David Bianca Andrua

Anul II, grupa 3

O receptare critic asupra morii lui Eminescu n perioada comunist

,,-De-aia i sunt fcute autopsiile, rnji Tudor, s nu se poat preciza nimic. Nici mcar faptul c
a murit. Creierul lui Eminescu a fost uitat pe fereastr de ctre cel mai mare doctor al timpului-de
la noi- care regreta c uitase s-l cntreasc la vreme. Sunt i printre doctori mul i
imbecili.(Sorescu, 2007, pag.456)
-Interesant e mai degrab c marele G. Clinescu nu menioneaz nimic despre acest fapt divers
al vremurilor. n Istoria lietraturii romne de la origini pn n prezent, ni se spune c ,,Muri n zorii
zilei de joi 15 iunie 1889 de o criz cardiac i fu ngropat smbt 17 iunie pe o ploaie mrunt, la
cimitirul Belu, ntre un tei i un brad (Clinescu, 1986, pag.446).
-Ei, da ce spui c n ,,Viaa lui Mihai Eminescu, acelai mare tovar ne infomeaz despre
rposatul c ,, dimineaa, gsindu-l mort, l-au dus la Spitalul Brncovenesc pentru autopsie, unde,
cntrindu-i-se creierul, n stare de ramoliie, se gsi ca are 1.400 de g, cam att ct al lui Schiller
(Clinescu, 1998, pag. 338).
Cartea lui Marin Sorescu a aprut n plin perioad comunist, perioad care promoveaz o lume
utopic n care ideile partidului sunt mai presus dect orice adevr. Abia la reeditarea din 2006, romanul
prezint coninutul iniial, iar pasajele care au fost supuse cenzurii n 1977 apar evideniate.
Eminescu devine asemenea lui Labi, important prin creaie, dar banal, chiar nesemnificativ prin
biografie. Viaa era bunul comunismului, iat tot ce nu corespundea principiilor sale era nlturat.
Promovnd o ideologie de stnga (devenit practic n 1949), Clinescu descrie moartea poetului
ca pe un fapt obinuit, fr observaii sau incidente deosebite. Cu o plcere care trdeaz ns o
reminiscen a invidiei, criticul insist pe mrturia celor doi netiutori de carte, cci ca un paradox, cel
mai mare poet naional a fost gsit mort de doi analfabei, slujitori ai spitalului n care era internat.
ncercnd prin poezie s creeze spaiul nchis benefic care s compenseze haosul din viaa
personal, sfritul i se rzbun pe creaie. Brutal, fr a mai pstra ceva din armonia creatoare a
poetului, doctorul uu, prin insolena sa, i mutileaz imaginea pe care mai trziu comuni tii o vor
reconstrui ascunznd realitatea umilitoare.

Bibliografie:
Clinescu, G., Istoria lietraturii romne de la origini pn n prezent, 1986, Minerva, Bucureti.
Clinescu, G., Viaa lui Mihai Eminescu, 1998, Litera, Chiinu.
Sorescu, M., Trei dini din fa, 2006, 2007, Grupul Editorial ART, Bucureti.