrata lextul
canonului citat, lji posibili.Latta de a sluji J'fr1-fi s~l s0 i:mparU\$easd.l, clc1cii
pentru acea::.-ta se poate invocu u.r1 .moti.v justificat.
ln privinta celor-lalti crnstini, cu.nonul !J ap. prevede di <.LU Jndi.1~
Lori.ma de a s1-: l:mparltl:;;i ori de dte ori asista la Litur~Jhie. Se inteleue
insa di nmnai in cazul cincl indepli.nesc con:lliliile morale lji reli9i.oase
spre a putea primi cu vreclnicie aceasta Sf. Ta.inti, penhu ca, potri.vi.l
cnvintelor Sf. Apostol Pavel. eel ce se impiirUi>;e$le cu nevreclnicie,
acela ''isi 111uni.ncu ;,;.i i~i bea osind1:l, nesocol.ind l:rupul Domnul.ui (I
Cor. II, 29}.
.
Pe Lema aceasta a 1mpal'la$irii cu vreclnicie sa.u cu nevrednkie :;;l
n1 urmare a 1mparta:;;irii rnre sau dese -sau la mrnmite sar!Jatori, 111 func\ie de vreclnicia sau nevrednicia celui. ca.n~ se impartar;;e:;;te, s-au iscat
uumeroasc discutii :;;i '.in vrenrn.rile mai. de demult :;;i 111 zilele uoastre,
cfnd problem.a a fosl: reaclunlizaW. di.n pr.icina rutacirii unorn cctre pretind<:'illl CU imparta:;;irea deasa, chi.al" COticJiani\., t11" putc>.a fi praclic:;;tltl
independent de vrednici<1 sall nevr.eclni.cia celni care ur prirni Sf. 1n1pii rWsanie.
Pentru Hlmurirna :;;i. indrumanm slujitorilor Bi.sEn-icii :;;i a creclincio:;;ilor fo.ici in ace<1sli\ chestit1He, .SL T.oan Gura cle Aur se pronm1P\
Jn folnl unntitor :
aMu]H S0 irnpfllt~i~;et:;C ... 0 dal:i'i PP Cl.II, ultii cle rlonzi nd, ;illii lllfli
des.

Cme lr0l.rnie lhudnP. 1 Cei tarr' ;,:(.) irupiirhi:;;Psc n dal:ii, sn1.i cei c;1n:
mleseori., sau cei care rareori ?n

Nici cei ce se imparutljesc o data, ni.ci. cei <:'P d0 mull.e ori, 1nc1
Ct~i ce de putine ori, ci cei. ce se i111partti;,;esc cu co11:;;tiinla curcrtii :;;i. n
dirorn viatu este irepro:;;abilti. Unii ca ace:;;tiu totdeauna, iar cei. r:e rm
~i.nL de acest fol, nicimlat1i sli nu se apropie <h; .c:umined:lturfo, (Cuvinl
despre lipfsiola cdtre Evre.i).
Reluind nceasta problema, in J.eg~iturti cu prnc:ti.ca observati'i in vneITl("il sa, de ii se primi Sf. 1i11purW.i;ianie mai aJ.ci; ht amuui.te sa.rbfrl.ori.
spre <.t sublinia in felul acesla importania acestor si!rbi:ttori, Sf. Ioa.n

38
~ura
~irea

DHEPT CANONIC ORTODOX

de Anru arc:ta ca lucrul principal nu este de a se dinta impartala sarbaton, ci cei ce doresc a se impartai;;i dupa toata rinduiala
cisa-i;;i curete corn;;tiinta ~i apoi sa se imparta~easca (Cuv1nt clespre
Epistola ciifre Efeseni).
Este, deci, clar in privinta slujitorilor fji a credinciol;>ilor care vor
sa se impartal;>easca mai des sau mai rar, di ei nu pot clobindi starea
cle har pe care o comunica Sf. Impartti:;;auie, dectt dacu o primesc cu
vrednicie, pentrn ca allfel ei .Bgoni.sesc osincUi. D.e aceea, rinduielile
hisericei;;ti stabilesc regula ca toti cei ce vor sa primeascn cu vreclnicie
Sf. 1mparta;;anie, trebuie sa se pregateasca in acest scop i;;i anume :
- slujito-rii bisericei;;ti, care savir!?eSc Sf. Jertfa sa ajuneze ~i astfol
sa se 1nvreduiceasqa de a se fi impfoiai;;it (can. 29, VI ec., 41 Cart.) iar,
credincioi;;ii, i;>i ei, sa-:;ii marturiseasca pucatele i;;i Sa dobincleascti clezlega~e de la duhovnic i;;i apoi sa ajuneze inainte de a se imparta$i (can.
16 Tim. Alex.).
Exceptie tle la aceste rinduieli se admit numai in caz de nepulint}\
sau cle forta majora. Astfol, celor bollrnvi i;;i in pri:mejclie de moarte est<~
ingaduit sa li se dea Sf. lmparU:i$anie uchiar !]i dupa ce au gustat mincare" (can. 9 Nichifor Mart.), precum i;;i in cazul ca unii ca acestia nu
numai nu au obtinut dezlegare de pacate, ci s-ar gasi chiar sub ei)itimie
(can. 13, I ec., 6 Anc., 7 Cart., 73 Vasile eel Ivlare, 2, 5 Gri9ore de Nissa,
2.5 loan Post.).
. In privinta rinduielii care obliga pe creclincioi;;ii laici ca inainte de
Sf. Irnparta$anie sa se pregateasca prin Sf. Taina .a l'ocaintei ~;i sii obtina prin ea clezlegare de pacate, este cl.e observat ca aceasta riucluialti
s-a introdus in legnlura cu disciplinc1 ceruta de penitanta. Acestei discipline erau supu:;;i cei ce savir:;;eau pacate care le atragea, fie opri.rea
de la Sf. Impartai;;anie, pentru motivul ca prin ele cleveneau nevrednici
de a obJine hanll acestei Sf. Taine, fie i:ndepiirtarea din rinclurile credincio:;;ilor, adidi scoaterea din Biserica, care implicit insemna :;;i oprirea
de Ia Sf. lmparta:;;auie.
Oprirea de la Sf. lmparta::;anie pentru un timp oarecare se numea
exeo~nunic<1re atlica tocmai oprirea de la communicatio, sau de la commumo, adica de lu Sf. CmniIH:catura sau Sf. 1mpartai;;anie. Cel aflat in
dceasta stare nu era admis la Sf. lmparttl:;-;anie decit clupa ce obtineH
de la duhovnic dezlegarea de pacat. Astfel de opriri se dadeau fie pe
tennen scurt, cle o suptaminJ\, cle doua, sau cle mai multe, fie pe ter
men nelimi l:at, pin~ la indreptare (can. 2B Nichifor Mart.).
In cazul celor care erau exclur;>i din Blseridi, adica supu:;;i excnmuuicarii in sensul lipsirii de calitatea de membrn al Bisericii, exisl:an
alte rcHttli mai severe, care ii obligau pe cei aJlati in acensta situatie,
sa treadi prin mai multe trepte ale penitentei r;>i ahia apoi s[i dobindeasca dezlegarea de pacate :;;i sa Se invredniceasca cle Sf. Imparla:;>anie.
In legatura cu rinlhtielile privltoure la cumliUile pe ct1re lrelmi"
si.i le iuc!eplinP,as.di cineva spre a se putea invrednici de primirou Sf.
hupartiir;>anii, se pnne i;;i problcma a~a-zisei interc-0muni.uni Cl cr.ei;;tinilor
de diverse confesiuni :;;i anume pentru motivul di semnul in.l'ratirli ~i

II. -

ACT!VlTATEA SFIN'f11;0.ARE

apartenentei cu adevarat al celor care marturisesc aceea~i creclinta, la

Trupul tainic al Domnului, il constitnie tocmai hnparHE;iirea din acela~i
potir ,sau faptul de a se putea 1mparta~i impreuri~i. Uncle acest lucrn
nu este posibil, insemneaza ca existil o neintelegere i;;i o dezbinare -atit
rle mare intre crei;;tinii respcctivi, incit nu este cu putinta sa fie tot.I
Iacufi partai;;i de aceea~i cuminecatura, iar cei ce sc gasesc in situatin
de a nu fi socotiti vrcdnici de Sf. lmpartai;;anie, sint socotiti ca aflindu-se fie in situcrtia celor opriti de la aceasta Sf. Taina, fie in situatia
penitentilor, care au fost exclui;;i din Biserica.
Privita 1n acest chip, chestiuuea intercomuniunii dintre cre.$tini,
apare clar di spre a se putea stabili i;>i practica aceasta inten:onrnniune,
trebuie sa se ajungli la astfel cle raporturi intre cre!llinI, in care nic:i
unii dintre ei sa nu fie consideraU ca fildncl parte clintre cei opriti cle
la Sf. Imartai;;anie sau din vreo categorie de penitenti. La aceastti siLUatie nu s-ar putea ajunge insa decit pe calea unei apropieri t=,;i a unei
1miri intre toate con:fesiunile crei;;tine, pe baza unei minirne martnrisiri
comune de credintii., care sii implice acceptarea :;;i prnclicarea Sf. Taine,
prin lucrarea preotiei de instituir~ clivina.
Cu loate acestea, pentru motive de iconomie, a:;;u precnm s-tl i11uaduit ca in mod exceptional Sf. lmpartil:;;anie sl:i se dea :;;i cutehumeniIor, adica unor nebotezat.i, care rnarturiseau credinta cre:;;tina, precum ~i
unora dintre ereticii care se re'mtmcean la !Biseridi :;;i, in oonformitute
cu inclatorirea de a nu inchide nimlmui U$a mintuirii, Sf. Imparta$aniP
s-ar putea da :;;i crei;;tinilor de alte confesiuni in cazuri de necesitate,
c1didi in caznri extraorclinare, cincl respectivii s-ar gasi in primejdie cl<.'
moc1rte :;;i n-ar exista posihilitatea ca ei sa primeasdi ingrijirea relinioasa de la slujitorii confesiunii lor !]i, se intelege, di nmnai dadi cei
1n cuuza h;i exprima clorinta de a fi imparta:;;iti de catre slujitorul ctltei
confesiuni. ln asemenea conditii, un preot ortodox poate imparta$i pe
orice alt credincios cre$till.
tu privinta moclului in care se administreaza Sf. Taina a lmplirtii.1ian iei, pe ling a rl:nduielile amintite deja in le9atnrii cu savir:;;itorii aceslei Sf. Taine :;;i cu primitorii ei, (can. 13 I ec.; 6 Ancira; 'l Cart. r;;.t1.)
~ai exista o sec1ma de reguli canonice, potrivit carom clericii trelmie
sa se impii.rtal'jeasca Jll altar (can. 19 Laocl.), apoi Ccl cliaconii sa SC~ irnpartii:;;ectsca dnp~i preot, precum r;;i. presbiterii dupti. episcop (cun. 18,
l cc.), apoi altelc prin care ipodiaconii sint opriti a-i. imparta:;;i pe credinci.?i;;i (can. 25 Laod.), precum :;;i pe ieromonahul tintir de a impEirUi:;;i
Pe caluuarite (can. 2:1 Nichif. 1-dart.) ; nu exista insti nici o clispoziti.e
care sa opreascH pt- diaconi a-i imparW:;;i pe credinciof;ii, in lipsa pwotnlni sau a episcopului, iar ctceasrn rinduiaW s-a inWrit prin obicei ~:l
s-a 9enen1lizat.
tn ct1znri de Iorta m11jori:i, chiar fii mi.reanul poal.r. sii-:',>i dN sie:'li
sr. Cuminedil.urli (can. !i8 vr ec. i Vasrle eel Mare, Epistolct ciilrn CPZ<1rie).
Este i.nterzis ins~i cu desavir:;>ire ca slujitornl bisNicesc, .episcop,
preol: sau diaco11, sa prinrnascn sau s11 ceara vreo retrilmUe pentrn Sf.
Tmp(irta$anie (cnn. 23 VI ec.; can. I Ghcnaclie al Constan.tinopolului).

40

DRUPT CANONIC ORTODOX

In Ce prive::,;te efectele juridice ale Sf.lmpi:irhi~;>ani.i, trebui.e sa spunem di acestea nu se produc decit in mod excep~ional f;>i anurnc 111
doua cazuri :
- atunci cind lmp[trtaf;)irna constituie semnul impudirii :;;i reprimirii complete in Biserica a unor eretici (can. 95, VI ec.), dici inlr-nn
asemenea caz imparl:n:;;ania produce efedul jtiriclic al xedohlndi.rii calitatii cle membru a! Bisericii r;;i apoi,
- atunci cind un exconrnnical, adica un Iost membru al Biseri.cii
esle reprimit dupti imp'linirea penitentei r;;i restabilit prin imparta:;wnk,
in situatia lui anterioara de membru al Bisericii.
Prin analogie s-ar putea spune ca :;;i un cre:;;tin de aWi confesiune,
primind Sf. Imparta::,;anie in caz de necesitate, de la un preot ortodox,
este prirnit prin insu:;;i acest :[apt intre membrii Bisericii ortodoxe fie
ca respectivul este socotit ca uvind o situalie an.aloga cu a celor care
revin de la erezie, fie cu a acelora care sint reprimiti in Biserica clupi.i
cxcomunicare :;;i clnpa terminarea penitentei.
4. AdministraJ(ea Sf. Taine a Maslului.
Savir!?itorii acestei S.f. Taine sint episcopli ~i preotii, iar primit.orii
ci sint credincior;;ii bolnavi.
v In p~i~vintav aclmii:i~tra~!i ?-ceste~ Sf. Taine, .exisUl o rincluialil prnctlca tracht10nala, potnv1t care:ta, ~iu]ba. de admmistrare a ei l:rehuie sH
fie oficiata de ~apte preoU. Nu existu insil nici o norma asemihlilloure
cu privire la numarul episcopilor care ar trebui sa ia parl:e la oficierea ei.
De la. rlnduiala privitoare 'la numtlrul de 1,mple preoti, s-a ajun:;
apoi cu timpul la aceea ca in caz de necesitate presanU\, SL Tai1ia u
Maslului sil poata fi savirr;;Ua :;;i numal de cloi sau trei preoti.
Se intelege insa ca aceaslii rinduialil nu are fond dogmatic, ci numai caracter ceremonial, pentrn di nu existii nici. o urmil clespre vreo
inviitatura a Bisericii, polrivit careia preotul n-ar primi prin hirotonie
calih:~te?- haric<l de a stivir::;i singur :;;ase din cele f;)apte Taine r;;i di cl
ur pmm n~u~rni o ustfel de calitate harica, prin hirotonia intru presbiter,
care 1:mna1 nnprveunate ~u s~ar-e_a harica a altor presbiteri ar putea forma
o .calitate ha:1ca sup~r10!1r':, smgur~ prin care., s-ar putea mijloci primire~ h~r~1lm ce se nnparta::;e!?le pnn Sf. Taina a Maslului. O a.semen.ea 11~v~tu~l'.~a ,n;i 0;XisUi nici in pri,;'inta cafitatii harice a episcopului
9! a s.avir:;;m1 1 ame1 Sf. Ma.siu de catre aces ta. Astfol, eS'te evident cii
nndmala privitoarn la uumarul preotilor care trebuie su sh1jeasdi iwp~eun~ la suvir::;irea Sf. Taine a Maslului, are munai caracter ceremo~:na! :;;1 gen~ra} rel.ini3s, icir nic:ic~ecum nu am caracter doumatic. Cum
m~a ac~as~H nndmaln nrP o conflrmare constanta prin practica ::;i, deci,
prm ob1ce1, ea trebuie observaf:a $i ca norma lega'la ohligatorie.
In privinta celor ce sint inclreptiltiti si:i primeasca aceasta Sf. Tai.nii,
Bi.serinJ. din Apus, cea Ro;mano-catolica, a introdus rinduiala clcosebili1
de aceea a l3isericii Ortodoxe, potrivit cilreia aceasta SI. Tainii, nu se
adminislrcazu la romano-catolici decit celor grnv bolnavi, pornip pe
calea rnortii, de ace.ea se :;;i numeste de ei extrcnw unctio.

If. -

4J

ACTJVITATEA SFIN'fITOARE

Sf. Taina a Maslplui se poate repeta ca .7i Sf. Taina a Mirungerii :;;i
a Impiirtil.f;)aniei, dar spre deosebire de toate celelalte St. Taine cle care
ne-mn ocupat p'inu ai.ci, aceasta nu produce rrici macar in mod exceptional vreun efecl: juridic.
5. Administrarea Sf. Taine a

Pocain~ei

S<f. Tain~i a PocuiJr\;ei este de cea ma.i nmre insemni\.tatc, dintrn

loale Sf. Taine, pentru 1ucrara de zidire cluhovniceasca a credinciosilor, penlru ct'1 priu ec1, duhovnicul are posihflitatea de a controla con1imrn conr;;tiin~a crecHncior;;ilor, de a cunoar;;te pe aceasW rnk stareo Jor
morali1 :;;i ata!;iamentul lor fa\[i de creclinti.i, ca in functie dt' acestea su
avizeze la mijloacele necesure penl.ru indreplarea unora si penl:n1 ridicarea altora, asi9urincl astfel o meclie sau un echili.bru moral si relinios in via~a obr;;tii sau <1 comunitntii in Iruntea dlreia se 'gaseste.
Prin nici o aWI Taina, preotul nu este situat am de precis ill poziUa :;;i in ftmctia de parinte al 1ntregi.i fmnillii. pe cure o reprezinU\
obr;;lec1 sau parohia pe care o conduce r;;l pri.11 nici. una nu i Sf1 i.mpnn
inclatoriri. mai clirecte r;;i mai multipk~ dec1t prin aclministrnrea ucest.ei
Sf. Taine.
a. Ca savirf;iitor al Sf. Taiue u Pocaintei, preol:nl lrelmie sa He in
permanenti:I !";ii primul juclecator al crecliuciof;)ilOr siii r;;i in acela:;;i Limp
judccill:orul reli~Jios eel mai inaH de la care nu se poai:e face nici a.pel
:;;i nici recurs, pentrn ca ceea ce leagii' sau dezleaga el; nu poate schimb<1
nici un alt judec:ator bisericesc din vreo treaptfi mai ina!ll.ii :;;i nici
miicar vreun sinod ecumenic.
Cu acestc multiple posibilitati p,e care i lP ofera Sf. Taina a Podiintei, precurn :;;i cu indatori.rile pe care i le impune administrarea ei.
se in~elege ca preotul ir;;i. dovecle:;;te vrednicia sau nevrednicia pentrn
slujlrea la care este chemat, mai intii, !?i 'in mod principal, pri.u felul
in care intelege importanta Sf. Taine a Pocaintei :;;i. prin felul in can'
cloveder;;te cfi i-n 1nteles importanta. El poate clovedi aceeasi vrednkie
snn nevredni.cie :;;i pentru viata comuna a credincio:;;ifor, tot in masurn
.in care intelege importanta Sf. Taine a Pocaintei :;;i in n1li~mra vred.11.iciei cu care o foloser;;te in Jucrareil. de 'inclnnnare r;;i de contlucere <J
c1~ec'.inciof;)ilor, caci nici o altn Sf. Tainu nu~l ofora prilejuri. ma'i pnl:nv1te pentru o lucrare cuprinzutoare r;;i permanenU\ cle indrnmarc (I
vietii credincio:;;ilor nu numui 1n frelrnrile religionse, ei ~i in trehurik
morale $i ob!?te:;;ti.
Datoritu poziliei centrale f;)i importantel <1'eosebit pe care> o am
Sf. Taina a Podiintei atit in lucrnnm sau slujirna: preoleasdi, cit r;;i 111
viata crcdincio~ilor, se poatc spune di starea religloasa-moralii., prncnm !?i lmnastarea sub <tlte raporturi a unei ob:;;ti sau a unei. parohH,
rlepinde in mod principal de fe'lul 1n care pastorul aceleia aclministreazfi
Sflnta Tai.nu a Pocaintei. Acesl tucru este a.tit de adevarat inclt dadi
hi vreo localilu:te suu in vreo parohie s0 constatli o sture de clecadm.0
snu de clescompunere sub toate raporlurile, ea consl.ituie semnul precir:
<il ncvreclnicid duhovnke:;;li sun al nepriceperi.i duhovnice!;>l:i <1 preo~
1ului care o pi.istore;;te. $1 invers.

'
'.

. '

42

l)REPT CANONIC ORTODOX

Dupa aceste consideratii generale, in legi:itura cu Sf. Taina a Poc~iint~i:. se poa~e int;le.ge mai U$~r de ce pentru reglementarea adrnin1strnr11 ac~st~1 Sf. fame, inca .d~n vremuri vechi s-au impus numero~se r!ndmeh, care au fost amphflcate cu timpul $i au ajuns sa consti.lme un. fel de cod aparte al cluhovniciei. Sa vedem pe cele mai imporltm~e dmtre acestea.
. ~~vir:;;itorii S~. T~in~ ct Podiinte.i s~nt episcopii :;;i preshiterii hirotom~t .m mod valid. Se m~e1ege deer ca nu :;;i episcopii sau presbiterii
Nebel.
Tn privil~}a calttatii acestora de a administra Sf. Taini:i a PocaintPi
11vem atit marturia Sfinlei Scripturi, cit $i a Sfintei TraditH.
.
Intru~~t lucrnrea ce se ~i:~_vir:;;e~t~ p:in Sf. Tainti a Podlintei are n
1mpor.lant~1 cu totul. d'.':oseb1t~, .ea rasfnngindu-se tn mod pozitiv sau
ne~ativ :;;1 asi:pr~ v;etu nerellg1oase sau - 1n genere --- asuprn vietii
!iocrnle ~ credmc10:;;1~0~, este de folos a aminti ca puterea sau insrn;irea
lle<;esara pentru adr~mu~tra~ea acestei Sf. Taine a fost dati:i SI:intilor Aposloh de catre in~ur;;1 M.mtmtorul, care a :;;i definit-o inlr-un mod cum
?n , se. poate .ma1 yre;_c1s, c~. P.rilejul chemarii Sf. ApostoH la slujireu
<1c~~ste1 Sf. Tame ~1 a mzestrarn lor cu puterea trebuitoare in acest scop.
Tat~. ~um le-.a grait Min!uitoml Sfint~ilor Sai Apostoli en acest prilej :
"Onc1te veti., Ie:ga pe pamint, vor fl legate r;;i 1.n cer, r;;i oricHe veti
<:.e~leg.a pe. p~~mt, vor fi .dezleg~te r;;i ~~ cer (Mt. 18, 18.), strn intr-un
c.h1p $1 m?I qrmtor: Luati. D.uh S~tnt. Carora le vefi ierta pacatele, iml<lle :vor fl, r;;1 carora le vet1 tme, tmute vor f!i,, (Ioan 20, 22-23).
, . ,.r11zestrindu-i. pe Sf. Apostoli,,prin luc~area D~1hulni Sfint, cu pule! f.a cle a .lega r;;1 de a <lezlega pacatele paminlemlor, acer;;tia an trrmsm1s aceear;;1 putere r;;i epfacopilor r;;i preotilor, pe care i-au inslitu:il.
.
11~ vi~.tutea acestei puteri, atit preotH cit r;;i episcopii, au devenit
iude,ca_~om. P.~mnane.nti :;;i cei mai apropiati ~i mai calificati ai compo.rtarn re~1g10ase ~1 morale a credincio~ilor. El au dobindit, mai ales
prm :xe~ctt~rea ac~stei puteri, o pozitie <tsemanatoare cu judeci-Horii
ropor.ulu1 dm Vechrnl Testament r;;i C'll judecatorii din viata civila do
~t.lunc;' De ?~. o a~tfel de pozitie, lucrarea lor a devenit r;;i mai eficace
~ 1 mai rod111ca..clec1t de pe poziUa preoteasca propriu-zisa, fie ca aceastc1
const? in sln]nea d.e arhiereu, fie ca ea consta numai in nceen ck
preslnter.
.
C:i~ de mare autoritate ~i-au clobindil cu deosebire episcopii
pr;n a~~ 1111~11strnrea c!~I~zu~tii ~i. cu mil~estrie ri SJ. Taine a Por:i:iintoi, se
~cc~e i,;1 din !uplul ca mcu de la tmparntu.l Constantin eel Jvfore, chiar
~nmnte de. smodul I eci.m.1enic, t1.dica de e Ia anii 321-323, episcorii
c1~1 ~obind1~ clreptul de a JUdeca i;;i anumite chestiuni nehiserice:;;ti, can~
pma alunc1 emu exclusiv de competenta instantelor sau judecatoriilor
de slat.
.. La ir:ceput, atit. epiiscopii, cil :;;i presbilerH, prin inSU$i actul hirololllm, do,~1f1;deau calltntea sau sta_rea haridi, pc baza careia :;;i pr.in puLcrea c~r~rn. p~1teau administra Sf. Ti:tinii u Podi.intei. Aceasta stare u
rI:rirat pma brzm cind au inceput a fi hirotoniti in treapla de presbitcri
~1 persoane sub vti:sta de 30 ani, precnm i,it unele care nu corespundeau
mtru totul pentrn mtreann lucrare la care' emu jnch1torati ca pr<-ofi.

rr. -

ACTIVITATEA SFINTITOARE

43

De aceea s-a introdus o noua rinduiala :;;i anume aceea de a nu

Ii se permite .tutur~r p~eotilor. sa a.?min:istreze Sf: ~aina a Po~hintei
indata dupa lurotome, c1 numai dupa trecerea urnu tnnp oarecare, ne-

cesar pentru formarea corespm1zatoare $i pentru maturizarea ~~loE

prea tine:i, ca. a.stf~l dohind~d ~xperi~nta :;;.i ~jun~lind la o con:;;tnnt,a
snperioara a m1smmi preoter;;t1, sa poata admuustra m mod corespunzalor Sf. Taina a PodiinteL
De fapt ei aveau star.ea harica, in baza careia puteau administra
Sf. Taina a Pocaintei, dar 'intrucit aceasti.i Sf. Taina are o insemniit~tc~
deosebita, iar adnrinistrar-ea el reclama cuno:;;tinte :;;i inslll;>iri de~s~b1tc
:;;i experienta, preotii socotiti necorespnnzatori pentru a o admm1~t.rn
au fosL :;;i mai sint :;;i astazi opriti de la savirr;;irea acestei Sf._ Tame.
Cind se socote$te, clupa aprecierea episcopului, di preotul, opntv de ld
slivirsirea Sf. Taine a Pocaintei, a ajuns la maturitatea necesara peuiru administrarea ei, i se ridica aceasta opreli:;;te $i i se confera dreptul
cle a o aclministra, folosindu-se in acest scop de o iernrgie speciaUl,
nurnitli duhovnicia sau facerea cluhovnicnlui.
Din cele spuse, se vecle di duhovnicia nu esle o Taina aparte, prin
rnre cdui care i se confera i s-ar tla; uu har prin care s-ar completa
harul primit: prin Sf. Taina a Hirotoniei intru presbiter r;;i 1-ar face ast~
fel apt sii a<lministreze Sf. Taina a Pocaintei, ci i se da ni:in~i dezlegarea :;;i imputernicirea legaia sau binecuvintarea de c: say~:$1 ~au <le
a administra Sf. Taina a Podilntei, de la car-c fusese opnt pma aci. A$adar dnhovnicia nu este o noua hirotonie :;;i nici o completare a hirof:oniei propriu-zise ci este nurnai o hirotesie.
Cu privire la episcopi, nu se aminte$te :;;i nu s-a practical .vroo
rlnduiala asemanatoare deoarece la instituirea in treapta de ep1scop
s-a observat intotdeau~a condi[:ia de virsta, stabilita cu timpul la minimmn 30 de ani i;;i anume in mod cu totul exceptional s-a admis ~i
cite o hirotonie in aceasta treapta :;;i sub v!rsta de 30 de ani. Cum la
v1rsta d-e 30 Ide ani slujitorul hisericesc era socotit deplin matur i;;i
stificient de bine format, nu s-a mai simtit nevoia ta el sa fie opJil.
tomporar de la administrnrea Sf. Taine a Pocaintei, in s:op~1l cle a i se
da posibilitatea r;;i ragazul necesar1 spre a se forma ma1 bme.
Astfel, se intelege di administrarea Sf. Taine a Podiintei din. partea
1mui p.reot care nu a primit hirotesia 111tru duhovnic, 1$i produce ~fo<::
Lele sale harice in chip deplin, clar intrucit acest ~ucru _i.m. est-e. mw1<luit dupa rincluiala tradi~ionarn a B~sericii, cel.. ce mcal~u ~m~Ul?-la .m
cunza, este supus pedepselor canomce. Exceptn. se" admit, msa, 1: cc1:
:.mri de forta majorii, .aclica in cazul cind nu ex1sta preot dul:ovmc .~1
dneva se afl~i in primejcUe de moarte, precurn ~i in ulte eazun, la Sti.1ruin,ta credincio:;;ilor care sint lndreptUtiti sii cearii a li sc adminislrci
uceastli Sf. Tainii, atunci cind le-o cere conr;;tiinta lor. ...
.
.
Un Joe aparte intre saviri;;itorii Sf. Taine a Pocamte1 ~-<:u Cl\TUl. l!l
vechime rn;m-numitii preoti penitentiari, car~ ,,erau p1:;:ot1 _u~1putem1.:
ciU de ditre episcop sa adminislreze SL Tama ~ Poc~mte1 u~ cazur1
deosebite :;;i mai grele, precum :;;i s~i impace la Irturglne, public, anumit,e categorii de penitenti, primindn-i in Tiiseridi (can. 4~l. VIII ec:., .I
Cm ta gina).

DREPT CANONIC OlffOJJOX

!) ....

ACTfVIT/\Tll1\ SFIN'JTI'OA1m

------~

b. Primitorii Sf. Taine a.Pocaintei sint toli membrii Bisericii care se

de plenituclinea drepturilor, aclica :;;i clericii, :;;i laicU, :;;i monahii
care n:u sint cxclUfii din Biseridi, deci toti aceia care sc ~iasesc ln
slc1rea de a nu .fi opriti de la Sf. Impartil:;;anie.
Potrivit rinduielii .traclitionale a Bisericii, sprc a se pulea impilrlii~i cu vreclnicie, creclin:cio:;;ii sint datori a primi mai. itrni.nte Sf. TaiH(i
<1 l'ocaintei, dar aceasta se poate uclministra ori de cite ori o cer crnclincio:;;ii sau :;;i alund cind apn'ciazli. dnhovnicul di eslc cazul.
c: . In ceea cc prlve:;;te moclul cle aclminislrare a SL Taine a. Poci.Hn l:~!i
cx.istti foarle numeroase norme canonicc, tmele inscris0 in textul sf.
nmoanc, iar allele pasl:rah:- prin obic:ei.
Cele mai vechi se refert1 la miirturisirc~a publidi cl pticalelor, did
<1ceasLa era formc1 cea mai veche 1n care s-a adminisl:rnt Sf. Tain(i "
Podiintei.
hucur~i

Potrivit. rincluielilor marturisirii pubtice, cretlincio:;;ii se 1nfatidin inclemn prop1Ju - inaintea ob:;;Lii sau connmitiltii locale,
fiind de fata episcopul :;;i ceilalti slujitori, Sau preotul :;;i altI slujitorl
- in cazul cind comun.itatea era 11h::ti mica :;;i nu avea in frunte un episcop - :;;i inaintea luturor acestora 'i:;;i :murtnriseau piicnte.le. Episcopul
sau preotul :;;i toti ceilalti C!lerici, impreunil cu obi;;tea creclinciofiilor
<1preciau wavitctlea sau lipsa de !Jl'<rv.itate a pticatelor miirtnrisite $i
lof.i impreuna hotarau claca era cazul ca eel. care a sav;in;it miirlurisirec1 s[i prirneasdi dezlregarea d,e pi'icate snu sa :fie supns eplLimiilor
orj pedepselw duhovnicei;;ti. ln prinml caz, el era dezlegat df.~ catrn
episcop sau de catre presbiter, for 'in al doilea caz, episcopul sau presbiterul ii aducea la cm1o:;;tinta epitimiile la cure ~1rnrn si:i lie snpns, dupi'i
.~1ravHatea pacatelor. Acesk!a mergeau de Ia oprirea simpla de .la Sf.
lmpi.~rta:;;anie, pentru oarecare timp, pina la excomunkarea pe timp do1.ermmat, ori chiar pentru totdeauna '$i pina la mmtema.
Tn caiul apliciirii epitimiilor, se int-elege di clezlegurea de piic11le
nu sy mai produc<fo deoil dupii 'mcleplinirea epilimiil.or presr:ri:w.
JvJoclul acesta de marturisirn obliga, cu precum --- in mocl pllblfr
:;;i in fota ob:;;tii $i cu concursul acesleia - se fikea aplicurea peclepsolor: cluh~vnice:;;ti sau a epitimiilor; tot la fel sa se procedezr,~ ;;i la ri.dicarea on sc:urtarea acestora, prec:um fii la constatarea di elf' au .fosl ]m-
Pl~nite :;;~ ?Poi h1 rep!imirea in Biserica prin -dezlenarea de pticate $i
pnn admm1slrarea Sf. ImpilrUlsm1ii.
Rimluiala mi:irturi:sirii pub lice u durat .in Bisericii l:i.mp tndclunqnl.,
rle:;;i prctclicarea ei a intiinpinat multe clificu!Wti :;;I ct fosL iinprcuriaUi
r:u muHe prirnejdii p1011tru via ta comunitatilor c11e:;;tilw Iii a slujitori Jor
ucestora.
Jmprejururile vietH nu au pennis cre:;;tinilor, oricit zel ell' n avuL,
s~i practice intoidcauna milrlurisirna puhlicii, de arnca alaturi rip
ac:easta s-a practi cat :;;i mi:irlnrisirea secrefo, atlt pen lru a se evita tlllef(
primejdii, clt $i pentru cu marturisirea publidl nu era posi.IJiW Ju 1.oal(\
cazurile, ca de cxernplu ln c:azurile celor bolnavi, care nu se putcau
deplasa, sau nu avean nlci energia de a puteu sii suporte o Incc~rcare
ca aceea pe carP o constitnicl martmisireu puhlica. In cazurile 111 care

~au -

------------

se prnclic:u milrlurisrna secreti:i, pofrivil tot rinduielil?r trnclit,~onale,

duhovnicul, fie episcop, .fie presbiter, era da_lor sit nu. -d~vulnevpnc~rl;-1,<;
'1.rlurisHe si nici cpitirnii.le pe care le aph(!O cu pnleJul martunsLn 1
~:~retc, atm;ci c1nd ern cazul sti fie aplicate. Cea dintii rn.i:is~rii p~1:tru
inyrudirea mi"irtu:i~irU pnhlke 9i yentru !nl?c~1irea ~i cu n1~n"lunsire~1
secrcLi:i sau in l:mna, s-a luoi.11 de catre aid11ep1scopnl C.0J1stantm~polulrn
Neclarie, pe la sfiri;;itul veacului IV (390), in scopul_cle a. se ~".l~~ anumite scandaluri publice, care se produceau 'CU ocazrn mifrtunsm1 i.mor
pbcate rnai grele i:n fella int'.t~Hii ~ Bise'.:_ici. D~r n~:n~;a r~nclu'.arn. u mnrl~ui.-.
sirii secrete nu s-a generallzat mdata in B1senca, c1 a c.ont1:;uat Sd s<prnclice :;;i marturisirea public/I .ali:lturi de rnilrlurisirea secreta, a:;;a cu ni
ura (:i:\ cnnoanele 8:1 Iii 4:J a le sinoclului de la Carta~1lna, de la anul v4 HJ.
Jn orice caz, inst\, pe la. sfi.r:;;Itul veaculut V, murlurisirea .secretu s-a
impus u1 rinduialil genernrn in intreaga Biseridi ~i o (laU1 eu -ea s-t1
genernlizal Iii ludatori.rea pi:istrilrii se~ret~lui 1pt~tl"!~isirii de ditre du.ilovnic. Ac:easW. inclato1ire cste prevazuta mm mtn in can. 37 al SJ.
Vasile eel l\fore, apoi 111 can. J~l2 al sin. de la ('.arlagina, de lu mrnl 4Ul
~ii e reluaU't 1nmlt mai tirziu, pe la 'lncepul:ul veacnlul al. 1X-lea, prin
can. 2B al Sf. Nichifor Mt'trtur.isitorul.
A~;;adar, precnm s-a zis :;;i. mai inainle; mihturisirea. publlcti. nu a..ro~t
si.ngurnl mod de murturisire a pacalelor, 1n vederea adminiF:Lrurn bl.
Taine a Podiiutei, ci s-a practical, in loali.'t vremea 1nsa numai in mod
c'xceptional sau pentru cazuri determinate, i;;i rniirturisirea secreta.
Epil:imiilP San pcdepsele clnllovnicei;;ti, cme se aplica in cazul clud
eel ce se marturlsefite nu poate primi dezlegare de plicate nn .au. llll
t'aracter vinclicativ, ci unul cle indreptare sau unul vinclecator. Aceasta
!nseamni:i di prin c!le nu se urmarei;;le razbunarea legii sau a majesW.tii
Je9iuitorului, sau repararea jignirii atlusil legiuitorului, ci. se urn1~L
re:;;te indreptarea celui pil.ciltos, adica. vi11decarea lui de clepnnclerea Ul'
a pa.catui, prec:um Iii de tu-marile pacatului, potrivil cuvintelo; Scrip_:turii diDumnezeu nu voie$te moarlea pi:icatosului, ci su se mtoarcu
:;;i su fie viu.
Avind 111 vedere caracterul epitimi.ilor, la sLabil.irea :;;i la apli~:are<1
!or s-a pus o grijt\. cleosebi.tU din parlea slujitorilor ~iseri5=ii, penlru
cu nu cumva din mijloace de vinclecare sau de t1hnaclmre su se lrunsformc in nrijloace de sminteaU\ $i de moarte .a piiditosu.IuL In aces!
scop s-ct :;;i ajuns la stabHirea unei. adevarate scari a epitimiilor, por.:
nirnclu-.'H:~ de la cele mai simple i;;i mergind1 spre cele rnai aspre, clUJl<i
urnvilatea pacatelor :;;i dup~i starea peniten~ului.
. . ..
.
Existu nunieroase cauoane care aratti ce . anume ep1t111111 tr~l.n~1e
upHcate in cazul uno:i: pacate determin~te. As,~fel, ca~1oanele. ~f. \ asil~'
eel. l'.vfore almndil in rincluieli de aceasta naturn. Aspnmea ~01 i-a. cletei.~
minat pe alli Parinti ai. Bisericii :;;i chiar unele sinoade, sa stabileascu
rt~guli. generale sau de principiu, pentrn aplicarea epitimiil~r. ;;i.. nstfel
s-r.t ajuns ca in mod practic f;i tradilionaJ, cuantmnul de ep1h~m1 yrn_vuzute de canoane sil fie socotit limila maxima de pecleapsa b1sn1ct~usca, pina la <:are se poate urea epitimia, pornind de la un minim 1w
care-1 stabile;;te duhovnicul dupli aprecierea sa. Cu alte cuvinte, pedepsele grave pe care :Le previld canoanele pentm diferitele pikate pre-

4G

-----------

otWPT CANONIC OR'.f'ODOX

~in~a maximul c!e J)edeap~a care se poate ~plicct in cazurile respective,

mc1t ele nu oh11ga let aphcarea Ior automata in toate cazuriie, ci cnanturnul de pedeapsa duhovniceascii sau gravitatea epitimiei care trebuie sa fie aplicata in diferilele cazu'ri, este Jasata la aprecierea dnhov-

nicului.

.. ln ac~s.t ~el a inteles de fapt !Ii Sf. Vasile eel ]\fore roslnl epitinmlor, dici iata cum se pronuntn el in citeva canoane:
. Vinde~are.a sa se h~ta_rasdi nu dupa timpul enitentei, ci dupii
dHpul pocamtern (can. 2 Sf. Vas. c. M.), dici 'in primul rind trebuie Si'i
se c,~rce roadi;:Ie pocilintei, fiindca negre~it, nn dupa timul de peniLenic1 le judecam pe nuele ca acE,stea, ci Iine:m seam~i de folul podlintei (can. 84 Vas. c. M.).
_t\rat1nd ca int~-adevar scopul epitimiilor este vindecarea de piica te, 1ar nu pedepsirea propriu-zisa a penitentulni, Sf. Vasile eel Mare
se mai pronnnta in aceasta privinta astfel : Iar indcobr;;te vinclecan'a
cea anai adevrirata este indreptarea de pacate)) i-;;i povut1;ier;;te ca in
aplicarea epitimiilor sa nu se lina nimeni de litera legii, ci Sa sc prored~z.e a tit dupa _Iege, cit r;;l clupa obicei,, (can. 3 Sf. Vas. c. M.).
. .tot atit de nn1?o~banta este r;;i indrumarea pe care o clil Sf. Toan
C1ura de Aur en pnvue la epitimii. Iata rindniala pe care o recomnndu el:
. ""~Pitimia sa nu se dea slmplu, dupa cantitatea pac-atului ci su se
u!ba ii: vedere r;;i intentia celor ce pad\tuiesc, ca nu cumva' voind sa
c:i_ri:er;;ti cee~ ce s-a rupt, mai mare sa foci crapatura, r;;i struduindu-tP
sa mdreptez1 ceea ce a dizut, sa foci caderen mai mare ... ci bine cercetind lucrurile... preotul sa aplice cele corespunzatoare ca nu cmnva
slrachrinta lui sa fie zadarnica (Sf. Joan Gura de Anr, fndmmiiri pentru

<lul10vnici).
Prin~i~inl general de care s-au condns Sf. Parinti in stabllirea nor-

meI_?r P!1::r1toare la rapo.rtnl clintre pil.cate r;;i epitimii, a fost acela ca

-- m mc1 un caz - pnn aplicarea epitimiilor 1111 trelmie sa i se i;;i
pe:1itentu!i. nadejdea indreptarii ~i cleci nadejclea minluirii, adidi Sa
ey~te azvuhrea lni in deznadejde, iu pri.vinta mintuirli. tn acest sens,
c:~tmd - 1~ gene~e - :i_nod~l. ii: ca~e invata Sf. Vasile eel Mare despre
1 uportul_ dmtre pdcat fil ep1tnme, smodul VI ecumenic (Trulan), stabilef}te pnn canonul sau ultim, l 02, unnatoarea regnla nonnativa :
. ~ei ce .a~ primit de la Dunmezeu puterea de a dezlega r;;i de a leua,
l1elm1e sa tma seama de natura pacatnluI r;;i de inclinarea spre intoarcere a celui c.e a paditnit ~i astfel sa dea boalei tratameut potrivit, en
nn cmnva aphcindu-1 pe acesta in chip disproportionat sa gre!leascii 1n
privinta mintuirii celui bolnav.
'

Potr~V:it .?cestor rinduieli s-a r;;i proceclat in mod practic la aplicure? ep1tnuulor, inc:epindu-se in cazul celor mai putin nrav.e, cu excomu~~1c~re~ ~au c~~ opr~rea de la SL 1mpartiir;;anie, pe m1 timp scurt de
o snp~~1n,~~a, dou_a pma Ia o luna sau pinii la hrei Inni, ~i <thin <lndi <trPsle ep1t~n~11 -~u dac~eau rezultat, se tre~ea la aplicarea altora mai grele.
Ep1t1mule aphcate de un cluhovmc presbiter, au exact aceea$i putere ca r;;i cele aplicate de un episcop, dici intre calitatea $i puterea
de a dezlega sau de a lega a unuia san a altuia, nu exista nici o deose-

11._ -- ACTIVl'l'ATEA Sl'lN'.1'1T01\RE

47

bire, iar episc:opul nu poate s<l intervinu r;;i sli mdtlHice, sli mic$oreze
sau sii inasprnascu vreo epitimie data de orice alt duhovnic, fie preslliler, fie ..arhiereu.
Canoanele care aratli ca epi.scopul are clreptnl sa mareasc(1 s<rn st\
rnic:;ioreze epitimiile, precum :?i sa-i dezlege pe unii penitenti in cazul
ca se constata la ei o pocainta sincera, se refera numai la epitimiile pe
care le aplid\ singur, nn la cele aplicate de alti duhovnici, (can. 12,
r ec. ; W lV ec. ; 102 VI ec.; 2, 5, 7 Ancira; 43 Cartagina; 2, 54,
74, 84, 85 Vas. c:. M.; 4, 5, 7 Grig. Nissa; 3 Atan. c. M.; 3 loan Post.).
Dind expresie principiilor aratate in ceea ce prive$te aplicmett
ep.itirniilor 17i filcincl o asemanare corespunziitoare intre maiestria duhovnicului r;;i maiestria medicului, Pravila -cea Midi, precizeaz~\ ucest
iucru prin formula : Se cade ca duhovnicul sa Jie maiestru ca un vraci
(Glava 18).
Obiectul multor norme cm1onice 1-a constituit in Biserica veche ~i
nwdul clfJ organizare a penitentei, adieu a timpului acelor penitenti care
au fosL cxclu1$i din Biserid:i !Ii care pentrn a fi reprimiti, trebuiau si\
treadi prin maI multe trepte ale podi.intei, spre a face proba di sint
v rPclnici de a redobindi calitatea de membri ai Bisericii. Aceste patrn
trepte, nsemanatoare cu acel:ea ale catehumenatulni cre!ltin, sint ariitnte de SL Grigore Tanmaturgul $i de Sf. Vasile eel Mare, in canoanele !or. Ei le designeaza prin nrmatoarele cnvinte : plingerea, ascultmea, proste:rnarea :;;i starea impreuna (can. l1 Gri9. Taumat.; 75 Vas.

c. M.).
Aprecieren starii de indr.eptare a penitentului revenea in vremeu
aceea -episcopului, el avind $i dreptul de a-i reprimi in Biseridi pe cei
ce fnsesera exclui;;i, adica pe cei ce-r;;i piercluseril calitatea de membri
al Bisericii. Acest drept insfi 1-au exercitat !)i preshiterii, <lar de la o
vreme li s-a restrins exercHinl dreptului respectiv numai la cazurile
ln care nu se poate recurge la episcop in acest scop :;;i mai ales atunci
c:lnd penitentul este pe moarte r;;i cere sa fie reprimit in Biserid1 :;;i
cnminecat (can. 6, 7, 43 Cart.).
De fapt presbiteml avind aceea~i calitate haricii, in virtutea direia
poate lega si dezlega en aceear;;i tilrie ca r;;i episcopul, era firesc ca lui
sii-i revina atit clreptul de a ex,comunica sau de a trece pe cineva in
rindul peniten,tilor, cit si acelc1 de a-i reprimi pe acestia in sinul Bi~mricii, adieu de a-i impaca cu Biserica, fil.cinclu-i din non membri al
ei, cu toate drepturile. Acest lucrn rezulti'i chim si din can. 6 Cart. si
clin !ntreaga prnctic:a a Bisericii vechi. Este arlevarat apoi di ar;;a cum
s-a procedat r;;i in privinta altor drepturi, s-a procedat $i in privintu
acestnia, rezervindu-i-se episcopului, atit dreptul de a excomunica, Jn
intelesul de afnrisire sau excludere din Biseridi, dt r;;i pe acela de n
reprimi pe cei excomunicati, in Biserica. Episcopul r;;i-a rezervat apoi
!ii dreptul de a pronunta pecleapsa anatemei, dar mai tirziu ambe1e
dreptnri i-au fost luate r;;i trecute pe seama sinoaclelor. S-a proceclat
astfel dind curs tmui proces firesc de concentrare a puterii hisericesti,
mni 'lntii in mina episcopilor $i apoi in aceea a sinoadelor, iar pe de
alta parte, pentru a se evita abuzuri din partea preotilor r;;i chiar din
partea episcopilor cu excomunicarea si cu anatema.

.
IJltEPT CANONtC ORTODOX

48

Dezlegdrilc obi;te.,li care se t~ractidi cu ocazia SL Pa:;;ti sau :;;i cu

uHe prilejuri, Hind silvir:;;He de ci:itre episcopi sau :;;i de ciltre prcoti,
uu au caraeterul dezlegurilor care se fac prin administrarea Sf. Taine i1
Pocuintei, d ele sint numai rugaciuni care sc fac pentru iertarea pi'i.cutelor celor care nu au a.vut posibilitatea sa obtinu dezlegarea ck'
piicate prin SL Tain[i u Pocl:iintei, 1ntrucit acest lucru nu mai f:'sle cu
putinti:i -- din lipsu de timp --- inainte cle Sf. impi:irta:;;anie. Ele nn tre-

irnie, deci, confundate cu un fel de administrare ob:;;teasca a Sf. Taine

<1 Pociiintei, p0ntru di aceasta prcsupune mi.irturisirea individuarn u
pikatclor :;;i clezlegarea individuaW, pe raspunderea cluhovnicului, care
ln'lmie si1 aiba limpul necesar spre a chibzui asupra posihilifotii de clezJegare sau asupra necesitatii .aplidl.rii unor epitimii.
Alte Ieluri de legari $.i clezlegilri se rnai practidi de exemplu in
viata minastireasca, uncle duhovnicii folosesc legarile :;;i dezlegi:iril<'
l'iira caracter cle Taina, cl cu c:aracter de simple indatoriri religioase :;;i
morale, pe care le impun pentru i11clreptarea condui.tei vietuitorilor din
m'inastiri. Acestea sint simple opreli:;;ti sau ridicari de opreli~ti, orl
simple indatoriri care se impun prin auloritatea duhovnicului :;;i de care
cei legati sint clezlegafi prin aceea!?i autoritate, iar nu dupi1 rlmlni.ala
d0zle~1urii de la aclmini:;trarea Sf. Taine a Podiintei.
Un alt fel de dezleg8.ri care se mai pradidt slnt ~i acelea pentru
care existii rugaciuni speciale in molitfelnice ~i unume dezlegarile de
JJleslerne, adicii dezlen~iJ:ile de 1egi.lturlle ce ~i le pun cu juri1mint asupra lor unii credincio~i. Nici aceste dezlegari nu au insu clec'it carnc:LeruJ unor rugrtciuni, iar nu caracteru] dezlegurii lor din Sf. Tainii n
l'odiintei.
In legatur1\ cu aclminislrarea Sf. Taine a Pocuintei, a aplirul 1n
Bis.erica din Apus practica gre~itil ,\ii - cu totul JipsiUi de temei --- a
inclulgentelor, prin care se pretind1~ di se acorda felurite clezlegari parliale sau plennre d,e piica.te, de dilre un prebins episc:opus episcoporumn, care nici nu exista ca ntare si diruia nici 1111-i revine vreo astfel de
putere, pentru ca pnterea\ Ide a lega :;;i de a dezlega pacatele o cletin
in mod egal to\i episcopii $i Loti presbiterii, iar ei n-o pot exercita
dccit in caclrul aclministrarii Sf. Taine a Pocaintei, sau in scaunnl marturisirii cum se spune, iar nu global :;;i independent rle rincluicila Spo
veclaniei.

*
cl. OH .prl veste efectele canonice al.e uc:lelor ce se sav.ir$esc in cadrul t1dmi11istrtirii sr. Taine u Podiintei, ele pol fi impi'irPte 1n unna-

toarele categorii :
- efecte ale dezlegarii de pacate, car<~ pot consta, in cazul penitentilor dintre c:ei care au fost supu:;;i aurisirii, in redobindirea vlrtunli'i de membru al Bisericii. clupil cure urn1e<1:i:i1 ~i reprimirea de fapt prin
SL Imptirta~anie. Can. 12 apost. amin.te~te in mod expres pe cei care
au sitnatia acemsta de a nu fi ind\ primJti cu toate dreptnri1e $i cu
loate formele 'in BL1>erica, de9i li s-a r.idicat pedeapsa excomunidirii ;

Jl. -- AC'IJ,VIT/\TE1\ SF!NTITO;\ItE

- - ' - _ _ . . : , _ . _ _ _ _ w _ _ _ _ _ _ -~--~--~------------0'---~--.....--

49
. .------

0fecte ale leqi:lrii {:elor care nu sini socotiti vrednici cle a primi.
de doua feluri si anume : simpla oprire
cir! lu Sf. lmpurta9anie wmtrn 1111 tirnp nm11uit san pina la indreplare,
~i cxclnderen sa11 excmmmicarea din Biserid\ a carei 9ravilale oal.e
111Pr9f~ p'.lna la miaternfi .
in cazul dud se aplica epitimia grnv[1 a excomnnidlrii sau a am1lt-nwi, cei 1n cau7.ii sint lipsiti complet de orke drept In cadrul Biserlcii,
iar dupi.\ unele vechi legi de stat ei erau supu~i ~i unor grave peclepse
din purtea puterii de stal, cum erau deportarea sau exilu.1, ba chiar Qi
trirnilenm Ju mnncr1 silnidi, in ocne sau in a'lte locu.ri de supliciu. Moi
rn nll, in Bist>rlca i1ptweani, pedeapsa ana.temei nlragea dupii sine --- iu
unele Imprcjnra.ri. --- chicr pecleapsu capitalii aplkatil de ditre jmterea

sr. Impartasanie. Acieslea sint

de slal.

Efectele epitimiilor mai pot fi asemuite 1,>i cu ceea ce 1:.n chepl:lll

roman se nnmen di.minutio capitis, aclicii lovi.rea cuivu de nedemn.i
tate sun. cle descaliJicare nwr.ala, care era de trei ff->luri sau tl.e trel
lrepl:t~, rniniuw, media ~i nwxima, cu cea dint1i asemi\i1inclu-se oprirN1
de Jn cele sfinte, ncUd\ de la Sf. lmpartli~ani.e, cu cea de a dona, ex"
romnuicarea sau excluclerea din Biseridi, si cu cea de a treiu, .anaterna.
Libertntea dnhovnicului de a pronunta dezlegarea de pacate, nu
l'Slc practic lhnitnta de nimic, afaril de cuvintele Dornnului, care precizeazil di hula impotri.va Dulrnlui Sfint nu poate fi iertata nici in veac:ul acesta nici in veacul viitor. Astfel este data posibilitateu de a se
ob[ine dezle9ar,ea $i in cazul anatemd, dad1 ea nu a fost pronun~ata
pen tru hnlil impotrivn Duhului Sfint :;;i dad\ eel dhuia i s-a aplicat,
dovede;;te podiintu nclevarnla :;;i 1ndreptare.
15. Aclministrarea Sf. Taine a Hirotoniei
(T.tts1.c,n111il.tnleu deosebiU1. >(l acestei Taine, conditiile inlrarH in cler
sforea civila a clerului etc.~

Cmn pare :;;i flresc, in legatura cu aclministrarea Sf. Taine a Hiroloniel, exista un mare nurnfo- de norme canonice, cele mai mnlte scrise,
dur $i unele ce s-au pastrat ori s-au impus prin obicei.
n) Sav:iri;:Hmul acestei Sf. Taine este numai episcopul epa:rlrioi, smr
mhi~mml clele9at, ori a.utoriznt de ditre episcopnl eparhiot.
Jn pr.ivinta silv'lr~i.lorului, trelmie sa mentionam ca in Bisericu
veche, l:n ufara de episcopul eparhiot au mai avut competen,ta, i;;i binei n\eles mai 1ntli sturea harica necesara pentru savir:;;irea Sf. Taine fl
fliroLoniei, si a:;;a-numi.fii horepiscopi :;;i alte categori.i de episcopi ajutatori, indiierent ce nume ar :fi purtat. Cu timpul, insa, hirotoniUe au
rost Juate din competenta acestora $i rezervate numai episcopilor eparhiotl, ace:;;l:ia put'lnr.l, insa, st1 delege pe episcopii ajutatori cu sav1r
!;iirca lor.

Cunoanele au sta.bilil: rin<luiala cii episcopii epm:hioti nu au drep-

luJ icLe a suvif9i Sf. Taina a Hirotoniei in afora teritGriului aflal sub
jurisdicti.a lor, decit 1n ca.zul cind ar fi chema~i pentru acest 1ucru de
c:utre cei in drept. Canoanele 34, 35 ap. prevacl ca fiecare su faca nu4 -- Drnpl canonic ortoclox