Sunteți pe pagina 1din 7
Relatiiie publice si publicitatea: in opinia lui Newsom ag@., chiar dac& publicitatea completeaz de mult ori programul de relatii publice, ea nu este altceva decat o strategie de creare de reclame si mesaje pentru atragerea atentie, dorinei si motivarii cererii unui produs sau serviciu, Desigur cd cele doua functioneaz’ foarte bine impreuna ins& sunt dou’ functii distinete, fiecare cu atributiile lor clare Dagenais expune si alte argumente in vederea diferentierii celor doi termeni. Astfel publicitatea este cea care cumpara spaii pentru emiterea de mesaje in media si functioneaza in domenii precum comercialul (vanzand produse si servicii), publicitatea institu- tionala (expuniind publicului imaginea organizafiei), publicitatea sociala (doreste s& sensibili publicul in fafa unor probleme precum boli grave, sAracie etc.). Autorul aseazii majoritatea formelor de publicitate (exceptie fcdnd publicitatea comerciala) in arsenalul de unelte pentru a vorbi despre organizatie, serviciul sau cauza pe care 0 reprezinté, publicitatea isi impune mesajul. Dar relatiile publice permit deschiderea unui dialog cu publicul in domeniile in care public tea nu oferd decdt un monolog afirmativ pentru a crea o miscare de simpatie™. in acest context este explicat si termenul de comandit&, un alt instrument de relatii puolice prin care © organizasie pliteste © suma de bani (sponsorizeaza) pentru a sustine ¢ cauz’, un eveniment etc., realizand astfel practic un transfer de imagine intre organizaie si respectivul eveniment. C. Coman, trateazi legétura relajii publice - publicitate ageazind un semn de egalitate intre advertising si reclama, argumentindu-si alegerea prin invocarea bibliografiei americane care este in opinia sa mult mai clara in privinga conceptualizarii acestui termen. Astfel reclama este prezentatd ca fiind unealta prin care mesajele organizatiilor ajung la public prin intermediul unor institutii de presi care in schimbul unei sume de bani difuzeaza informatiile preluate de la organizati. in privinga legaturii relatii publice-reclama diferentele sunt, in opinia autoarei, maj multe. In primul rand reclama doreste s determine achizitionarea produselor sau servicilor oferite de cel a c&rui mesaj {I transmite, in timp ce relati incredei Ja organizate. O alté deosebire este reprezentata de incadrarea ca si domeniu a termenilor. Astfel le publice isi propun castigarea publicului prin tehnici de comunicare menite si prezinte date corecte i reale cu privire reclama este de multe ori incadrata in marketing in timp ce PR-ul este un domeniu aparte. Reclama igi propune s& vanda bunuri si servicii, in timp ce relafiile publice au programe de cAstigare a increderii publicului si de mediere a comunicarii dintre organizayie si public in vedera stabilirii unor relatii pozitive. Reclama iti exercitA activitatea doar prin intermediul mass-medii adresndu-se doar mediului extern, in timp ce relatiile publice folosesc si alte modalitati de -comunicare si se adreseazi si mediului intern organizatiei facand parte din functia de management. G. David este de parere ci reclama este de natur comercial’ incercénd s& vanda produse sau servicii in timp ce publicitatea isi propune s& scoatd organizatia in evident& pentru a fi cit mai vizibild publicului. Autorul adauga: ,.s-ar putea spune cd publicitatea reprezinta un hibrid intre reclama si rela publice, adica utilizeaza mijloace si tactici de relatii publice in scopul menginerii sau aduce: unei organizatii in atentia publica” Atat Publicitatea cat si Relatiile Publice joaca un rol tot mai important in viata sociala, find vehiculate si indisolubil legate de comunicarea de masa, al carei rol si efecte atat asupra individului cat si societatii in ansamblu sunt binecunoscute. Deseori, relatiile publice sunt confundate cu publicitatea, find incluse in ‘mixul promotional” din cadrul celor 4P ai marketingului. Definirea celor 4P vine din limba engleza si reprezinta: produsul (Product), pretul (Price), promovarea (Promotion) si distributia (Place). Alteori, relatiile publice sunt considerate ca o parte a publicitatii, chiar “publicitate gratuita” sau, chiar mai rau, sunt confundate cu promotiile de vanzare, Publicitatea este menita sa vanda si poate fi emotionala, dramatica si chiar subicctiva, relatiile publice trebuie sa fie faptice, credibile si impartiale, Sa descrie evenimentele, sa impartaseasca ' viziunea si crezul organizatiei, sa comunice adevarul si sa comunice faptele obiectiv, fara interpretari, La inceput, relatiile publice vizau numai la relatiile cu presa, sau, mai degraba relatiile cu media, incluzand radioul si televiziunea. Relatiile publice moderne s-au extins la toate functiile comerciale si necomerciale, organizatii comerciale si politice, structuri de stat si publice ete Ele se aplica in domenii clar diferite de marketing si publicitate cum ar fi relatiile cu comunitatea, cu angajatii, cu actionarii si relatiile politice. De asemenea, cu ajutonul relatiilor publice se gestioneaza situatiile de criza precum greve, dezastre naturale sau prabusiri de companii, etc iar cele mai sofisticate aplicatii ale relatiilor publice vizeaza sfera la relatiilelor publice politice, lobby politic si legislativ. ok Relatia dintre cele dou domenii care au la baz comunicarea este, cel puin prin prisma adeprilor Integrated Marketing Communication, una armonioasa. Daca ar fi si parafrazm unii autoti, publicitatea prezinta semnalmentele unui bolnav cronic, fiind pe cale de a muri, locul su urmand p> afi luat de relatiile publice. t Sy + Atat pul "| imagine, prin mijloace diferite, desigur. Atat publicitatea cat si relatile publice sunt influenyate de viteza si mobilitatea crescutd a societafii contenporane. itatea cat si relatiile publice sunt rispunzatoare pentru crearea si gestionarea de | 2. Definitii Relatii Publice Publicitate In decursul timpului au existat multe incercari de a defini relatiile publice. Cele mai celebre sunt | doua, una definita de Institutul Britanic de Relatii Publice (a), alta rezultata in eadral unei conferinte ale institutiilor de relatii publice din Mexic (b). a, Relatiile Publice reprezinta planificarea si implementarea de actiuni sustinute, pentru a obtine {| _ simentine bunavointé si intelegerea mutuala dintre o organizatie si mediul sau. Accasta definitie subliniaza importanta planificarii si a intelegerii mutuale, cu dublu sens ! (organizatie — publicul ) b. Relatiile Publice reprezinta arta si stiinta de a analiza tendintele, a prezice consecintele acestora si a acorda asistenta conducatorilor de organizatie si de a implementa un set de actiuni care sa serveasca atat interesele organizatiei cat si pe cele ale publicului sau. Aceasta definitie subliniaza importanta cercetarii in identificarea tendintelor, inainte de planificarea programului de realtii publice; importanta acordarii asistentei conducerii orgenizatiei; si importanta nevoii ca actiunile din cadrul programului de relatii publice sa serveasca interesul public. Conform publicatici “Cotidianul” “Relatiile publice cuprind tot ceea ce tine de crearea si intretinera imaginii, iar cei ce lucreza in acest sector sunt creator le imagine”. Trebuie subliniat ca ceea ce se refera la imagine in macro-respectiv la tara — este valbil si in micro, adica la societatile comerciale, la organizatii Publicitatea este definita ca find in acelasi timp “ stiinta, afacerea sau profesia crearii si diseminarii mesajelor reclamelor, 0 institutie sociala care afecteaza viata de zi cu zi a fiecarui individ, 0 forta care modeleaza cultura de masa, 0 componenta a activitatii de marketing sau 0 sursa de informare despre produse, servi evenimente sau institutii si companii”( Michael J Baker, Macmillan Dictionary of Marketing & Advertising, ed. Macmillan Business, London, 1998, p. 6.) Publicitatea si marketingul au ca scopuri principale vanzarea si cresteree cotei de piata in timp ce Relatiile publice au ca scop principal castigarea bunavointei si construirea imaginii unei marci sau a unei companii, 7 diferente intre Advertising si PR 1, Plata vs. Onorariu. Prin adeverising, 0 companic plateste pentru spatiul publicitar, care adesea este scump, Daca spotul publicitar, reclama este rulata o singura data, rezultatele nu vor fi eficiente. Aceasta trebuie sa ruleze, sa fie publicata macar data pe luna, pe o perioada mai lunga de timp (6 luni- 1 an) pentru a-si atinge scopul. Dar si sa ai reclama intr-o publicatie ai carei cititori nu cunose brandul (jar de cresterea notorictatii brand-ului se ocupa PR-ul) este de asemenea ineficient. Treaba PR-ului este sa obtina publicitate gratis, pentru client, prin intermediul comunicatelor de presa si in general printr-o buna relatie cu media, cu jurnalistii. Un articol ints-o publicatie aduce mult mai multa credibilitate clientului si produsului sau/si serviciului oferit de acesta. Un astfel de articol pozitioneaza produsul sau seriviciul clientului intr-un articol (story) ca parte dintr-un trend sau interes al publicului. 2. Controlarea mesajului vs. influentarea mesajului Daca platesti, ceea ce in cazul publicitatii se intampla, poti sa spui exact ceca ce doresti, chiar si wAcest produs este cel mai tare lucru inventat vreodata de la descoperirea rotii!”, dar publicul este desoeri sceptic tocmai pentru ca stie ca platesti pentru a fi spus acest gen de Iucruri. PR-ul in schimb plaseaza articolul unui jurnalist, iar acesta decide daca-I urmeaza si care va fi abordarea exacta a subjectului in articol. PR-ul are mai putin control, dar un bun PR stie cum sa creasca sansele clientului pentru publicitate pozitiva pregatind declaratiile clientului si pregatindu-I pentru eventuale interviuri 3. Un spot de 10 secunde vs. perpetuarea pe Internet Datorita creativitatii si a felufui in care este prezentata publicului 0 reciama, un spot publicitar pare sa aiba o viata mai lunga decat are in realitate. Insa, odata ,,rulata” asta a fost tot! Expertii in marketing spun ca o reclama de cateva secunde vazuta online sau pe DVR este eficienta totusi pentru ca publicul inca o vede. In orice caz, odata ce s-a terminat (reclama, spotul, etc.) si efectul dispare! Prin intermediul Imemetului, un articol plasat in presa de PR, un tweet sau un post de pe Facebook este in spatiul virtual pentru totdeauna si poate sa apara in momentul in care cineva foloseste un motor de cautare, pentru a gasi informatii pe acea tema, Daca jurnalistul cauta informatii pe tema respectiva, atunci va gasi si ceea ce tu ai emis pentru clientii tai in mediul virtual, eRe. Doro 4, Subiectiv vs. nesubiectiv Adevertising- Cand clientii iti vad reclama, acestia stiu ca tu ai construit mesajul si ca incerci sa le vinzi ceva, Stiu ca platesti pentru reclama si percep deci o anumita cantitate de subiectivism. PR- plaseaza povestea produsului sau serviciului cu ajutorul unei a treia parti, povestea fiind legata de un trend, concept sau subiect de interes public general ceea ce-i da mai multa credibilitate si inlatura subiectivismul, 5. Creativ vs. captarea atentiei Advertising- O reclama buna poate folosi un limbaj colorat si descriptiv cu o invitatie la actiune (de obicei sa cumperi produsul/serviciul). O campanie ,.isteata” motiveaza consumatorii sa cumpere produsul si/sau serviciul. Advertisingul poate folosi diferite mijloace media cum sunt reclamele (TV), reclame stradale sau printate (afise, bannere, etc.), reclame pe Facebook, ‘microsite-uri interactive (concursuri), jocuri, ete. Un copywiter bun poste crea sloganuri care vor ramane pentru o lunga perioada de timp in mintile oamenilor si ii vor face sa foloseasca, in diverse situatii din viata de zi cu zi, sloganul sau fraza respectiva PR-ul are nevoie de creativitate, insa intr-o maniera diferita. In PR cauti stirile, cauti unghiuri de abordare in articole pentru diferite evenimente sau tendinte, anticipezi tendinte si articole, despre clientii tai, care urmeaza sa fie citite. Ai nevoie de un carling” nou sa captezi atentia jumnalistilor. 6. Marketing research vs. Media Research -£- Advertising — Publicitatea se bazeaza pe studi demografice si de piata. Un om de publicitate trebuie sa gaseasca publicul tinta si mediul in care sa plaseze reclama, pentru ca nu vrei sa vinzi un produs de femei cumparand publicitate intr-o revista dedicata barbatilor, de exemplu. Pentru PR studiile demografice si de piata sunt de asemenea importante, Este improtant sa stii ce publicatii seriu despre o industric anume, din care clientul tau face parte si mai ales care sunt jumalistii care scriu pe temele/subiectele respective. Intemetul ne faciliteaza mult accesul la toate publicatile si la toti ziaristi, iar eu ajutorul Facebook-ului si al Twitter poti sa afli usor care sunt ariile de interes ale unui om de presa. 7. Jumatatea de sus vs. jumatatea de jos a paginii Advertising- chiar daca platesti o suma maricica de bani pentru o reclama-

S-ar putea să vă placă și