Specificul functional

Copou este un cartier n municipiul Iai, aflat pe dealul cu acelai nume.

Din punct de vedere istoric, zona s-a dezvoltat urbanistic ncepnd din secolul al
XVIII-lea, n Muntenimea Iailor, cuprinznd trei pri: Muntenimea de Jos,
Muntenimea de Mijloc i Muntenimea de Sus.
Astzi are ca ax principal Bulevardul Carol I (denumit neoficial de localnici i
Bulevardul Copou). Cartierul este o parte istoric important a oraului, cu case
vechi i spaii verzi, reprezentnd una dintre cele mai cutate zone rezideniale din
Iai. Datorit siturii aici a mai multor universiti i campusuri, zona este cunoscut
ca fiind frecventat de muli studeni.
specificul funcional al cartierului Copou :
Functia principal a cartierului Copou este cea universitara pe plan secund fiind cea
cultura(sintagma de capitala culturala a Romniei este frecvent utilizata pentru orasul Iasi).
n Copou se gsesc:

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"

Universitatea Agronomic "Ion Ionescu de la Brad"

Liceele Negruzzi, Eminescu, Ibrileanu, Moisil, Sportiv i Asachi

Campusurile studeneti Titu Maiorescu, Codrescu, TrguorCopou i Agronomie

Grdina Copou

Parcul Expoziiei

Grdina Botanic

Fostul comandament al Corpului X de armat, actualmente sediu de

garnizoan

Stadionul Emil Alexandrescu

Case Memoriale: Vasile Pogor, George Toprceanu, Mihail Sadoveanu

Biserica Sfinii 40 de Mucenici, unde a slujit povestitorul Ion Creang

Biserica Sfntul Nicolae-Copou, ctitorie a istoricului Nicolae Iorga

Mnstirea Podgoria Copou, aflat la nord de Grdina Botanic

Densitea populaiei
Cartierul copou are o densitate redusa in comparatie cu restul cartierelor din orasul
Iasi si anume de 39,3 loc./ha cu o suprafata destul de mare, pentru cei 16.000 loc.
are o suprafata de 404 ha.
Tot in aici se inregistreaza si cea mai mica densitate de locuinte (9,4locuinte/ha).
Varsta locuintelor
Aruncand o privire chiar si superficiala, putem observa cu usurinta modificarile
majore care au avut loc de-a lungul timpului.
Termenul de garantie" al blocurilor a fost estimat de experti la aproximativ 50 de
ani. In cazul Copoului, citeva zeci de blocuri au fost construite in perioada
interbelica sau in primii ani de dupa razboi, fiind locuite si astazi. In acest cartier
identificam 2 blocuri construite inca din 1959 si 7 din 1961.

Elemente de ordin constructiv

Un oras cu o dezvoltare rapida, in care post-comunismul si globalizarea au creat
tensiuni specifice si juxtapuneri excentrice in arhitectura, urbanism si viata sociala,
ce au generat insemnate perturbatii la nivelul structurii si morfologiei
urbane.Elementele de ordin constructiv sunt atat elementele structurale cat si cele
nestructurale.
Elementele structurale formeaza, in ansamblu, structura de rezistenta a cladirii
Fiecare element structural preia incarcarile ce-i revin, in functie de pozitia sa
concreta in structura. Prin imbinari se asigura legaturile dintre elementele
structurale si conlucrarea acestora in cadrul structurii, care sub actiunea incarcarilor
ce revin intregii constructiise comporta ca o structura spatiala complexa.

Incarcarile verticale (sau gravitationale) sunt preluate de elementele structurale

orizontale si transmise elementelor verticale care, la randul lor, le transmit
fundatilor si acestea mai departe terenului de fundare.
Incarcarile orizontale (produse de vant, seism sau datorate instalatiilor tehnologice)
sunt preluate initial in mod preponderent de plansee si apoi transmise elementelor
structurale verticale, urmand ca prin intermediul fundatiilor sa fie descarcate pe
terenul de fundare.
Elementele nestructurale au rolul de a realiza confortul adecvat in spatiile
construite, in conformitate cu specificul proceselor functionale sau tehnologice.
In functie de rolul functional, elementele nestructurale pot fi: decompartimentare,
inchidere, izolare, etansare si finisaj.

Elemente perturbatoare
Alunecari de teren au fost identificate in zona Copou Est si in zona Copou Vest
Pe baza analizei datelor de teren, pentru municipiul Iasi (zona Copou Est) se pot
estima urmatoarele valori aferente criteriilor de producere a alunecarilor de teren,
dupa cum urmeaza:
1. Criteriul litologic (roci sedimentare apartinand formatiunii acoperitoare,etc.)
2. Criteriul geomorfologic (relief de tip colinar, caracteristic zonelor de podis)
3. Criteriul structural (structuri geologice stratificate)
4. Criteriul hidrologic si climatic(la ploi rapide predomina procese de eroziune
verticala si laterala)
5. Criteriul hidrogeologic (izvoare de panta
6. Criteriul seismic (intensitate seismica mai mare de gradul 7)
7. Criteriul silvic (gradul de acoperire cu vegetatie arboricola cuprins intre 20% si
80%)
8. Criteriul antropogen (pe versanti sunt executate drumuri, locuinte, etc., lucrari de
consolidare)
Dealul Copou - Est Conform documentatiilor geologo-geotehnice consultate,
suprafaa terenului in aceasta zona prezenta inainte de anii 1960 urmatorul aspect

geomorfologic, avea pante cuprinse ntre 8 % i 35% fiind extrem de frmntat ,

cu linii de ruptur i refulri prezente pe toat lungimea versantului.
De menionat c imobilele situate n amonte n imediata apropiere a corniei rupte,
aveau dirijate toate canalizrile apelor menajere spre aval, direct pe terenul
alunecat, favoriznd procesul de instabilitate din zon.
Traficul si el poate fi luat ca un element perturbator in zona, deoarece la anumite
ore din zi devine foarte intens in special pe Bulevardul Carol I si strada Toma
Cozma . Masinilor de tonaj foarte mare nu le este permis ceea ce este un element
pozitiv in schimb toate strazile sunt frecvent solicitate.

Bibliografie

http://www.e-antropolog.ro/2013/06/spatiul-public/
https://www.scribd.com/doc/127415749/Dinamica-spatiala-urbana-Iasi
http://www.primaria-iasi.ro/uploads/PUG/PUZ/Viticultori/Titlu.pdf
https://www.icc.ro/sites/default/files/files/activitate/sedinte/2012/23-052012/33.pdf