Marile bazine carbonifere

ale lumii

Cuprins :
1.
2.
3.

Noiuni generale crbuni , clasificare lor ;

Repartiia geografic a resurselor carbonifere ;
Marile bazine carbonifere ale lumii .

1. Noiuni generale crbuni , clasificare lor ;

Carbunii reprezinta o valoroasa sursa de

combustibil, precum si materie prima pentru
siderurgie si industria chimica .
Carbunii, combustibili minerali si fosili, sunt roci
sedimentare de natura omogena, care s-au format in
timpul erelor geologice, incepand cu Paleozoicul (cu
360 milioane de ani in urma) si pana in Neozoic (cu
65 milioane de ani in urma).

Carbunii asigura 40% din productia mondiala de electricitate. Din

industrializarea carbunilor rezulta cocsul folosit in siderurgie.

Benzen
Gaze
Ape amoniacale
Amoniac

n procesul de
cocsificare
rezulta :

n procesul de
industrializare
are loc :

Gazeificarea
Hidrogenarea

In urma hidrogenarii carbunilor se produc hidrocarburi sintetice: gaze,

benzina si motorina. In SUA si Japonia s-a trecut la gazeificarea
subterana a carbunelui, aceasta soldandu-se cu un randament superior in
valorificare si cu reducerea poluarii.

Dupa geneza, tip, forma de zacamant,

continutul in carbon, se deosebesc
urmatoarele grupe :

inferiori

superiori
Antracit
fig . 1

Huil
Fig. 2

crbun
e brun
fig.4

Lignit
fig.3

Turba
fig.5

Repartiia geografic a resurselor carbonifere

Repartiia geografic a resurselor carbonifiere este foarte

inegal , 95% fiind concentrate n emisfera nordic i numai
5% n cea sudic (n principal n ri ca Australia, Asia de
Sud, Columbia, Brazilia);
n emisfera nordic zcmintele sunt concentrate ntre
latitudinile de 35 i 600. Numai trei state dein peste 80% din
rezervele probabile: CSI, SUA i China, sursele dnd ns
ponderi diferite n ceea ce privete cele trei state, unele
plasnd CSIul pe primul loc (cu cca. 60%), altele China.
Exist, totodat, i mari zone geografice care au foarte mici
rezerve ca, de exemplu, Africa (2,7%), America de Sud
(1,2%), Oceania (1,1 %).

Marile bazine carbonifere ale lumii .

Bazinele carbonifiere se ntind pe sute i chiar mii de kmilometri . Cea mai mare parte
a rezervelor de crbunse se afl n : Asia , America de Nord i Europa . Ele sunt
concentrate n zeci de bazine mari .
Din cele peste 3600 de bazine carbonifere, cte exista pe Pmnt, mai importante
sunt:
1.
SUA : Appalachian (6)*, Illinois, De Vest (9), Muntilor Stncosi, Michigan,
2.
Marea Britanie : Yorkshire-Nottingham-Derby n estul Munilor Pennini; bazinul Angliei
de Nord-Est; bazinul South Walles; bazinul Scotish, bazinul Lancashire i Midlands.
3.
Rusia: Tungus (1), Lena (2), Kansk-Acinsk (3), Kuznetk (4), Peciora (7), Ceremhovo,
Taimr (8), Saha de Sud.
4.
China: Fushun, Fuxin (Manciuria), Taiyan, Datong (provincia Shanxi), Sichuan,
Yunnan.
5.
India: statele Bihar, Assam, Madras, Bengalul de Vest (Damodar).
6.
Australia: Sydney, statul Australia de Sud.
7.
Germania: Ruhr(5), Saar, Kln-Aachen, Saxono-Thuringian (al Elbei), Lausitz.
8.
Republica Africa de Sud: Withbank (regiunea Transvaal).
9.
Ucraina: Doneck (10), Niprean, Lvov-Voln.
10. Kazahstan: Karaganda, Ekibastuz.
11. Polonia: Silezia Superioar, Silezia Inferioar, Lublin.

S.U.A

Repartitia rezervelor este foarte inegala cantitativ si calitativ. Aproximativ 4/5 din
acestea sunt concentrate in vest, in zona Muntilor Stancosi(in statele Montana,
Wyoming, Utah, Colorado, Washington,Dakota de Nord), zona care participa cu
aproape 2/5 la productia tarii (pananu demult cu numai ). Restul de 1/5 din rezerve
se afla in estul si centrultarii, zone ce participa insa cu mai mult de jumatate la
productia totala.
Cel mai important este Complexul carbonifer din estul tarii, axat pe Muntii Apalasi,care
se desfasoara din statul Pennsylvania, in nord, pana instatul Alabama, in sud.
Zacamantul este alcatuit din carbuni de foarte buna calitate, in straturi groase si la
suprafata. Este principala baza de aprovizionare cu carbuni cocsificabili a S.U.A.; cel
mai important bazincarbonifer de aici si, totodata, cel mai vechi este Pennsylvania.
A doua baza carbonifera este cea din bazinul mijlociu al fluviului Mississippi, in care
zacamintele sunt cantonate in statele Ohio, Illinois, Indiana si Kentucky (dinestul
fluviului) si in statele Iowa, Missouri, Nebraska, Kansas si Oklahoma(in vest).
Participarea acestui bazin la productie este mica (15%), dar calitatea carbunelui este
exceptionala.
A treia baza carbonifera o constituie bazinele din vest (indeosebi Wyoming,
Montana, Colorado, Utah, Dakota de Nord), care participa cu aproape 2/5 la
productia tarii.Carbunii detin mai putin de 1/5 in structura consumului de
surseenergetice ale S.U.A. si sunt in mare parte (60%) folositi in termocentrale.

Marea Britanie

Marea Britanie a fost prima tara din lume care a trecut la exploatari masive de
carbune inca din secolul al XVIII-lea
Localizarea favorabila a zacamintelor (aproape de zacamintele de minereu de
fier si de tarmuri) au usurat transportul si au creat conditii avantajoase
dezvoltarii timpurii a industriei metalurgice si a exportului. Calitatea carbunelui,
deosebit de buna, adancimea mica si grosimea mare a straturilor,au inlesnit
exploatarea lor, dar, totodata, au dus si la epuizarea straturilor desuprafata si
de mica adancime
Rezervele sunt inca mari (cca. 5md.t.), apreciate a asigura, la nivelul productiei
actuale, consumul pentru aproape 1000 de ani.
Exista cinci bazine carbonifere mai importante care detin huila cocsificabila de
diferite tipuri.:
bazinul Scotiei,
Northumberland,
Yorkshire,
Lancashire ,
Tara Galilor (Wales)

Rusia

Federaia Rus deine primul loc n lume la rezervele

i producia de turb,exploatate n estul i vestul Siberiei. Cea
mai mare concentraie de zcminte carbonifere se regsete
n partea european. Producia de carbune a cunoscut o
scdere substanialdup 1990, datorit scderii cererii interne
i a reducerii exporturilor (doar 5% din producia mondial) .
Zone de exploatare a carbunilor n Federaia Rus:
Bazinul Donbass ;
Bazinul Peciora ;
Bazinul Moscovei ;
Partea de Nord a Siberiei.

Bazinul Donbas

Bazinul Donbas , din Ucraina, participa cu aproape un sfert la

productia C.S.I.
Acest zacamant contine circa 300 de straturi, din care sunt
exploatate peste100.Detine atat carbuni cocsificabili(40%), cat si,
mai ales, energetici.
Bazinul are o pozitie geografica favorabila, fiind situat in
apropierea zacamintelor de minereu de fier de la Krivoi-Rog si
Kerci si a unor importante cai de transport (Marea Neagra,
canalul Volga-Don), ceea ce a favorizat dezvoltarea uneia dintre
cele mai importante regiuni industriale.
Mari cantitati de carbuni cocsificabili exploatati din acest bazin
sunt trimisi spre regiunea central-europeana a C.S.I.sau la export,
iar o parte este folosita in industria din partea sudica a C.S.I

Bazinul Peciora

Bazinul Peciora, detine mari rezerve de

carbuni cocsificabili, este situat in N-E partii
europene a C.S.I., in bazinul fluviului
Pecioara din zona arctica, fiind cunoscut si
sub numele de Donbasul Polar.
Alimenteaza cu carbuni regiunea industriala
a Sankt Petersburgului (fostul Leningrad), in
care scop s-a construit calea ferata VorkutaSankt Petersburg (circa 2000 km lungime)

China

Republica Popular Chinez acunoscut o cretere

deosebit a industriei carbonifere dup 1950,
crbunii fiind principala surs energetic a
rii, producnd la ora actual circa 39,8% din
totalul mondial. Zcmintele de crbuni sunt de
calitate superioar, grosimea stratelor este mic,
iar adncimea de exploatare redus permite, de
multe ori, exploatarea n carier .
Zone de exploatare:
Regiunea de Nord-Est (cele mai mari zcminte):
Fushun (fig. 1)
Provinciile Benxi(fig.3) i Shanxi
Regiunea de Nord :
Bazinele Taiyuan i Datong
Regiunea Central i de Sud (crbuni inferiori):
Provinciile Yunnan (fig. 2) i Hunan

India

India este a doua mare ar productoare asiatic i a treia pe plan

mondial, producia fiindaproape n exclusivitate format din huil. A
cunoscuto cretere rapid datorit cererii siderurgiei naionale,ct i
datorit exportului ctre Japonia.
Regiuni de exploatare :
Crbuni superiori :
La vest de Calcutta: Bengalul de Vest ,
Madhya Pradesh Bihar .
Partea central estic: Valea Godavari
Regiunea estic: n apropiere de Madras.
Crbuni inferiori :
Tamil Nadu (90% din rezervele de
crbuni inferiori).

Australia
Australia este o mare deinatoare de rezerve de crbune, fiind a treia
productoare mondial, avnd o cretere uoar n ultimii ani a produciei,
mai ales pentru crbunii superiori .
Exploatri:
Regiunea Alpilor Australieni (exploatri n carier, calitate foarte bun a
crbunilor)
Bazinul Sydney
Bazinul Ipswich
Bazinul Newcastle
Bazinul Blair Athol
Nord-estu lAustraliei
Bazinul Charles
Sud-vestul Australiei
Bazinul Collie
Insula Tasmania

Germania

Germania se remarc printr-o mare producie de crbuni

energetici, ocupnd locul al doilea n Europa, dup Federaia
Rus, cu 3% din producia mondial.Germania de Est
(Regiunea Saxono-Turingian) deine peste 50% din producia
naional. n Germania de Vest exist de asemenea bazine de
exploatare a crbunilor (Bazinul Aachen, Bazinul Ville Kln).
Principalele bazine de exploatare a crbunilor sunt:
Bazinul Ruhr ;
Bazinul Saar .

Bazinul Ruhr

Pe o distan de 124 km, curge prin regiunea Ruhr cea mai mare zon
industrial din Europa. Regiunea cunoa te o dezvoltare mai intens din
secolul XVIII, datorit zcmintelor mari de crbuni existente.
Bazinul Ruhr este:
Principala regiune de extracie a crbunilor superiori;
Rezervele sunt estimate la peste 20 mld. tone, centrate n 124 de strate
care conin cei aproape 10 mld. tone de crbuni inferiori;
Prezena crbunilor a constituit unul din factorii poteniali aidezvoltarii
industriale , alturi de prezena Rinului;
Produce circa 90% din productia carbunilor superiori ai tarii,extinzndu-se
pe o suprafata de 7600 km2. Aceasta productiese obtine n special din
centrele de extractie Dortmund, Essen,Bochum, Duisburg, Oberhausen, etc
Carbunele din aceasta zona este exportat catre tarile europene (Franta,
Spania, Suedia,Norvegia, Ungaria, Romania) care nu dispun de rezerve de
carbuni si catre alte tari cum ar fi: Japonia, India si Australia ; Constituie cel
mai mare complex carbonifer din Europa Occidentala si unul dintre cele mai
mari din lume.

Republica Africa de Sud

Zone de exploatare:
Bazinul Witbank
Provincia Transvaal Provincia Orange
Provincia Natal

Africa de Sud se remarc prin

existena unor rezerve formate
aproape n totalitate din crbuni
superiori.
Dup 1990, producia a crescut
constant, cu 5 milioane tone pe an,
cretere datorat cererii ridicate la
export (n 2003 ajunge la 240
milioane tone pe an).

Ucraina
Principalul bazin carbonifer este Bazinul Donek.
Este situat pe cursul inferior al rului Donek
Aproximativ 60% din resursele de crbune sunt crbuni energetici
Conine aproape 300 de straturi de crbune, ns se exploateaz circa
100
Este considerat bazinul cu cea mai mare pondere a crbunilor
cocsificabili din Europa
Poziia geografic favorabil,
determinat de prezena
minereurilor de fier de la
Krivoi-Rog i a cilor de transport
naval (Canalul Volga Don,
legtura dintre Marea Neagr
si MareaBaltic)a dus la
dezvoltarea industriei,
n special a siderurgiei.

Kazakhstan

Kazakhstan dispune de rezerve

de crbune (fig. 6) ce ar asigura
exploatarea pentru 100 de ani,
cu toate c producia a
cunoscut o scdere de 50% n
ultimii ani.
Principalul bazin carbonifer este
Karaganda, la nord de Lacul
Balha,specializat n huil
cocsificabil i crbune brun.
Ekibastuz este al doilea bazin
carbonifer, asigurnd 10% din
producia rii.

Polonia

Polonia deine rezerve mari de huil n

sudul rii (Silezia Superioar), peste
90% dintre rezervelerii. Celelalte
rezerve de huil se afl n Silezia
Inferioar (Bazinul Walbrzych, Podiul
Lublin).
Prezena cilornavigabile pe Odra i
Wisla are prezentat un avantaj
deosebit pentru transportul crbunilor
spre porturile de la Marea Baltic. Se
are n vedere reducerea produciei, cu
toate c acest combustibil asigur 95%
din energia electric a rii.
Pe lng Silezia, crbuni inferiori se
mai exploateaz n Bazinele Turow i
Konin Turek, iar turb se mai extrage
din Colinele Mazuriei (nord-est).

A eleborat :

Noni Oxana ,
eleva grupei C -113
A verificat : Berdea Ghenadie