Principalele declaratii facute de Vladimir Putin:

Ne aflam aici pentru un moment de impotanta istorica. Pe data de 16 martie in Crimeea a

avut loc un refernedum care a corespuns criteriilor internationale. Aproape 96% dintre cei care
au venit la vot au votat pentru alipirea la Rusia.
Pentru a intelege de ce aceasta decizie a fost luata este suficient sa intelegem istoria
Crimeei. Stiu ca locuitorii Crimeii sustin un stat in care 3 limbi sa fie luate in seama: cea rusa,
cea ucraineana si cea tatara. Intelegem ca decizia de a transfera Crimeea Ucrainei a fost o
formalitate. Nimeni nu isi imagina ca nu vom mai face parte intr-o zi din aceeasi federatie. Dar
URSS s-a destramat. Nimeni nu si-a imaginat ca toate aceste republici nu vor avea o directie
comuna, o moneda comuna. Nu s-a intamplat. In acest context, atunci ca Rusia a vazut ca
Crimeea a ajuns in alt stat, s-a simtit inselata. Oamenii de acolo s-au trezit a doua zi intr-o alta
tara, s-au trezit ca sunt o minoritate, iar natiunea rusa s-a trezit divizata.
A trebuit sa respectam noile realitati istorice si sa construim relatii de prietenie cu Ucraina, un
stat pe care il consideram un stat frate. Astazi putem spune in mod deschis, si sa va vorbesc
despre discutiile de la inceputul anului 200o cand presedintele de atunci Kuchma despre
delimitarea graniteri ruso-ucrainene. A trebuit sa respectam delimitarile pentru a nu strica
relatiile cu vecinii nostri.
Noi intelegem ca oamenii din Ucraina si-au dorit schimbarea. Autoritatile, puterea de la
Kiev i-au facut pe oameni sa simta ca s-au saturat. Puterea se schimba dar atitudinea fata de
natiune, nu. Sunt 3 milioane de ucraineni care lucreaza in Rusia. Ii inteleg pe cei care au iesit pe
Euromaidan si au protestat si au cerut alegeri juste. Alegerile trebuie sa schimbe puterea. Insa cei
care au preluat puterea in Ucraina au pregatit un coup detat. Principalii implicati in aceasta
lovitura de stat sunt rusofobi, nationalisti si fascisti. Sponsorii acestui Guvern, aceste puteri
internationale nu au incercat sa ii opreasca. De aceea cetatenii din Crimeea s-au adresat Rusiei sa
ii salveze. Nu putem sa ne lasam cetatenii, asta ar fi tradare. Presedintele Fed. Ruse a primit din
partea Parlamentului rus dreptul de a folosi forta militara in Crimeea, insa nu ne-am folosit de el.
Fortele ruse se aflau acolo deja in acord cu intelegerile internationale. Intr-adevar ne-am marit
prezenta.
A aut loc referendumul din Crimeea, facut dupa Carta ONU. Va amintesc ca atunci cand
Ucraina s-a rupt, a folosit tot Carta ONU. Dar acum cand Crimeea face asta, nu i se permite.
Crimeea s-a folosit si de precendentul Kosovo, stat recunoscut de puterile internationale. Nu
exista niciuun motiv de a nu recunoaste declaratia de independenta a Crimeii. Este foarte clar.
Actiunile locuitorilor din Crimeea respecta prevederilor internationale. de ce a fost
posibil pentru albanezii din Crimeea, dar rusilor, ucrainenilor si tatariilor din Crimeea nu li se
permite. De ce folosim dublul standard [Putin a citat dintr-un document american conform caruia
un teritoriu isi poate declara indep chiar daca asta contravine legilor acelui stat n.n.]? Nu poti
in acelasi caz sa spui ca e azi albastru, iar maine e negru. Daca situatia ar fi scapat de sub control,
si in Crimeea s-ar fi putut repeta scenariul Kosovo. Vreau sa le multumesc militarilor ucraineni
care nu si-au patat mainile cu sange. S-a vorbit despre interventie, agresiune, eu nu imi amintesc
niciun interventi[oni]sm, nicio impuscatura.
Vrem sa construim incredere, sa lucram la o baza echitabila, sa avem relatii de egalitate,
dar nu am vazut sa fim tratati la fel. Am vazut asta in expasiunea NATO. Ne-au spus ca nu e
treaba noastra. Asta a fost si cu plasarea rachetelor, amanarea acordarii vizilor, iar acum ni se
impun sanctiuni. In timpu Razboiului Rece, SUA si mai multe tari au introdus embargouri,
oficial au fost ridicate insa ele inca mai exista. In cazul Ucrainei, partenerii nostri au depasit o
1

linie rosie, au fost iresponsabili. Stiau foarte bine ca sunt milioane de rusi in Crimeea. Rusia s-a
gasit intr-un loc in care nu putea sa renunte. Daca apesi un arc prea tare, va ricosa.
Suntem recunoscatori tarilor care ne-au sustinut deciziei. Sunt recunoscator Chinei, care
au vazut situatia in contextul istoriei. As vrea sa ma adresez populatiei americane: Sunt mandri
ca liberatatea e totul pentru ei. Dar libertatea de alegere a locuitorilor din Crimeea nu este
importanta. Noi am sustinut decizia de reunificare a Germaniei. Sunt singur ca nu ati uitat ca
URSS c-a sustinut. Sunt convins ca Germania va sustine decizia Rusiei de a restaura unitatea. Nu
ii credeti pe cei care spun ca Rusia va lua alte regiuni dupa Crimeea.
Noi, atat rusii cat si locuitorii din Crimeea, am fi putut sa pierdem Crimeea cat de curand.
Am auzit declaratii de la Kiev ca vor sa se alature NATO. Ce ar insemna asta. La Sevastopol ar fi
fost nave NATO. Salutam colaborarea cu NATO dar nu vrem aceasta alianta militara. Nu vrem ca
o organizaie militara sa fie aproape de noi, de casa noastra. Nu vrem ca in sevastopol sa fim
intampinati de marinari NATO, sa vina la Sevastopol dar ii vom intampina noi pe ei. Nu suntem
doar vecini apropiati, suntem o singura natiune. Kievul este mama Rusiei.
Milioane de rusi traiesc si vor trai in Ucraina iar Rusia le va proteja drepturile folosind
relatii diplomatice. Vrem sa avem relatii apropiate, sa colaboram cu Ucraina, vrem sa fie un stat
puternic. Dar mai presus de orice vrem pace. Insa depinde de ucraineni sa faca pace la ei acasa.
Locuitorii au raspuns clar la refenedum, care a avut loc intr-un mod deschis. Locuitorii
din Crimeea au raspuns: vor sa fie alaturi de Rusia. Rusia va trebui sa ia o decizie complicata
avand in vedere amestecul de factori interni si externi. Opinia majoritatii rusilor este evidenta. In
jur de 95% dintre rusi cred ca Rusia trebuie sa apere interesele cetatenilor rusi care traiesc in
Crimeea, si 83% cred ca Rusia trebuie sa faca asta chiar daca va complica relatiile sale externe.
86% cred ca Crimeea este teritoriul rusesc iar 92% cred ca Crimeea ar trebui sa fie parte din
Rusia.
Acum Rusia trebuie sa ia o decizie politica si poate fi bazata doar pe vointa poporului.
Astazi, bazat pe rezultatul referendumului din Crimeea, as vrea sa transmit Adunarii Nationale o
cerere sa accepte doua noi parti constituente ale Rusiei, Republica Crimeea si orasul Sevastopol,
si sa ratifice acordul de acceptare a Crimeei si a orasului Sevastopol ca parti ale Rusiei.

ANALIZA. Discursul lui Vladimir Putin despre recunoasterea independentei

Crimeei
Dincolo de comunicare, dincolo de perceperea discursul presedintelui Rusiei ca atac
generalizat la Vest (si, in special, la ipocrizia SUA), exista in acest discurs si elemente importante
de luat in calcul din perspectiva relatiilor internationale. Analiza de fata trece in revista aceste
repere, mai ales ca perspectivele arata ca ofensiva Rusiei abia incepe.

Pentru cine vorbete Putin

Discursul preedintelui rus, prin care Moscova recunoate independena Crimeii i
deschide procedurile de alipire a acestui teritoriu, precum i a oraului Sevastopol, la teritoriul
Federaiei Rusie, reprezint un amestec extrem de eclectic de simboluri i de mituri, vehiculate
de ctre liderul rus tocmai ca repere n vederea legitimrii actului condamnat deja cu vehemen
de comunitatea internaional.
2

Cu toate acestea, dei n aparen mesajul lui Putin pare a fi clar Crimeea devine parte a
Federaiei Ruse, iar alte extinderi teritoriale nu sunt pentru moment avute n vedere tocmai
amploarea simbolurilor folosite amplific incertitudinile cu privire la destinatarul final al
discursului preedintelui rus.
n aceste condiii, este dificil de decelat n ce msur liderii rui sunt contieni de ct de
inteligibil este ntregul arsenal retoric ntrebuinat cu aceast ocazie fie simbolurile
naionalismului rus sunt percepute a fi drept uor interpretabile de ctre observatorii externi,
pornind de la prezumia importanei culturale i politice a Rusiei n plan regional, respectiv
global, fie discursul este unul de legitimare n plan intern a celei mai riscante aciuni din politica
post-Rzboi Rece a Rusiei.

Amestecul de nostalgie i naionalism

Discursul preedintelui rus abund n alegaii patetice i marote naionaliste sau religioase.
Pentru observatorii neavizai n miturile istorice ale Rusiei moderne, apelul lui Putin pare
neinteligibil, o form de naionalism i apel la unitate, menit a aduce n jurul steagului naiunea
rus. Astfel, secvena mitic din retorica lui Putin se deschide cu botezul la Kersones (fost
colonie greceasc, aflat la periferia oraului Sevastopol) al prinului Vladimir al Kievului
moment fondator al Primei Rusii (Rusia Kievean) i al trecerii la ortodoxism a ruilor. Ea este
urmat de apelul la ocuparea de ctre Rusia a Peninsulei, n urma conflictelor cu Imperiul
Otoman i cu Hanatul Ttar din regiune, precum i de aprarea, n timpul Rzboiului Crimerii
(1853-1856) a oraului Sevastopol, respectiv de aprarea aceluiai port n faa trupelor germane
n Al Doilea Rzboi Mondial. Enumerarea lui Putin are practic rolul de a aduce n prim-plan
momente i simboluri de unitate naional cretinarea ruilor, lupta mpotriva puterilor
occidentale, nfrngerea Germaniei naziste, prin apel la locuri i evenimente care nu fac parte din
fondul comun al interpretrilor externe cu privire la Rusia (Kurganul Malakov sau Creasta Sapun
sunt simboluri ce au prin excelen un destinatar intern). Tot n aceast sfer se poate nscrie i
apelul la unitatea ruilor Putin subliniaz c istoric, bieloruii, ruii i ucrainenii sunt parte a
aceleiai naiuni.
Un alt element interesant al discursului lui Putin este reprezentat de raportarea extrem de
prudent la perioada comunist bolevicii sunt condamnai direct att pentru cedarea Crimeii
ctre Ucraina, ct i pentru persecutarea minoritilor n perioada stalinist.
Este interesant de notat c n aceeai fraz n care Putin condamn pentru cedarea
Crimeii ctre Ucraina, el face i un pretins apel la factorul divin (Dumnezeu s i judece).
Respectarea drepturilor minoritilor n noile circumstane politice este considerat un
obiectiv fundamental al noilor realiti politice, crede Putin, care subliniaz c minoritatea ttar
nu va avea de suferit.
Este neclar dac aceast referin are drept rol legitimarea aciunii ruse sau dac ea
reprezint un rspuns subtil semnalelor Turciei, care a transmis mai multe avertismente cu privire
la respectarea drepturilor acestei minoriti.

Rusia de astzi n faa istoriei

Discursul preedintelui rus este construit nu numai n sensul legitimrii aciunilor Rusiei,
ci are drept obiectiv i legitimarea n spaiul intern a actualului lider politic de la Kremlin.
Prbuirea Uniunii Sovietice este deplns, existnd totodat numeroase referiri cu privire la

contrastul dintre statutul anterior al Rusiei, de mare putere, i realitatea sumbr a perioadei postRzboi Rece.
n acest mecanism simbolic, decizia cu privire la Crimeea este o dubl rzbunare a
Rusiei refacerea unitii naionale este completat de rectigarea de ctre Rusia a statutului de
actor important n relaiile internaionale. Considerentele de securitate invocate sunt de asemenea
relevante n msura n care Ucraina ar fi devenit membru NATO, Rusia ar fi avut trupe NATO
la grani.
Rusia astfel repar astzi propriile slbiciuni din trecut Crimeea ar fi fost abandonat
ca un sac de cartofi, iar acum, Kremlinul este cu adevrat capabil s apere interesele propriilor
ceteni sau ale etnicilor rui i s ndrepte erorile istoriei.
Substratul discursului lui Putin este c vremurile dificile, n care Rusia a fost lipsit de
putere, s-au sfrit, Kremlinul fiind astzi din nou n postura de a putea contribui la unitatea
naional a ruilor (este de notat fragmentul n care Putin apreciaz c cel mai nefast efect al
prbuirii URSS a fost faptul c naiunea rus a devenit cea mai divizat naiune din lume).
De asemenea, o schimbare interesant de discurs este reprezentat de raportarea la
evenimentele de la Kiev pentru prima oar, Putin cosider drept legitime protestele iniiale de
la Kiev, mpotriva unei conduceri care s-a dovedit incapabil s schimbe n bine viaa
ucrainenilor, dar care au luat ulterior forma unei lovituri de stat, fiind deturnate de elementele
radicale. Este relevant c inclusiv aceast referin are rolul de a arta diferena dintre
capabilitile Rusiei i abilitatea implicit a actualei conduceri i eecul elitelor kievene Putin a
invocat direct faptul c trei milioane de ceteni ucraineni lucreaz n Rusia, remitenele acestora
fiind echivalentul a 12% din PIB al Ucrainei. Cu alte cuvinte, Ucraina abandoneaz nu numai
propriul trecut i destin cultural, ci i un model economic.

Legitimarea aciunii
Amestecul de simboluri la care face apelul preedintele rus este completat i de
raportarea la normele internaionale. Referendumul este invocat alturi de trecutul istoric pentru
a arta legitimitatea revendicrilor prezente ale Rusiei i pentru a sublinia c actul decis nu este
unul care contravine principiilor internaionale.
i n discurs, la fel ca n mai multe intervenii ale oficialilor de la Kremlin, Putin invoc
situaia in Kossovo. Campaniei brutale a autoritilor srbe mpotriva minoritii albaneze i este
substituit politica de deznaionalizare i de asimilare a Kievului, care urma s se agraveze
dup ce puterea din Ucraina a fost preluat de pretini interpui ai Occidentului, de rusofobi,
naionaliti i anti-semii, precum i de aderenii lui Bandera, aliatul lui Hitler (apel la
valorizarea de ctre unii dintre actorii politici de la Kiev a unuia dintre liderii naionalismului
ucrainean din perioada celui de Al Doilea Rzboi Mondial, acuzat de colaborare cu Germania
nazist).
Putin a mulumit de asemenea i Beijingului pentru poziia sa n timpul crizei, dei este
clar c poziia Chinei este mult mai circumspect dect pare la prima vedere (tocmai din cauza
raporturilor poteniale cu Taiwanul).
Nu in ultimul rand, a facut un apel la sprijinul Germaniei (ca tara care a beneficiat de
sustinere din partea URSS in momentul reunificarii), precum si la ipocrizia americanilor (care, ca
popor, sustin valorile libertatii, dar nu aplica acelasi principiu si in cazul locuitorilor rusi din
Crimeea).

Cateva concluzii
4

Aproape explicit, Putin creeaza o incertitudine: semnalele date in discurs anticipeaza sau
nu aciunile viitoare ale Kremlinului? Incertitudinea nu este o eroare, ci pare asumata.
n cea mai mare parte, simbolistica este una ce are drept referent spaiul intern, mai ales
n condiiile n care criza a produs cele mai mari manifestaii anti-Putin de la intrarea acestuia pe
scena politic.
Ambivalena maxim cu privire la Ucraina (nu dorim NATO la grani, respectm
legitimitatea ucrainenilor dezamgii de elitele politice vs. unitatea ruilor, bieloruilor i
ucrainenilor, alturi de referirile la situaia din Donek i Harkov) las s se neleag ns c
alipirea Crimeii la Federaia Rus nu este neaprat finalul crizei estice.