FOTO Cum arata targul ,,Dragaica" pe vremuri.

Buzoienii organizeaza cel mai

vechi balci din Muntenia
Iulian Bunila,

Targul dintre tari, asa cum a fost supranumita ,,Dragaica", este cel mai vechi balci din zona, prima atestare
datand din Epoca Medievala. Nu este buzoian care sa nu fi vizitat macar o data Dragaica. Pe vremuri, acest targ
era un prilej mult asteptat de distractie si bucurie atat pentru copii, cat si pentru adulti.
Anual, familii intregi, copii si bunici, merg impreuna la balci pentru a manca mici sau gogosi, baclava ori vata
de zahar, pentru a bea bere si vin si ca sa se dea in lanturi si alte comedii.
Targul de astazi nu mai seamana insa cu balciul de odinioara. ,,Dragaica este cel mai vechi targ din zona. Se
pare ca vine din vremea dacilor desi prima atestare documentara apare in Epoca Medievala. Dar la acea vreme
era complet diferit de ceea ce este acum. Era o ocazie de a se face schimb de produse, cei de la munte veneau cu
lana, cu cas, branza si pastrama, precum si cu lemn si vite si schimbau cu cereale de la camp", ne-a explicat
istoricul Marius Constantinescu.

Potrivit istoricului, targul buzoian a fost pomenit in documente comerciale din secolele XIII-XIV si dupa
intemeierea Tarii Romanesti, sub Basarab I (1324-1352), ale unor negustori de carne de pe Valea Buzaului care
mergeau cu marfa la "Targul dintre tari, care se organiza, intre 10 si 24 iunie, la poalele Penteleului".

La inceput, era situat in zona de munte, la intretaierea drumurilor comerciale care legau Dobrogea cu Brasovul
si Transilvania, asa-numitul drum al transhumantei, Moldova cu capitala Tarii Romanesti, Targoviste, si lega
comertul dunarean cu zonele de munte.
Targul, amintit pentru importanta lui de Dimitrie Cantemir in "Descrierea Moldovei", era mentionat ca aducator
de mari venituri intr-un document din 26 august 1778, de Alexandru Ipsilanti.

In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, targul "Dragaica" a fost mutat la marginea Buzaului, la Bancesti, sat
apartinator comunei Simileasca, Alexandru Ipsilanti incredintandu-l, printr-un hrisov domnesc, datat august
1778, Episcopiei.
Bisericii i se acorda vama targului odata cu scutirea de oierit, cu toate veniturile sale obtinute, in principal, din
desfacerea produselor agricole, dar si a altor marfuri ale crescatorilor de vite ori ale mestesugarilor veniti pe ruta
Lemberg -- Cernauti -- Bacau -- Buzau -- Silistra -- Constantinopole, cunoscuta ca Drumul Bogdanului sau
Drumul Mare.

Pe parcurs, in targul Dragaica si-au facut aparitia si mestesugarii, devenind practic singurul loc de unde oamenii
isi puteau procura diverse unelte si materiale textile. ,,Odata cu trecerea timpului, au venit si mesteri cu panze,
cu unelte si cu pluguri, apoi si negustori care intermediau schimbul cu cei care aduceau produse agricole", ne-a
mai spus Marius Constantinescu.
Nici comediile de acum sute de ani nu seamana mai deloc cu cele din prezent, complet automatizate. ,,Inainte
oamenii se dadeau in dulap, asa se numea o comedie in care se puteau aseza patru persoane si care se impingea
de alte persoane. Cam asta era comedia prin Evul Mediu. Apoi au aparut comediile trase de cai", ne-a spus
istoricul.

In ciuda scaderii de la an la an a numarului de clienti, targul "Dragaica,, va rezista, promit autoritatile orasului.
Sambata, 6 iunie, este programata deschiderea editiei 2015, care va fi cea mai lunga din istoria cunoscuta a
Dragaicii. Intrarea in targ va fi gratuita.