Sunteți pe pagina 1din 80

Cuprins

1. Studiu documentar privind epurarea apelor uzate.


1.1. Introducere
1.2. Schema fluxului tehnologic
1.3. Metode de epurare ale apelor uzate
1.4. Tipuri de statii de epurare ale apelor uzate

2. Determinarea debitelor caracteristice ale localitatii


3. Structura si dimensiunea obiectelor tehnologice ale statiei de epurare
3.1. Determinarea debitelor caracteristice si ai parametrilor principali ai instalatiei de sitare cu
grtar cilindric
3.1.1. Construcia i funcionarea instalatiei de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare
frontal
3.1.2. Determinarea debitelor caracteristice ale grtarului cilindric fix
3.1.3. Determinarea parametrilor dimensionali, cinematici, dinamici i energetici ai grtarului
cilindric fix
3.1.4. Determinarea debitelor caracteristice ale transportorului-compactor
3.1.5. Parametrii dimensionali, cinematici, dinamici i energetici ai transportorului-compactor
3.2. Determinarea debitelor caracteristice si a parametrilor principali ai deznisipatorului
3.2.1. Determinarea debitelor caracteristice de ap i nisip ale deznisipatoarelor
3.2.2. Determinarea parametrilor principali ai deznisipatoarelor longitudinale cu seciune
dreptunghiular i colectare mecanic/ hidraulic a nisipului
3.2.2.1. Construcia i funcionarea deznisipatoarelor longitudinale cu seciune
dreptunghiular
3.2.2.2. Determinarea parametrilor dimensionali i funcionali ai compartimentelor
deznisipatorului longitudinal cu seciune dreptunghiular
3.2.2.3. Determinarea parametrilor dimensionali i funcionali ai deversorului
proporional
3.2.2.4. Determinarea parametrilor principali ai jgheabului drenant pentru deshidratarea
nisipului de la deznisipatoarele longitudinale cu seciune dreptunghiular
3.3. Determinarea debitelor caracteristice si parametrilor principali ai separatorului de grasimi
3.3.1. Determinarea debitelor caracteristice ale separatorului de grsimi
3.3.2. Construcia i funcionarea separatoarelor de grsimi cu insuflare de aer la joas
presiune (0,5 0,7 atm.)
3.3.3. Determinarea parametrilor dimensionali i funcionali ai bazinelor separatorului de
grsimi
1

3.4. Determinarea debitelor caracteristice si a parametrilor principali ai decantorului primar


3.4.1. Determinarea debitelor, cantitilor specifice i volumelor caracteristice de ap i
nmol ale decantorului primar
3.4.2. Determinarea parametrilor principali ai decantorului primar radial cu colectare
mecanic a nmolului cu pod rulant de raclare
3.4.2.1. Construcia i funcionarea decantorului primar radial cu pod rulant de raclare
3.4.2.2. Determinarea parametrilor dimensionali i funcionali ai decantorului primar
radial
3.5. Determinarea debitelor caracteristice si a parametrilor principali ai bazinului de aerare cu
namol activ
3.5.1. Determinarea debitelor caracteristice ale bazinului de aerare cu namol activ
3.5.2. Determinarea parametrilor generali dimensionali si functionali ai bazinului cu namol
activat
3.5.3. Determinarea parametrilor specifici dimensionali si functionali ai bazinului cu namol
activat dotat cu sistem de aerare pneumatic
3.6. Determinarea debitelor caracteristice si parametrilor principali ai decantorului secundar
radial
3.6.1. Determinarea debitelor caracteristice de apa uzata ale decantorului radial
3.6.2. Determinarea parametrilor dimensionali si functionali ai decantorului secundar radial
3.6.3. Determinarea parametrilor dimensionali ai compartimentelor variantei alese de
decantor secundar radial

TEMA PROIECTULUI
Sa se stabileasca structura si sa se dimensioneze principalele obiectele
tehnologice ale statiei de epurare a unei localitati cu 35.000 de locuitori.
Localitatea are:
Fabrica de lapte si branzeturi: 11t/zi productie; personal: 140 de oameni: 15 birouri, 35
grupa I, 50 grupa a II-a, 40 grupa a VI-a A; 6 cladiri; volum maxim 21.000 m3.
Fabrici de incaltaminte: 200 perechi/zi productie; personal: 150 de oameni: 10 birouri, 60
grupa I, 40 grupa aII-a, 40 grupa a IV-a ; 10 cladiri; volum maxim 25.000 m3.
Crescatorie de taurine: 1200 de capete: 600 vaci cu lapte, 150 junici, 150 vitei, 150 tineret
bovin, 150 tineret bovin la ingrasat. Personal: 120 oameni: 10 la birouri, 50 grupa I, 60
grupa a II-a; 39 de cladiri. Volum maxim: 12.000 m3.
Combinat avicol: 55.000 de capete: 7500 gaini adulte rase usoare, 7500 tineret inlocuire rase
usoare, 10000 gaini adulte rase grele, 10000 tineret inlocuire rase grele, 20.000 pui de gaina.
Personal: 65 de oameni: 5 birouri, 20 grupa I, 40 grupa a II-a; 8 cladiri; volum maxim
11.000 m3.

1. Studiu documentar privind epurarea apelor uzate.


1.1. Introducere
Epurarea reprezinta un proces complex si/sau de neutralizare prin diferite mijloace a
substantelor poluante aflate in apele uzate sub forma de suspensii in star coloidala sau in stare
dizolvata in scopul reintroducerii acestora in circuitul hidrologic prin deversarea intr-un emisar fara
ca pentru aceasta sa se aduca prejudicii atat florei si faunei acvatice cat si omului.
In urma procesului de epurare rezulta:
apa epurata in diverse grade care se deverseaza in emisar sau poate fi verificata la irigatii sau
alte categorii.
substantele poluante extrase, care poarta denumirea generica de namol, care pot fi depozitate
sau prelucrate in vederea tratarii sau valorificarii.
In concluzie, procesul de epurare a apelor uzate consta in doua mari grupe de operatii succesive:
1. Retinerea si/sau neutralizarea substantelor din apele uzate, avand ca rezultat namolul;
2. Prelucarea namolului.
Pe parcusul procesului de epurare, procedeele si metodele de extragere a substantelor poluante sunt
de natura mecanica, biologica si chimica.
Alegerea unui anumit flux tehnologic de epurare este strans legata de natura substantelor poluante
care se gasesc in apa uzata cat si de gradul de epurare care se urmareste a fi atins determinat atat din
ratiuni ecologice cat si economice.

1.2.
Schema
fluxului
tehnologic

Fig. 1:
Retinerea si indepartarea corpurilor plutitoare si a suspensiilor
grosiere (bucati de lemn, plastic, textile,
pietre) se realizeaza in instalatii de sitare
(gratare) plasate la intrarea in statia de
epurare.
Gratarele rare sunt folosite in general
pentru a proteja functionarea gratarelor dese
retinand suspensiile de dimensiuni mai mari.
Gratarele dese permit o retinere mai buna a
impuritatilor.
Materialele retinute sunt evacuate ca atare sau sunt deshidratate si compactate si duse la groapa de
gunoi (depozitul de deseuri) sau incinerare.
Deznisiparea se face prin intermediul unui deznisipator ce serveste la separarea, extragerea
si deshidratarea materialelor nisipoase cu dimensiuni mai mari decat 0.2 - 0.25mm aflate in lichide,
care se depun usor pe radierul (fundul) bazinului. Nisipul nu trebuie s ajung n treptele avansate
ale staiei de epurare, pentru a nu aprea inconveniente cum ar fi:
- deteriorarea instalaiilor de pompare;
- dificulti n funcionarea decantoarelor;
- reducerea capacitii utile a rezervoarelor de fermentare a nmolurilor i stnjenirea circulaiei
nmolurilor.
Nisipul depus se colecteaz mecanic de pe fundul bazinelor i se gestioneaz ca deeu mpreun cu
cele rezultate din etapele anterioare, deoarece conine multe impuriti organice.
Din deznisipator, apa ajunge in decantoare.
Separatoarele de grsimi sau bazinele de flotare au ca scop ndeprtarea din apele uzate a
uleiurilor, grsimilor i, n general, a tuturor substanelor mai uoare dect apa, care se ridic la
suprafaa acesteia n zonele linitite i cu viteze orizontale mici ale apei. Separatoarele de grsimi
sunt amplasate dup deznisipatoare, dac reeaua de canalizare a fost construit n sistem unitar, i
dup grtare, cnd reeaua a fost construit n sistem divizor i din schem lipsete deznisipatorul.
Decantoarele sunt instalatii utilizate pentru separarea in timp, din apele uzate a substantelor
sedimentabile gravimetric aflate in suspensie care se depun pe radierul acestora si care poarta
denumirea generica de namol. Se pot adauga in apa
si diverse substante chimice cu rol de agent de
coagulare sau floculare, uneori se interpun si filtre.
Spumele si alte substante flotante adunate la suprafata
(grasimi, substante petroliere etc.) se retin si inlatura
(despumare) iar namolul depus pe fund se colecteaza
si inlatura din bazin (de exemplu cu lame racloare
sustinute de pod rulant ) si se trimite la metantancuri.
Namolurile au natura si aspecte diferite in functie de
locul de plasare a decantoarelor in schema tehnologica
a statiei de epurare. Se deosebesc urmatoarele
categorii de namoluri: namoluri primare rezultate in
decantoarele primare din treapta mecanica, namoluri
secundare rezultate in decantoarele secundare din treapta biologica si namoluri tertiare rezultate din
treapta tertiara ( epurare avansata) atunci cand statia de epurare este dotata cu o astfel de treapta.
5

Indiferent de treapta in care se gasesc, decantoarele sunt in general ultimul obiect de prelucrare a
apelor uzate din cadrul acesteia.

1.3. Metode de epurare ale apelor uzate


In procesul de epurare a apelor se utilieaza urmatoarele categorii de metode de epurare:
Metode mecanice
Metode chimice
Metode biologice
Metodele mecanice consta in:
- retinerea corpurilor si suspensiilor grosiere in apele uzate
- sedimentarea (decantarea) materialelor solide in suspensii
- flotarea impuritatilor cu densitate mai mica decat cea a apei sau care sunt aduse prin agregare
la aceasta situatie
- filtrarea si centrifugarea, metode folosite in general la prelucrarea namolului
- dezinfectia cu raze ultraviolete
Metodele chimice consta in:
- coagularea flocularea suspensiilor nedecantabile din apele uzate
- dezinfectarea chimica a apelor uzate prin clorinare, ozonizare, etc.
- oxidarea chimica a asubstantelor minerale sau greu biodegradabile din apele uzate
- tratamente cu schimb ionic
Metodele biologice consta in:
- epurarea biologica in conditii apropiate de cele naturale a apelor uzate (iazuri, lagune,
campuri de infiltrare etc.) si a namolurilor (bazine naturale de fermentare)
- epurarea biologica in conditii artificiale (in bazine de aerare cu namol activ in filtre
biologice, aerofiltre, biodiscuri, etc.) si a namolurilor (instalatii de fermentare anaeroba a
namolurilor).
Alegerea metodei sau procedeului de epurare se face luand in considerare compozitia si
caracteristicile apelor uzate precum si cerintele asupra calitatii efluentului care se evacueaza in
emisar (receptor). Astfel, apele uzate cu incarcare preponderent anorganica se trateaza de regula prin
metode fizico-chimice.
Apele uzate cu incarcatura preponderent organica se trateaza atat prin procedee fizico-chimice cat si
prin procedee biologice.
Gradele de epurare, practic realizabile in statiile de epurare variaza in jurul valorilor de 40 60
90% in functie de structura statiei si metodele utilizate.
Fig. 2. Valorile gradului de epurare care se pot obtine prin diferite metode
METODELE DE
EPURARE
Metode mecanice

GRADUL DE EPURARE [%]


Suspensiile
CBO5
40 - 50
25 - 40

Bacterii
25 - 75

Metode mecanobiologice:
- in conditii naturale
(irigatii, infiltratii,
iazuri si lagune)
- in conditii artificiale
Metode chimice:
- dezinfectie chimica
care urmeaza unei
epurari mecanice
- dezinfectie chimica
care urmeaza eni
epurari mecanobiologice

85 - 95

90 - 95

95 - 99

65 - 80

75 - 80

90 - 95

40 - 80

98 99.5

1.4. Tipuri de statii de epurare ale apelor uzate


Statiile de epurare sunt ansambluri de constructii si instalatii care au ca obiectiv indepartarea
din apele uzate a substantelor solide in suspensie (decantabile si nedecantabile) a substantelor
dizolvate, a microorganismelor si a substantelor toxice, in scopul aducerii calitatii apelor rezultate la
o valoare cat mai apropiata de cea initiala poluarii.
Statiile de epurare prelucreaza apele provenite de la poluatorii de apa de alimentare, menajeri si
sociali. Pe langa poluatorii menajeri si sociali, in sistemul centralizat de canalizare mai pot fi admise
ape provenite din precipitatii si ape provenite de la poluatori industriali.
In general, apa este adusa in statiile de epurare prin intermendiul sistemului centralizat de
canalizare al localitatii.

Elementele componente ale unei statii de epurare.


Dei difer prin dimensiuni i tehnologii folosite, cea mai mare parte a
staiilor de
epurare a apelor uzate menajere au o schem constructiv apropiat. Exist i
unele realizate pe vertical, tip turn, dar majoritatea sunt pe orizontal. Ocup
relativ mult teren, dar o parte din instalaii se pot realiza n subteran, cu spaii
verzi deasupra.

ncrcat cu materii biodegradabile, apa rezidual necesit un tratament


biologic, unde
bacteriile consum materia organic n prezena oxigenului introdus de
aeratoare. n
momentul n care apa uzat ntlnete o suprafa de contact, la interferena
dintre aceasta
i apa uzat se dezvolt bacterii i alte numeroase microorganisme. Acestea
dau natere
imediat la membrane sau pojghie (la filtrele biologice, la cmpurile de irigare i
filtrare etc.)
i la flocoane biologice (n bazinele cu nmol activ), care abund n organisme
unicelulare
sau complexe, constituind aa-numita biomas. Biomasa are mare putere de
transformare a
materiilor solide din apa uzat aflate sub diferite forme - suspensie, coloidale,
dizolvate.
Deoarece epurarea biologic este un fenomen de suprafa, realizarea
acesteia este n
funcie de suprafaa de contact. Suprafaa flocoanelor care se formeaz n
bazinele cu
nmol activ este evaluat la 1600 m/ m de volum de bazin de aerare. n cazul
filtrelor
8

biologice, mrimea peliculei poate atinge 40080.000 m/m (800-1100 m/m la


filtrele
imersate cu suport mobil, 200-80.000m/m la filtrele imersate cu suport fix i
150-700 la
filtrele umede). Formarea i meninerea flocoanelor i peliculelor biologice se
realizeaz prin
oxigenarea (aerarea) apei sau ventilaie n treptele biologice aerobe i fr
oxigenare n
treptele anoxice sau anaerobe.
Dac pentru apele menajere este suficient o singur treapt de epurare
biologic,
apele industriale, cu ncrcri de 3 pn la 7 ori mai mari, necesit dou sau
mai multe
trepte biologice. Acestea pot fi realizate prin utilizarea combinat a filtrelor
biologice, care
pot trata debite mari de ap fr a se comalta, producnd cantiti mici de
nmol (de pn la
10 ori mai reduse dect n tehnologia cu nmol activ).

Clasificarea statiilor de epurare


1. Statie de epurare cu o singura treapta (mecanica)
Schema bloc:

Acest tip de statie se adreseaza apelor cu continut redus de substante organice si chimice,
impuritatile preponderente fiind substantele minerale in suspensie. Aceste statii retin aproximativ
40 - 50% din suspensii, 25 40% din substanta uscata si aproximativ 10 20% din incarcatura
cu nutrienti (azot, fosfor).

2. Statie de epurare mecano-chimica (2 trepte)


Schema bloc:

10

n procesul de epurare al apelor reziduale sunt necesari urmtorii reactivi: sulfat feros; fosfat
de sodiu, amoniac sau ape amoniacale i lapte de var.
Sulfat feros: acesta se dizolv n dou bazine cptuite antiacid, bazine echipate cu dispozitive
de amestecare. Dozarea reactivului-concentraia 20% - se face cu ajutorul pompelor cu piston, n
bazinul de amestec.
Fosfat de sodiu: se dizolv n ap, n concentraie de 10%, n bazinele echipate cu dispozitive
de amestecare. Dozarea se face cu ajutorul pompelor dozatoare care introduc reactivul n treapta a IIa de epurare biologic.
Amoniac: se utilizeaz sub form de ap amoniacal 25%. Se stocheaz ntr-un rezervor cu o
capacitate de 10 m3 de unde se dozeaz cu pompele din treapta I-a i treapta a II-a de epurare
biologic.
Laptele de var: se utilizeaz n concentraie de 10% CaO, fiind adus i stocat n bazine cptuite
antiacid, echipate cu agitatoare, dozarea fcndu-se cu pompe la bazinul de amestec.
Aceste statii sunt mai complexe si sunt formate dintr-o treapta mecanica si una chimica si de obicei
acest tip de statii deservesc obiective industriale. Eficienta acestui tip de instalatie reduce cantitatea
de suspensii si coloizi pana la 80%.

3. Statie de epurare mecano-biologica


11

a) Statie de epurare care lucreaza in conditii apropiate de cele naturale

b) Statie de epurare care lucreaza in conditii artificiale

12

Statiile mecano-biologice au in componenta si instalatii chimice,(de coagulare-floculare) plasata


inaintea decantorului primar,si instalatie de dezinfectie plasata inante de deversarea efluentului in
receptor.
Statii de epurare AS - VARIOcomp DB
Statiile de epurare AS - VARIOcomp DB sunt proiectate pe baza ultimelor cunostinte in statiile
de epurare mecano-biologice si chimice. Propunerea pentru statia de epurare reflecta caile existente
de epurare respectiv, tehnologiile folosite si verificate recent. Statia de epurare va trata ape uzate
menajere, ce sunt colectate printr-un sistem de canalizare separat. La dimensionarea statiei de
epurare s-a luat in calcul posibilele infiltratii de apa freatica in reteaua de canalizare. Tehnologia
propusa pentru epurarea apelor uzate combina procesele biologice din epurarea apelor uzate, in
scopul atingerii celei mai ridicate eficienta de epurare in relatie cu costurile de constructie si a
cerintelor energetice.

Constructie:
13

Bazinele statiilor de epurare AS - VARIOcomp DB sunt realizate din beton armat, cu hidroizolatie,
in care se vor monta echipamentele tehnologice. Dimensiunile bazinelor, depind de marimea statiei
de epurare. Pentru fiecare statie de epurare se recomanda o cladire tehnologica, a carei dimensiuni va
depinde de nivelul de dotare a statiei de epurare, respectiv nivelul de dotare a cladirii. In cladire vor
fi amplasate echipamentul de pre-epurare, suflantele, unitatea chimica, tabloul de comanda si
control, etc.
Tehnologia de epurare a apelor uzate
Statia de epurare a apelor uzate este propusa pentru epurarea apelor uzate comunale sau
municipale, fara a contine ape uzate industriale sau agricole. Epurarea apelor uzate consta dintr-un
sistem cu doua trepte mecano-biologic, urmata de precipitarea chimica a fosforului. Epurarea
biologica se bazeaza pe activare de durata, denitrificare frontala, nitrificare si stabilizarea aeroba
finala a namolului. Pre-epurarea mecanica consta din sita automata cu transportor elicoidal. Treapta
biologica consta din doua bazine de denitrificare, doua bazine de nitrificare, doua decantoare
secundare si doua bazine de stocare si stabilizare a namolului. Reziduurile solide din statia de
epurare
sunt
generate de cosul de
retinere din statia de
pompare,
sita
cilindrica fina si
namolul in exces
din
bazinul
de
stocare a namolului.
Produsul final al
statiei de epurare
este
apa
conventional curata,
care va fi evacuata
intr-un emisar.

Descrierea tehnica a statiei de epurare


1. Statia de pompare
Statia de pompare este necesara pentru pomparea apelor uzate influente din reteaua de canalizare in
statia de epurare. Reteaua de canalizare este amplasat de obicei la cca. 2,5 m sub cota terenului.
Dupa statia de pompare, apa va curge mai departe pana la evacuarea in emisar.
Statia de pompare contine un cos de retinere din otel inoxidabil, destinat pentru retinerea reziduurilor
solide mai mairi de 20 - 25 mm (bucati de lemn, carpe, etc).
14

Cosul de retinere are rolul de protejare a pompelor submersibile, fiindca corpurile solide pot cauza
deteriorarea pompelor sau la distrugerea completa ale acestora. Materialul retinut formeaza
reziduurile solide din statia de pompare, care vor fi colectate si depozitate impreuna cu materialul
retinut de treapta de pre-epurare mecanica.
In statia de pompare vor fi montate 3 pompe submersibile, din care 2 vor functiona alternativ, a treia
pompa va fi de rezerva. Pompele sunt dimensionate la 50% din debitul maxim orar, in cazul in care
pompa functionala nu va face fata la debit, va porni si a doua pompa. In statia de pompare este
amplasat debitmetrul inductiv, care va masura cantitatea de apa influenta in statia de epurare.
Debitmetrul memoreaza debitul mediu orar, debitul mediu zilnic, si poate stoca date statistice pana la
90 de zile, necesare functionarea si controlul statiei de epurare.
2. Pre-epurarea mecanica
Pre-epurarea mecanica a apelor uzate se va realiza cu ajutorul sitei automate cu transportor
elicoidal, care va retine suspensiile mai mari de 3 mm din apa uzata. Materialul retinut este
considerat ca si deseuri periculoase din cauza concentratiei ridicate de material organic, pentru care
dispunerea reziduurilor se va face conform prescriptiilor de siguranta. Daca se defecteaza sita cu
transportor elicoidal, apa va curge prin canalul de ocolire, unde va fi amplasat un gratar cu curatare
manuala. Pornirea si oprirea sitei cu transportor elicoidal se va face automat, in functie de nivelul de
apa din canal. Evacuarea reziduurilor din sita se va face automat, cu ajutorul transportorului
elicoidal, prin cotul de evacuare intr-un container cu volumul de 125 l.
3. Bazinul de denitrificare - BDN
Bazinul de denitrificare este destinata reducerii azotului biologic din apa uzata. Azotul organic este
convertit in azotati si azotiti, dupa care in azot gazos, care se va degaja in atmosfera. Bazinul de
denitrificare are un rol important si in reducerea carbonului din apa uzata, care cauzeaza reducerea
concentratiei substratului biodegradabil. Aici este montat un agitator submersibil pentru asigurarea
unui amestec permanent al apei din bazin. Agitatorul este oprit pe timp de iarna, moment in care
cand se pornesc aeratoarele. Aerul la aeratoare va fi furnizat de aceeasi suflante ca si pentru bazinele
de nitrificare. Cantitatea de aer furnizata de suflante este distribuita egal intre bazinele de
denitrificare si bazinele de nitrificare pe perioada de iarna, cand temperatura apei este sub 12 C.
4. Bazinul de nitrificare - BN
Bazinul de nitrificare este destinata reducerii carbonului organic din apele uzate, care conduce la
reducerea valorilor pentru CBO5 si CCOCr. Bazinul are rolul si de transformare al azotului amoniacal
in azot si nitrati. Aeratoarele cu bule fine AS - ASE sunt distribuite uniform pe fundul bazinului,
pentru a asigurare o distributie corespunzatoare a aerului in bazin. Aerul va fi furnizat de catre 2
suflante in functiune, si una de rezerva, care va fi folosit pentru amestecarea si stabilizarea aeroba a
namolului in exces din bazinul de stocare. Fiecare tub de aerare poate fi manipulat seprat, fiecare tub
fiind dotat cu robinet de inchidere. Fiecare tub de aerare poate fi extras din bazin, fara a fi nevoie de
golirea bazinului sau oprirea intregului sistem. Scoaterea tuburilor de aerare se va face manual de
catre 2 persoane, fara a fi nevoie de un dispozitiv de ridicare.

15

Bazinul de nitrificare contine si o pompa submersibila de namol, pentru recircularea interna a apei,
din bazinul de nitrificare, in bazinul de denitrificare, pentru reducerea azotului si a poluarii organice
din apa uzata.
5. Decantorul secundar
Ambele decantoare secundare au forma dreptunghiulara, de tip Dortmund, si servesc pentru
separarea mixturii de namol activat de apa epurata. Lichidul cu namol activat curge prin structura de
degazeificare colectiva (amplasat in bazinul de nitrificare) in cilindrul de linistire din decantorul
secundar si ajunge la fundul decantorului. Sedimentarea se va produce in partea conica a
decantorului secundar. Apa epurata va curge in sistemul de colectare submersibil si prin colectorul de
evacuare la iesirea din statia de epurare. Ambele decantoare secundare sunt dotate cu pompe
submersibile pentru namolul in exces. Pompele sunt amplasate in partea conica a decantorului si are
rolul de a recircula amestecul de namol activat-apa intre decantorul secundar si treapta biologica a
statiei de epurare. Aceeasi pompa este folosita si pentru evacuarea namolului in exces in bazinul de
stocare si stabilizare a namolului. O alta componenta a statiei de epurare este instalatia de evacuare a
namolului plutitor de la suprafata decantorului. Acest dispozitiv este un colector submersibil, cu
drenarea periodica a namolului.
6. Bazinul de stocare a namolului
Bazinul de stocare a namolului este destinata stocarii, stabilizarii si ingrosarii namolului in exces.
Concentratia de substanta uscata din bazinul de stocare va fi de cca. 2%. Sistemul de aerare cu bule
fine AS - ASE are rolul de a amesteca si a mentine omogen namolul din bazin. Aeratoarele
furnizeaza si aerul necesar pentru stabilizarea aeroba a namolului. Bazinul este proiectat pentru un
timp de retentie de 35 de zile. Bazinul este prevazut si si cu o pompa submersibila, pentru evacuarea
apei din bazin, pentru cresterea concentratiei de substanta uscata. Rezultatul acestui proces este
namolul in exces stabilizat, care va fi evacuat periodic. Namolul evacuat va fi stocat, utilizat in
agricultura sau transportat pentru neutralizare.
Exemple de statii de epurare
Statia de Epurare din orasul Arad a fost construita n 1968 si a
cuprins doar treapta mecanica cu decantare primara. Statia a fost
moderinzata n 1984 cu treapta biologica, cuprinznd bazinele de
aerare cu namol activ, decantoarele secundare si statia de
pompare
a
namolului
de
recirculare.
n 1998-1999 o parte a "Liniei
apelor uzate" a fost reabilitata:
incluznd stavilarele de intrare,
masurarea debitului de intrare,
statia de pompare principala,
tratarea biologica, pompele
pentru namol n exces si
pompele de recirculare.

16

Statia de Epurare din orasul Oradea


Statia de epurare este amplasata pe malul drept al raului Crisul Repede. Statia de Epurare are rolul
de a prelua si epura apa uzata menajera si industriala din Municipiul Oradea si unele zone limitrofe.
Statia de Epurare este de tip mecano-biologic iar efluentul statiei este deversat in raul Crisul Repede.
Cuprinde urmatoarele :
1.
2.
3.
4.

bazin compensare debite


treapta mecanica
treapta biologica
iazuri biologice

1. Bazin compensare debite - are rolul de a uniformiza variatiile orare de debit si de preluare a unor
debite suplimentare in cazul ploilor abundente sau avarii in Statia de Epurare.
Bazinul cuprinde - camera de intrare ( intrare si iesire apa )

gratar plan cu curatire manuala, prevazut cu stavilare in amonte si aval.


camin de evacuare, prevazut cu deversor si vana de fund, apa, in caz de necesitate se
descarca direct in Crisul Repede

2. Treapta mecanica - are rolul de a epura mecanic apa uzata intrata in statie.
Se compune din:
a. Camera de intrare - preia apele uzate din canalizarea
tip clopot 260/165 si ovoid 70/110. Este prevazuta cu
doua stavilare unul pentru intrarea apei pe treapta
mecanica si unul pentru traseul de ocolire al statiei spre
iazurile biologice in caz de debite suplimentare sau avarii
in statia de epurare.
b. Gratare rare - au rolul de a retine materiile grosiere
din apa uzata intrata in statie. Sunt doua gratare plane,
inclinatie 60O, distanta intre bare 20 mm, cu curatare
mecanica. Deseurile colectate sunt depuse mecanizat cu
ajutorul a doua greble pe o banda transportoare de unde se descarca in containere ce sunt transportate
la halda municipala de deseuri a orasului.
c. Gratare dese - au rolul de a retine corpurile grosiere din apa uzata. Sunt patru gratare curbe,
distanta dintre bare de 16 mm, curatire mecanica. Deseurile colectate sunt depuse mecanizat cu
ajutorul a doua greble pe o banda transportoare de unde se descarca in containere ce sunt transportate
la halda municipala de deseuri a orasului.
d. Deznisipator - are rolul de a retine materiile minerale din apa uzata (nisip, pietris). Este compus
din sase compartimente in care are loc procesul de sedimentare, curatirea compartimentelor
efectuandu-se cu ajutorul a doua poduri prevazite cu sistem de pompare aer-lift.
17

Deseul rezultat este depus in doua bazine laterale betonate, unde are loc decantarea iar deseul este
transportat la halda municipala de deseuri a orasului.
e. Separator de grasimi - are rolul de a retine grasimile si uleiurile din apa uzata. Cuprinde trei
compartimente, unde apa este aerata pentru ajutarea separarii. Prin ridicarea nivelului de apa,
grasimile se dirijeaza manual intr-un jgheab care deverseaza intr-un bazin betonat de unde apa este
reintrodusa in flux iar grasimile sunt retinute in vederea eliminarii.Grasimile stocate constituie deseu
periculos si actualmente nu avem solutii de depozitare definitiva sau distrugere.
f. Decantoare primare - au rolul de a retine suspensiile fine din apa uzata. Fiecare din cele patru
decantoare este prevazut cu un pod radial ce racleaza namolul primar de pe radier. Namolul primar
rezultat este pompat in fermentatoare. Apa uzata epurata mecanic este pompata spre treapta
biologica.
g. Statie pompare namol primar - are rolul de a pompa namolul primar in fermentatoare. Statiile
( doua ) sunt dotate cu electropompe submersibile.
h. Statie pompare apa epurata mecanic - are rolul de a prelua apa uzata epurata mecanic si de a o
pompa spre treapta biologica de epurare.
Statia functioneaza in regim automatizat functie de variatia de debite.
3. Treapta biologica - are rolul de a epura biologic apa uzata.
Se compune din :
a. Bazin de aerare - doua bucati de 18000 mc fiecare, unde are loc
procesul de epurare biologica cu namol activ, sub aerare continua
cu bule fine.

b. Decantor secundar - are rolul de a separa apa epurata biologic


de namolul activ. Apa epurata biologic este deversata in raul Crisul
Repede iar namolul activ este recirculat in bazinele de aerare iar o
parte (exces) este evacuat spre fermentatoare.

c. Statie de pompare namol activ - are rolul de recirculare a namolului activ in bazinele de aerare si
de eliminare a excesului spre fermentatoare. Cele doua statii sunt dotate cu pompe submersibile de
recirculare si exces.
18

d. Ingrosator de namol - are rolul de a ingrosa namolul activ exces inainte de a fi introdus in
fermentatoare. Din ingrosatorul de namol namolul ingrosat este descarcat gravitational in statiile de
pompare namol primar in vederea introducerii in
fermentatoare.
e. Stabilizare namoluri - stabilizarea are loc in fermentatoare in urma unui proces anaerob.
Fermentatoarele (2 buc a 3000 mc fiecare si 6 buc a 4000 mc fiecare) sunt cuplate doua cate doua la
o camera de manevra prevazuta cu pompe, tocatoare, schimbatoare de caldura necesare recircularii
namolului si mentinerii unei temperaturi constante in masa de namol. In urma fermentarii se obtine
biogaz si namol fermentat care se descarca pe paturi de namol.
f. Paturile de namol au rolul de a deshidrata namolul prin drenarea
apei de namol si prin evaporare. Paturile sunt compartimentate,
fiecare compartiment este prevazut cu doua drenuri (conducte
azbociment acoperite cu diferite sorturi de pietris. Apa de namol
este condusa prin sistemul de drenuri la statia de pompare apa
epurata mecanic de unde este pompata spre bazinele de aerare.
Biogazul este colectat in trei bucati gazometre care au rolul de
inmagazinare biogaz si mentinerea unei presiuni de 220 mm col apa necesara alimentarii
arzatoarelor din centrala termica.
Centrala termica cuprinde 4 cazane de incalzire din care unul este pe combustibil lichid ( celelalte
sunt cu functionare pe biogaz ) si are rolul de a prepara agentul termic necesar inmcalzirii
namolurilor din fermentatoare si asigurarea incalzirii spatiilor de productie si asigurarea apei calde
pentru personal. Alimentarea cazanelor cu combustibil lichid se efectueaza dintr-un rezervor
subteran amplasat la o distanta de cca 15 m de centrala (capacitate 14 000 litri )
4. Iazuri biologice - au rolul de a epura biologic natural apa uzata descarcata in ele in urma ocolirii
treptelor mecanica si/sau biologica in cazul unor debite suplimentare sau avarii in Statia de Epurare.
Se intind pe o suprafata de cca 57 ha si au un volum util de cca 1 mil mc. Apa epurata partial in caz
de necesitate (lucrari sau atingere cote de atentie) este decarcata in raul Crisul Repede prin
intermediul a doua camine betonate prevazute cu vane de golire.
Statie de epurare Iasi

Staie de Tratare a Apelor Reziduale BonnDuisdorf

19

2. Determinarea debitelor caracteristice ale localitatii


Staiile de epurare a apelor uzate urbane au rolul de a purifica totalitatea apelor uzate ale unui
centru populat pn la un grad admisibil astfel nct s nu afecteze calitatea cursului de ap receptor
n care sunt deversate dup tratare. Apele uzate ale centrului populat sunt aduse la staia de epurare
prin intermediul sistemului centralizat de canalizare care are rolul de a colecta apele uzate de la toi
generatorii de ap uzat de pe raza centrului urban care, dup localizarea lor sunt consumatorii de
ap menajeri i sociali aflai n zona rezidenial a centrului populat, precum i unitile industriale i
agrozootehnice.
Debitul de ape uzate preluat din centrele urban i prelucrat de staiile de epurare urbane nu este
constant pe perioada unei zile, prezentnd fluctuaii n funcie de modul n care se consum apa de alimentare
n centrele urbane. De aceea se utilizeaz mai multe mrimi caracteristice care s defineasc ct mai bine
acest debit fluctuant i anume [8]:
- debitul zilnic mediu Qu zi med exprimat n unitatea caracteristic [m 3/zi], sau n unitatea S.I. [m 3/s] este
valoarea medie a debitelor zilnice de ap uzat produse n centrul urban pe parcursul unui an;
- debitul zilnic maxim Qu zi max [m3/zi, m3/s] este valoarea maxim a debitelor zilnice de ap uzat
produse n centrul urban pe parcursul unui an;
- debitul orar maxim de ape uzate Qu orar max [m3/h, m3/s] este valoarea maxim a debitelor orare de ap
uzat produse n centrul urban pe parcursul unei zile;
- debitul orar minim de ape uzate Q u orar min [m3/h, m3/s] este valoarea maxim a debitelor orare de ap
uzat produse n centrul urban pe parcursul unei zile;
Debitului de ap uzat a centrului urban se determin n funcie de consumul de ap potabil a
centrului urban, valorile caracteristice ale acestuia obinndu-se dup urmtorul algoritm succesiv: se
calculeaz valorile caracteristice ale necesarelor i cerinelor de ap de alimentare din zonele rezidenial,
industrial i agrozootehnic ale centrului urban, se calculeaz valorile caracteristice ale cerinei total de ap
de alimentare a centrului urban, apoi se calculeaz calculeaz valorile caracteristice ale debitului de ap uzat
a centrului urban.

Impartim localitatea in 3 zone: rezidentiala, industriala si agrozootehnica.


A) Zona rezidentiala
Consideram ca localitatea are 2 si 5 zone.
La 35.000 de locuitori: - zona 2 este formata din 10.500 de locuitori (30%)
- zona 5 este formata din 24.500 de locuitori (70%)
Necesarul de ap de alimentare pentru zona rezidenial a centrului populat se exprim prin
urmtoare mrimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de ap de alimentare Qzi med
[m3/zi], debitul necesarului zilnic maxim de ap de alimentare Qzi max [m3/zi] i debitul necesarului
orar maxim de ap de alimentare Qorar max [m3/h].
a) Q zi med

1
( N (i ) q j (i )) Qci [m3/zi], unde:
1000 i j

i indice referitor la necesarul de ap n funcie de zonele difereniate ale localitii dup gradul de
dotare al cldirilor cu instalaii de ap cald i rece: i=2
j indice referitor la categoria de necesar de ap i anume: ap pentru nevoi gospodreti, ap pentru
nevoi publice, ap pentru stropit spaiile verzi, ap pentru stropit strzi i splat piee; j are valori
ntre 1-4;
20

N(i) numrul de locuitori care locuiesc n zona i a localitii;


qj(i) [l/om.zi] debitul zilnic mediu specific din categoriile j ale necesarului de ap pentru locuitorii
din zona i a localitii, i anume: qg(i) - debitul zilnic mediu specific pentru nevoi gospodreti ale
populaiei (vezi tabelul 1.1); qp(i) - debitul zilnic mediu specific pentru nevoi publice (vezi tabelul
1.1); qsv(i) debitul zilnic mediu pentru stropit spaiile verzi care se poate aprecia global ca o ploaie
efectiv (25 l/m2) la dou sptmni i 10 m2 spaiu verde/om conducnd la o valoare q sv(i) = 17,9
l/om.zi, qsp(i) debitul zilnic mediu specific pentru stropit strzi i splat piee se poate calcula
analitic sau se poate aprecia global la 5% din debitul zilnic mediu specific pentru nevoi publice qp(i);
Tabel 1.1
Zone ale localitii difereniate n funcie de gradul de
dotare al cldirilor cu instalaii de ap rece i cald
Zone n care apa se distribuie prin cimele amplasate
n curi
Zone cu cldiri avnd instalaii interioare de ap
cald i canalizare, cu preparare centralizat a apei calde
(inclusiv cele cu cldiri racordate la termoficare)

qg(i)
qp(i)
[l/omzi] [l/omzi]

Kzi(i)

80

30

1,2/1,35

280

100

1,10/1,25

Qci [m3/zi] debitul necesarului de ap pentru combaterea incendiilor; se poate calcula analitic pe
baza prevederilor din STAS 1478-90 inndu-se seama de configuraia sistemelor pentru combaterea
incendiilor.
Q ci 86,4 n inc q he , in care :
ninc - numrul de incendii simultane din zona rezidenial.
ninc = 2 ( 1 pentru zona industriala, 1 pentru zona rezidentiala)
qhe [l/s] debitul unui hidrant exterior (vezi tabelul 1.3).
Tabel 1.3
Numrul locuitorilor din Numrul ninc de
localitate
incendii
simultane
25.001 50.000
2

Debitul qhe [l/s] al unui hidrant exterior


cldiri cu
1 4 etaje
20

Asadar Qci 86,4 1 20 1728 m3/zi

Q zi med

1
( N (i ) q j (i)) Qci
1000 i j

1
N (2) (q g (2) q p (2) q sv (2) q sp (2)) N (5) q g (5) q p (5) q sv (5) q sp (5) Qci
1000
1
N (2) (q g (2) 1,05q p (2) 17,9) N (5) q g (5) 1,05q p (5) 17,9 Qci

1000
1

10500 80 1,05 30 17,9 24500 280 1,05 100 17,9 1728 12960 [m3/zi]
1000

Q zi med
Q zi med
Q zi med

b)

Q zi max

1
( N (i ) q j (i ) K zi (i )) Qci , unde:
1000 i j

Kzicoeficientul de neuniformitate a debitului zilnic (vezi tabelul 1.1);

21

1
N (2) K zi (2) (q g (2) 1,05q p (2) 17,9) N (5) K zi (5) q g (5) 1,05q p (5) 17,9 Qci
1000
1

10500 1,2 80 1,05 30 17,9 24500 1,1 280 1,05 100 17,9 2160 1422
1000

Q zi max
Q zi max

[m3/zi]
c)

Q orar max

1 1
(
( N (i) q j (i ) K zi (i) K o (i )) Qci ) , unde:
24 1000 i j

Ko coeficientul de variaie orar care se adopt pentru fiecare din zonele difereniate ale localitii
dup gradul de dotare a cldirilor cu instalaii de ap cald i rece; cnd nu sunt alte valori
justificate, pot fi adoptate valorile din tabelul 1.2
Tabel 1.2
Numrul total de locuitori
ai centrului populat (N)
500
1000
1500
3000
7000
___3500_

Ko
2,8
2,2
2,0
1,75
1,5

Numrul total de locuitori


ai centrului populat (N)
15000
25000
50000
100000
200000

Ko
1,35
1,30
1,25
1,20
1,15

7000 loc ..........x 1,5


10500................... ..0,15
15000 8000........ .1,35

3500
x

x 0,065
8000 0,15

K 0 ( 2) 1,50 0,065 1,413

___ 15000 loc .........x 1,35


24500................... ..0,05
25000 10000........ 1,30

9500

9500
x

x 0,0475
10000 0.05
K 0 (5) 1,35 0,0475 1,304

Q orar max

1 1
N (2) K zi (2) K 0 (2) (q g (2) 1,05q p (2) 17,9) N (5) K zi (5) K 0 (5)
(
24 1000

q g (5) 1,05q p (5) 17,9 Qci


1
1
Q orar max
(
10500 1,2 1,413 80 1,05 30 17,9 24500 1,1 1,304 280 1,05 100 17,9
24 1000
1728 758,196 m3

/h

Cerina de ap de alimentare pentru zona rezidenial a centrului populat se exprim prin


urmtoare mrimi caracteristice: debitul cerinei zilnice medii de ap de alimentare Qs zi med [m3/zi],
22

debitul cerinei zilnice maxime de ap de alimentare Qs zi max [m3/zi] i debitul cerinei orare maxime
de ap de alimentare Qs orar max [m3/h].
a) Qs zi med K p K s Q zi med , unde:
Kp este un coeficient prin care se ine seama de pierderile de ap n aduciune i n reeaua de
distribuie i care poate lua valori ntre 1,08-1,10 n cazul sistemelor care se proiecteaz i urmeaz a
fi executate i valori ntre 1,10-1,25 n cazul sistemelor existente la care se fac extinderi sau crete
gradul de confort; Adopt Kp= 1,10 ( sistem de proiectat)
Ks este un coeficient prin care se ine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu
ap i canalizare (splarea aduciunilor, a reelei de distribuie i a reelei de canalizare; nevoi ale
staiilor de tratare i epurare, evacuarea zpezii, etc.), care are valorile 1,05-1,08 n cazul surselor
subterane sau de suprafa de ap care necesit tratare n vederea mbuntirii, valoarea
coeficientului. Adopt Ks= 1,05.
a) Qs zi med K p K s Q zi max 1,10 1,05 12957,75 14970 [m3/zi]
b) Qs zi max K p K s Q zi max 1,10 1,05 14216,595 16420 [m3/zi]
c) Qs orar max K p K s Q orar max 1,10 1,05 758,196 875,716 [m3/h]
Exprimarea valorilor caracteristice Q zi med , Q zi max i Q orar max ale debitului cerinei de ap de
alimentare pentru centre populate n [m3/s] se face pe baza urmtoarelor relaii de transformare:
Qs zi med [ m 3 / s ] 1,157 10 5 Qs zi med [ m 3 / zi ] 1,157 10 5 14970 0,173
Qs zi max [ m 3 / s ] 1,157 10 5 Qs zi max [ m 3 / zi ] 1,157 10 5 16420 0,19

Qs orar max [ m 3 / s ] 2,778 10 4 Qs orar max [ m 3 / h] 2,778 10 4 875,716 0,243

B) Zona industriala
Necesarul de ap de alimentare pentru zona industrial a centrului populat se exprim prin urmtoare
mrimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de ap de alimentare pentru zona industrial
QnI zi med [m3/zi], debitul necesarului zilnic maxim de ap de alimentare pentru zona industrial Q nI zi
3
max [m /zi] i debitul necesarului orar maxim de ap de alimentare pentru zona industrial Q nI orar max
[m3/h].
U gm n gm
24 3,6 Qinc , unde:
a) QnI zi med U tl ntl
1000
l
m
m
n
n
l indice referitor la numrul categoriilor de produse industriale fabricate;
Utl numrul de uniti din mrimea caracteristic a categoriei de produse industriale: tone, m 3,
buci, etc. (producie finit, materie prim sau dup caz producie intermediar) n perioada
considerat (n cazul de fa pe zi).
ntl [m3/unitate caracteristic a categoriei de produse industriale] necesarul de ap specific
corespunztor unitilor de capacitate a categoriei de produse industriale.
Pentru fabrica de lapte si branzeturi : ntl = 15 20 m3/t. Adopt ntl = 15m3/t.
I

inc

Pentru fabrica de incaltaminte : 32,4 m/1000 perechi.


mI indice referitor la numrul de ntreprinderi industriale care realizeaz categorii de produse;
m indice referitor la numrul de folosine;
Ugm numrul de uniti din mrimea caracteristic a folosinei: birouri, persoane, cldiri, schimburi,
vehicule, etc. n perioada considerat (n cazul de fa pe zi);
23

ngm [l/unitate sau combinaii de uniti caracteristice ale folosinei] necesarul specific de ap
corespunztor unitilor sau combinaiilor de uniti ale folosinei (vezi tabelul 1.7);
Tabel 1.7
Necesar specific
[l/omzi]

Destinaia cldiri

Total ap
Cldiri pentru birouri (pentru un
funcionar pe schimb)
ntreprinderi industriale (pentru un
muncitor pe schimb) cu procese tehnologice
din grupa
I
II
IV
VI a)

20

50
60
75
60

Grupele proceselor tehnologice sunt urmtoarele:


- grupa I: procese tehnologice care se desfoar n condiii de contact cu praful, dar fr
degajare de substane chimice, fr contact cu produse iritante asupra pielii (care produc murdrirea
minilor, care produc murdrirea minilor i corpului);
- grupa II: procese tehnologice care au loc n condiii de microclimat nefavorabil (cu
temperatur ridicat i radiaii calorice, cu temperatur sczut, cu folosirea unei cantiti mari de
ap);
- grupa IV: procese tehnologice care au loc n condiii de contact cu substane toxice (cu
aciune iritant asupra pielii prin contact direct, cu aciune toxic general, cu gaze i vapori care pot
produce intoxicaii acute);
- grupa VI: procese tehnologice care necesit un regim special pentru asigurarea calitii
produciei:
VI a) - legate de prelucrarea produselor alimentare;
VI b) - legate de producia medicamentelor, produselor biologice i materialelor
sanitare.
n indice referitor la numrul cldirilor din unitatea industrial atins de incendiu;
Qinc [l/s] debitul specific de ap pentru stingerea din exterior a incendiilor din cldiri, inndu-se
seama de volumul Vn [m3] al cldirii n atins de incendiu i gradul de rezisten la foc al cldirilor,
cu valori orientative indicate n tabelul 1.12.
Tabel 1.12
Gradul
de
Categori
rezisten a de
la foc al incendiu
cldiri
I II
D,E

Volumul cldiri (compartimentului de incendiu) Vn[m3]


5.001
20.001

...
20.000
500.00
Debitul de ap pentru un incendiu Qinc [l/s]
10
10

Astfel,
24

QnI zi med U tl ntl


l

mI

U gm n gm

1000

24 3,6 Qinc
ninc

32,4

15 20 35 50 50 60 40 60 10 20 60 50 40 60 40 75
11 15
200

1000
1000
1000

24 6 3,6 10 165 6,48 7,45 8,6 5184 5372 [m3/zi]

b) QnI zi max U tl ntl


l

mI

K zi U gm n gm

1000

165 6,48 1.15 18.457 5184 5374

c) QnI orar max


l

U tI ntI

24
mI m

24 3,6 Qinc =
ninc

[m /zi]
K o K zi U gm n gm
24 1000

3,6 Qinc =
ninc

171,48 3,22 7.45 3.22 8,6

6 3,6 10 7,145 0,99 2,153 216 = 225,298 [m3/h]


24
24
24

Practic, cerina de ap de alimentare pentru unitile industriale se determin prin considerarea


debitelor zilnice QnI [m3/zi] n cazul surselor de ap neamenajate, respectiv prin considerarea
debitelor lunare medii QnI [m3/lun] n cazul surselor de ap cu lucrri de regularizare a debitelor, cu
evidenierea variaiei acestora n timpul anului. n lipsa unor date concrete despre variaia acestor
debite n timpul anului, n continuare n lucrare se vor lua n considerare valorile caracteristice ale
debitului zilnic al necesarului de ap pentru alimentarea unitilor industriale.
Avnd n vedere c sistemele de alimentare cu recircularea apei se ntlnesc ndeosebi n
cazul sistemelor de rcire de la centralele de producere a energiei electrice, cazurile cel mai frecvent
ntlnite de alimentare cu ap a unitilor industriale sunt cele nu fac recircularea apei de alimentare.
n acest caz mrimile caracteristice ale cerinei de ap de alimentare pentru zona industrial a
centrului populat: debitul cerinei zilnice medii de ap de alimentare pentru zona industrial Q sI zi med
[m3/zi], debitul cerinei zilnice maxime de ap de alimentare pentru zona industrial, Q sI zi max [m3/zi]
i debitul cerinei orare maxime de ap de alimentare pentru zona industrial Q sI orar max [m3/h] se
determin cu urmtoarele relaii:
QsI _ zimed K sI K pI QnI _ zimed 1,1 1,05 5372 6204,117 m3/zi
QsI _ zi max K sI K pI QnI _ zi max 1,1 1,05 5374 6207 m3/zi
QsI _ orar max K sI K pI QnI _ orar max 1,1 1,05 225,298 260,22 m3/h
Transform in m3/s aplicand urmatoarele formule:
QsI _ zimed 1,157 10 5 6204,117 0,072

m3/s

QsI _ zi max 1,157 10 5 6207 0,072 m3/s


QsI _ orar max 2,778 10 4 260,22 0,072 m3/s

C) Zona agrozootehnica
Necesarul de ap de alimentare pentru zona agrozootehnic a centrului populat se exprim prin
urmtoare mrimi caracteristice: debitul necesarului zilnic mediu de ap de alimentare pentru zona
25

agrozootehnic QnZ zi med [m3/zi], debitul necesarului zilnic maxim de ap de alimentare pentru zona
agrozootehnic QnZ zi max [m3/zi] i debitul necesarului orar maxim de ap de alimentare pentru zona
agrozootehnic QnZ orar max [m3/h].
Relaiile de calcul al debitelor caracteristice ale necesarului de ap de alimentare din zona
agrozootehnic a centrelor populate pentru cazurile uzuale sunt urmtoarele:
QnZ zi med

K piZo q Zo N Zo

U gp n gp

24 3,6 Qinc
1000
1000
pZ p
rinc r
1,1 600 120 150 90 150 25 150 60 150 70

1000
1,1 7500 0,35 7500 0,26 10000 0,46 10000 0,46 20000 0,29
+
1000
a)

10 20 50 50 60 60 5 20 20 50 40 60

150,958 [m3/zi]
1000
1000
b)

Q nZ zi max

K ziZo K piZ o q Zo N Zo

1000


pZ

K zi U gp n gp
1000

24 3,6 Q inc =
rinc

1,1 1,1 (600 120 150 90 150 70) 1,1 1,1 (7500 0,35 7500 0,26 10000 0,46 10000 0,46 20000 0,29)

1000
1000

1,15(10 20 50 50 60 60) 1,15(5 20 20 50 40 60)

166,543[m3/zi]
1000
1000
c)

Q nZ orar max

K oZo K ziZo K piZo q Zo N Zo

24 1000

pZ

K o K zi U gp n gp
24 1000

3,6 Qinc =
rinc

1,1 1,1 2,3 108,75 1,1 1,1 2,3 19,575 1,15 2,8 6.3 1,15 2,8 3.5

16,195 [m3/zi]
=
24
24
24
24

Unde:
o indice referitor la categoriile de animale;
qZo [m3/1000animalezi] necesarul specific total de ap, care ia valori n funcie de categoria i de
animale i de tipul sistemului de evacuare a dejeciilor corespunztor fiecrei categorii i de animale
(vezi tabelul 1.15);

Tabel 1.15
Categorii de animale

Necesar de ap
specific
qZ o
3
[ m /1000animalezi]
26

- vaci cu lapte
- junici 18 27 luni
- viei 0 6 luni
Taurine
- tineret bovin 6 18 luni
- tineret bovin la ngrat 6 24
luni
- gini adulte rase uoare
- tineret nlocuire rase uoare
Pasari - gini adulte rase grele
- tineret nlocuire rase grele
- pui (broiler) de gin

Evacuarea dejeciilor
hidraulic mecanic
120
100
90
70
25
20
60
40
70

50

0,35
0,26
0,46
0,46
0,29

NZo numrul de animale din categoria o;


KpiZo coeficient care ine seama de acoperirea pierderilor admisibile de ap n incinta unitilor
zootehnice n funcie de categoria de animale (vezi tabelul 1.14);
Tabel 1.14
Coeficieni
Categorii de
animale
KpiZ
KziZ
KoZ
Gte
1,1
1,1
2
Rae i boboci
1
2
2
Celelalte categorii
1,1
1,1
2 2,5
KziZo coeficientul de neuniformitate a debitului zilnic care este n funcie de categoria o de animale
(vezi tabelul 1.14);
KoZo coeficientul de neuniformitate a debitului orar care este, de asemenea, n funcie de categoria
o de animale (vezi tabelul 1.14);
pZ indice referitor la numrul de uniti agrozootehnice din zona agrozootehnic ;
p indice referitor la numrul de folosine;
Valorile caracteristice ale debitului cerinei de ap de alimentare din zona agrozootehnic a centrului
populat se determin pe baza valorilor caracteristice ale necesarului de ap din zona agrozootehnic,
cu urmtoarele relaii:
QsZ _ zimed K sz K pz QnZ _ zimed 1,1 1,05 150,957 174,356 m/zi
QsZ _ zi max K sz K pz QnZ _ zi max 1,1 1,05 166.54 192,357 m/zi
QsZ _ orar max K sz K pz QnZ _ orar max 1,1 1,05 16,195 18,705 m/h
KsZ coeficient care ine seama de nevoile tehnologice ale sistemului de alimentare cu ap i
canalizare (pentru pregtirea soluiilor de reactivi, splarea componentelor staiei de tratare, splarea
colectoarelor de canalizare), care are valoarea 1,10;
KpZ coeficient care ine seama de acoperirea pierderilor n aduciune i reelele de distribuie, care
se stabilete prin calcule n funcie de soluiile tehnologice i care se poate considera maxim 1,05 n
lipsa datelor necesare;

27

Exprimarea debitelor caracteristice QsZ zi med [m3/zi], QsZ zi max [m3/zi] i QsZ orar max [m3/h] ale cerinei de
ap de alimentare pentru zona agrozootehnic n [m 3/s] se poate face prin transformare utiliznd
relaiile:
Qs zi med [m 3 / s ] 1,157 10 5 Qs zi med [m 3 / zi ] 1,157 10 5 174,355 2,017 10 3
Qs zi max [ m 3 / s ] 1,157 10 5 Qs zi max [ m 3 / zi ] 1,157 10 5 192,357 2,226 10 3

Qs orar max [ m 3 / s ] 2,778 10 4 Qs orar max [ m 3 / h] 2,778 10 4 18,705 5,196 10 3

Determinarea debitelor caracteristice ale cerinei totale de ap de alimentare a centrului populat


Valorilor caracteristice ale debitului cerinei totale de ap de alimentare a centrului populat, respectiv
debitul total zilnic mediu Qs tot zi med [m3/zi, m3/s], debitul total zilnic maxim Q s tot zi max [m3/zi, m3/s]
i debitul total orar maxim Qs tot orar max [m3/h, m3/s], se determin cu urmtoarele relaii:
Qs tot

zi med

Qs zi med QsI zi med QsZ zi med 14970 6204 174,356 21340

Qs tot

zi max

Qs zi max QsI zi max QsZ zi max 16420 6206 192,357 22820

Qs tot orar max Qs orar max QsI orar max QsZ orar max 876,559 260,219 18,705 1155,48

Transformam:
Qs tot zimed [ m 3 / s ] 1,157 10 5 Qs totzi med [ m 3 / zi ] 1,157 10 5 21340 0,247
Qs totzi max [m 3 / s ] 1,157 10 5 Qs totzi max [m 3 / zi ] 1,157 10 5 22820 0,264

Qs totorar max [m 3 / s ] 2,778 10 4 Qs totorar max [m 3 / h] 2,778 10 4 1155,48 0,321

Determinarea debitelor caracteristice de ape uzate evacuate din centrul populat


Valorile caracteristice ale debitului de ape uzate evacuate din centrul urban, respectiv debitul de ape
uzate zilnic mediu Qu zi med [m3/zi, m3/s], debitul de ape uzate zilnic maxim Qu zi max [m3/zi, m3/s],
debitul de ape uzate orar maxim Qu orar max [m3/h, m3/s] i debitul de ape uzate orar minim Qu orar min
[m3/h, m3/s] se stabilesc n funcie de valorile caracteristice similare ale cerinei totale de ap de
alimentare a centrului populat, cu urmtoarele relaii:
Qu zi med 0,8 Qs tot zi med 0,8 21344,67 17080 m3/zi
Qu zi max 0,8 Qs tot zi max 0,8 22819,42 18260 m3/zi
Quorar max 0,8 Qs tot orar max 0,8 1155,48 923,713 m3/h
Qu orar min

1
1
p Qu _ zi max
0,6 18255,48 266,227 m3/h
24
24

Unde:
p = coeficient adimensional n funcie de numrul de locuitori ai centrului populat. In acest caz,
p=0,6.
Transformam:
Qu zimed [ m 3 / s ] 1,157 10 5 Qu zi med [m 3 / zi ] 1,157 10 5 17080 0,198
Qu zi max [ m 3 / s ] 1,157 10 5 Qu zi max [ m 3 / zi ] 1,157 10 5 18260 0,211

Qu orar max [ m 3 / s ] 2,778 10 4 Qu orar max [ m 3 / zi ] 2,778 10 4 923,713 0,257

28

Qu orar min [m 3 / s ] 2,778 10 4 Qu orar min [m 3 / zi ] 2,778 10 4 266,227 0,074 ,

3.Structura si dimensiunea obiectelor tehnologice ale


statiei de epurare
Dimensionarea obiectelor tehnologice din treapta mecanica a statiei de
epurare.
3.1. Determinarea debitelor caracteristice si ai
parametrilor principali ai instalatiei de sitare cu grAtar
cilindric
La intrarea n treapta mecanic a staiilor de epurare a apelor uzate urbane sunt prevzute
echipamente pentru reinerea suspensiilor grosiere. Prin suspensii sau impuriti grosiere se neleg
frunze, gunoaie, materiale textile, materiale plastice, materiale metalice, hrtii, crengi, etc. acestea
fiind transportate de apele uzate plutind la suprafa sau n interiorul curentului. Suspensiile grosiere
reprezint cca. 3 5% din totalul suspensiilor transportate de apa uzat [2, 3].
Echipamentele actuale pentru reinerea suspensiilor grosiere, denumite i echipamente de
sitare, sunt agregate complexe care realizeaz reinerea, transportul, deshidratarea-compactarea i
evacuarea suspensiilor grosiere avnd procese de lucru mecanizate sau automatizate i asigurnd o
funcionare precis, sigur i igienic.
Avndu-se n vedere varietatea naturii, formei i dimensiunilor suspensiilor grosiere, n cele
mai multe cazuri, aceste echipamente au suprafeele active de reinere formate din reele de bare
paralele, denumite grtare, rezultnd orificii de trecere ale apei uzate sub form de fante. n anumite
cazuri, n care apa uzat are o ncrctur cu impuriti grosiere cu dimensiuni mai mici sau se
dorete o sitare mai accentuat a apei uzate suprafeele active pot fi sub forma unor site din
mpletitur de srm, estur textil sau tabl perforat, avnd orificii de trecere sub form de
ochiuri. Indiferent dac sunt grtare sau site, forma suprafeei lor active de reinere a impuritilor
poate fi plan sau curb, iar din punct de vedere cinematic, suprafaa activ de reinere poate fi fix
sau mobil.
n acest capitol vor fi prezentai algoritmii de calcul ai principalilor parametrii dimensionali,
cinematici, dinamici i energetici ai unor echipamente moderne reprezentative de sitare, folosite n
staiile de epurare actuale, i anume: echipament de sitare cu grtar plan cu raclor de curare pe
lanuri, echipament de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare frontal i echipament de sitare cu
grtar cilindric mobil i ncrcare frontal.

3.1.1. Construcia i funcionarea instalatiei de sitare cu grtar cilindric fix


i ncrcare frontal
Echipamentul de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare frontal [7] este compus din
urmtoarele subansambluri principale (figura 2.10): grtarul cilindric cu mecanism de curare cu
29

grebl rotativ (poziia I), transportorul-compactor (poziia II), instalaia de splare a reinerilor
(poziia III) i instalaia de automatizare.
Grtarul cilindric este format din urmtoarele pri componente:
- cadrul 1 care este compus din dou rame cilindrice, una deschis, n partea anterioar, i una
opac n partea posterioar, legate ntre ele prin mai multe traverse care se constituie ca suporturi
de fixare pentru barele grtarului;

Fig. 2.10 Echipament de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare frontal [7]

- grtarul propriu-zis 2 care este format din rame cilindrice cu seciune dreptunghiular
(detaliul din figura 2.11) dispuse paralel n lungul axei cadrului, astfel nct s se asigure
distanele impuse dintre bare, (la varianta constructiv din figura 2.10 n zona superioar a
grtarului cilindric barele sunt ntrerupte);

Fig. 2.11 Dispunerea i profilul barelor grtarului fix [7]

30

- sistemul de curare a grtarului format din grebla 3, acionat prin intermediul braului 4 de la
arborele melcului transportorului-compactor i curitorul 5 care are rolul de a degaja grebla de
impuritile transportate i de a ale dirija n gura de alimentare a transportorului-compactor.
Transportorul-compactor (figura 2.10) are o construcie similar cu cel de la echipamentul
de sitare cu grtar plan i grebl de curare pe lanuri, fiind compus din urmtoarele subansambluri:
- gura de alimentare 6 n care sunt deversate impuritile reinute de ctre grtar, care este
plasat n interiorul grtarului cilindric;
- jgheabul cilindric nchis 7 care se gsete n continuarea gurii de alimentare;
- melcul 8, care are pasul constant n zona gurii de alimentare i n partea anterioar a
jgheabului cilindric, dup care pasul melcului devine variabil, micorndu-se n sensul de
naintare a materialului transportat, avnd ca efect presarea materialului, realizndu-se astfel
deshidratarea i compactarea acestuia; n zona de variaie a pasului melcului, n jgheabul
cilindric sunt prevzute orificii de evacuarea a apei, care este colectat n mantaua 9 i dirijat
prin conducta 10 n canalul n care este montat grtarul cilindric;
- gura de evacuare 11 prin care materialul deshidratat i compactat este deversat n pubela 12
(pentru creterea igienei, ntre gura de evacuare a transportorului-compactor i gura pubelei,
poate fi prevzut o protecie cu folie 13);
- motorul electric 14 i transmisia 15 care acioneaz arborele melcului transportoruluicompactor i, prin intermediul acestuia, grebla sistemului de curare a grtarului.
Instalaia de splare a reinerilor, poziionat n zona gurii de alimentare a transportoruluicompactor, este format din conductele 16 de transport a apei sub presiune, prevzute cu duze care
realizeaz jeturi dirijate de splare.
Funcionarea echipamentului de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare frontal este
urmtoarea: apa uzat intr n interiorul grtarului cilindric pe direcie axial, prin rama cilindric
anterioar a acestuia i iese pe direcie radial prin zona submers a suprafeei cilindrice a grtarului,
impuritile grosiere din apa uzat fiind reinute pe suprafaa activ interioar a grtarului cilindric.
De aici, acestea sunt raclate de grebla rotativ a sistemului de curare, care le antreneaz ctre
partea superioar a grtarului cilindric de unde sunt deversate n gura de alimentare a
transportorului-compactor prin intermediul curitorului greblei. n zona gurii de alimentare a
transportorului-compactor reinerile sunt splate energic cu jeturi dirijate de ap sub presiune, pentru
ndeprtarea fecalelor i substanelor organice solubile, dup care, n interiorul transportoruluicompactor, sunt transportate, deshidratate i compactate, i apoi evacuate n pubele, containere sau
instalaii de transport.
Funcionarea acestui echipament este comandat de instalaia sa de automatizare astfel: dac
diferena dintre nivelele apei, din amontele, respectiv avalul grtarului, n canalul n care acesta este
montat, are valori superioare unei valori de referin, nseamn c suprafaa activ a grtarului este
mbcsit cu reineri i este comandat punerea n funciune a greblei de curare i a transportoruluicompactor; dac diferena dintre nivelele apei din amontele, respectiv din avalul grtarului are valori
inferioare valorii de referin, nseamn c suprafaa activ a grtarului cilindric este curat,
instalaia de automatizare comandnd oprirea mecanismul de curare cu grebl i a transportorulcompactor.
Pentru instalare, echipamentele de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare frontal necesit
canale (uzual, cu seciune dreptunghiular), cu radierul orizontal sau cu pant de 1%, n care sunt
plasate pe direcia longitudinal a canalului, cu o nclinare a axei grtarului i transportorului
compactor cu un unghi de 30 35 fa de orizontal.
31

3.1.2. Determinarea debitelor caracteristice ale grtarului cilindric fix


Debitul de calcul (dimensionare) Qc [m3/h] de ap uzat prelucrat de grtar sau sit se stabilete n
funcie de procedeul de canalizare utilizat pentru aducerea apei uzate n staia de epurare, astfel:
Pentru procedeul de canalizare unitar i mixt:
Qc z Qu orar max 2 923,713 1847,426 m3/h

(2.1)

n care: Qu orar max [m3/h] - debitul orar maxim de ap uzat al localitii deservite de staia de
epurare;
z - coeficient care ine seama de neuniformitatea debitului apelor de canalizare
introduse n staie, cu valori ntre 2 - 4 (vezi paragraful 1.2 sau STAS 1846-90), n condiii
normale z avnd valoarea 2;
Debitul de verificare Qv [m3/h] de ap uzat prelucrat de grtar sau sit, indiferent de
procedeul de canalizare utilizat pentru aducerea apei uzate n staie, se stabilete cu relaia:
Q v Q u orar min
(2.3)
n care: Qu orar min [m3/h] - debitul orar minim de ap uzat al localitii deservite de staia de
epurare.
Qv 266,227 m3/h
Cantitatea specific a [l/om an] de reineri pe suprafaa activ a grtarului sau sitei
variaz n funcie de distana e [mm] dintre barele grtarului. Pe baza datelor experimentale din
lucrarea [5], a fost stabilit prin regresie o relaie orientativ de calcul a cantitii specifice a i
anume:
a 1,1351289

318,61665
e1,5

(2.4)
n care: e [mm] distana dintre barele grtarului.
e = 10 mm
a 1,1351289

318,61665
11,211 l/om an
101,5

Debitul volumic zilnic Qvr zi [m3/zi] de impuriti reinute de ctre grtar sau sit, cu
umiditatea de 80%, se stabilete cu relaia:
a Ni k
Qvr zi
(2.5)
1000 365
n care: Ni numrul de locuitori ai localitii deservite de staia de epurare;
k coeficient de variaie zilnic a debitului de substane reinute pe grtare sau site,
care ia valori ntre 2 5.
32

Qvr zi =

11,211 35000 3
5,375 m3/zi
1000 365

Debitul masic zilnic Qmr zi [kg/zi] de impuriti reinute de ctre grtar sau sit, cu umiditatea
de 80%, este dat de relaia:
Q mr zi r Q vr zi

(2.6)

n care: r [kg/m3] densitatea reinerilor cu umiditate de 80%, care ia valori ntre 750-950
kg/m3.
Aleg r = 800 kg/m3
Qmr zi 800 5,375 4300

kg/zi

Masa zilnic mru zi [kg/zi] de substan uscat din reineri, cu umiditatea 0, se stabilete cu
relaia:
mru zi

100 w
Qmr zi
100

(2.7)

n care: w [%] umiditatea reinerilor, care se consider c are valoarea 80%.


mru zi

100 80
4300 860 kg/zi
100

Volumul zilnic V ru zi [m3/zi] de substan uscat din reineri, cu umiditate 0, se stabilete cu


relaia:
Vru zi

m ru zi

(2.8)

ru

n care: ru [kg/m3] densitatea substanei uscate din reineri, cu umiditate 0, cu valori de


1600-2000 kg/m3.
Adopt ru = 1800 kg/m3
Vru zi

860
0,478 m3/zi
1800

3.1.3. Determinarea parametrilor dimensionali, cinematici, dinamici i


energetici ai grtarului cilindric fix
Distana e [mm] dintre barele grtarului este un parametru dimensional care se alege n
funcie de dimensiunile impuritilor care se doresc a fi reinute din apa uzat. La aceast categorie
de echipamente, distana dintre barele grtarului poate lua valori ntre 1 10 mm, n practic [7]
existnd modele de grtare cu distana dintre bare de 6 mm sau de 10 mm.
Adopt e = 10 mm
Dimensiunile profilului barelor, grosimea s i limea l sunt parametri care se aleg att din
raiuni constructive ct i de rezisten a construciei. n mod uzual la construcia grtarelor
33

cilindrice fixe se folosesc bare cu seciune dreptunghiular (vezi figura 2.11) avnd grosimea s
[mm] ntre 4 8 mm i limea l [mm] cu valoarea uzual 5s.
Adopt s = 10 mm
Raportul t dintre suprafaa de trecere a apei prin grtar i suprafaa total a grtarului se
poate stabili innd seama c grtarul cilindric este format dintr-un numr n de bare cilindrice
dispuse paralel n lungul axei sale care formeaz n 1 fante ntre ele. Dac numrul de bare din care
este format grtarul este mare, se poate aprecia c n n 1, raportul t putndu-se stabili cu bun
aproximaie prin urmtoarea relaie:
t

10
1
e

0,5
e s 10 10 2

(2.88)

Raportul s dintre suprafaa frontal a barelor grtarului (care se opun trecerii apei) i
suprafaa total a grtarului se poate stabili din aceleai considerente cu urmtoarea relaie:
s

10
1
s

0,5
e s 10 10 2

(2.89)
Diametrul grtarului Dgt [mm] este un parametru dimensional (figura 2.12) care se stabilete
n funcie de debitul de calcul Q c [m3/h] de ap uzat care trece prin grtar i de distana e [mm]
dintre barele grtarului. Pe baza nomogramelor prezentate n documentaia de nsoire a modelelor
de echipamente de sitare cu grtar cilindric fix i ncrcare frontal [7] s-au stabilit prin regresie
expresii ale diametrului grtarului n funcie de debitul de ap uzat i de distana dintre barele
grtarului, astfel:
pentru e = 10 mm:
Dgt = 126,43973+29,018932
Dgt = 126,43973+29,018932

(2.90)

Qc

1847

= 1374

In urma determinarii valorii diametrului Dgt al grtarului prin relaia 2.90, s-a ales din irul
tipodimensional de diametre n care se fabric grtarele fixe pentru echipamentele de sitare
prezentate [7], i anume: 600 mm, 780 mm, 1000 mm, 1200 mm, 1400 mm, 1600 mm, 1800 mm,
2000 mm, 2200 mm, 2400 mm, 2700 mm i 3000 mm, valoarea lui D gt imediat superioar celei
calculate.
Initial s-a ales Dgt = 1400 dar s-a observat ca conditia ca r (30..35) nu este indeplinita.
La alegerea Dg = 1000 mm din sirul tipodimensional conditia r (30..35) este respectata.
n acest caz, staia de epurare va fi dotat cu un singur echipament activ de sitare, la care
diametrul Dgt al grtarului are valoarea corespunztoare preluat din irul tipodimensional de
diametre i un echipament de sitare identic de rezerv. n algoritmul de calcul se vor introduce
debitele de calcul Qc*, Qv* , Qvr*zi , Qmr*zi , mru*zi , Vru*zi care au valori egale cu debitele caracteristice
Qc ,Qv , Qvr zi , Qmr zi , mru zi , Vru zi , determinate anterior.
Limea B [mm] a canalului (din beton) n care se monteaz grtarul fix cu ncrcare frontal
(figura 2.13) se determin cu relaia:
34

B = Dg + 2(l+b)

(2.92)

n care: b [mm] spaiul de siguran dintre suprafaa exterioar a grtarului cilindric i peretele
lateral al canalului, care poate lua valori ntre 50 100 mm (vezi figura 2.12); pentru ca n
timpul funcionrii prin spaiile de siguran s nu treac impuriti grosiere sau s nu apar
aglomerri de impuriti grosiere, n zona acestora se vor prevedea deflectoare fixate pe pereii
laterali ai canalului pentru dirijarea impuritilor n interiorul grtarului.
Aleg b = 100 mm
B = 1000 + 2*(50 + 100) = 1300 mm
nlimea hc [mm] a curentului de ap uzat din canal corespunztoare debitului de calcul
(figura 2.12), se determin cu relaia:
Q*
hc 277,78 c
(2.93)
B vc
n care: vc [m/s] viteza medie a curentului de ap din canalul n care este montat grtarul cilindric
fix, n amonte de acesta, cu valori recomandate ntre 0,7 0,9 m/s [5].
Aleg vc = 0,8 m/s
hc 277,78

1847
493,44 mm
1300 0,8

Dg

H
hc
b

Fig. 2.12 Schema de poziionare a grtarului cilindric n canal (vedere frontal)


nlimea H [mm] a canalului n care se gsete grtarul cilindric (figura 2.13), se determin
cu relaia:
H hc 500 493,44 500 993,44 mm

(2.94)

Unghiului [] de nclinare a grtarului fa de orizontal se stabilete pe baza respectrii


simultane a urmtoarelor condiii (figura 2.13):
- atunci cnd prin grtarul cilindric trece debitul Qc* [m3/zi] de ap uzat, suprafaa liber a
apei n canalul n care se gsete acesta, aflat la nlimea hc [mm] fa de radier, trebuie s treac
prin captul posterior al suprafeei active a grtarului;
- suprafaa apei din canal, aflat la nlimea hc corespunztoare debitului de calcul Qc* s
intersecteze suprafaa circular frontal a grtarului sub centrul acestuia;
35

- la ieirea apei printre barele grtarului, s nu se depeasc viteza limita admisibil v s [m/s]
de trecere care are valori ntre 1 - 1,3 m/s [5].

Dg

Lg

larc

Hs

hc

Fig. 2.13 Schema de poziionare a grtarelor cilindrice cu ncrcare frontal

Din punct de vedere matematic, din prima condiie rezult:


Lg

hc
sin

(2.95)

Din a doua condiie rezult:


Hs

D
hc
g
cos
2

(2.96)

Din a treia condiie rezult:


A tg

Q*c

Q*vr zi

(2.97)

24
3600 v s

n care: Atg suprafaa de trecere a apei prin grtarul cilindric;


Qc* debitul de calcul de ap uzat care trece prin grtar;
Qvr*zi debitul volumic zilnic de reineri pe grtar;
vs viteza limit admisibil de trecere a apei printre barele grtarului.
A tg t

l arc L g

(2.98)

n care: t raportul dintre suprafaa de trecere a apei i suprafaa total;


larc lungimea arcului de pe suprafaa frontal a grtarului aflat sub ap;
Lg lungimea grtarului.

36

l arc

Lg

Fig. 2.14 Aria suprafeei de trecere a apei prin grtarul cilindric


Lungimea larc a arcului de pe suprafaa frontal a grtarului aflat sub ap se determin cu
relaia (figura 2.14):
l arc

Dg
2

(2.99)

n care: Dg diametrul grtarului;


( - 2) unghiul la centru al arcului cu lungimea larc.
Unghiul se poate determina cu relaia:

Dg

Hs

arcsin 2
Dg

(2.100)

Din egalitatea relaiilor 2.94 cu 2.95, prin exprimarea Ls, larc i n funcie de hc, Dg i cu
relaiile 2.92, 2.93, 2.96 i 2.97, si prin prelucrare se obine urmtoarea ecuaie n .

2h c

arcsin 1

2
D g cos

sin

555,56

Q
*
c

Q*vr zi

24
t Dg h c vs

(2.101)
Valoarea obinut pentru unghiul exprimat n [] trebuie s fie ntre 30 35.
Prin prelucrarea ecuatiei in , se obtine urmatorul rezultat:
= 0,579 rad = 33,175
Lungimea Lg [mm] se stabilete dup ce a fost determinat o valoare corespunztoare a
unghiului de nclinare a grtarului fa de orizontal cu urmtoarea relaie:
Lg

hc
493,44

901,751 mm
sin
sin

(2.102)

Numrul nb de bare ale grtarului cilindric se poate determina cu urmtoarea relaie:


nb

L g s rf e

(2.103)

se

37

n care: srf [mm] grosimea ramei frontale a grtarului cu valori de (23)s.


Impun srf = 30 mm

nb =

901,751 30 10
43,089 43 bare
10 10

43 =

901,751 s rf 10
s rf 31,751 mm
10 10

Turaia n [rot/min] a greblei de curare a grtarului se impune att din raiuni constructive
ale grtarului ct i corespunztor unei funcionri normale a transportoarelor-compactoare cu care
variantele de grtare frontale sunt dotate. Limitele de variaie ale turaiei n pot fi 3 15 rot/min.
Adopt n=10 rpm.
Timpul tg [s] n care grebla de curare realizeaz o rotaie se determin cu relaia:
tg

60
20 secunde
tur

3.1.4. Debitele caracteristice ale transportorului-compactor


Debitul volumic Qv alim [m3/s] de alimentare a transportorului-compactor este debitul volumic
zilnic Qvr*zi [m3/zi] de materiale reinute cu umiditate 80%, preluat de la mecanismul de curare a
grtarului sau sitei. Din cauza modificrii unitii de msur a debitului se utilizeaz o relaie de
transformare, i anume:
Qv a lim 1,157 10 5 Qvr* zi 1,157 10 5 5,375 6,219 10 5 m3/s
Debitul masic Qm alim [kg/s] de alimentare a transportorului-compactor cu materiale reinute
pe grtare sau site cu umiditatea de 80% se determin cu relaia:
Qm a lim r Qv a lim

n care: r [kg/m3] densitatea reinerilor cu umiditate de 80% care are valori ntre 750 950
kg/m3. Adopt densitatea retinerilor r =800 kg/m3
Qm a lim 800 6,219 10 5 0,05 4975,2 10 5 kg/s

Debitele de alimentare volumic Qv alim [m3/s] i masic Qm alim [kg/s] de materiale reinute cu
umiditatea de 80% se constituie ca mrimi de intrare n procesul de lucru al transportorului compactor.
Masa specific mssur [kg/s] de substan uscat (cu umiditate 0) a reinerilor se calculeaz cu
relaia:
m ssur Qm a lim

100 w1
100 80
4975,2 10 5
9,95 10 3
100
100

kg/s

n care: w1 [%] umiditatea reinerilor care sunt introduse n transportorul-compactor, cu


valoarea uzual de 80%.
38

n timpul procesului de lucru al transportorului-compactor se impune ca materialul s fie


deshidratat pn la o valoare a coninutului de substan uscat de cca. 40% (deci avnd o umiditate
de 60%). Avnd n vedere c n timpul procesului de deshidratare, cantitatea de substan uscat se
pstreaz, se poate scrie expresia debitului masic Qmdc [kg/s] de material deshidratat i compactat:
Qmdc

100
100
m ssur
9,95 10 3 0,025
100 w2
100 60

(2.37)

n care: w2 [%] umiditatea reinerilor n stare deshidratat i compactat, cu valoarea uzual


de 60%.
Debitul volumic Qvdc [m3/s] de material deshidratat i compactat se determin cu relaia:
Qvdc

mssur Qmdc mssur

sur
ap

(2.38)

n care: sur densitatea reinerilor n stare uscat care are o valoare de 1600 2000 kg/m3;
adopt : sur =1800 kg/m3
ap densitatea apei care are valoare de 1000 kg/m3.
Qvdc

9,95 10 3 0,025 9,95 10 3

2,045 10 5
1800
1000

m3/s

Debitele volumic Qvdc [m3/s] i masic Qmdc [kg/s] de materiale compactate cu umiditate de
60% se constituie ca debite de evacuare ale transportorului-compactor, deci sunt mrimi de ieire din
procesul de lucru al acestuia.

Coeficientul de variaie a volumului n timpul procesului de compactare se calculeaz cu relaia:

Qv a lim
Qvdc

6,219 10 5
2,045 10 5

3,041

Debitele volumic Qv ap [m3/s] i masic Qm


deshidratare se poate calcula cu relaiile:

ap

(2.39)
[kg/s] de ap obinut prin compactare-

Qv ap Qv a lim Qvdc 6,219 10 5 ,045 10 5 4,174 10 5 m3/s

Qm ap Qm a lim Qmdc 4975,2 10 5 0,025 0,025 kg/s

(2.40)
(2.41)

3.1.5. Parametrii dimensionali, cinematici, dinamici i energetici ai


transportorului-compactor
39

Diametrul melcului D [mm] (care se consider practic egal cu diametrul jgheabului) este un
parametru care se impune din punct de vedere constructiv (figura de mai jos), avnd valori uzuale
ntre 200 - 400 mm.
Se menioneaz faptul c diametrele melcului i jgheabului au valoare constant n toate
zonele transportorului compactor (de alimentare, transport, compactare i evacuare).
Adopt D = 300mm
Lungimea activ L [mm] a transportorului-compactor (figura de mai jos) este, de asemenea,
un parametru care se impune din punct de vedere constructiv avnd valori uzuale ntre 3500 - 6000
mm [6]. Lungimile zonelor caracteristice se aleg astfel: lungimea zonei de alimentare LA [mm] se
impune n corelaie cu dimensiunile i poziia mecanismului de evacuare a reinerilor care echipeaz
grtarul sau sita din agregat; lungimea zonei de alimentare i zonei de transport considerate
mpreun LA + LT [mm] reprezint 60 70% din lungimea total L a transportorului-compactor;
lungimea zonei de compactare LC [mm] reprezint 2530% din lungimea total a transportorului,
iar lungimea zonei de evacuare LE [mm] poate fi considerat egal cu diametrul D al melcului (din
motive de continuitate a seciunii).
La transportoarele-compactoare cu lungimi mari (peste 4000 mm), melcul poate fi format
din 2 tronsoane susinute ntr-un lagr intermediar fixat de partea superioar a jgheabului.
Adopt L = 3500 mm
DE
NA RE
ZO CUA
A
V
E
DE RE
NA T A
Z O PAC
M
CO
n
pC

DE T
NA OR
ZO NSP
A
TR

LE

DE E
NA AR
ZO ENT
IM
L
A

LC

hg
pT
LT
D

LA

Schema de principiu a transportorului-compactor

3.2.
Determinarea
debitelor
caracteristice
parametrilor principali ai deznisipatorului

si

Sedimentarea este procesul de separare a particulelor solide, minerale sau organice, aflate n
suspensie n apa uzat, prin depunere gravimetric. Sedimentarea particulelor solide are loc pe cale
40

natural sau dup tratamente de coagulare floculare sau precipitare care fac posibil depunerea
gravimetric.
n staiile de epurare a apelor uzate urbane se ntlnesc dou categorii principale de
echipamente pentru separarea impuritilor prin sedimentare, i anume: deznisipatoarele i
decantoarele.
Deznisipatoarele sunt instalaii utilizate pentru separarea din apele uzate a particulelor
minerale cu dimensiuni mai mari de 0,2 0,25 mm, care n timpul procesului de lucru se depun pe
radierul echipamentului, i care poart denumirea generic de nisip (trebuie menionat faptul c
nisipul rezultat n deznisipatoarele staiilor de epurare a apelor uzate menajere conine pe lng
particule minerale i mici cantiti de substane organice care i confer acestuia un ridicat grad de
nocivitate) [3, 7]. Deznisipatoarele fac parte din treapta mecanic a staiilor de epurare a apelor uzate
fiind amplasate n mod curent dup echipamentele de sitare i naintea separatoarelor de grsimi, sau
dac acestea nu sunt utilizate, a decantoarelor primare.
Deznisipatoarele cele mai frecvent utilizate n staiile de epurare actuale se clasific dup mai
multe criterii, i anume:
- dup direcia de curgere a apei:
- deznisipatoare orizontale longitudinale;
- deznisipatoare orizontale tangeniale;
- dup modul n care se realizeaz circulaia apei:
- deznisipatoare cu curgere gravitaional;
- deznisipatoare cu antrenare mecanic a curentului de ap;
- deznisipatoare cu insuflare de aer (aerate);
- dup modul n care se evacueaz nisipul:
- deznisipatoare cu evacuare manual;
- deznisipatoare cu evacuare mecanic;
- deznisipatoare cu evacuare hidraulic.
Decantoarele sunt instalaii utilizate pentru separarea din apele uzate a substanelor
sedimentabile gravimetric aflate n suspensie care se depun pe radierul acestora i poart denumirea
generic de nmol. Nmolurile au natur i aspecte diferite n funcie de locul de plasare a
decantoarelor n schema tehnologic a staiilor de epurare a apelor uzate urbane, putndu-se deosebi
urmtoarele categorii: nmoluri primare rezultate n decantoarele din treapta mecanic, nmoluri
secundare rezultate n decantoarele din treapta biologic i, eventual, nmoluri teriare de la
decantoarele din treapta teriar atunci cnd staiile de epurare sunt dotate cu o astfel de treapt.
Indiferent de treapta n care se gsesc, decantoarele sunt de regul ultimul obiect tehnologic de
prelucrare a apelor uzate din cadrul acesteia.
Decantoarele uzual utilizate n staiile de epurare actuale se pot clasifica dup mai multe
criterii, i anume:
- dup direcia de curgere a apei:
- decantoare orizontale longitudinale;
- decantoare orizontale radiale;
- decantoare verticale;
41

- decantoare de tip special (cu module lamelare, ciclatoare, etc.);


- dup modul de evacuare a nmolului:
- decantoare cu evacuare manual;
- decantoare cu evacuare mecanic;
- decantoare cu evacuare hidraulic;
- dup calitatea de a realiza i alte procese tehnologice n afar de sedimentarea impuritilor
din apa uzat:
- decantoare obinuite n care se realizeaz numai sedimentarea impuritilor din apa
uzat;
- decantoare cu etaj (Imhoff) n care se realizeaz pe lng sedimentarea impuritilor
din apa uzat i fermentarea anaerob i criofil (la temperatura mediului ambiant) a nmolului
rezultat.
n cadrul acestui capitol vor fi prezentai algoritmii de calcul ai principalilor parametrii
dimensionali, cinematici, dinamici i energetici ai unor tipuri reprezentative de deznisipatoare i
decantoare frecvent utilizate n cadrul staiilor de epurare actuale, i anume: deznisipator
longitudinal cu seciune parabolic i colectare mecanic/ hidraulic a nisipului, deznisipator
longitudinal cu seciune dreptunghiular i colectare mecanic/hidraulic a nisipului, decantoare
orizontale longitudinale cu colectare mecanic a nmolului (cu pod raclor sau cu racloare pe lanuri),
decantor orizontal radial cu colectare mecanic a nmolului.

3.2.1. Determinarea
deznisipatoarelor

debitelor caracteristice de ap i nisip

ale

Debitul de calcul (dimensionare) Qc [m3/h] de ap uzat prelucrat de deznisipatoare se


stabilete n funcie de procedeul de canalizare utilizat pentru aducerea apei uzate n staia de
epurare, astfel:
- pentru procedeul de canalizare unitar sau mixt:
Qc z Qu orar max

n care: Qu orar max [m3/h] debitul orar maxim al localitii deservite de staia de epurare;
z coeficient care ine seama de neuniformitatea debitului apelor de canalizare
introduse n staie, cu valori ntre 2 4, n condiii normale z avnd valoarea 2; Am
adoptat z=2
Qc z Qu orar max 2 923,713 1847 m3/h

Debitul de verificare Qv [m3/h] de ap prelucrat de deznisipatoare, indiferent de procedeul


de canalizare utilizat pentru aducerea apei uzate n staia de epurare, se stabilete cu relaia:
Qv Qu orar min 266,227 m3/h

n care: Qu orar min [m3/h] debitul orar minim de ap uzat al localitii deservite de staia de
epurare.
Deznisipatoarele sunt obiecte tehnologice care sunt prevzute n componena staiilor de epurare
numai n cazul n care valorile debitului orar maxim de ap uzat Q u orar max [m3/h] al localitii
deservite de acestea sunt mai mari sau egale cu 36 m 3/h (10 l/s) n cazul n care pentru aducerea apei
42

uzate la staia de epurare se utilizeaz canalizri n procedeul unitar sau mixt, respectiv mai mari sau
egale cu 126 m3/h (35 l/s) n cazul n care pentru aducerea apei uzate la staia de epurare se utilizeaz
canalizri n procedeul separativ.
Cantitatea specific de nisip cms [m3 nisip/105 m3 ap uzat] care se colecteaz i evacueaz
se apreciaz n funcie de procedeul de canalizare folosit pentru aducerea apei uzate la staia de
epurare, pentru procedeul de canalizare unitar sau mixt, astfel:
c nis 8 12 m 3 nisip / 100000 m 3 ap uzat 10 4 m 3 nisip / m 3 apa uzat

Cantitatea zilnic de nisip evacuat Cms zi [m3/zi] se determin cu relaia:


C nis zi c nis Qu zi max 10 4 18260 1.826 m3/zi

n care : Qu zi max [m3/zi] debitul zilnic maxim de ap uzat al localitii.


Masa zilnic de nisip evacuat mnis zi [kg/zi] se determin cu relaia:
m nis zi nis C nis zi 2650 1,826 4839 4,839 10 3 kg/zi

n care: nis densitatea nisipului evacuat din deznisipator, nis = 2650 kg/m3

3.2.2. Determinarea parametrilor principali ai deznisipatoarelor longitudinale cu


seciune dreptunghiular i colectare mecanic/ hidraulic a nisipului
3.2.2.1. Construcia i funcionarea deznisipatoarelor longitudinale cu seciune
dreptunghiular
Deznisipatoarele longitudinale cu seciune dreptunghiular i colectare mecanic/ hidraulic
sunt compuse din urmtoarele componente principale (vezi figura 3.22): compartimentele de
deznisipare (poziia I), deversorul proporional (poziia II), podul rulant de colectare a nisipului
(poziia III), sistemul de evacuare i splare a nisipului (poziia IV) i jgheabul drenant longitudinal
pentru deshidratarea nisipului (poziia V).
Compartimentele de deznisipare 1 sunt construite din beton armat i au, n seciune
transversal, form dreptunghiular. n cazul n care deznisipatorul este prevzut cu sistem de
colectare mecanic a nisipului, n partea dinspre amonte a compartimentelor de deznisipare sunt
prevzute baele 2.
La acest tip de deznisipatoare, compartimentele de deznisipare sunt prevzute cu deversoare
proporionale care au urmtoarele funciuni: meninerea unei viteze orizontale medii constante a
curentului de ap uzat prin compartimentele de deznisipare, indiferent de valoarea debitului;
determinarea facil a valorii debitului curentului de ap care strbate compartimentul de deznisipare,
pe baza unui singur parametru i anume nlimea lamei de ap de pe deversor. Deversorul
proporional este de forma unui ecran 3 n care este prevzut o decupare cu un contur de o form
special.
Podul rulant de colectare a nisipului 4 este compus din platforma 5, sistemul de rulare 6,
sistemul de propulsie 7 care asigur deplasarea podului rulant i, dup caz, cu sistemul 8 de colectare
mecanic cu lam racloare a nisipului sau cu sisteme hidraulice de colectare evacuare a nisipului
(prin pompare sau prin sifonare) care la deplasarea podului rulant l absorb de pe radierul
deznisipatorului i l transport i evacueaz hidraulic n jgheabul drenant de deshidratare a nisipului
plasat adiacent deznisipatorului. Un pod rulant poate deservi simultan unul sau mai multe
43

compartimente de deznisipare. n cazul cnd deservete simultan mai multe compartimente de


deznisipare, podul rulant este echipat cu sisteme de colectare/colectare evacuare a nisipului
poziionate corespunztor pentru fiecare compartiment de deznisipare n parte i care pot fi
comandate independent.

Seciunea A - A
L
7

B
B
hr

hc H

hav

5 4

III

8 1 I

II

9
12

IV 7

10

11

Fig. 3.22. Deznisipator longitudinal cu seciune dreptunghiular cu colectare mecanic i evacuare


hidraulic a nisipului
n cazul n care compartimentele de deznisipare sunt dotate cu sisteme de colectare mecanic,
nisipul este strns n baele din amontele compartimentelor de unde este evacuat prin pompare prin
intermediul unor pompe 9 aflate n cmine adiacente baelor i evacuat prin sistemele de conducte
10 n jgheaburile de deshidratare 11. n anumite cazuri sunt prevzute i instalaii de splare 12 n
care, nainte de evacuarea n jgheaburile de deshidratare, nisipul este splat n scopul ndeprtrii
particulelor de natur organic.
3.2.2.2. Determinarea parametrilor dimensionali i funcionali ai compartimentelor
deznisipatorului longitudinal cu seciune dreptunghiular
Viteza vo [m/s] orizontal a apei n deznisipator (medie pe seciune) se impune de ctre
proiectant din intervalul de valori 0,1 0,3 m/s.
Adopt v 0 0,3 m/s
Timpul tm dez [s] mediu de trecere a apei prin deznisipator se impune de ctre proiectant din
intervalul de valori 30 65 s.
Adopt tm dez =45 secunde.
44

Lungimea L [m] a deznisipatorului se determin cu urmtoarea relaie:


L v o t m dez 0,3 45 13,5 m

(3.6)

ncrcarea superficial us [m/h] a deznisipatorului se exprim cu relaia:


Q
us c
Ao

(3.7)

in care:
Suprafaa Ao [m2] a luciului de ap din deznisipator corespunztoare debitului de calcul se exprim
cu relaia:
Ao L B

(3.9)

n care: B [m] limea deznisipatorului.


B

Qc
1847

2,376
u L 57,6 13,5

Din Tabelul 3.1 aleg


d 0,2 mm
B 2,376
Adopt B = 3 m

(3.10)

d [mm]
uo [m/h]
u [m/h]

0,20
82,8
57,6

0,25
115,2
82,8

0,30
144
108

Tabelul 3.1
0,40
201,6
162

u 57,6

m/h , la

Asadar, putem calcula:


Ao L B 13,5 3 40,5 m2

us

Qc 1847

45,6 m/h
Ao
40,5

Conditie : u s u ,
(3.8)
n care: u [m/h] viteza de sedimentare n curent, determinat experimental pentru particule de
diferite dimensiuni de nisip cu densitatea de 2650 kg/m3 i la o vitez de curgere orizontal a apei de
0,3 m/s
45,6 57,6

Conditia este indeplinita.


nlimea hc [m] a apei n compartimentele deznisipatorului, la debitul de calcul Qc comp se
determin cu relaia:
hc 2,778 10 4

Qc comp
Bcomp v o

2,778 10 4

1847
0.57 m
3 0,3

45

(3.78)

Inaltimea hc 0,57 m a apei in compartimentele de deznisipare are valoarea cuprinsa intre 0,4-1,5m.
Asadar conditia este indeplinita.

3.2.2.3. Determinarea parametrilor dimensionali i funcionali ai deversorului proporional


Deversoarele proporionale, dup cum le spune i denumirea, au caracteristici de debit
proporionale cu nlimea lamei de ap de pe deversor, de forma [2]:
Qd C h d

(3.79)

n care: Qd debitul de ap care trece prin deversor;


C coeficient care depinde de dimensiunile deversorului i modul de prelucrare a
muchiei deversante;
hd nlimea lamei de ap de pe deversor (msurat deasupra crestei).
Acest tip de deversor se realizeaz prin decupare n peretele aval al deznisipatorului.
Conturul decuprii are la partea inferioar form dreptunghiular cu laturile a de cel puin 0,03 m i
b = (0,75 0,85)B, n care B este limea deznisipatorului cu care deversorul proporional lucreaz
n agregat. Deasupra zonei dreptunghiulare laturile decuprii capt forme hiperbolice (vezi figura
3.23). Baza deversorului se amplaseaz la cota c, de cel puin 0,3 m fa de radierul deznisipatorului.
Conturul hiperbolic al decuprii se determin astfel:
- se consider un sistem cartezian de axe lOhd (figura 3.23), n care variabila l reprezint
jumtate din deschiderea deversorului n zona de decupare hiperbolic, iar variabila h d este nlimea
n zona de decupare hiperbolic; originea O a sistemului lOhd este amplasat pe axa de simetrie a
decuprii deversorului, la cota

2a
fa de partea superioar a zonei dreptunghiulare a decuprii
3

a
considerndu-se drept compensare a poriunilor de curbe tiate de laturile verticale
3
a
ale seciunii dreptunghiulare), respectiv la cota c fa de radierul deznisipatorului;
3

(diferena de

- n zona hiperbolic a conturului trebuie ca [2]:


1
2
d

(3.80)

2lh K
n care: K constant;

46

hd

nivelul apei din deznisipator


corespunzator debitului Qc comp

2a/3

hd

hc

2l

l
b

Fig. 3.23. Schema de trasare a pereilor hiperbolici ai deversorului proporional


- expresia debitului deversorului este [2]:
1

Q d 4,13 2 l h d2

h d 4,13 K h d

(3.81)
n care Qd este exprimat n [m3/s] iar l i hd n [m];
- dac se consider cazul n care prin deznisipator circul debitul de calcul Q c comp, exprimat
n [m3/s], cruia i corespunde o nlime h c, exprimat n [m], a curentului de ap n
deznisipator, i curentul respectiv ptrunde n deversor, atunci expresia debitului prin
deversor capt urmtoarea form particular:

Q c comp 4,13 K h c c
3

(3.82)

- pe baza relaiei 3.82 se poate determina valoarea constantei K, i anume:


K

Q c comp

4,13 h c c
3

(3.83)

- cunoscnd valoarea constantei K se pot determina toate punctele conturului hiperbolic,


dnd valori nlimii hd i rezultnd valori ale deschiderii 2l.
Dac n peretele aval se decupeaz un contur pe jumtate din cel de la deversorul
proporional, acesta se constituie ntr-un deversor cu caracteristic, de asemenea liniar a debitului
cu nlimea lamei de ap, care poart denumirea de deversor SUTRO.
Deversorul proporional este un dispozitiv de msur cu sensibilitate ridicat (avnd variaii
mari ale nlimii lamei de ap la variaii mici de debit) i prezint avantajul utilizrii unor
dispozitive de msurare a debitului simple i necostisitoare.
Alt avantaj al acestui tip de deversor, n comparaie cu canalele Parshall, este c se elimin
aliniamentele lungi de canal aval pe care le necesit canalele Parshall, dar au dezavantajul important
al unei pierderi de sarcin mare, cel puin egal cu lama de ap de pe deversor (h r hd, vezi figura
47

3.22), fiind necesar ca la toate construciile din aval s se coboare radierul corespunztor pierderii de
sarcin respective ( cu hav = hr). Acest lucru este neindicat mai ales n cazul staiilor de epurare
construite de regul n lunca rurilor sau pe terenuri cu ap freatic aproape de suprafa, la care apar
dificulti de execuie care conduc la scumpirea lucrrii. De aceea, acest tip de deversor nu justific
utilizarea lui dect n cazul staiilor de epurare care dispun de cdere suficient, iar parte din
instalaiile acestora sunt construite subteran.
3.2.2.4. Determinarea parametrilor principali ai jgheabului drenant pentru
deshidratarea nisipului de la deznisipatoarele longitudinale cu seciune dreptunghiular
Jgheaburile drenante pentru deshidratarea nisipului sunt situate de regul alturi de
deznisipatoare, paralel cu acestea. Dac nu se impun din punct de vedere constructiv anumite
restricii legate de spaiu, cotele de poziionare ale jgheaburilor pot fi apreciate pe baza indicaiilor
din figura 3.18 (n care sunt indicate cotele de poziionare att pentru cazul evacurii hidraulice a
nisipului prin sifonare, caz care poate fi aplicabil i la deznisipatoarele longitudinale cu colectare
mecanic a nisipului, ct i pentru cazul evacurii hidraulice a nisipului prin pompare). n figura 3.21
este prezentat o seciune transversal a unui jgheab pentru deshidratarea nisipului.

Fig. 3.21 Jgheab drenant pentru deshidratarea nisipului [2]


Parametrii principali care stau la baza proiectrii unui jgheab drenant pentru deshidratarea
nisipului sunt:
Volumul Vdep [m3/zi] de nisip depus n deznisipator ntre dou evacuri succesive care se
determin cu relaia:
Vdep

C nis zi
iev nis zi

1,826
0,304 m3/zi
4

(3.72)

n care: iev nis zi - numrul zilnic de evacuri ale nisipului sedimentat n deznisipator, uzual 4 8 evacuri/zi
Adopt iev nis zi = 4
Numrul icjdn de compartimente ale jgheabului de deshidratare a nisipului, realizate n lungul
acestuia, se impune constructiv avnd valori uzuale icjdn = 36.
Adopt icjdn = 4
Lungimea Lcjdn [m] unui compartiment ale jgheabului de deshidratare a nisipului se determin
cu relaia:
48

Lcjdn

L icjdn 1 c
icjdn

13,5 4 1 0,1
3.25 m
4

(3.73)
n care: L [m] lungimea deznisipatorului;
c [m] grosimea pereilor dintre compartimente avnd uzual valori ntre 0,08 0,12
m.
Adopt c = 0,1 m
Limea lcjdn [m] compartimentelor jgheabului de deshidratare a nisipului se impune de
asemenea din motive constructive sau pe baza prescripiilor din figura 3.18.
Aleg lcjdn = 0,43 m
Suprafaa Atjdn [m2] total, orizontal a compartimentelor jgheabului de deshidratare a
nisipului se determin cu relaia:
Atjdn icjdn Lcjdn l cjdn 4 3.25 0,43 7,15 m2

(3.74)

nlimea hnd [m] a stratului de nisip depus n compartimentele jgheabului de deshidratare a


nisipului se determin cu relaia:
Vdep

hnd

Atjdn

0,304
0,042 m
7,15

(3.75)
nlimea Hcdn [m] util pentru depunerea nisipului din compartimentele jgheabului de
deshidratare se determin cu relaia:
H cdn c sig hnd 2 0,042 0,085 m

(3.76)

n care: csig coeficient de siguran care are valori ntre 1,5 2.


Aleg csig = 2
De-a lungul jgheabului de deshidratare a nisipului sunt prevzute ferestre de preaplin pentru
evacuarea amestecului de nisip i ap n exces n cazul defectrii podului rulant cu pompa de
evacuare a nisipului din deznisipator n funciune.
Ferestrele de preaplin au profil dreptunghiular cu latura inferioar n rol de deversor, cu
muchia ascuit plasat la 0,65 m peste cota Hcdn [m] i cu latura superioar la 0,1 m de marginea
superioar a jgheaburilor de deshidratare.
nlimea hpp [m] a profilului ferestrelor de preaplin se poate determina pe baza relaiei [2]:

h pp

Q pe

4ml 2 g
pp

2
3

4,165 10 3 m

(3.77)

n care: Qpe [m3/s] debitul pompei de evacuare a nisipului din deznisipator;


m coeficient de debit avnd valoarea 0,42;
lpp [m] lungimea profilului ferestrelor de preaplin, cu valori uzuale de 0,6 1 m;
g [m/s2] acceleraia gravitaional cu valoarea de 9,81 m/s2.
Adopt Hcdn = 0,26 m
Din motive constructive nlimea ferestrelor de preaplin se adopt de minimum 0,1 m [2].
49

Ferestrele de preaplin sunt prevzute pe toat lungimea jgheabului de deshidratare a nisipului


cu interspaii de 0,3 0,5 m.

3.3. Determinarea debitelor caracteristice si parametrilor


principali ai separatorului de grasimi
Flotaia este procesul de deplasare ctre suprafaa apei a particulelor aflate n suspensie n
curentul de ap uzat, cu densitate mai mic dect a apei, pe cale natural, datorat diferenei de
densitate sau pe cale artificial prin intermediul bulelor de aer, introduse n curentul de ap uzat,
care ader la particule.
n scopul eficientizrii procesului de flotaie a substanelor grase, apa uzat poate fi n prealabil
tratat cu reactivi chimici, n scopul distrugerii emulsiilor, spre a favoriza coalescena particulelor de
grsime i separarea acestora la suprafaa apei.
Echipamentele n care se realizeaz separarea grsimilor din apele uzate menajere poart
numele de separatoare de grsimi, i sunt plasate n treapta mecanic a staiilor de epurare a apelor
menajere, ntre deznisipatoare i decantoarele primare. Prezena separatoarelor de grsimi n fluxul
tehnologic al staiilor de epurare a apelor uzate menajere este absolut obligatorie atunci cnd
concentraia grsimilor din apa uzat exprimat prin substane extractibile n eter de petrol este mai
mare sau egal cu 20 mg/dm3 sau cnd staia de epurare are treapt biologic artificial sau natural.
n staiile de epurare a apelor menajere se utilizeaz frecvent urmtoarele tipuri de separatoare
de grsimi:
- separatoare de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune (0,5 0,7 atm.);
- separatoare de grsimi cu plci paralele sau tuburi nclinate;
- echipamente mixte de deznisipare i separare a grsimilor cu insuflare de aer.
n cadrul prezentului capitol va fi prezentat algoritmul de calcul al principalilor parametrii
dimensionali, cinematici, dinamici i energetici al separatoarelor de grsimi cu insuflare de aer la
joas presiune.

3.3.1. Determinarea debitelor caracteristice ale separatorului de grsimi


Debitul de calcul (dimensionare) Qc [m3/zi] de ap uzat prelucrat de separatoarele de
grsimi se stabilete, indiferent de procedeul de canalizare utilizat pentru aducerea apei uzate n
staia de epurare, cu relaia:
Qc Qu zi max 18260 m3/zi

n care: Qu zi max [m3/zi] debitul zilnic maxim de ap uzat al localitii deservite de staia de
epurare.
Debitul de verificare Qv [m3/h] de ap uzat prelucrat de separatorul de grsimi se stabilete
n funcie de procedeul utilizat pentru aducerea apei uzate n staia de epurare, astfel:
- pentru procedeul de canalizare unitar sau mixt:
Qv z Qu orar max 2 923,713 1847 m3/h

50

n care: Qu orar max [m3/h] debitul orar maxim de ap uzat al localitii deservite de staia de
epurare;
z coeficient care ine seama de neuniformitatea debitului apelor de canalizare introduse n
staie cu valori ntre 2 4, n condiii normale z avnd valoarea 2;
Debitul specific qaer de aer care trebuie insuflat (raportat la debitul de calcul Qc) are valorile:
- n cazul insuflrii aerului prin conducte perforate:
q aer 0,6

m 3 / h aer
m 3 / h ap uzat

Debitul Qaer [m3/h] de aer care trebuie insuflat se determin cu relaia:


Qaer

q aer Qc 0.6 18260

456,5 m3/h
24
24

Cantitatea specific ag [l/oman] de substane plutitoare din apele uzate menajere are valori
ntre 1 5 l/oman.
Adopt a g 3 l/om.an
Debitul volumic zilnic Qvsp [m3/zi] de substane plutitoare din apa uzat se determin cu relaia:
Qvsp

ag Ni

1000 365

3 35000
0.288 m3/zi
1000 365

in care Ni este numarul de locuitori ai localitatii deservite de statia de epurare

3.3.2. Construcia i funcionarea separatoarelor de grsimi cu insuflare de


aer la joas presiune (0,5 0,7 atm.)
Separatoarele de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune sunt compuse din urmtoarele
componente principale: bazinul separatorului de grsimi (poziia I), instalaia de insuflare a aerului
(poziia II).

51

Separator de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune cu evacuarea grsimilor prin remuu
pozitiv
Bazinul separatorului de grsimi este construit din beton armat, fiind compus din dou sau mai
multe compartimente 1 cu seciune transversal de form trapezoidal.
Apa uzat este introdus n compartimente pe sub ecranele scufundate 2. Compartimentele
separatoarelor de grsimi sunt mprite n trei zone (o zon central 3 i dou zone laterale 4) prin
intermediul pereilor separatori 5, care sunt prevzui la partea inferioar, pe toat lungimea, cu
ferestre de trecere a apei. n zona central, se insufl aer la joas presiune, fiind locul n care apa este
puternic agitat i n care se realizeaz procesul de flotaie a grsimilor. Apa i grsimile din partea
superioar a zonei centrale ptrund n zonele laterale prin grtarele 6, realizate din ipci de lemn,
bare de metal sau plastic (cu lumina dintre bare de 20 50 mm) i fixate pe pereii separatori n zona
oglinzii apei, care au scopul disiprii energiei apei agitate din zona central la trecerea n zonele
laterale.
Zonele laterale, n care apa uzat nu se afl sub aciunea bulelor de aer, sunt zone de linitire n
care grsimile se acumuleaz la suprafa sub form de pelicul. Pe prile laterale ale zonelor de
linitire sunt prevzute jgheaburile de colectare a grsimilor 7, n care grsimile sunt evacuate prin
deversare n urma realizrii unui remuu pozitiv n compartimente sau ca urmare a nchiderii gradate
a stvilarelor din aval 8 aferente compartimentelor respective.
Pentru colectarea uniform a grsimilor, se recomand ca n lungul pereilor deversani ai
jgheaburilor de colectare a grsimilor s fie prevzute lame deversante metalice sau din material
plastic cu dini triunghiulari sau trapezoidali, reglabile pe vertical.
Apa separat de grsimi iese din compartimente pe sub ecranele scufundate 9.

52

n scopul eventualei izolri a compartimentelor, pentru intervenii n caz de avarii sau revizii,
pe canalul/conducta de admisie a apei 10 a fiecrui compartiment este prevzut stvilarul (din
amonte) 11.
Dispozitivul 12 de insuflare a aerului comprimat de joas presiune (0,5 0,7 atm.) n ap este
plasat n partea inferioar a zonelor centrale ale compartimentelor, asigurnd introducerea n ap a
aerului sub form de bule fine (cu diametrul ntre 1- 3 mm).
Insuflarea aerului n ap poate fi realizat cu urmtoarele tipuri de dispozitive:
a plci poroase de tip Arcuda, acoperite cu dou straturi de pietri sortat, stratul inferior de 10
cm grosime din pietri cu granule de 15 30 mm, iar stratul superior de 5 cm grosime din pietri cu
granule de 7 15 mm;
b blocuri M acoperite cu dou straturi de pietri sortat, identice cu cele recomandate la
soluia precedent;
c plci poroase din sticl sinterizat cu diametrul porilor de 200 400 m;
d difuzoare, tuburi sau panouri cu membran elastic perforat.
n cazul dispozitivelor de insuflare a aerului de tipurile a, b i c aerul comprimat este furnizat
prin conductele perforate de distribuie 13, amplasate n canivourile longitudinale 14.
Dispozitivele de insuflare a aerului de tipul d, acestea sunt plasate direct pe radierul zonei
active a compartimentelor.
Pentru obinerea unei eficiene optime de colectare a grsimilor insuflarea aerului trebuie s fie
continu.
n practic, mai exist o variant constructiv de separatoare de grsimi cu insuflare de aer la
joas presiune la care compartimentele au o construcie similar din punct de vedere al realizrii
zonelor, central i laterale, dar care nu sunt prevzute cu jgheaburi laterale de colectare a grsimilor,
ci au n componen un pod rulant prevzut cu lame de antrenare a grsimilor, plasate n zonele de
linitire. Astfel la cursa activ a podului rulant, grsimile sunt deplasate dinspre amonte ctre aval de
unde sunt evacuate prin dispozitive de tip jgheab oscilant sau alte construcii similare.

Separator de grsimi cu insuflare de aer la joas presiune cu evacuarea grsimilor cu pod


raclor (seciune transversal)
Eficiena reinerii grsimilor din apele uzate urbane, pentru acest tip de echipamente, este de
50 85 %.
53

3.3.3. Determinarea parametrilor dimensionali i funcionali ai bazinelor


separatorului de grsimi
Viteza vr [m/h] de ridicare a particulelor de grsime are valori cuprinse ntre 8 15 m/h.
Adopt vr = 12 m/h.
ncrcarea superficial us [m/h] a separatorului de grsimi are expresia:
Qc
18260
us

12 v r 12
24 Ao 24 63,403
18260
12 A0 63,403 m 2
24 A0

n care: Qc [m3/zi] debitul de calcul al separatorului de grsimi;


Ao [m2] aria suprafeei orizontale, la oglinda apei, corespunztoare debitului de calcul.
Limea b [m] a compartimentului la partea inferioar se impune constructiv pe considerentul
asigurrii spaiului necesar montrii dispozitivului de distribuie a aerului comprimat sub form de
bule, avnd valori uzuale de cca. 1 m.
b 1m
Adncimea H [m] a apei n compartimentele separatorului de grsimi ntre oglinda apei pentru
debitul de calcul i partea superioar a dispozitivului de distribuie a aerului comprimat sub form
de bule poate lua valori ntre 1,2 3 m.
H 2m
Limea B1 [m] a compartimentului, msurat la oglinda apei pentru debitul de calcul se
determin cu relaia:
B1 b 2 H tg

n care: [] unghiul de nclinare a pereilor laterali ai compartimentului, fa de vertical,


care are valori uzuale cuprinse ntre 20 30.
n general, limea B1 a unui compartiment poate lua valori ntre 2 4,5 m.
Adopt : B1 3
3 1 2 2 tg tg

2 1
0,5
4 2

arctg 0,5 26,565 = 0,464 rad

Conditia ca (20 30) este indeplinita.


Lungimea Lsg [m] util a separatorului de grsimi se determin cu relaia:
Qc
18260
Lsg

21,134 m
24 B1 v r 24 3 12

54

Numrul icsg de compartimente active ale separatorului de grsimi se determin din condiia ca
raportul dintre lungimea L1sg i limea B1 a unui compartiment s fie mai mic sau cel mult egal cu 5,
fiind cel mai mic numr ntreg pentru care este ndeplinit condiia enunat.
icsg = 2
L1sg

reprezinta lungimea unui compatiment activ al separatorului de grsimi

L1sg

Lsg
icsg

21,134
10,567 m
2

L1sg

5
B1
10,567
3,522 5 .
3

Conditia este indeplinita.


Numrul minim de compartimente ale unui separator de grsimi este de regul 2, unul activ i
unul de rezerv, dar n cazul unor debite de ap uzat sub 50 dm 3/s separatorul de grsimi poate avea
un singur compartiment, activ, cu obligativitatea prevederii unui canal de ocolire.
Volumul Vsg [m3] a separatorului de grsimi se determin cu relaia:
Vsg icsg S1 Lsg 3 4 21,134 84,537

m3

n care: S1 [m2] aria seciunii transversale a unui compartiment, corespunztoare debitului de


calcul care se determin cu relaia:
B b
3 1
S1 1
H
2 4 m2
2
2
Timpul t [h] mediu de trecere a apei prin separatorul de grsimi (corespunztor debitului de
calcul) se determin cu relaia:
t

24 Vsg
Qc

24 84,537
0,111 h
18260

Se recomand ca timpul t s fie ntre 0,083 0,2 h.


Viteza vL [m/s] longitudinal de curgere a apei prin separator (valoarea medie pe seciune) se
determin cu relaia:
vL

Lsg
3600 t

21,134
0.026 m/s
3600 0.111

Supranlarea hv [m] a pereilor deversori ai jgheaburilor de colectare a grsimilor peste


nivelul aferent debitului de calcul se determin din condiia ca la debitul de verificare, apa s nu
depeasc creasta acestor perei deversori, rezultnd relaia:
hv

t v Qv Vsg
icsg B1 Lsg

0.075 1847 84,537


0,852 m
3 3 21,134

55

n care: tv [h] timpul mediu de trecere a apei prin separator, corespunztor debitului de
verificare, care trebuie s fie cuprins ntre 0,067 0,083 h.
Adopt tv = 0.075 h.

3.4.
Determinarea
debitelor
caracteristice
parametrilor principali ai decantorului primar

si

n decantoarele primare sunt reinute din apele uzate urbane, industriale i din agrozootehnie,
substanele n suspensie, sedimentabile gravimetric, care au trecut de deznisipatoare i separatoare de
grsimi. Substanele reinute poart numele de nmoluri primare. n nmolurile primare sunt
coninute preponderent substane anorganice, dar i substane organice. Orientativ, eficiena reinerii
prin decantare primar este de 40 60% pentru materii n suspensie i de 20 30% pentru CBO5.

3.4.1. Determinarea debitelor, cantitilor specifice


caracteristice de ap i nmol ale decantorului primar

volumelor

Debitul de calcul (dimensionare) Qc [m3/zi] de ap uzat prelucrat de decantoarele


primare, indiferent de procedeul de canalizare folosit pentru aducerea apelor uzate n staia de
epurare, are valoarea:
Qc Qu zi max 18260 m3/zi
Pentru calculele de dimensionare este practic valoarea debitului Qc de calcul exprimat n [m3/h]
care se obine cu relaia de transformare:

Qc m 3 / h

1
1
Qc m 3 / zi
18260 1760,83
24
24

Debitul de verificare Qv [m3/h] de ap uzat prelucrat de decantoarele primare se stabilete


n funcie de procedeul de canalizare utilizat pentru aducerea apei uzate n staia de epurare, astfel:
- pentru procedeul de canalizare unitar sau mixt:
Qv z Qu orar max
(3.86)
n care: Qu orar max [m3/h] debitul orar maxim de ap uzat al localitii deservite de staia de
epurare;
z coeficient care ine seama de neuniformitatea debitului apelor de canalizare
introduse n staie, cu valori ntre 2 4; n condiii normale, z avnd valoarea 2;
Qv z Qu orar max 2 923,713 760,833 m3/h

Cantitatea Np [kg/zi] zilnic de materii solide exprimat n substan uscat, din nmolul
primar se determin cu relaia:
N p 10 5 es cuz Qc

(3.88)

n care: es [%] eficiena reinerii substanelor n suspensie ;


56

cuz [mg/dm3] concentraia de materii solide aflate n suspensie n apele uzate la


intrarea n staia de epurare ;
Qc - debitul de calcul de ap uzat, exprimat n [m3/zi].
Eficiena reinerii
suspensiilor n decantor
es [%]
56...60

Tabelul 3.8
Concentraia iniial a suspensiilor cuz [mg/ dm3]
cuz < 200
200 cuz < 300
cuz 300
Viteza de sedimentare u [m/h]
0,7
1,1
1,5

La valoarea lui cuz = 250 mg/dm3 si a lui es = 60 %, viteza de sedimentare u =1,1 m/h.
N p 10 5 e s cuz Qc 10 5 60 250 18260 2410 kg/zi

Volumul Vnp [m3/zi] de nmol primar reinut zilnic se determin cu expresia:


Vnp

Np

np

100
100 wnp

(3.89)

n care: np [kg/m3] densitatea nmolului primar cu umiditate de 95 98 % care are valori


ntre 1008 1200 kg/m3;
Adopt np = 1100 kg/m3,
wnp [%] umiditatea nmolului primar. Adopt umiditatea wnp = 97,5%
Vnp

2410
100

73,04 m3/zi
1100 100 97,5

Meniune: Valorile volumelor de nmol reinute n decantorul primar trebuie amplificate de 2


sau chiar 3 ori n cazul n care n procesul tehnologic de epurare se folosete coagulant sau n cazul
introducerii n decantorul primar de nmol activ prin recirculare din decantoarele secundare.
Evacuarea nmolului primar poate fi realizat continuu, dac rezult cantiti mari, sau
intermitent, la o perioad tev = max (4 6 ore) spre a se evita intrarea nmolului n fermentare.
Adopt t ev = 4 ore
Numrul iev [zi-1] de evacuri (arje) zilnice de nmol primar se determin cu relaia:
iev

24 24

6 zi 1
t ev
4

(3.90)

Volumul Vev [m3] de nmol primar rezultat ntre dou evacuri, aferent unui compartiment de
decantare primar se stabilete cu relaia:
V ev

V np

(3.91)

i ev

n care: idp numrul de decantoare primare active.


idp =1
Vev

73,04
12,173 m3
6

3.4.2. Determinarea parametrilor principali ai decantorului primar radiale


cu colectare mecanic a nmolului cu pod rulant de raclare
57

3.4.2.1. Construcia i funcionarea decantorului primar radial cu pod rulant de raclare


Decantoarele primare radiale cu pod rulant de raclare a nmolului (figura 3.29) sunt
constituite din urmtoarele componente principale: compartimentele decantorului (poziia I) i
podurile rulante pivotante de raclare a nmolului (poziia II).
Compartimentele 1 ale decantorului sunt realizate din beton armat i au n plan orizontal
form circular. Apa uzat este introdus ntr-un compartiment prin conducta de admisie 2 prevzut
la debuare, n zona central a compartimentului, cu plnia (sau difuzorul) 3 avnd muchia
superioar a gurii de evacuare la cca. 0,2 0,3 m sub oglinda apei.
Circulaia apei n compartimentul de decantare se face orizontal i radial de la centru ctre
periferie, apa ieind din difuzor pe sub peretele cilindric semiscufundat 4 care are muchia inferioar
situat sub planul apei la o adncime egal cu 2/3 din nlimea zonei de sedimentare. Pentru o
distribuie ct mai uniform i ct mai linitit a apei uzate, n alte variante se folosesc deflectoare
practicate n peretele cilindric semiscufundat, grtare de uniformizare cu bare verticale sau prin
intermediul unui dispozitiv de tip lalea Coand care prezint avantaje hidraulice i tehnologice
deosebite [7].
Apa decantat este colectat
n rigola de colectare 5 aflat pe circumferina
compartimentului, n afara suprafeei de decantare, n acest caz fiind amplasat n exteriorul
peretelui vertical al compartimentului, sau n interiorul suprafeei de decantare, n acest caz fiind
amplasat la 1 1,5 m de peretele compartimentului i fiind susinut pe console fixate pe acesta. n
primul caz apa decantat este deversat nenecat prin ferestre practicate n peretele
compartimentului, prevzute cu deversoare metalice cu dini triunghiulari, reglabile pe vertical. n
faa acestor deversoare, la cca. 0,3 0,5 m distan, se prevede un perete semiscufundat de form
circular n plan orizontal, a crui muchie inferioar este la minim 0,25 0,3 m sub oglinda apei i
care are rolul de a opri spuma sau grsimile de la suprafaa apei s fie antrenate mpreun cu apa
decantat.
n cel de-al doilea caz, peretele rigolei de colectare a apei decantate dinspre centrul
compartimentului are partea superioar deasupra nivelului apei, jucnd rolul de opritor pentru spum
i grsimi. Apa decantat trece pe sub rigol i deverseaz peste peretele rigolei dinspre
circumferina compartimentului care este prevzut de asemenea cu plci metalice cu dini
triunghiulari, reglabile pe vertical.
Spuma i grsimile de la suprafaa apei sunt antrenate prin intermediul unor lame 6 fixate pe
podul raclor i dirijate ctre un cmin 7 sau dispozitiv de colectare. Nmolul decantat pe radierul
compartimentului este raclat i antrenat ctre plnia (baa) de nmol 8 de unde este evacuat prin
diferen de presiune hidrostatic, pompare sau sifonare n cminul de nmol 9 de unde este dirijat
ctre instalaii de condiionare sau deshidratare. Evacuarea nmolului se poate face continuu n cazul
unor volume mari de nmol sau n 4 6 arje zilnice.

58

Fig. 3.29. Decantor radial cu colectare mecanic a nmolului cu pod rulant pivotant de raclare [2]
Podul rulant pivotant de raclare este compus din grinda chesonat 10, care are la partea
superioar platforma 11 mrginit de balustrada 12.
Acesta pivoteaz la un capt n jurul unui lagr central 13 susinut pe o structur de rezisten
montat la partea superioar a peretelui cilindric 4. Cellalt capt al podului se sprijin pe un tren
de roi 14, metalice mbrcate n poliuretan sau cu pneuri, care ruleaz pe coama peretelui vertical
circular pe ci de rulare metalice (in) n cazul roilor metalice, respectiv direct pe suprafaa de
beton a coamei n cazul roilor mbrcate sau cu pneuri. Acionarea trenului de rulare se face printrun grup de antrenare 15, format dintr-un motor electric i o transmisie mecanic.
De podul rulant sunt fixate prin articulaii cu mai multe grade de libertate i implicit
antrenate n micarea acestuia, lamele racloare 16 prevzute cu sisteme proprii de rulare pe radierul
bazinului. Lamele de raclare sunt astfel poziionate nct la deplasarea podului s racleze i s
dirijeze nmolul ctre plnia central de colectare.

59

3.4.2.2. Determinarea parametrilor dimensionali i funcionali ai decantorului primar


radial
Viteza vo [m/s] maxim de curgere a apei prin decantor are valoarea de 0,01 m/s.
ncrcarea superficial us [m/h] impus prin proiectare trebuie s respecte condiia (la
debitul de calcul):
Q
us c u
(3.92)
A0
n care: Qch debitul de calcul de ap uzat, exprimat n [m3/h];
A0 [m2] suprafaa orizontal a luciului de ap din decantor;
u [m/h] viteza de sedimentare, care se stabilete prin studii experimentale n funcie
de eficiena dorit n reinerea suspensiilor i de concentraia c uz de suspensii a apelor
uzate;
Q
760,833
u s ch
1,09 m/h
Ao
691,667
u 1,1 m/h
us u
1,09 1,1

Conditia este indeplinita.


Timpul tc [h] de decantare corespunztor debitului de calcul se recomand s fie de minim
1,5 ore.
tc =1,5 h
Timpul tv [h] de decantare corespunztor debitului de verificare va fi de minim 0,5 ore.
tv = 0,5 h
Volumul Vd [m3] al decantorului poate fi determinat printr-una din relaiile:
Vd Qch t c 760,833 1,5 1141 m3

(3.93)

Vd Qv t v 1847 0,5 923,713 m3

(3.94)

n calculele ulterioare se va lua n considerare valoarea cea mai mare, adica Vd 1141 m3
Suprafaa A0 [m2] orizontal a luciului de ap din decantoare (la debitul de calcul) se
determin cu relaia:
A0

Qch
760,833

691,667 m2
u
1,1

(3.95)

60

Numrul idpr de compartimente active radiale de decantare se determin cu relaia:


idpr

A0
A01

(3.136)

n care: A01 [m2] aria orizontal a unui compartiment radial de decantare


Valoarea rezultat prin calcul cu relaia (3.136) pentru i dpr se majoreaz pn la numrul ntreg
imediat urmtor
Tabelul 3.11 [16]
D
[m]

D2 d1
[m] [m]

A01 = 0,785(D22-d12)
[m2]

32

30,1 5,0

695

d2
[m]

d3
[m]

4,6 5,0

hs
[m]

hu
[m]

hd
[m]

H
[m]

D1
[m]

b Vu = A01 hu
[m]
[m3]

0,4

0,90

2,40 32,14 0,50

1390

D= diametrul compartimentului decantorului. D=32


D1=diametrul caii de rulare a podului. D1=32,14
D2=diametrul interior al rigolei de evacuare a apei limpezite. D2=30,1
d1=diametrul gurii de distributie a apei uzate in decantor. d1=5
d2=diametrul coloanei centrale de sustinere a podului. d2=4,6
d3=diametrul superior al bazei decolectare a namolului. d3=5
A01=aria orizontala a compartimentului decantorului la oglinda apei. A01=695
hu=inaltimea utila a compartimentului decantorului. hu=2
hs=inaltimea de siguranta a compartimentului decantorului. hs=0,4
hd=diferenta de inaltime data de inclinare radierului compartimentelor decantorului. hd=0,9
Hp=adancimea compartimentelor decantoarelor, la perete. Hp=2,4
A01 = 0,785(D22-d12)
A01 0,785(30,12 5 2 ) 695 m2

Vu = A01 hu
Vu 695 2 1390 m3

idpr

A0
691,667

0,995
A01
695

Valoarea pentru idpr se majoreaz pn la numrul ntreg imediat urmtor.


Asadar, idpr 1

61

Pentru funcionarea corect a unitilor de decantare se impune distribuia uniform a


debitelor de ap uzat ntre compartimentele acestora, care se realizeaz prin intermediul unor
camere de distribuie plasate n amonte fa de compartimentele de decantare. Camerele de
distribuie trebuie s asigure repartiia uniform a debitelor prin realizarea unor deversri nenecate
avnd alctuiri constructive care conduc la evitarea depunerilor n compartimentele acestora.
Ansamblul instalaiei de decantare va fi prevzut cu un canal de ocolire care s permit izolarea, n
caz de necesitate, a fiecrei uniti de decantare.
n acest sens, intrarea i ieirea din fiecare compartiment de decantare va fi prevzut cu
dispozitive de nchidere (vane, stavile etc.) care s permit izolarea din flux a compartimentului n
caz de avarii, revizii sau reparaii [7].

Fig. 3.30. Componentele i parametrii dimensionali caracteristici ai decantoarelor primare radiale


[16]
1 camera de distribuie cu dispozitivul de distribuie a apei (orificii cu deflectoare sau perete
concentric admisiei), 2 plnie pentru colectarea materiilor plutitoare, 3 perete seminecat, 4
deversor triunghiular, 5 rigol pentru colectarea apei decantate, 6 pod raclor, 7 plnie pentru
colectarea nmolului.
Fiind cunoscute valorile D [m] i hu [m] se verific dac sunt respectate condiiile:
15

D
20
hu

15

32
20
2

15 16 20

Radierul compartimentelor are o pant de 6 8% ctre centru, iar plnia de nmol are pereii
nclinai cu o pant de 2 : 1.
Adncimea Hp [m] a compartimentelor decantorului la perete se determin cu relaia:
H p hs hu ,

n care: hs [m] nlimea de siguran


H p 0,4 2 2,4

m
62

Adncimea Hc [m] a compartimentului decantorului la centru se determin cu relaia:


H c hs hu h p hn
(3.140)
n care: hp [m] diferena de nlime dat de nclinarea radierului decantorului;
hn [m] nlimea plniei de nmol cu valori uzuale de 23 m.
H c 0,4 2 1,6 3 7 m
Diametrul peretelui cilindric central se impune constructiv n limitele a 10 20% din
diametrul compartimentelor decantorului. Se menioneaz c, din punct de vedere constructiv,
peretele cilindric central este poziionat prin intermediul unor stlpi fixai pe radierul bazinului.
Nmolul depus pe radierul bazinului este dirijat ctre plnia central de colectare a nmolului
prin intermediul lamelor de raclare montate pe podul rulant pivotant care se rotete cu o turaie de 1
3 rot/or.
nlimea hnm [m] a nmolului depus ntre dou evacuri se poate aprecia cu precizie
satisfctoare cu relaia:
V
12,173
hnam ev
0,0175
(3.105)
A01
695
Volumul Vp [m3] a plniei de colectare a nmolului se impune constructiv astfel nct:
Vp Vev

(3.143)

La stabilirea formei i dimensiunilor plniei de nmol se ine seama i de recomandrile


referitoare la aceasta de pe parcursul prezentului paragraf.
Nmolul colectat n plnia de colectare este ndeprtat prin conducte cu D n = 200 mm, cu
viteze de minim 0,7 m/s.
Pe baza valorii volumului Vb (12,2)se stabilesc dimensiunile corespunztoare ale baei,
inndu-se seama de forma geometric a acesteia.
Astfel, inaltimea basei hb min 1,787m m Aleg hb 1,79 m.
Sunt 2 compartimente active, deci hnamcomp 0,018m
ndeprtarea nmolului din baa de colectare se face prin sifonare sau pompare prin conducte
cu diametrul minim de 200 mm, viteza minim prin conducte admindu-se de 0,7 m/s.

Dimensionarea obiecteleor tehnologice din treapta biologica a statiei de epurare.


63

3.5.
Determinarea
debitelor
caracteristice
si
a
parametrilor principali ai bazinului de aerare cu namol activ
3.5.1.Determinarea debitelor caracteristice ale bazinului de aerare cu
namol activ
Debitul de calcul (dimensionare) de apa uzata care patrunde in bazinul de aerare cu namol
activ din cadrul statiei de epurare Qc [m3/zi] se calculeaza cu relatia:
Qc Qu zi max 18260 1,826 10 4 m 3 / zi

Debitul de calcul (dimensionare) de apa uzata care patrunde in bazinul de aerare cu namol
activ din cadrul statiei de epurare Qch [m3/h] se calculeaza cu relatia:
Qch

Qc 1,826 10 4

760,833 m 3 / h
24
24

Determinarea debitului maxim admis in exploatare de recirculare a namolului activat


QR max [ m 3 / h ] preluat din decantorul secundar si reintrodus in bazinul de aerare se realizeaza cu

expresia:
Q R max

0,7
0,7
Qc
1,826 10 4 532,583m 3 / h
24
24

Determinarea debitului de verificare Qv [ m 3 / h ] de apa uzata care patrunde in bazinul de


aerare cu namol activ din cadrul statiei de epurare se realizeaza cu expresia:
Qv Qch QR max 760,833 532,583 1293 m 3 / h

Determinarea cantitatii L5 [ kg / zi ] de substanta organica (exprimata in CBO5) care intra in


instalatia de epurare intr-o zi prin apa uzata influenta se realizeaza cu relatia:
L5 [ kg / zi ]- cantitatea de substanta organica (exprimata in CBO5) care intra in instalatia de

epurare intr-o zi prin apa uzata influenta se realizeaza cu relatia:


L5 10 3 CBO5 Qc 10 3 350 18260 6391kg / zi

Determinarea cantitatii L5 B [ kg / zi ] de substanta organica (exprimata in CBO 5) care intra


in treapta biologica a statiei de epurare intr-o zi prin apa uzata influenta se realizeaza cu relatia:

25

L5 B 1 M L5 1
6391 4793,25kg / zi
100
100

3
in care: CBO5 mg / dm - consumul biochimic de oxigen al apei uzate a localitatii deservite de
statia de epurare, cu valori orientative pentru apele uzate urbane brute intre 100-400
3
mg / dm ;

64

Aleg CBO5 350mg / dm 3 .


M % - eficienta treptei mecanice privind reducerea substantelor organice, cu valori intre
20-30%;

Aleg M 25% .
Determinarea incarcarii ION [kg/kg.zi] organice a namolului activ din bazinul de aerare se
alege in functie de tipul de bazin.
ION[kg/kg.zi] reprezinta incarcarea organica a namolului activ din bazinul de aerare, cu valori
in functie de procesul tehnologic adoptat. Am ales bazin de medie incarcare pentru care I ON =
0,3...1,5 kg/kg.zi si am ales ION = 0,812 kg/kg.zi.
Determinarea incarcarii IOB organice a bazinului de aerare se realizeaza cu relatia:
I OB C N I ON 2,5 0,812 2,03 kg / m 3 zi

3
in care: C N kg / m - concentratia namolului activate din bazinul de aerare, cu valori recomandate
de
2,5-4 kg / m 3 ;

Aleg C N 2,5kg / m 3 .
Determinarea cantitatii GN [kg] totala de namol activat (exprimata in materii totale in
suspensie) care se gaseste in bazinul de aerare se realizeaza cu relatia:
GN

L5 B 4793,25

5906kg
I ON
0,812

Determinarea indicelui IVN [cm3/g] volumetric al namolului activat se realizeaza in functie de


valoarea indicelui ION. Cum indicele ION >0,3 kg/kg.zi , atunci IVN = 150 cm3/g .
Determinarea concentratiei CR [ Kg / m 3 ] a namolului activat recirculat se realizeaza cu
relatia:
CR

1000 1000

6,667 Kg / m 3
IVN
150

Determinarea debitului QR [ m 3 / zi ] de namol activat recirculat se realizeaza cu relatia:


QR

R Qc 60 18260

10960m 3 / zi
100
100

Determinarea cantitatilor Nzi [ kg / zi ] si Nze [ kg / zi ] zilnice de azot amoniacal influenta,


respectiv efluenta statiei de epurare se realizeaza cu relatiile:
65

N zi 10 3 N i Qc 10 3 40 18260 730,4 kg / zi
N ze 10 3 Ne Qc 10 3 2 18260 36,52 kg / zi

in care:

mg / dm - cantitatea influenta de azot amoniacal, cu valori uzuale orientative intre 30- 100
mg / dm ;
3

Ni

Aleg N i 40mg / dm 3 .

N e mg / dm 3 - cantitatea efluenta de azot amoniacal, cu valori uzuale orientative intre 1-2


mg / dm 3 ;

Aleg N e 2mg / dm 3 .
Determinarea cantitatii ON [ kg / zi ] de oxigen necesare respiratiei de substrat, respiratiei
endogene si proceselor de nitrificare se realizeaza cu relatia:
ON a

B
85
L5 B b G N c N zi N ze 0,5
4793 0,13 5906 3,4 730,4 36,52
100
100

5164 kg / zi

in care:

a kg / kg - coeficientul respiratiei de substrat, care are valoarea medie 0,5 kg/kg pentru apele
uzate urbane;
b kg / kg zi - coeficientul respiratiei endogene, cu valori intre 0,12-0,2 kg / kg zi ;
Aleg b 0,13kg / kg zi .
c kg / kg - coeficientul respiratiei de substrat in procesul de nitrificare, care are valoarea
medie de 3,4 kg/kg pentru apele uzate urbane;
B % - eficienta privind reducerea substantelor organice, cu valori intre 60-98% in functie
de procesul tehnologic adoptat. Pentru bazinele de medie incarcare B 82 90% ;
Aleg B 85%.

Determinarea concentratiei CS [ mg / dm 3 ] a oxigenului in apa, la saturatie, pentru apa curata la


presiunea barometrica de 760 mm col Hg se realizeaza cu relatia:
CS

1
1

9,177 mg / dm 3
0,068225472 0,0020368632 T
0,068225472 0,0020368632 20

66

in care: T [grade C] temperatuta de lucru a procesului de epurare biologica, intervalul de


valori
recomandate fiind 9-24 grade C;
Aleg T=20 grade C.
Determinarea concentratiei CSA a oxigenului in amestecul apa namol, la saturatie se
realizeaza cu relatia:
C SA 11,321683 0,42157243 T 0, 74271808 11,321683 0,42157243 20 0 ,74271808 7,421 mg / dm 3

Determinarea raportului rapT al coeficientilor de transfer se realizeaza cu relatia:


rapT e 0,18737922 0, 018699274T e 0,187379220, 01869927420 0,83
K 10
0,5 al coeficientilor de transfer ai oxigenului la 10 grade
in care: rapT raportul
KT
Celsius, respectiv la temperatura de lucru a procesului de epurare biologica.

Determinarea capacitatii CO [ kg / zi ]de oxigenare necesare proceselor de epurare biologica


se realizeaza cu relatia:
CO ON

CS
1
760
1
9,177
760

rapT
5164

0,83
6805 kg / zi
C SA C B
p
0,9 7,421 1,05
760

in care:

- raportul dintre capacitatea de transfer a oxigenului in apa uzata si capacitatea de transfer a


oxigenului in apa curate, care are valoarea 0,9 pentru ape uzate urbane;

p [mm col H g ] presiunea barometrica medie anuala la care are loc procesul de epurare
biologica, intervalul de valori recomandate fiind 750-765 mm col H g ;
Aleg p=760 mm col H g .
Determinarea cantitatii Nex [ kg / zi ]de namol biologic activat in exces se realizeaza cu
relatia:
0 , 23
N ex 1,2 I ON

B
85
L5 B 1,2 0,812 0, 23
4793 5326 kg / zi
100
100

3.5.2 Determinarea parametrilor generali dimensionali si functionali ai


bazinului cu namol activat
Bazinele cu namol activ pot fi:
67

cu namol activat omogen (tipul 1)


cu namol activat neomogen (tipul 2)

Tipul de bazin de aerare cu namol activat poate fi :


- de tipul 1, daca Qch 3,6 50
- de tipul 2, daca Qch 3,6 50
3
Deoarece Qch 760,833m / h avem bazin de tipul 2.
Determinarea volumului V[ m 3 ] util al bazinului de aerare se realizeaza cu relatia:
V

L5 B
4793

2700m 3
I OB 2,435

Timpul t[h]de aerare corespunzator debitului de calcul se calculeaza cu relatia:


t

24 V 24 2700

3,548 h
Qc
18260

Timpul de aerare prin care se tine seama si de debitul de recirculare, care trebuie sa aiba
valori mai mari de 2h la eficiente ale treptei biologice de peste 85% , se calculeaza cu relatia:
tr

V
Quorar max Q R max

2362
1,854 h
1923,713 532,583

Coeficientul pentru determinarea capacitatii de oxigenare orare este 20 .


Capacitatea C Oprim [ kg / h ]de oxigenare orara a sistemelor de aerare se calculeaza cu
relatia:
C Oprim

C O 6805

287,458 kg / h

20

vau 1,5m / s

Se impun vna 0,9m / s


v 15m / s
a

unde:
v au m / s - viteza apei uzate prin conductele instalatiilor aferente bazinului de aerare, cu

valori admisibile intre 0,7-1,6 m / s ;

68

v na m / s - viteza namolului activat prin conductele instalatiilor aferente bazinului de aerare,

cu valori admisibile intre 0,7-1 m / s ;

v a m / s - viteza aerului prin conductele instalatiilor aferente bazinului de aerare, cu valori


admisibile intre 8-20 m / s ;

3.5.3. Determinarea parametrilor specifici dimensionali si functionali ai


bazinului cu namol activat dotat cu sistem de aerare pneumatic

Tipul de sistem de aerare pneumatic: daca bazinul de aerare este echipat cu un sistem de aerare
pneumatica cu bule fine la medie presiune, situatia corespunde variantei SP=2.
Bp

[m] latimea bazinului de aerare se determina cu relatia:


B p c B H p 1,5 4,8 7,5m

in care:
H p [m] - adancimea utila a bazinelor cu aerare pneumatica cu valori recomandate intre 3-5 m;

Aleg

H p = 4,8 m.

c B - coeficient pentru calculul latimii bazinului cu aerare pneumatica, cu valori recomandate


intre 1-1,5 ;

Aleg c B = 1,5.
LP [m]- lungimea a bazinului de aerare se calculeaza cu relatia:
Lp

V
2700

71,993m
H p Bp
4,8 7.5

L p , min 8 B p 8 7,5 60m

L p ,max 18 B p 18 7,5 135m

Lj

[m] lungimea jgheaburilor de distributie fractionata a apei uzate si a namolului recirculat :


Se impune L j 40m

L j ,min 0.333 L p 0.333 71,993 23,97m

L j , max 0,667 L p 0.667 71,993 48,019m

H Ptot [m] inaltimea totala a bazinului de aerarese calculeaza astfel:


H Ptot H p hs 4,8 0.7 5,5m

in care:
hs [m] - spatiul se siguranta al bazinelor de aerare, cu valori recomandate intre 0,5-0,8 m;
69

Aleg hs =0,7 m.
cO prim

g / m

m - capacitatea specifica de oxigenare a sistemelui de insuflare a aerului pe metru

adancime de bazin :

cO prim cO primbf = 9 g / m 3 m

pentru SP=2

Q aer m 3 / h - cantitatea de aer necesara sa fie insuflata de catre sistemul pneumatic se determina

cu urmatoara relatie:
Qaer

10 3 cO prim
cO primbf H p

10 3 9
8148m 3 / h
9 4,8

d orif [mm] dimensiunea orificiilor sistemului de distributie a aerului:

d orif = d orifbf = 0,25 mm

H im [m]- adancimea de imersare a organelor de distributie a aerului se determina astfel:


H im hdpmp 0,2m (pt

SP=2)

in care :
hdpmp [m] - distanta de plasare a dispozitivelor de aerare pneumatica, in sistem de medie
presiune, fata de radierul bazinelor, cu valori recomandate intre 0,15-0,6 m;

Aleg

hdpmp

=0,2 m.

3.6. Determinarea debitelor caracteristice si


parametrilor principali ai decantorului secundar radial
Decantoarele sunt constructii si instalatii pentru separarea suspensiilor decantabile sau a
suspensiilor nedecantabile, care prin anumite procedee, sunt aduse intr-o stare in care se decanteaza.
Sunt utilizate in toate treptele statiilor de epurare. Din acest punct de vedere avem:
decantoare primare (utilizate in treapta mecanica), decantoare secundare (utilizate in treapta
biologica) si decantoare tertiare (care deservesc o treapta chimica).
Decantoarele secundare sunt folosite pentru separarea namolului activ de apa tratata, fiind
plasate dupa bazinele de aerare cu namol avtiv sau dupa biofiltre.
Schema unui decantor secundar este prezentata in figura 20:

70

A-A
Figura 20: Vedere a decantorului secundar

3.6.1. Determinarea debitelor caracteristice de apa uzata ale decantorului


radial
Determinarea debitelor caracteristice de apa uzata ale decantorului longitudinal se
realizeaza cu relatia:
Qc Quzi max 18260 m 3 /zi

in care : Qc - debitul de calcul (dimensionare) de apa uzata care patrunde in decantorul


secundar din cadrul statiei de epurare exprimat in [m 3 /zi]
Qch

Qc 18260

760,833 m 3 /h
24
24

in care : Qch - debitul de calcul ( dimensionare) de apa uzata care patrunde in decantorul
secundar din cadrul statiei de epurare exprimat in [m 3 /h]

Determinarea debitului Q R maxim de recirculare care patrunde in decantorul secundar din


cadrul statiei de epurare:
Pentru cazul in care decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu namol activat
debitul Q R [m 3 /h] maxim de recirculare se calculeaza conform procedurii PC=1.
Pentru cazul in care decantorul secundar este precedat de filtre biologice de mica sau mare
incarcatura debitul Q R [m 3 /h] maxim de recirculare se calculeaza conform procedurii PC=2.
Aleg procedura PC dorita : PC =1.
Q R [m 3 /h] debitul maxim de recirculare care patrunde in decantorul secundar din cadrul

statiei de epurare se calculeaza cu relatia:


QR

0,7
0,7
Qc
18260 532,583 m 3 /h
24
24

Determinarea debitului de verificare QV de apa uzata care patrunde in decantorul secundar


din cadrul statiei de epurare se realizeaza cu relatia:
QV Qch Q R 1760,833 532,583 1293 m 3 /h

71

3.6.2. Determinarea parametrilor


decantorului secundar radial

dimensionali

si

functionali

ai

Determinarea suprafetei A0 orizontale utile de decantare se face pentru urmatoarele


cazuri :
- decantorul secundar este precedat de filtre biologice de mica sau mare incarcare situatie care
corespunde variantei DS=1,
- decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu namol activ, exclusiv cele cu aerare
prelungita situatie care corespunde variantei DS=2
- decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu namol activ, cu aerare prelungita
situatie care corespunde variantei DS=3.
Aleg varianta DS dorita : DS =2.
Determinarea incarcarii superficiale u sc [m/h] corespunzatoare debitului de calcul :
u sc [m/h] - incarcarile superficiale corespunzatoare debitului de calcul, cu valori

recomandate de :
intre 0.7- 1.5 m/h in cazul in care decantorul secundar este precedat de filter biologice de
mica sau mare incarcare: u scfb 1.4 ;
intre 0.7-1.2 m/h in cazul in care decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu
namolul activat exclusiv cele cu aerare prelungita: u scba 0.9 ;
intre 0.35-0.7 m/h in cazul in care decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu
namolul activat cu aerare prelungita: u scbaap 0.6 .
Pentru DS=2 u sc u scba 0,9 m/h
Determinarea suprafetei A0 C [m 2 ] orizontale utile de decantare corespunzatoare debitului
de calcul se realizeaza cu relatia :
Q
760,833
A0 C ch
691,667m 2
u sc
0,9
Determinarea incarcarii superficiale u sv [m/h] corespunzatoare debitului de verificare:
u sv [m/h] - incarcarile superficiale corespunzatoare debitului de verificare, cu valori

recomandate de :
maximum 2.7 m/h in cazul in care decantorul secundar este precedat de filter biologica de
mica sau mare incarcare: u svfb 2.5 ;
maximum 2.2 m/h in cazul in care decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu
namolul activat exclusiv cele cu aerare prelungita: u svba 1.6 ;
maximum 1.4 m/h in cazul in care decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu
namolul activat cu aerare prelungita: u svbaap 1.2 .
Pentru DS=2 u sv u svba 1,6 m/h

72

Determinarea suprafetei A0V [m 2 ] orizontale utile de decantare corespunzatoare debitului


de verificare :
Q
1293
A0V V
615,913 m 2
u sv
1,6
Determinarea suprafetei A0 [m 2 ] orizontale utile de decantare se realizeaza astfel:
A0 A0C daca A0 C A0V
A0 A0V daca A0C A0V

Deoarece A0C A0V A0 A0C 691,667 m 2


Determinarea ncrcrii superficiale I ss [kg / m 2 zi ] cu materii n suspensie a
decantorului, cu valori recomandate ntre 90 - 200 kg/ m 2 zi se realizeaz cu relatia:
I ss

C N (Qc 24 Q R ) 3 (18260 24 532,583)

90,66 kg / m 2 zi
Ao
691,667

in care: C N [kg/m 3 ] concentratia namolului activat din bazinul de aerare care precede
decantorul secundar, cu valori recomandate de 2.5 - 4 kg/m 3 . Aleg C N 3 .
Determinarea cantitii C sds [ kg / zi ] zilnice de materii n suspensie din decantorul
secundar se face cu relatia::
C sds I ss Ao 90,66 691,667 77610 kg/zi
Determinarea volumului Vns [m 3 / zi ] de nmol secundar reinut zilnic n decantor se
realizeaz cu relatia:
C
100
77610
100
Vns sds

7745 m 3 / zi
ns 100 wns
1002 100 98,75
in care: ns [kg/m 3 ]- densitatea namolului secundar, cu valori intre 1001-1003 kg/m 3
( pentru umiditati ale namolului intre 99.5-98%).
Aleg ns 1002 kg/m 3 .
wns [%] umiditatea namolului secundar, cu valori intre 99.5-98 %.
Aleg wns 98.75 %.
Determinarea numrului iev de evacuri zilnice de nmol din decantorul secundar se face
cu relatia:
iev

24
24

80
t ev
0,33

in care : t ev [h] perioada la care se evacueaza namolul secundar din compartimentele


decantorului, cu valori de pana la 4 h.
Aleg t ev 0.33 h.
73

Determinarea volumului Vev [m 3 ] de nmol secundar depus n decantor ntre dou


evacuri succesive se face cu relatia:
V
7745
Vev ns
96,813 m 3
iev
80
Determinarea numrului icdec de compartimente active necesare n decantor:
icdec 1 compartiment(+ unul de rezerva)
Determinarea suprafetei Aol [m 2 ] orizontale a luciului de ap dintr-un compartiment
activ al decantorului se realizeaz cu relatia:
A
856
Aol o
856 m 2
icdec
1

Determinarea debitelor caracteristice de ap uzat i nmol corespunztoare unui


compartiment activ al decantorului :
Qccomp

Qch 760,833

760,833 m 3 / h
icdec
1

Qccomp [ m 3 / h] debitul de calcul (dimensionare) de ap uzat corespunztor unui compartiment

activ al decantorului;
Qv
1293

1293 m 3 / h
icdec
1

Qvcomp

Qvcomp [m 3 / h] debitul de verificare de ap uzat corespunztor unui compartiment activ al

decantorului;
Vnscomp

Vns
7745

7745 m 3 / zi
icdec
1

Vnscomp [m 3 / zi ] volumul de nmol secundar reinut zilnic ntr-un compartiment activ al

decantorului;
Vevcomp

Vev
96,813

96,813 m 3
icdec
1

Vevcomp [ m 3 ] volumul de nmol secundar rezultat intre dou evacuri, aferent unui compartiment

activ al decantorului.

3.6.3. Determinarea parametrilor dimensionali ai compartimentelor


variantei alese de decantor secundar radial
Conform Stas 4162/2-89 am ales :
D DRS 0 35 m

D [m] diametrul compartimentelor decantorului ;


74

D1 DRS1 35,14 m

D1 [m] - diametrul cii de rulare a trenului de roti ale podului de raclare;


D2 DRS 2 33,1 m

D2 [m] - diametrul deversorului rigolei de evacuare a apei limpezite;


d1 DRS 4 2,3 m

d1 [m] - diametrul difuzoruluide admisie a apei uzate n decantor;


d 2 DRS 5 0 m

d2 [m] - diametrul coloanei centrale de sustinere a podului ;


d 3 DRS 6 0 m

d3 [m] - diametrul superior al basei de colectare a nmolului;


Ao1= DRS 3 856
Ao1 [m2] - aria orizontal efectiv a compartimentului decantorului la oglinda apei;
hs= DRS 7 =0,4
hs [m] - nltimea de sigurant a compartimentelor decantorului;
hu= DRS 8 =3
hu [m] - nltimea util a compartimentelor decantorului;
H= DRS10 =3,4
H [m] - nltimea total a compartimentelor cu tipodimensiunile DRS30, DRS35, DRS40, DRS45 si
DRS50 si nltimea la perete a compartimentelor cu tipodimensiunile DRS16, DRS20, DRS25
igb= numrul de goliri ale basei pe parcursul unei evacuri a nmolului din decantorul secundar
igb

Vevcomp
Vb

igb=3302
hnamcomp

Vevcomp
Aol

96,813
0,113 m
856

hnamcomp [m] nlimea nmolului depus n compartimentele decantorului ntre dou evacuri

succesive
b= DRS11 =0,8
b [m] - latimea rigolei de evacuare a apei clarificate
Vu = DRS12 = 2568 m3

Vu [ m 3 ] volumul util al compartimentelor decantorului


d a =700
d a [mm] - diametrul conductei de admisie a apei brute n compartimentele decantorului, care
trebuie s aib valori cuprinse ntre d a min si d a max

75

d a min = DRS13 =600


d a min [mm] - diametrul minim al conductei de admisie a apei brute n compartimentele decantorului

d a max = DRS14 =800


d a max [mm] -diametrul maxim al conductei de admisie a apei brute n compartimentele decantorului

d e =500
d e [mm] - diametrul conductei de evacuare a apei clarificate din compartimentele decantorului,
care trebuie s aib valori cuprinse ntre d e min si d e max
d e min = DRS15 =400

d e min [mm] -diametrul minim al conductei de evacuare a apei clarificate din compartimentele

decantorului;
d e max = DRS15 =600

d e max [mm] -diametrul maxim al conductei de evacuare a apei clarificate din compartimentele

decantorului;

d n 350 mm

d n [mm] diametrul conductei de evacuare a nmolului din basele compartimentelor decantorului,


care trebuie s aib valori cuprinse ntre d n min si d n max
d n min DRS16 = 300 mm
d n min - diametrul minim al conductei de evacuare a nmolului din basele compartimentelor

decantorului;

d n max DRS18 = 400 mm

d n max [mm] - diametrul maxim al conductei de admisie a apei brute n compartimentele

decantorului
Determinarea timpului t dc de decantare corespunztor debitului de calcul, care trebuie s
aib valori cuprinse ntre t dc min i t dc max , se realizeaz cu formula:
h
3
t dc u
2,727 h
u sc 0,9
t dc min [h] timpul minim de decantare corespunzator debitului de calcul, cu valori

recomandate de :
1.5 h in cazul in care decantorul secundar este precedat de filtre biologice de mica sau mare
t dc min fb 1.5 ;
incarcare sau santuri de oxidare :
3.5 h in cazul in care decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu namolul
activat exclusiv cele cu aerare prelungita: t dc min ba 3.5 ;
3.0 h in cazul in care decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu namolul
activat cu aerare prelungita: t dc min baap 3.0 .
Aleg t dc min t dc min ba 3,5 h.
76

t dc max [h]- timpul maxim de decantare corespunzator debitului de calcul, cu valori

recomandate :
2.5 h in cazul in care decantorul secundar este precedat de filtre biologice de mica sau mare
incarcare sau santuri de oxidare : t dc max fb 2.5 ;
4.0 h in cazul in care decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu namolul
activat exclusiv cele cu aerare prelungita: t dc max ba 4.0 ;
4.0 h in cazul in care decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu namolul
activat cu aerare prelungita: t dc max baap 4.0 .
Aleg t dc max t dc max ba 4 h.
Determinarea timpului t dv de decantare corespunztor debitului de verificare, care trebuie
s aib valori mai mari dect t dv min , se realizeaz cu formula:
h
3
t dv u 1,429 h
u sv 2
t dv min [h]- timpul minim de decantare corespunzator debitului de verificare, cu valori

recomandate de :
1.0 h in cazul in care decantorul secundar este precedat de filtre biologice de mica sau mare
t dv min fb 1.0 ;
incarcare sau santuri de oxidare :
2.0 h in cazul in care decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu namolul
activat exclusiv cele cu aerare prelungita : t dv min ba 2.0 ;
2.0 h in cazul in care decantorul secundar este precedat de bazine de aerare cu namolul
activat cu aerare prelungita: t dv min baap 2.0 .
Aleg t dv min t dv min ba 2 h

77

Bibliografie
1. Pslrau I., Rotaru N., Tigoianu V. Canalizri, Editura Tehnic, Bucureti, 1965
2. *** Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate
oreneti - Partea I: Treapta mecanic - Anteproiect - Universitatea Tehnic de Construcii
Bucureti, Facultatea de Hidrotehnic, Bucureti, Ianuarie 1998
3. *** STAS 1846-90 Determinarea debitelor de ap de canalizare. Prescripii de proiectare.
4. *** SR 1343/1 1995 Determinarea cantitilor de ap potabil pentru localiti.
5. *** STAS 1478-90 Alimentarea cu ap la construcii civile i industriale. Prescripii
fundamentale de proiectare.
6. *** STAS 1342/2-89 Determinarea cantitilor de ap de alimentare pentru uniti industriale.
7. *** STAS 1343/3-86 Determinarea cantitilor de ap de alimentare pentru uniti zootehnice.
8. Almureanu M., Coman L., Nicolescu . - Maini de ridicat, vol. I, Editura Tehnic, Bucureti,
1996
9. Florea Julieta, Robescu D. - Hidrodinamica instalaiilor de transport hidropneumatic i de
depoluare a apei i aerului, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982
10. Rojanschi V., Ognean Th. - Cartea operatorului din staiile de epurare a apelor uzate, Editura
Tehnic, Bucureti, 1997
11. Segal H., Linde C., Purcariu I. - Maini de ridicat i de transportat, Editura Tehnic, Bucureti,
1960
12.. *** Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate
oreneti - Partea I: Treapta mecanic - Anteproiect - Universitatea Tehnic de Construcii
Bucureti, Facultatea de Hidrotehnic, Bucureti, Ianuarie 1998
13. *** Grtar plan automat, din oel inoxidabil, cu lan, cu grebl dubl, tip ADIGRA,
integrat cu transportor-pres - prospect de prezentare al firmei ADISS S.A.(Romnia)
14. *** ROTAMAT - Grtar fin automat din oel inoxidabil Ro1 - prospect de prezentare al firmei
HUBER-EDELSTHL (Germania)
15. *** ROTAMAT - Instalaie de sitare automat din oel inoxidabil Ro 2- prospect de prezentare
al firmei HUBER-EDELSTHL (Germania)
16. STAS 12431-86 Grtare pentru staiile de epurare a apelor uzate oreneti. Prescripii
generale de proiectare.
17. Almureanu M., Coman L., Nicolescu . - Maini de ridicat, vol. I, Editura Tehnic, Bucureti,
1996
18. Blitz E. Proiectarea canalizrilor, Editura Tehnic, Bucureti, 1970
19. Florea Julieta, Robescu D. - Hidrodinamica instalaiilor de transport hidropneumatic i de
depoluare a apei i aerului, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1982
20. Ionescu D. Introducere n hidraulic, Editura Tehnic, Bucureti, 1977
21. Rojanschi V., Ognean Th. Cartea operatorului din staii de epurare a apelor uzate, Editura
Tehnic, Bucureti, 1997
78

22. Stoianovici A., Robescu D. Procese i echipamente mecanice pentru tratarea i epurarea
apei,Editura Tehnic, Bucureti, 1980
23. *** Normativ pentru proiectarea construciilor i instalaiilor de epurare a apelor uzate
oreneti - Partea I: Treapta mecanic - Anteproiect - Universitatea Tehnic de Construcii
Bucureti, Facultatea de Hidrotehnic, Bucureti, Ianuarie 1998
24. http://www.asio.ro
25. http://www.diering.ro
26. http://www.acquistem.ro/pdf/Lucrarea%208.pdf
27. http://www.apacanal.ro
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
FACULATATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

PROIECTAREA UNEI STATII DE


EPURARE A APEI A UNEI
LOCALITATI

CADRU DIDACTIC INDRUMATOR:


Prof. Dr. Ing. Victor Safta

STUDENTA:
Anul IV
79

Grupa 743

An universitar 2010-2011

80