Proiect Comert

Academia de Studii Economice Bucureti
Facultatea de Economie Agroalimentar i a Mediului
Studiu privind evolutia activitatii de

comert pentru carnea de ovine
Studenti: Matei Mihaela Laura,

Lepadatu Georgiana,
Popescu Andreea - Alexandra,
Radu Alexandru - Tedy
Grupa: 1328
Anul: II, master EAAA
Bucureti
2016
Introducere
Prezenta lucrare i propune s studieze filiera produselor obinute de la ovine ca tem
de actualitate privind realitatea economic, de aceea cercetarea s-a efectuat n scopul eviden ierii
eficienei carnii de oaie.
Carnea de ovine este un aliment de baza n multe zone geografice si tari ale lumii.
Cresterea cerintelor privind consumul de carne ca aliment a determinat si cresterea consumului
de carne de ovine. In cele ce urmeaza vom prezenta date despre cererea si oferta pe piata a carnii
de ovine. Putem spune ca in general carnea este o surs important de proteine de calitate,
vitamine i minerale care ajut organismul sa functioneze corect. ns dac nu o alegem corect i
o consumm n exces, poate provoca ateroscleroz, obezitate, diabet i alte boli de temut.
Carnea de oaie tnr i cea de miel sau ied peste 14 kg ofer organismului nutrieni de
top - zinc, niacin, fier etc. Sub aceast greutate ns, mielul i iedul conin mult colagen - o
protein fr valoare nutritiv, care se diger greu. Partea cea mai bun e pulpa, care poate fi
consumat, n cazul unui organism sntos, de dou-trei ori pe lun, n cantitate mic: 100 g.
Capitolul 1. Piata mondiala a carnii de ovine

1.1.
Oferta de carne de oaie

Ovinele reprezinta una dintre speciile de animale care valorifica cel mai eficient
productia vegetala secundara de toate categoriile, dar si conditiile favorabile pentru cresterea
acestei specii, care a devenit o ocupatie cu traditie in zona montana, contribuind si intinsele
suprafete de pajisti naturale cu raspandire de arii largi de la litoral pana la zonele alpine.
Studiile arata ca, in mod surprinzator, carnea de oaie matura e mai sanatoasa decat cea de
miel, iar atunci cand e preparata cu dichis, poate fi mai gustoasa decat tipurile de carne preferate
de majoritatea consumatorilor.
Efectivul ovinelor s-a redus dramatic in ultimii 20 de ani cu aproximativ 50%, astfel
refacerea acestui efectiv de animale a fost obligatorie prin adoptarea anumitor actiuni, precum:
imbunatatirea indicilor de natalitate si de prolificitate, prin selectia in rasa curata si prin
incrucisarea industriala, cresterea parametrilor de conformatie corporala si a greutatii corporale.
Efectivele de ovine in perioada 2010-2014
Tabel nr. 1
u.m.
Capete
Anul
Nr.cr
t
Continent
e
1.
Africa
America
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
303.473.514
89.535.825
311.838.990
89.173.303
316.276.973
88.446.174
321.928.680
85.807.490
325.338.760
84.902.123
495.919.421
510.095.989
524.240.737
526.590.642
129.956.884
100.664.049
128.497.959
104.247.430
129.108.529
106.000.756
129.650.518
106.351.147
1.121.775.76 1.127.552.64 1.147.564.52 1.167.086.19

7
7
5
2
Sursa: http://faostat.fao.org/site/573/DesktopDefault.aspx?PageID=573#ancor
1.172.833.19
0
2.
3.
4.
5.
6.
Asia
Europa
Australia
491.971.523
131.655.882
105.139.023
Total
In prezent, numarul de ovine la nivel mondial este similar cu cel din anii 1960. Cu toate
acestea , cresterea productivitatii a cauzat ascensiunea productivitatii totale de la aproape 11
miliarde de lire sterline in anul 1965 la 18 miliarde de lire sterline in anul 2011. Asia este cel mai
mare producator cu 4,4 miliarde de lire sterline, urmata de Africa, Europa (1,9 miliarde de lire
sterline) Austalia (1,4 miliarde de lire sterline), pe ultimul loc situandu-se America. Aceste sume
sunt influentate in mod direct de catre efectivele de ovine ale fiecarui continent.
Productia mondiala a crescut, dar in acelasi timp a crescut si cererea mondiala, fapt ce a
dus la atingerea unor preturi record in ultimii 2 ani.
Evolutia numarului de ovine prezinta o tendinta de crestere in Australia, Africa si Asia,
unde se pot remarca cele mai mari cresteri a numarului de ovine din 2014 raportat la numarul
inregistrat in 2010. La polul opus se remarca America si Europa cu cele mai mari scaderi ale
Din datele prezentate in acest tabel se poate observa faptul ca cele mai multe efective de
animale, se regasesc in Africa,cu aproximativ 3 milioane de capete ovine, iar cele mai putine
animale se gasesc in Australia.
Pe perioada anilor analizati s-a constatat faptul ca pe toate continentele s-a produs o crestere e
efectivelor de ovine fiind o activitate traditionala. Diversitatea produciilor pe care le realizeaz
ovinele, consumul redus de energie i natura furajelor pe care le consum, confer creterii si
exploatrii ovinelor caracterul unei activiti durabile i de perspectiv, dar si posibilitatea
realizrii de export de carne de ovine care s aduc venituri mari productorilor.
Ovinele sunt repartizate pe glob in functie de teritoriu, cele mai favorabile sunt zonele cu pasiuni
permanente. Densitatea oilor/ha este in medie 1,6 cap./ha, cu variatii cuprinse intre 1,2 capete si
2,0 capete/ha.
Productia de carne de ovine in perioada 2009-2013
Tabel nr. 2
u.m Tone
Anul
Nr.crt
Continente
1.
Africa
America
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Asia
1.513.905
409.587
3.999.154
1.558.042
400.188
4.087.778
1.593.373
395.609
4.059.652
1.657.715
405.191
4.143.267
1.666.020
412.671
4.236.011
Europa
Australia
1.234.901
1.257.674
1.194.722
1.113.557
1.153.927
1.026.185
1.164.306
977.632
1.150.961
1.004.643
8.415.221
16.769.508
8.228.746
8.348.111
8.470.306
2.
3.
4.
5.
6.
Total
In anul 2011 s-a inregistrat cea mai mare productie de carne de ovine de aproape 17 mil. de tone,
Asia fiind in frunte cu peste 4 mil. de tone in timp ce America inregistra cea mai mica productie.
In ceilalti ani, productia a fost echlibrata, aproximatv 8,3 mil de tone.
Analizand ultimii 5 ani putem observa ca in annul 2014 a avut loc o crestere atat in ceea ce
priveste efectivul total de ovine si caprine, cat si o crestere a productiei totale de carne in viu si
greutatea medie la sacrificarea. Aceasta crestere a avut loc in concordanta cu cresterea efectivului
total de ovine in fiecare regiune a globului care a inteles ca avem nevoie de o relansare a
sectorului atat in vederea consumului intern, dat si pentru export, rezultatul final fiind sporirea
veniturilor prin comercializarea productiei marfa.
Sunt zone in care exist mari posibiliti pentru producerea n mod diversificat a crnii de ovine
i n cantiti care s satisfac n mod ritmic cererile de consum intern i care s creeze totodat
mari disponibiliti pentru export la nivelul performanelor clienilor externi. Astfel, cerinele de
calitate ale pieelor externe se refer n linii mari, la urmtoarele:
- piaa Orientului cere berbecui n vrst de 6-12 luni, cu o greutate vie ntre 30-45 kg. i
carcase ntre 15-22 kg. i ovine adulte reformate n greutate de peste 45 kg i vrsta maxim de 5
ani;
- piaa Italiei i Greciei prefer berbecui n greutate de 20-30 kg bine ngrai i carcase de 1015 kg pline n carne i cu grsime uniform repartizat.
- piaa Franei cere tineret ovin n greutate de 25-35 kg, bine dezvoltat i plin n carne, fr a fi
ns ngrat, din rasele Merinos i Spanc i metiii acestora, cu carne de culoare alb.
Printr-o bun organizare a procesului de ngrare a tineretului ovin i a valorificrii acestuia se
poate livra la export carne n carcas n cantiti importante, n vederea asigurrii de piee
constant la distane mari, unde poziia geografic nu permite exportul animalelor n
viu. ngrarea mieilor n dup cele mai moderne tehnologii (intensiv i semiintensiv), devine
o necesitate i corelarea ei cu msuri de ameliorare prin selecie n direcia produciei de carne a
raselor i tipurilor indigene de oi, precum i prin folosirea ncrucirilor i a cererii de hibrizi cu
cele mai potrivite rase de oi specializate n producia de carne, reprezint condiiile eseniale de
asigurare pentru piaa intern a crnii de ovine de calitate superioar i pentru ctigarea i
stabilizarea de piee externe, pentru promovarea exportului de ovine i al crnii de oaie.
1.2.
Cererea de carne de ovine

Cererea de carne de oaie i de ln este n cretere pe pieele externe, creterea ovinelor fiind
un sector care are perspective de dezvoltare.
Consumul anual de carne de ovine
Tabel nr. 3
u.m. kg/cap locuitor

Anul
Nr.crt
Continente
1.
Africa
America
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Asia
6.7
31
4.1
6.5
30.6
4.1
6.4
30.6
4.2
6.3
29.8
4.4
6.3
29.3
4.4
Europa
Australia
16.7
39
16.5
35.1
16
34.6
15.8
32.4
15.2
39.2
97.5
93.7
91.8
88.7
94.4
2.
3.
4.
5.
6.
Total
Desi consumul mondial de ovine este in jur de 91.8 kg pe cap de locuitor, in anul 2011 consumul
in America a fost de doar 30.6 kg pe cap de locuitor. In contrast cu Asia care a inregistrat 4.2 kg
pe cap de locuitor si Australia cu un consum record de 34.5 kg pe cap de locuitor.
Carnea de miel si oaie reprezinta principal sursa de proteina pentru regiuni ca Australia, Orientul
Mijlociu, India si anumite zone ale Europei.Carnea de ovine are un consum redus
si nu
incurajeaza cresterea pentru consumul intern. Cu toate ca cele mai mari cresteri de ovine se
inregistreaza in mediul rural, consumul mai mare are loc in mediu urban, deoarace veniturile
populatiie din mediul rural sunt mai mici si prin cresterea ovinelor si vandute cate mediul urban
se realizeaza venit. Astfel care loc un consum mai mare de carne de ovine de catre populatia din
mediul urban, decat cea mai in mediul rural care participa efectiv la cresterea efectivului de
ovine la nicel global
Beneficiile carnii de miel:
O porie de carne de miel asigur 30% din necesarul zilnic de zinc, mineral important pentru
dezvoltarea i meninerea sntii oaselor i pentru ntrirea sistemului imunitar. Deoarece
conine carnitina, un aminoacid esenial, ntlnit destul de rar la alte alimente, carnea de miel
asigur organismului energia de care are nevoie i nlatur starea general de oboseal.
Carnea de miel este bogat in vitamina E, potasiu, calciu si fier. Conine o cantitate mic de
sodiu. Este o alegere sntoas pentru persoanele care o consum n cantiti moderate.
Carnea de miel face parte din categoria crnii roii i este o surs foarte bun de proteine de
calitate. Pentru persoanele active fizic este o opiune sntoas, nu ns i pentru cele cu
anumite probleme cum ar fi obezitatea, dislipidemia, hepato-renalismul, trigliceridemia sau

hipertensiunea arterial.
Proprietati terapeutice ale crnii de miel:
mbuntete performanele sexuale, avnd efecte benefice asupra potenei i a fertilitii.
mbuntete activitatea splinei, nltur durerile abdominale, mbuntete activitatea
rinichilor i nltur starea de slbiciune.
Dezavantajele consumului de carne de miel:
Carnea de miel nu se recomand celor care au un nivel ridicat al colesterolului n snge, din
cauza grasimii coninute.
In cazul persoanelor vrstnice, cantitatea de carne consumat trebuie redus sau nlocuit cu
alimente de origine vegetal.
Consumul excesiv de carne de miel i de carne roie, n general, elibereaz toxine n
organism, ce pot fi cauze ale unor boli severe precum cancerul de colon sau gut.
Aceast carne poate fi periculoas pentru persoanele care au acidul uric crescut n snge.
Chiar dac sunt benefice, proteinele proaspete din carnea de miel pot provoca i alergii, care
se manifest la 6-12 ore dup consum.
1.3.
Comertul mondial cu carne de ovine
Exportul de carne de ovine in functie de continent

Tabel nr. 4
u. m. mii euro
Valoarea exportata in functie de ani
Nr.crt
Continente
1.
Africa
America
Asia
Europa
Australia
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
113,309
126,478
208,624
1,082,568
2,536,516
125,141
136,145
171,664
1,220,309
2,921,999
120,017
112,236
179,697
1,145,071
2,980,126
105,237
116,739
184,350
1,189,449
3,216,558
107,197
129,782
203,579
1,226,113
3,782,840
4,067,495
4,575,258
4,537,147
Sursa: http://www.trademap.org/Country_SelProduct_TS.aspx
4,537,147
5,449,511
2.
3.
4.
5.
Total
6.
Australia si Noua Zeelanda sunt principalelel tari exportatoare de carne de oaie si miel.
Australia exporta 44% din productia sa de miei si 80% din productia de carne de oaie. In 2011,
Australia a exportat 30 de milioane de kg de carne de ovine evaluate la 2.980.126 mii de euro.
America este cea mai mare piata de export pentru carnea de miel Australian si a
reprezentat 32% din valoarea totala a mielului australian exportat in anul 2011, urmata de
Orientul Mijlociu, Uniunea Europeana si China. Austalia a exportatat 3,1 milioane de ovine vii in
2010 in valoare de 2,921,999 mii euro. Piete cheie pentru exporturile de ovine vii sunt Iordania,
Qatar si Kuweit.
Exportul de carne de ovine in functie de continent
Tabel nr. 5
u. m. tone
Cantitatea exportata in functie de ani
Nr.crt
Continente
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Africa
America
Asia
Europa
Australia
34,180
39,890
74,561
229,256
649,977
44,550
35,651
49,660
238,887
643,629
30,500
28,374
45,479
228,015
722,673
34,185
31,807
42,578
247,697
866,723
28,698
31,750
46,825
243,642
914,314
Total
1,027,864
1,012,377
1,055,041
1,222,990
1,265,229
Sectorul zootehnic ocupa un loc modest n Africa. Se cresc 205 milioane ovine i caprine, efective
mult sub posibilitile cadrului natural. Dupa cum se poate observa din datele din acest tabel,
continental care exporta cea mai mare cantitate de carne este Australia, ajungand astfel in anul 2013
la aproximativ 900.000 de tone de carne de ovine. In Africa si in Asia exportul scade destul de mult
in perioada analizata, ajungand in 2013 la 28,698 tone respective 46,825 tone.
Australia, care import, de asemenea, carne de miel n Marea Britanie, a vzut volume scdea cu
8% recent, n timp ce Irlanda a ajuns s scad volumul cu o treime.
Acest lucru duce la un total al importurilor de carne de oaie n Marea Britanie pentru prima
jumtate a anului, s fie mai mic cu 4%, dect n aceeai perioad din 2014.
Reiternd comentariile lui Kozlowski, cercetarea lansat de AHDB Carne de vit i de miel, a
afirmat c, n Marea Britanie, exporturile de carne de oaie au sczut cu 30% n luna iunie. Acest
lucru poate fi parial atribuit la situaia actual, cnd transporturile din Calais sunt perturbate.
Exporturile ctre Frana au sczut cu 13%, la 3,700t. ntre timp, transporturile din Belgia i
Irlanda au sczut i ele, cu 40%. Cu toate acestea, exporturile ctre Germania au crescut cu o
treime.
n general, exporturile de carne de oaie n primele ase luni ale 2015 au sczut cu 23%, fa de
aceeai perioad a anului trecut.
Importul de carne de ovine in functie de continent
Tabel nr. 6
u. m. mii.euro
Valoarea importata in functie de ani
Nr.crt
Continente
1.
Africa
America
Asia
Europa
Australia
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
106,476
616,570
1,119,477
2,024,588
40,547
102,484
746,486
1,223,588
2,334,908
83,514
126,692
681,154
1,439,676
2,097,331
93,177
98,214
686,243
1,864,819
2,038,977
90,557
110,393
824,749
2,246,932
2,160,647
89,633
3,907,658
4,490,980
4,438,030
4,778,810
5,432,354
2.
3.
4.
5.
6.
Total
In 2014 continentul care a importat cea mai mare cantitate de carne de ovine este Asia in
vaoare de 2,3 mil de euro urmata de Europa.In anii precedenti Europa a fost continentul cu
cel mai mare import de carne de ovine iar pe locul 2 s-a situat Asia urmata de America si
Africa. La sfarsitul clasamentului se afla Australia in fiecare an analizat in tabelul nostru.
Importul de carne de ovine in functie de continent

Tabel nr. 7
u. m. tone
Cantitatea importata in functie de ani
Nr.crt
Continente
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Africa
America
Asia
Europa
Australia
53,117
135,942
350,345
400,128
13,069
43,146
130,568
341,415
386,849
26,795
40,902
120,805
392,516
355,787
27,169
82,414
135,008
554,487
379,448
32,599
34,274
150,064
615,325
367,256
30,211
Total
952,601
928,773
937,179
1,183,956
1,197,130
Continentul care importa cea mai mare cantitate de carne de ovine este Asia, cu aproximativ
615,325 tone. In Africa importurile scad vertiginos din 2012 cand erau reprezentate de 82,414
tone la 34,274 tone in anul 2013. Australia, care import, de asemenea, carne de miel n Marea
Britanie, a avut un volum scazut cu 8% recent, n timp ce Irlanda a ajuns s scad volumul cu o
treime.Reinterpernd comentariile lui Kozlowski, cercetarea lansat de AHDB Carne de vit i
de miel, putem spune c, n Marea Britanie, exporturile de carne de oaie au sczut cu 30% n
luna iunie. Exporturile ctre Frana au sczut cu 13%, la 3,700t. ntre timp, transporturile din
Belgia i Irlanda au sczut i ele, cu 40%.
Balanta comerciala a carnii de oaie in functie de continente

Tabel nr. 8
u. m. mii.euro
Balanta comerciala in functie de ani
Nr.crt
Continente
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Africa
America
Asia
Europa
Australia
6,833
-490,092
-910,853
-942,021
2,495,969
22,657
-610,341
-1,051,924
-1,114,599
2,838,485
-6,675
-568,918
-1,259,979
-952,260
2,886,949
7,024
-569,504
-1,680,469
-849,528
3,126,001
-3,197
-694,967
-2,043,353
-934,534
3,693,206
Total
159,836
84,278
99,117
33,524
17,155
Cea mai mare valoare comerciala a fost in 2010 de 160.000 mii euro si a avut o scadere drastic
ape parcusrul celor 5 ani ajungand la 17.000 mii euro ceea ce inseamna ca populatia planetei
renunta din ce in ce mai multa la consumul de carne de ovine si prefer o alimentatie mai
sanatoasa.
Capitolul 2. Piata europeana a carnii de ovine

2.1 Oferta de carne de oaie
Top 8 tari in functie de numarul de ovine
Tabel nr.9
u.m.
Capete
Anul
Nr.crt
Top 8 tari
1.
Marea
Britanie
Spania
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Grecia
Romania
Italia
Franta
Irlanda
Portugalia
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
31.445.000
19.718.200
31.084.000
18.551.600
31.634.000
17.002.700
8.994.000
8.882.000
8.175.200
8.021.388
4.778.000
2.368.000
8.966.000
9.141.500
8.012.600
7.922.154
4.565.700
2.226.000
9.781.000
8.417.437
7.900.016
7.618.034
4.830.000
2.169.900
Anul
2013
Anul
2014
32.856.00
32.215.000
0
16.339.370 16.118.590
9.587.000
8.533.434
7.942.600
7.461.935
5.170.000
2.091.700
Total
92.383.797
90.471.564 89.355.098 89.343.051
6.
9.520.000
8.833.830
7.015.700
7.233.720
5.110.600
2.073.000
88.763.45
3
Tabelul anterior claseaza cele opt tari analizate in functie de numarul de ovine in perioada
analizata. Putem clasifica cele 8 tari in trei categorii dupa cum urmeaza: categoria tarilor care
intregistreaza un numar mare de ovine, categoria tarilor care intregistreaza un numar mediu de
ovine si categoria tarilor care intregistreaza un numar mic de ovine.
In prima categorie, cea a tarilor care intregistreaza un numar mare de ovine avem Marea Britanie
si Spania. Numarul de ovine in Marea Britanie inregistrand o tendinta usor crescatoare, pe cand
numarul de ovine din Spania inregistraza o tendinta descrescatoare.
Urmatoarea categorie cuprinde urmatoarele tari: Grecia, Roamania, Italia si Franta. In Grecia
numarul de ovine a crescut pe perioada analizata, in Romania mentinandu-se constant, iar Italia
si Franta inregistrand tendinte descrescatoare.
Ultima categorie de tari , categoria tarilor care intregistreaza un numar mic de ovine, cuprinde
Irlanda si Portugalia. Putem observa cresterea numarului de ovine in Irlanda si reducerea
numarului de ovine in Portugalia cu aproximativ 50%.
Productia de carne de ovine in perioada 2010-2014

Tabel nr. 10
u.m Tone
Anul
Nr.crt
Top 8 tari
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
326.000
156.985
129.881
90.500
58.731
57.327
46.589
38.537
307.000
124.424
125.597
89.600
55.008
56.696
63.765
38.500
277.000
131.236
118.710
89.910
47.797
52.240
62.552
38.340
289.000
130.587
115.007
89.810
48.121
47.407
62.407
39.892
275.000
121.999
113.846
90.000
54.000
450558
68.504
36.544
Total
904.550
860.590
817.785
822.231
9.
805.451
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Regatul Unit
Spania
Franta
Grecia
Irlanda
Italia
Romania
Germania
Productia de carne de oaie in cele opt tari analizate se regaseste in tabelul anterior.
Pe primul loc se situeaza Regatul Unit, numarul de tone de carne produsa fiind dublu fata de
urmatoarea tara clasata Spania. La polul opus se situeaza Germania cu cel mai mic numar de
tone de carne produsa pe intreaga perioada analizata.
Tara noastra se situeaza pe penultimul loc in ceea ce priveste carnea de ovine produsa in anul
2010 si pe locul 5 in 2014. Analizand tendinta cantitatii de carne produsa pe perioada analizata
putem spune ca aceasta este crescatoare.
2.2.
Cererea de carne de ovine

Consumul anual de carne de ovine
Tabel nr. 11
u.m. kg/cap locuitor

Anul
Nr.crt
Top 8 tari
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Luxembourg
Franta
Danemarca
Italia
Suedia
Irlanda
Belarus
Regatul Unit
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
30.5
26.7
26.3
24.1
24
23.9
22.2
21.9
32
25.8
27.4
22.9
23.5
22.1
21.3
20.9
29.4
26.1
26
23.6
23.3
22.8
20.3
19.5
29.9
25.9
29.3
23.1
23.8
24.6
18.6
19.4
29.7
25.4
29.6
21.5
24.2
22.9
18.3
18.8
191
195
190
Total
200
196
9.
Sursa: http://faostat.fao.org/site/610/default.aspx#ancor
Carnea de ovine era consumat inc de pe vremea grecilor, pentru care pastoritul avea un
rol foarte important. Carnea de ovine provine, n cea mai mare parte de la animalele reformate i
sacrificate ntr-o stare de ntreinere slab sau mediocr, precum i de la mieii nengrai i
valorificai pentru carne, la vrste i greuti corporale mici (miel crud sau miel de lapte).
Carnea de miel reprezint tipul de producie vizat cu preponderen atunci cnd vorbim
de carnea provenit de la specia ovine. Acest tip de producie se obine de la mieii sacrificai la
vrsta cuprins ntre 4-6 sptmni i la greutatea corporal de 8-12 kg, obinndu-se n medie
carcase de 4-6 kg. n fiecare an, se sacrific n perioada martie-aprilie, n preajma srbtorilor de
Pate. Capete de miei, consumul de carne de ovine fiind astfel sezonier i estimat la cca. 0,5
kg/an/cap de locuitor. Datorit greutii corporale reduse, cantitatea de carne obinut este mic
dac ne raportm la numrul mare de miei sacrificai. Valorificarea mieilor la greuti reduse
constituie o form de exploatare nerentabil, ntruct este neutilizabil tocmai perioada n care
miei au cea mai mare intensitate i vitez de cretere (sporuri mari n greutate), limitnd ntr-o
msur apreciabil posibilitile de ctig ale productorilor.
n general, cerinele pentru carnea de miel crud sunt din ce n ce mai reduse pe piaa mondial,
care solicit carcase de miei mai grele i cu un coninut relativ mai mare de grsime.
Actualmente, direcia de exploatare pe plan mondial n ce privete creterea ovinelor este
orientat n principal ctre producia de carne, dei n ara noastr aceasta este orientat ctre
producia de lapte n principal i de carne n secundar.
2.3.
Comertul exterior cu carne de ovine

Exportul de carne de ovine in functie de tari
Tabel nr.12
u. m. mii euro
Anul
Nr.crt
Top 8 tari
1.
Regatul
Unit
Irlanda
Belgia
Spania
Olanda
Franta
Germania
Bulgaria
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
383.027
161.576
132.160
106.681
74.025
61.978
52.573
19.350
455.887
190.555
108.870
123.746
114.725
62.738
56.283
11.820
433.249
211.506
77.828
123.811
102.066
57.557
46.373
8.471
453.058
220.355
83.716
124.431
112.167
52.823
48.897
7.116
472.306
198.467
86.289
133.297
117.500
57.189
45.023
9.799
1.102.563
1.119.870
Total
991.370
1.124.624
1.060.861
9.
Primele cinci ri partenere, n anul 2011, la exportul acestei grupe de produse au fost urmat de
Germania 18,1%, Olanda 15,8%, Marea Britanie 14,2%. Importul a provenit, n principal, din
Germania 24,8%, Olanda 7,8%.
La Carne de ovine i caprine, proaspt, refrigerat sau congelat exportul a fost orientat
spre Iordania 32,7%, Italia 26,5%, Grecia 21,2%, Croaia 12,5% i Libia 3,0%, importul
provenind din Spania 34,8%, Germania 28,5%, Frana 9,1%, Italia 7,8% i Olanda 7,4%.
Exportul de carne de ovine in functie de tari exprimat in tone
Tabel nr.13
u. m tone
Anul
Nr.crt
Top 8 tari
1.
Regatul
Unit
Irlanda
Spaina
Belgia
Olanda
Franta
Germania
Bulgaria
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
92.367
35.148
27.224
20.744
12.009
10.836
8.035
3.923
102.966
38.732
28629
13831
16511
10392
7041
2166
94409
43503
31560
10146
14134
10336
6409
1641
103963
44559
34392
12515
16638
9463
7411
1450
102281
39742
33531
11425
16961
9928
6328
1892
1.694.451
1.723.852
Total
1.459.985
1.464.110
1.489.277
9.
In tabelul anterior este prezentata situatia exporturilor de carne de ovine in opt tari
europene. In aceasta analiza se evidentiaza Regatul Unit cu cea mai mare cantitate de carne de
oaie exportata pe intreaga perioada analizata, aproape de trei ori mai mult decat urmatoarea
clasata, Irlanda.
Analizand din punct de vedera al evolutiei in timp a cantitatii exportate de carne de oaie
pe fiecare tara putem observa ca in Regatul Unit, Irlanda, Spania si Olanda cantitatea de carne
exportata a crescut de-a lungul perioadei analizate, pe cand in Belgia, Franta, Germania si
Bulgaria cantitatea de careen exportata are o tendinta descandenta, cantitatea scazand de la an la
an. Primele patru tari mentionate influenteaza cantitatea totala exportata intr-o mai mare masura,
acest lucru reiese din analiza cantitatii totale de careen de oaie, care are tendinta crescatoare.
Importul de carne de ovine in functie de tari exprimat in EURO

Tabel nr.14
u. m Euro
Anul
Nr.crt
Top 8 tari
1.
2.
Franta
Regatul
Unit
Germania
Belgia
Italia
Olanda
Spania
Portugalia
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
532.849
553.391
529.748
504.253
537.713
452.086
477.941
452.807
452.704
506.004
218.800
215.169
127.686
78.902
61.974
35.807
331.482
214.563
143.578
144.352
69.679
39.012
254.084
169.309
134.151
126.704
46.399
31.201
247.379
182.585
123.165
113.899
42.563
31.291
252.517
169.979
123.536
124.727
45.061
34.025
1.697.839
1.793.562
Total
1.723.273
1.973.998
1.744.403
9.
In tabelul anterior este prezentata situatia importurilor de carne de oaie in cele 8 tari analizate,
exprimata in Eur. Prin aceasta clasificare putem analiza sumele achitate de cele opt tari pentru a
aduce necesarul de carne de ovine pe piata alimentara. Prima clasata in ceea ce priveste
importurile de carne de ovine este Franta, avand un parcurs aproximativ constant in sumele
achitate pt importul de carne, neavand fluctuatii semnificative pe perioada analizata. Urmatoarea
clasata este Regatul Unit, aici putem observa o evolutie aproximativ constanta in perioada 20102013, se evidentiaza anul 2014, unde cresterea sumei achitate pentru importul carnii de oaie este
cu mai mult de 10% fata de anul anterior, respectiv 2013.
Importul de carne de ovine in functie de tari exprimat in Tone
Tabel nr.15
u. m Tone
Anul
Nr.crt
Top 8 tari
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
1.
2.
3.
Franta
Regatul Unit
Germania
116.024
102.845
33.470
108.662
89.270
39.890
106.565
85.658
30.282
103.742
98.917
34.019
102.164
92.937
33.090
4.
Belgia
Italia
Spania
Olanda
Grecia
33.424
25.957
13.748
12.857
90.14
27.748
26.563
13.133
18.552
8.764
21.641
24.110
8.163
18.453
5.539
26.206
24.805
8.537
20.494
6.609
22.595
24.965
8.443
19.631
7.356
Total
347.339
332.582
300.411
323.329
311.181
5.
6.
7.
8.
9.
In anul 2010, Franta a importat cea mai mare cantitate de carne de ovine, peste 110 mii tone,
urmata de Regatul Unit cu aproximativ 100 mii tone.
In urmatorii ani, la nivel continental s-au inregistrat scaderi semnificative, inclusive si in cele 2
tari care au fost fruntase.
In anul 2014, tara cu cea mai mare cantitate importata ramane tot Franta, urmata de Regatul Unit,
iar la sfarsitul clasamentul este Spania, urmata de Grecia.
Capitolul 3. Piata carnii de ovine in Romania
3.1. Oferta de carne de oaie pe piata

Ovinele reprezinta una dintre speciile de animale care valorifica cel mai eficient productia
vegetala secundara de toate categoriile, Romania avand conditiile favorabile pentru cresterea
acestei specii, care a devenit o ocupatie cu traditie in zona montana, contribuind si intinsele
suprafete de pajisti naturale cu raspandire de arii largi de la litoralul Marii Negre pana la zonele
alpine.
In mod traditional, consumul de carne de ovina e limitat la romani fie la miel, fie la
anumite sarbatori, fie la anumite regiuni.
Studiile arata ca, in mod surprinzator, carnea de oaie matura e mai sanatoasa decat cea de
miel, iar atunci cand e preparata cu dichis, poate fi mai gustoasa decat tipurile de carne preferate
de majoritatea consumatorilor.
Efectivul ovinelor s-a redus dramatic in ultimii 20 de ani cu aproximativ 50%, astfel
refacerea acestui efectiv de animale a fost obligatorie prin adoptarea anumitor actiuni, precum:
imbunatatirea indicilor de natalitate si de prolificitate, prin selectia in rasa curata si prin
incrucisarea industriala, cresterea parametrilor de conformatie corporala si a greutatii corporale.

Tabel nr. 16
u.m.
Numar
Anul
Nr.crt
Macroregiuni
1.
Nord-Vest
2.
Centru
3.
Nord-Est
4.
Sud-Est
5.
Sud-Muntenia
6.
8.
Bucuresti
Ilfov
Sud-Vest
Oltenia
Vest
9.
Total
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
1.335.270
1.330.825
1.372.997
1.406.954
1.610.376
1.856.568
1.931.589
1.991.095
2.047.133
2.095.670
1.240.359
1.258.352
1.296.866
1.326.483
1.369.698
1.296.159
1.302.978
1.357.539
1.401.181
1.439.291
788.836
812.676
832.858
864.870
884.112
29.445
25.352
27.869
29.043
30.707
600.861
610.385
618.740
633.858
657.169
1.269.939
1.261.277
1.335.866
1.426.156
1.431.202
8.417.437
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/
8.891.658
8.833.830
9.135.678
9.518.225
7.
Cresterea numarului de ovine raportat la anul 2010

Tabel nr. 17
Nr.crt
Macroregiuni
u.m %
Anul
2011/2010
Anul
2012/2010
Anul
2013/2010
Anul
2014/2010
1 Nord-Vest
2 Centru
-0.33%
4.04%
2.83%
3.08%
5.37%
2.81%
20.60%
2.37%
3 Nord-Est
4 Sud-Est
1.45%
0.53%
4.56%
4.74%
6.94%
8.10%
10.43%
11.04%
5.58%
-5.35%
9.64%
-1.37%
12.08%
4.29%
2.98%
5.19%
4.95%
5.49%
12.30%
8.53%
9.37%
12.70%
13.08%
5 Sud-Muntenia
3.02%
6 Bucuresti Ilfov
-13.90%
Sud-Vest
7 Oltenia
1.59%
8 Vest
-0.68%
9 Total
5.63%
Prelucrarea datelor : http://statistici.insse.ro/shop/
Evolutia numarului de ovine prezinta o tendinta de crestere in toate regiunile tarii, insa se poate
remarca regiunea Nord Vestica a tarii cu cea mai mare crestere procentuala a numarului de ovine
din 2014 raportat la numarul inregistrat in 2010. La polul opus se remarca judetul Ilfov cu cea
mai mare scadere a numarului de ovine in 2011 raportat la numarul inregistrat in 2010.
Desi cu o crestere modesta a numarului de ovine regiunea central a tarii se mentine pe primul loc
de-a lungul perioadei analizate 2010-2014 inregistrand cu 20% mai mult decat urmatoarea
regiune clasata in functie de numarul de ovine, respectiv regiunea Nord- Vestica.
Creterea ovinelor este o activitate tradiional a rii, ceea ce permite ca Romnia n raport de
mrimea efectivelor i nivelul produciilor, s se situeze ntre primele rii europene, n ceea ce
privete creterea i exploatarea acestei specii.
Din datele prezentate in acest tabel se poate observa faptul ca regiunea cu cele mai multe efective
de animale, este regiunea Centru,cu aproximativ 2 milioane de capete ovine, iar cele mai putine
animale se gasesc in regiunea Bucuresti-Ilfov.
Pe perioada anilor analizati s-a constatat faptul ca in toate regiunile s-a produs o crestere e
efectivelor de ovine fiind o activitate traditionala. Diversitatea produciilor pe care le realizeaz
ovinele, consumul redus de energie i natura furajelor pe care le consum, confer creterii si
exploatrii ovinelor caracterul unei activiti durabile i de perspectiv, dar si posibilitatea
realizrii de export de carne de ovine care s aduc venituri mari productorilor.
Cele mai mari efective de ovine sunt repartizate n urmtoarele regiuni de dezvoltare: - Centru:
Sibiu, Mure, Braov; - Vest: Timi, Arad; - Nord - Est: Iai, Botoani; - Sud - Est: Constana,
Tulcea; - Nord - Vest: Cluj.
Ovinele sunt repartizate in Romania in functie de teritoriu, cele mai favorable sunt zonele cu
pasiuni permanente. Densitatea oilor/ha este in medie 1,6 cap./ha, cu variatii cuprinse intre 1,2
capete si 2,0 capete/ha.
Dinamica efectivelor si a productiei de carne de ovine
Tabel nr. 18
u.m. mii cap/mii tone/kg/cap

Anul
Specificare
u.m.
Efective totale de
Mii cap
ovine si caprine
Productia totala
Mii tone
de carne in viu
Greutatea medie
Kg/cap
la sacrificare
Sursa: http://www.madr.ro
Obiective urmarite:
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
10.059
9.623
11.331
12.298
12.710
104
100
150
107
171
17
16
21
18
24
Stimularea organizarii de exploatatii sau asociatii in vederea cresterii tineretului ovin

pentru ingrasare in vederea asigurarii cu carne a pietii interen si externe.
Cresterea consumului intern de carne de oaie pe cap de locuitor.
Sporirea veniturilor crescatorilor prin comercializarea productiei marfa.
Modificarea directiilor prioritare de exploatare pentru productia carne lapte.
Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung:

-
Relansarea sectorului in vederea stimularii consumului de carne la intern si a exportului

de carne de oaie
Alinierea la standardele Comunitatii Europene privind modul de acordare a subventiilor
si clasificarea carcaselor.
Recastigarea prietelor externe pentru carnea de oaie, pe relatia tarilor arabe si a
comunitatii Europene.
Analizand ultimii 5 ani putem observa ca in annul 2014 a avut loc o crestere atat in ceea ce
priveste efectivul total de ovine si caprine, cat si o crestere a productiei totale de carne in viu si
greutatea medie la sacrificarea. Aceasta crestere a avut loc in concordanta cu cresterea efectivului
total de ovine in fiecare regiune a tarii care a inteles ca avem nevoie de o relansare a sectorului
atat in vederea consumului intern, dat si pentru export, rezultatul final fiind sporirea veniturilor
prin comercializarea productiei marfa.
n Romnia, exist mari posibiliti pentru producerea n mod diversificat a crnii de ovine i
n cantiti care s satisfac n mod ritmic cererile de consum intern i care s creeze totodat
mari disponibiliti pentru export la nivelul performanelor clienilor externi. Astfel, cerinele de
calitate ale pieelor externe se refer n linii mari, la urmtoarele:
- piaa Orientului cere berbecui n vrst de 6-12 luni, cu o greutate vie ntre 30-45 kg. i
carcase ntre 15-22 kg. i ovine adulte reformate n greutate de peste 45 kg i vrsta maxim de 5
ani;
- piaa Italiei i Greciei prefer berbecui n greutate de 20-30 kg bine ngrai i carcase de
10-15 kg pline n carne i cu grsime uniform repartizat.
- piaa Franei cere tineret ovin n greutate de 25-35 kg, bine dezvoltat i plin n carne, fr a
fi ns ngrat, din rasele Merinos i Spanc i metiii acestora, cu carne de culoare alb.
Printr-o bun organizare a procesului de ngrare a tineretului ovin i a valorificrii
acestuia se poate livra la export carne n carcas n cantiti importante, n vederea asigurrii de
piee constant la distane mari, unde poziia geografic a Romniei nu permite
exportul animalelor n viu. ngrarea mieilor n Romnia dup cele mai moderne tehnologii
(intensiv i semiintensiv), devine o necesitate i corelarea ei cu msuri de ameliorare prin
selecie n direcia produciei de carne a raselor i tipurilor indigene de oi, precum i prin
folosirea ncrucirilor i a cererii de hibrizi cu cele mai potrivite rase de oi specializate n
producia de carne, reprezint condiiile eseniale de asigurare pentru piaa intern a crnii de
ovine de calitate superioar i pentru ctigarea i stabilizarea de piee externe, pentru
promovarea exportului de ovine i al crnii de oaie.
3.2. Cererea produsului pe piata
Cererea de carne de oaie i de ln este n cretere pe pieele externe, creterea ovinelor fiind un
sector care are perspective de dezvoltare.
Consumul mediu lunar de carne de ovine pe o persoana in functie de mediile de rezidenta
Tabel nr. 19
u.m. kilograme
Anul
Nr.crt
Medii de rezidenta
1.
Urban
2.
3.
Rural
Total
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
0,395
0,345
0,324
0,329
0,335
0,24
0,635
0,201
0.546
0,213
0,537
0,206
0,535
0,209
0,544
Carnea de ovine are un consum redus si nu incurajeaza cresterea pentru consumul intern.
Comparativ cu tarile Europei, din punct de vedere al productiei de carne, conform bazei de date
statistice F.A.O., in anul 2010, Romania era pozitionata pe locul 14 la ovine, cu 1,4% din
productia europeana, dupa: Federatia Rusa, Franta, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania,
Irlanda, Ucraina, Polonia, Olanda, Belarus, Belgia si Austria.
Cu toate ca cele mai mari cresteri de ovine se inregistreaza in mediul rural, consumul mai mare
are loc in mediu urban, deoarace veniturile populatiie din mediul rural sunt mai mici si prin
cresterea ovinelor si vandute cate mediul urban se realizeaza venit. Astfel care loc un consum
mai mare de carne de ovine de catre populatia din mediul urban, decat cea mai in mediul rural
care participa efectiv la cresterea efectivului de ovine la nicel de tara.
Consumul mediu lunar de carne de ovine pe o persoana

in functie de principalele categorii sociale
Tabel nr.20
u.m. kilograme
Anul
Nr. Crt.
Principalele categorii sociale
1.
Salariati
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
0,351
0,318
0,307
0,309
0,311
2.
0,211
0,175
0,173
0,142
0,171
3.
Pensionari
4.
Total
0,352
0,325
0,292
0,28
0,276
0,274
0,282
0,274
0,298
0,277
Someri
n Romnia, conform datelor Institutului Naional de Statistic, consumul de carne i

preparate din carne se situeaz la un nivel relativ sczut comparativ cu standardele din rile
dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspt pe o persoan a fost n anul 2011, de 3,1
kg, n scdere cu 0,8% fa de anul anterior. mpreun cu preparatele din carne, acesta se ridic la
4,1 kg lunar n anul 2011, ceea ce nseamn un consum mediu anual de 49 kg pe o persoan.
Cum era de asteptat , veniturile salariatilor sunt mai mari si le da posibilitatea sa consume
o mai are cantitate de carne de ovine anual. Aceasta categorie este urmata de pensionari, care in
ciudata veniturilor mici realizate stau ceva mai bine la consumul de carne de ovine fata de
someri. Avantajul lor fiind acela ca majoritattea grupurilor de pensionari sunt localizati in mediul
rural al tarii si le das posibilitatea sa folosesca resursele natural si de pajiste pe care Romania le
ofera.
Consumul mediu anual pe locuitor, pentru carnea de ovine

Tabel nr.21
u.m. kilograme
Anul
Tipul de
carne
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul 2014
Carne de
ovine
2,5
2,3
2,3
2,4
Sursa: http://statistici.insse.ro/shop
Carnea de ovine era consumat inc de pe vremea grecilor, pentru care pastoritul avea un
rol foarte important. n Romnia, carnea de ovine provine, n cea mai mare parte de la animalele
reformate i sacrificate ntr-o stare de ntreinere slab sau mediocr, precum i de la mieii
nengrai i valorificai pentru carne, la vrste i greuti corporale mici (miel crud sau miel de
lapte).
n ara noastr carnea de miel reprezint tipul de producie vizat cu preponderen atunci
cnd vorbim de carnea provenit de la specia ovine. Acest tip de producie se obine de la mieii
sacrificai la vrsta cuprins ntre 4-6 sptmni i la greutatea corporal de 8-12 kg, obinnduse n medie carcase de 4-6 kg. n fiecare an, n Romnia se sacrific n perioada martie-aprilie, n
preajma srbtorilor de Pate, cca. 3-4 mil. Capete de miei, consumul de carne de ovine fiind
astfel sezonier i estimat la cca. 0,5 kg/an/cap de locuitor. Datorit greutii corporale reduse,
cantitatea de carne obinut este mic dac ne raportm la numrul mare de miei sacrificai.
Valorificarea mieilor la greuti reduse constituie o form de exploatare nerentabil, ntruct este
neutilizabil tocmai perioada n care miei au cea mai mare intensitate i vitez de cretere
(sporuri mari n greutate), limitnd ntr-o msur apreciabil posibilitile de ctig ale
productorilor.
n general, cerinele pentru carnea de miel crud sunt din ce n ce mai reduse pe piaa
mondial, care solicit carcase de miei mai grele i cu un coninut relativ mai mare de grsime.
Actualmente, direcia de exploatare pe plan mondial n ce privete creterea ovinelor este
orientat n principal ctre producia de carne, dei n ara noastr aceasta este orientat ctre
producia de lapte n principal i de carne n secundar.
.Desi Romania a inregistrat cresteri de la an la an la productia de ovine, fapt ce a adus-o
pe locul 4 in Europa, consumul intern este in scaderea. In anul 2010 un locuitor al tarii consuma
aproximativ 2.5 kg/an, in 2014 consumul anual este de doar 2 kg/an de consummator. Aceste
scaderi au avut loc ca urmare a perioadei dificile din punct de vedere financiar care a traversat
Romania in ultimii ani.
3.3. Comertul privind carnea de ovine
Top 8 tari importatoare a produselor exportate de Romania

Carne de ovine proaspata,congelata sau refrigerate
Tabel nr.22
Tara
catre Valoarea
care exporta exportata in
2010
Italia
4.341.000
Grecia
Iordan
Croatia
u.m. Euro
Valoarea
Valoarea
exportata in exportata
2011
in 2012
Valoarea
exportata
in 2013
3.703.000
1.935.000
2.366.000
1.417.000
3.489.000
1.643.000
971.000
7.719.000
5.378.000
228.000
2.529.000
2.785.000
2.039.000
1.384.000
2.229.000
Valoarea
exportata in Total
2014
20.565.00
8.220.000
0
10.507.00
2.987.000
0
18.130.00
2.276.000
0
10.179.00
1.742.000
0
252.000
1.001.000
10.000
437.000
0
327.000
1.723.000
853.000
Bulgaria
11.000
373.000
1.000
364.000
Ungaria
112.000
1.000
2.000
312.000
Spania
71.000
0
256.000
0
Libia
0
470.000
258.000
142.000
Valoarea
totala
a
16.529.000 15.708.000 5.864.000
9.524.000
17.025.000
exporturilo
r
Sursa: http://www.trademap.org/Country_SelProductCountry_TS.aspx
Grafic nr.1
u.m. mii Euro
Valoarea produselor exportate in functie de ani
mii Euro
18000
16000 16529
14000
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
2010
17025
15708
9524
5864
2011
2012
2013
2014
Totalul pe toate tarile
Primele cinci ri partenere, n anul 2011, la exportul acestei grupe de produse au fost
Austria 20,6%, urmat de Germania 18,1%, Olanda 15,8%, Marea Britanie 14,2% i Italia
11,4%. Importul a provenit, n principal, din Ungaria 37,7%, Germania 24,8%, Polonia 8,3%,
Olanda 7,8% i Italia 4,2%.
Top 8 tari exportatoare a produselor importate de Romania

Tabel nr.23
u.m. Tone
Cantitate
Tara de la
a
care
importata
importa
in 2010
Italia
15
Grecia
8
Bulgaria
2
Ungaria
3
Spania
65
Cantitatea
importata
in 2011
Cantitatea
importata
in 2012
Cantitatea
Cantitatea
importata in imporata
2013
in 2014
Total
20
2
0
29
288
32
1
20
721
173
29
36
35
304
136
12
4
0
30
121
108
51
57
1087
783
Germania
89
68
56
174
113
500
Belgia
Olanda
Franta
12
7
77
10
20
71
20
36
75
86
16
69
37
38
24
165
117
316
Cantitatea
totala
556
1016
2268
1770
758
Grafic nr.2
u.m. Tone
Evolutia importului de ovine

2500
2268
2000
1770
1500
u.m. Tone
1016
1000
758
500 556
0
2010
2011
2012
2013
2014
Importul a avut o evoluie oscilant, cu un minim de 46,3 mil. euro n anul 2007 i un
maxim de 116,9 mil. euro n 2009. n anul 2011, importul sa mrit cu 5,7% fa de anul anterior
(+118,6% fa de anul 2007) ajungnd la o valoare de 101,2 mil. euro. Pe primele locuri la
importurile ultimului an al analizei sau situat grupele Animale vii din specia porcin (57,1
mil. euro, ceea ce a reprezentat 56,4% din totalul capitolului) i Cocoi, gini, rae, gte,
curcani i bibilici, vii, din specia domestice (28,7 mil. euro, ceea ce a reprezentat 28,4% din
totalul capitolului).
Primele cinci ri partenere ale Romniei, n 2011, la exportul de Carne i organe
comestibile ale psrilor, proaspete, refrigerate sau congelate au fost Bulgaria 54,8%, Ungaria
15,2%, Olanda 6,1%, Marea Britanie 4,8% i Germania 4,5%, importul provenind din Ungaria
24,1%,
Germania
19,3%,
Olanda
16,3%,
Bulgaria
14,9% i
Brazilia
6,6%. La Carne de ovine i caprine, proaspt, refrigerat sau congelat exportul a fost
orientat spre Iordania 32,7%, Italia 26,5%, Grecia 21,2%, Croaia 12,5% i Libia 3,0%, importul
provenind din Spania 34,8%, Germania 28,5%, Frana 9,1%, Italia 7,8% i Olanda 7,4%.
Lista tarilor exportatoare a produselor importate de Romania

Tabel nr. 24
Tara de la Valoarea
care importa importata
in 2010
Italia
84.000
Grecia
23.000
Bulgaria
5.000
Ungaria
14.000
Spania
Germania
Belgia
Olanda
Franta
u.m. Euro
Valoarea
importata
in 2011
144.000
6.000
0
Valoarea
importata
in 2012
197.000
9.000
8.000
Valoarea
importata
in 2013
166.000
184.000
58.000
Valoarea
importata
in 2014
70.000
26.000
0
135.000
347.000
523.000
103.000
175.000
704.000
484.000
408.000
352.000
528.000
561.000
387.000
636.000
431.000
75.000
44.000
90.000
145.000
149.000
260.000
75.000
105.000
90.000
211.000
215.000
169.000
272.000
278.000
117.000
Valoarea
totala
a
2.304.000
1.969.000
2.232.000
2.735.000
importurilo
r
Total
661.000
248.000
71.000
1.122.00
0
2.123.00
0
2.543.00
0
479.000
765.000
1.051.00
0
1.548.000
Din tabelul anterior remarcam faptul ca tarile preferate in ceea ce priveste increderea fata de
produsele din carne de ovine sunt Spania si Germania. In perioada analizata putem spune ca
Germania este cel mai mare furnizor de carne de oaie avand vanzari catre tara noastra de
2.543.000 eur, nu la mare distanta de aceasta fiind Spania cu 2.123.000 eur. Cea mai mare
valoare a produselor importate dintr-o tara in perioada analizata este in anul 2011 cand din
Spania am cumparat produse in valoare de 704.000 euro. Cu cea mai mica valoare de produse
exportata catre Romania se situeaza Bulgaria care se poate vedea ca este un furnizir ocazional.
Grafic nr.3
u.m. mii Euro
Valoarea produselor importate in functie de ani

3000
2735
2500
2304
2000
mii Euro
2232
1969
1548
1500
1000
500
0
2010
2011
2012
2013
2014
Avand in vedere nivelul ridicat al numarului de ovine si consumul redus al carnii in tara noastra
acest import ar trebui sa fie total nejustificat, insa cunoastem faptul ca majoritatea antreprenorilor
prefera sa creasca ovinele si sa ofere spre export doar carnea neprelucrata, sau chiar animalele
vii, fara sa investeasca in prelucrarea carnii, investitie foarte mare din prisma echipamentelor
costisitoare si a normelor impuse ce prevad masuri suplimentare de protectie si analiza asupra
carnii. Valoarea totala a produselor importate este semnificativ mai mica decat efectivul de carne
de oaie exportat.
De remarcat in graficul anterior este minimul atins in 2014 cu o valoare a produselor importate
de 1548 mii eur, maximul fiind atins in anul anterior cand valoarea produselor importate a atins
2735 mii eur.
Lista tarilor importatoare a produselor exportate de Romania

Tabel nr.25
u.m. Tone
Cantitatea
Tara catre care
exportata
exporta
in 2010
Cantitatea
exportata
in 2011
Cantitatea
exportata
in 2012
Cantitatea
exportata
in 2013
Italia
869
710
336
498
Grecia
298
752
370
230
Iordan
1691
1061
37
471
Croatia
597
364
277
469
Bulgaria
11
66
0
82
Ungaria
29
0
0
95
Spania
21
0
62
0
Libia
0
7
0
0
Cantitatea
3574
3159
1170
2110
totala
Cantitatea
exportata
in 2014
Total
1755
664
458
357
60
4
0
0
4168
2314
3718
2064
219
128
83
7
3620
Grafic nr.4
u.m. Tone
Evolutia exportului de ovine

4000
3620
3500 3574
3159
3000
2500
u.m. Tone
2110
2000
1500
1170
1000
500
0 1
1
Total pe toate tarile
Exportul a avut o evoluie oscilant n perioada 20072011, cu un minim de 173,4 mil.

Euro n anul 2009 i un maxim de 233,5 mil. euro n ultimul an al analizei, ceea ce a reprezentat
o cretere cu 29,4% fa de primul an al analizei. Cele mai mari exporturi, n anul 2011, sau
realizat la Animale vii din specia ovin sau caprin (121,1 mil. euro, ceea ce a reprezentat
51,9% din totalul capitolului) i Animale vii din specia bovin (104,2 mil. euro, ceea ce a
reprezentat 44,6% din totalul capitolului). n anul 2011, excedentul balanei comerciale a fost de
132,3 mil. euro, valorile cele mai mari nregistrnduse la grupele Animale vii din specia
ovin sau caprin (+120,7 mil. euro) i Animale vii din specia porcin (+90,4 mil. euro). Cel
mai mare deficit al balanei comerciale sa nregistrat la Animale vii din specia porcin (56,8
mil. Euro)
Capitolul 4. Calculul indicatorilor de evaluare a performantelor comertului

exterior cu carnea de ovine
1
Indicele exportului net (

NEI ij =
NEI ij
X ij M ij
X ij + M ij
Calculul indicelui de export net pentru anul 2010

Valoarea
Tara catre care
exportata
exporta
in 2010
Valoarea
Tara de la care
importata
importa
in 2010
Indicele
NEI ij
Italia
4341000
Italia
84000
0.96
Grecia
1417000
Grecia
23000
0.96
Bulgaria
11000
Bulgaria
5000
0.37
Ungaria
112000
Ungaria
14000
0.77
Spania
71000
Spania
175000
-0.42
Indicele de export net pentru Italia in anul 2010 a fost de 0.96. Valoarea obtinuta este apropiata
de 1 ceea ce ne indica faptul ca Italia dezvolta in principal activitati de export.
Indicele de export net pentru Grecia in anul 2010 a fost de 0.96. Valoarea obtinuta este apropiata
de 1 ceea ce ne indica faptul ca tara dezvolta in principal activitati de export.
Indicele de export net pentru Bulgaria in anul 2010 a fost de 0.37. Valoarea ne indica faptul ca
tara dezvolta in principal activitati de export.
Indicele de export net pentru Ungaria in anul 2010 a fost 0.77. Valoarea ne indica faptul ca tara
dezvolta in principal activitati de export.
Indicele de export net pentru Spania in anul 2010 a fost -0.42. Valoarea ne indica faptul ca tara
dezvolta in principal activitati de import.

Valoarea
Tara catre care
exportata
exporta
in 2011
Valoarea
Tara de la care
importata
importa
in 2011
Indicele
NEI ij
Italia
3703000
Italia
144000
0.92
Grecia
3489000
Grecia
6000
0.99
Bulgaria
373000
Bulgaria
Ungaria
1000
Ungaria
135000
-0.98
Spania
0
Spania
704000
-1
Indicele de export net pentru Italia in anul 2011 a fost 0.92. Valoarea ne indica faptul ca tara
Indicele de export net pentru Grecia in anul 2011 a fost 0.99. Valoarea ne indica faptul ca tara
Indicele de export net pentru Bulgaria in anul 2011 a fost 1. Valoarea ne indica faptul ca tara
dezvolta numai activitati de export, fara sa aiba activitate de import.
Indicele de export net pentru Ungaria in anul 2011 a fost -0.98. Valoarea ne indica faptul ca tara
Indicele de export net pentru Spania in anul 2011 a fost -1. Valoarea ne indica faptul ca tara
dezvolta numai activitati de import.
Valoarea
Tara catre care
exportata
exporta
in 2012
Valoarea
Tara de la care
importata
importa
in 2012
Indicele
NEI ij
Italia
1935000
Italia
197000
0.81
Grecia
1643000
Grecia
9000
0.98
Bulgaria
1000
2000
Bulgaria
8000
-0.77
Ungaria
347000
-0.98
Ungaria
Spania
256000
Spania
484000
-0.30
Indicele de export net pentru Bulgaria in anul 2012 a fost -0.77. Valoarea ne indica faptul ca tara
Indicele de export net pentru Spania in anul 2012 a fost -0.77. Valoarea ne indica faptul ca tara
Valoarea
Tara catre care
exportata
exporta
in 2013
Valoarea
Tara de la care
importata
importa
in 2013
Indicele
NEI ij
Italia
2366000
Italia
166000
0.86
Grecia
971000
Grecia
184000
0.68
Bulgaria
364000
Bulgaria
58000
0.72
Ungaria
312000
Ungaria
523000
-0.25
Spania
0
Spania
408000
-1
Indicele de export net pentru Bulgaria in anul 2013 a fost 0.72. Valoarea ne indica faptul ca tara
Valoarea
Tara catre care
exportata
exporta
in 2014
Valoarea
Tara de la care
importata
importa
in 2014
Indicele
NEI ij
Italia
8220000
Italia
70000
0.98
Grecia
2987000
Grecia
26000
0.98
Bulgaria
364000
Bulgaria
Ungaria
312000
Ungaria
103000
0.50
Spania
0
Spania
352000
-1
Indicele de export net pentru Bulgaria in anul 2014 a fost 1. Valoarea ne indica faptul ca tara
dezvolta numai activitati de export.
Indicele de export net pentru Ungaria in anul 2014 a fost 0.50. Valoarea ne indica faptul ca tara
dezvolta in principal activitati de export si exista un echilibru apropiat intre export si import.
Cota de pia a exporturilor cu XXX(
EMSij =
EMSij
X ij
100
X iw
X ij
reprezint valoarea exportului cu XXX al Romniei
X iw
reprezint valoarea exportului mondial cu XXX
Calculul cotei de piata exprimat in tone

Valoarea exportata
Anul
Anul
de Romania
Valoarea exportata
Valoarea exportata
la nivel mondial
Valoarea exportata
Indicele
EMSij
Indicele
0,34
0,31
0,11 0,40
0,17 0,34
2010
2011
2010
2012
2011
2013
de Romania
3.574
3.159
16.529.000
1.170
15.708.000
2.110
la nivel mondial
1.027.864
1.012.377
4.067.495.000
1.055.041
4.575.258.000
1.222.229
2012
2014
5.864.000
3.620
4.537.147.000
1.265.229
0,28 0,12
2013
9.524.000
4.537.147.000
0,20
5.449.511.000
0,31
2014
17.025.000
Calculul cotei de piata exprimat in mii euro
EMSij
3. Indicele Grbel i Lloyd
GLi=1
Xij
X ijM ij
Xi+ M i
, unde
reprezint valoarea exporturilor produsului i n ara j;
Mij reprezint valoarea importurilor de produsului i n ara j.
Acest indicator poate lua valori ntre 0 i 1.

Dac indicele are valoarea 1, nseamn c valoarea importurilor este egal cu valoarea
exporturilor.
Dac indicele are valoarea 0, nseamn c ara ia n considerare n principal fie importurile, fie
exporturile. Cu ct valoarea obinut a indicelui este mai apropiat de 1, cu att echilibrul ntre
importuri i exporturi este mai apropiat; n caz contrar exist dezechilibru ntre importuri i
exporturi.
Italia
Anul
2010
0,320
2011
0,584
2012
0,216
2013
0,589
2014
0,322
Din valorile obtinute, se observa faptul ca in toti cei 5 ani, in Italia nu s-a inregistrat un
dezechilibru major intre importuri si exporturi.
Grecia
Anul
2010
0,758
2011
0,593
2012
0,666
2013
0,853
2014
0,754
Calculand indicele Grbel i Lloyd pentru Grecia in perioada 2010-2014 obtinem tot valori
subunitare dar toate sunt peste 0.500, ceea ce inseamna ca tind spre 1, dezechilibrul fiind
neglijabil.
Bulgaria
Anul
2010
0,999
2011
0,957
2012
1,001
2013
0,943
2014
0,977
In Bulgaria valorile sunt mai mari, in unii ani depasind chiar marja superioara, ceea ce semnifica
un dezechilibru major intre valoarea importurilor si valoarea exporturilor.
Ungaria
Anul
2010
0,985
2011
2012
1,015
1,070
2013
1,039
2014
1,007
In perioada 2010-2015, situatia in Ungaria este critica, valoarea indicatorului Grbel i Lloyd
atingand chiar valoarea de 1,070, ceea ce inseamna ca diferenta dintre valoarea exporturilor si
cea a exporturilor este substantial mai mare.
Spania
Anul
2010
1,016
2011
1,082
2012
1,046
2013
1,076
2014
1,029
Aceeasi situatie se inregistreaza si in Spania, valoarea indicelui depasind drastic marja de 1,

ajungand la 1,082, diferentele dintre cele 2 valori fiind extrem de mari.
4. Cota de pia a importurilor (
IMSij
Cota de piata a importurilor
Nr.crt
1
2
Cota de piata a importurilor

Continente
Anul
Anul
Anul
Anul
Anul
2010
2011
2012
2013
2014
Franta
0.013636 0.012322 0.011937 0.010552 0.009898
Regatul
Unit
0.011569 0.010642 0.010203 0.009473
3
Germania
0.005599 0.007381 0.005725 0.005177
4
Belgia
0.005506 0.004778 0.003815 0.003821
5
Italia
0.003268 0.003197 0.003023 0.002577
6
Olanda
0.002019 0.003214 0.002855 0.002383
7
Spania
0.001586 0.001552 0.001045 0.000891
8
Portugalia
0.000916 0.000869 0.000703 0.000655
Prelucrare date http://www.trademap.org/Country_SelProduct_TS.aspx
0.009315
0.004648
0.003129
0.002274
0.002296
0.000829
0.000626
Franta este de departe cea mai mare importatoare de carne de ovine din cele 8 tari analizate. In
anul 2010 inregistreaza cea mai mare valoare importata din intreaga perioada analizata avand o
cota de piata a importurilor de 0.013636, in acest an Franta a platit nu mai putin de 532.849 mii
EUR pe carnea de oaie importata.
La polul opus se afla Portugalia cu o valoare de 34.025 mii eur a carnii importate , valoare
inregistrata in 2014 rezultand cea mai mica cota de piata a importurilor de carne de oaie de
0.0006263 inregistrata in perioada 2010-2014 in cele opt tari analizate.
Conluzii
Creterea ovinelor este o activitate tradiional a rii, ceea ce permite ca Romnia n raport de
mrimea efectivelor i nivelul produciilor, s se situeze ntre primele rii europene, n ceea ce
privete creterea i exploatarea acestei specii. Integrarea Romniei n structurile Uniunii
Europene i adaptarea activitii de cretere, exploatare i respectiv ameliorare a ovinelor la
cerinele economice ale Uniunii Europene, poate mrii ponderea rii noastre n structura
efectivelor i a produciilor n Europa. Cresctorii de ovine sunt interesai de obinerea de carne,
dar i de laptele laptele de oaie, ceea ce duce la o nou structur structur a raselor, raselor,
orientat n prezent, spre producia de carne i lapte. n conjunctura actual din Romnia, odat
cu schimbarea direciilor de exploatare exploatare n creterea ovinelor ovinelor, s-au modificat
modificat i obiectivele programelor de ameliorare, pe primul loc plasndu-se creterea nivelului
la produciile de carne i lapte.
Creterea interesului pentru carnea de ovine, pe plan mondial i naional, reprezint urmarea
valorii biologice ridicate a acesteia, datorit coninutului bogat n aminoacizi eseniali, fiind
recomandat nu numai n hrana oamenilor sntoi, ci a convalescenilor, a celor supui la diet
i a copiilor, avnd un coninut n calciu i fosfor mai ridicat dect cea de bovin. n multe ri
acest produs reprezint o important surs de materie prim pentru industria alimentar, din
carnea de ovine obinndu-se o gam larg de mezeluri, pe baz de amestecuri cu alte sortimente
de carne.
n majoritatea rilor din Europa Occidental i din SUA, carnea de ovine este apreciat ca
delicates, ponderea consumului total de carne/locuitor fiind ridicat. Uniunea European este
zona geografic cu un interes deosebit pentru creterea ovinelor. ri ca Marea Britanie, Spania,
Frana sau Grecia sunt mari productoare de carne de carne de ovine, dar i mari consumatoare.
n ultimii ani, comerul cu carne de ovine s-a dezvoltat foarte mult, printre cele mai mari
exportatoare numrndu-se Noua Zeeland i Australia, cele mai mari importatoare fiind rile
din Orientul Mijlociu, Anglia, SUA, Canada, Italia, Germania i Japonia.

Proiect Comert

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Comert

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Academia de Studii Economice Bucureti

Facultatea de Economie Agroalimentar i a Mediului

Studiu privind evolutia activitatii de

Studenti: Matei Mihaela Laura,

Capitolul 1. Piata mondiala a carnii de ovine

Oferta de carne de oaie

1.121.775.76 1.127.552.64 1.147.564.52 1.167.086.19

Cererea de carne de ovine

Consumul anual de carne de ovine

u.m. kg/cap locuitor

anumite probleme cum ar fi obezitatea, dislipidemia, hepato-renalismul, trigliceridemia sau

Comertul mondial cu carne de ovine

Exportul de carne de ovine in functie de continent

Importul de carne de ovine in functie de continent

Balanta comerciala a carnii de oaie in functie de continente

Capitolul 2. Piata europeana a carnii de ovine

Productia de carne de ovine in perioada 2010-2014

Cererea de carne de ovine

u.m. kg/cap locuitor

Comertul exterior cu carne de ovine

Importul de carne de ovine in functie de tari exprimat in EURO

Capitolul 3. Piata carnii de ovine in Romania

3.1. Oferta de carne de oaie pe piata

Efectivele de ovine in perioada 2010-2014

Cresterea numarului de ovine raportat la anul 2010

u.m. mii cap/mii tone/kg/cap

Stimularea organizarii de exploatatii sau asociatii in vederea cresterii tineretului ovin

Obiective de reabilitare si redresare pe termen mediu si lung:

Relansarea sectorului in vederea stimularii consumului de carne la intern si a exportului

Consumul mediu lunar de carne de ovine pe o persoana

Principalele categorii sociale

n Romnia, conform datelor Institutului Naional de Statistic, consumul de carne i

Consumul mediu anual pe locuitor, pentru carnea de ovine

3.3. Comertul privind carnea de ovine

Top 8 tari importatoare a produselor exportate de Romania

u.m. mii Euro

Valoarea produselor exportate in functie de ani

Totalul pe toate tarile

Top 8 tari exportatoare a produselor importate de Romania

Evolutia importului de ovine

Totalul pe toate tarile

Lista tarilor exportatoare a produselor importate de Romania

u.m. mii Euro

Valoarea produselor importate in functie de ani

Totalul pe toate tarile

Lista tarilor importatoare a produselor exportate de Romania

Evolutia exportului de ovine

Total pe toate tarile

Exportul a avut o evoluie oscilant n perioada 20072011, cu un minim de 173,4 mil.

Capitolul 4. Calculul indicatorilor de evaluare a performantelor comertului

Indicele exportului net (

Calculul indicelui de export net pentru anul 2010

Calculul indicelui de export net pentru anul 2011

Calculul indicelui de export net pentru anul 2014

Cota de pia a exporturilor cu XXX(

reprezint valoarea exportului cu XXX al Romniei

reprezint valoarea exportului mondial cu XXX

Calculul cotei de piata exprimat in tone

3. Indicele Grbel i Lloyd

reprezint valoarea exporturilor produsului i n ara j;

Mij reprezint valoarea importurilor de produsului i n ara j.

Acest indicator poate lua valori ntre 0 i 1.

Aceeasi situatie se inregistreaza si in Spania, valoarea indicelui depasind drastic marja de 1,

4. Cota de pia a importurilor (