Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII

BUCURETI
FACULTATEA DE CONSTRUCII CIVILE, INDUSTRIALE I AGRICOLE

REFERAT NR. 4

SILOZURI

BJTHE ISTVN
MASTER I.S. AN II.

BUCURETI, 2016

GENERALITATI
Silozurile sunt constructii destinate inmagazinarii
materialelor de granulatie fina ,avand celule de inaltime mare. In
mod obisnuit inaltimea celulelor este 1035m. Diametrul celulelor
cilindrice este 513m, iar laturile orizontale ale celulelor prismatice
35m. Solutia devine cu atat mai economica cu cat inaltimea celulei
este mai mare, acoperisul palniile, fundatiile, avand suprafete
minime de aceeasi capacitate de inmagazinare.
Forma sectiunii orizontale a celulelor poate fi
dreptunghiulara (patrata), poligonala sau circulara. Celulele cu
sectiune dreptungiulara utilizeaza bine terenul si permit o rezemare
rationala pe stalpii care se dispun la intersectia peretilor. Asemenea
silozuri se executa de regula mumai pana la deschideri ale pertilor
de maximum 5m. In cazul unor deschideri mai mari,in pereti apar
momente de incovoiere importante care necesita sporirea grosimii
acestora.
Celulele cu sectiune circulara prezinta avantajul ca peretii
lucreaza la intindere centrica, armarea este simpla, iar pentru executie se pot folosi cofraje
alunecatoare. In comparatie cu celulele cu sectiune dreptunghiulara terenul este mai
neeconomic utilizat,caci raman spatii goale intre celule. Acestea insa pot fi folosite pentru
ventilatie sau uneori ca celule pentru inmagazinarea materilalor. Celulele se pot aseza pe unul
sau mai multe randuri, alaturat sau alternant.
Spre deosebire de buncare, la silozuri planul
de rupere a matrialului intalneste peretele opus la o
adancime mica de la suprafata materialului. Din
aceasta cauza presiunile verticale si orizontale nu se
mai pot calcula ca pentru un semispatiu; pe de alt
parte, fortele de frecare intre material si pereti nu
mai pot fi neglijate. Celulele cu sectiune poligonala au
fost adoptate la constructia primelor silozuri din tara
noastra de la Braila, Galati si Constanta, intre anii
1882 si 1906, de Anghel Saligny. Silozurile cu celule de
sectiune poligonala combina avantajul utilizarii
rationale a terenului cu reducerea eforturilor in
pereti. In ultimii ani solutia silozurilor cu celule de
sectiune hexagonala a fost perfectionata prin glisarea
pertilor si precomprimarea lor pe orizontala.
Functie de modulde realizare a peretilor, silozurile pot fi clasificate in silozuri din beton
armat sau beton precomprimat,monolite sau prefabricate.
1

SILOZURI DIN BETON ARMAT MONOLIT


Alcatuirea silozurilor
Elementele componente ale unui siloz sunt redate in figura urmatoare.

Sectiuni printr-un siloz


1 celule;
2 palnie;
3 planseu peste celule;
4 galerie superioara;
5 stalpi;
6 radier;
7 turn elevator

Planseul peste celule, prevazut cu goluri, serveste pentru sustinerea instalatiilor necesare
incarcarii celulelor silozului.
Incarcarea se poate face pe cale mecanica in cazul materialelor granulare sau pe cale
pneumatica in cazul materialelor pulverulente.
Obisnuit acest planseu este protejat de o galerie inchisa, care poate fi o constructie in
cadre cu stalpi incastrati sau articulati in peretii celulelor. Celulele reazema pe stalpi, care
transmit incarcarile fundatiilor. Intrucat la silozuri pe stalpii sunt apropiatiintre ei si transmit
incarcari mari terenului, fundatiile sunt de tip radier general. Silozurile se descarca pe la partea
inferioara a celulelor prin gravitatie, pe cale mecanica sau pe cale pneumatica.

In cazul cand este nevoie de un spatiu de circulatie sub celule, se executa palnii agatate
de celule sau plansee prevazute cu goluri in care caz panta de scurgere a materialelor este
asigurata printr-un beton de umplutura acoperit cu o placa de protectie de beton armat. Cand
nu este nevoie de spatiu de circulatie sub celule, descarcarea se poate face prin goluri laterale
prevazute in peretii celulelor sau prin galerii centrale sub celule. In lungul galeriilor, materialul
se transporta cu transportoare cu banda sau cu transportoare cu melc.

In afara de celulele propiu-zise, silozurile mai cuprind si cladiri anexe pentru masini,
pentru ridicarea si sortarea materialelor etc. Lungimea silozurilor poate ajunge pana la 150m,
dar se recomanda sa nu se depaseasca 80m intre rosturi. La silozurile cu celule de sectiune
circulara prevederea unor rosturi de tasare si de dilatatie nu este intotdeauna necesara, intrucat
celulele au o deformabilitate relativ mare in sens orizontal si sunt rigide in sens vertical.
Galeria superioara, planseul peste celule, stalpii de sub celule, fundatiile si cladirile anexe
se alcatuiesc si se calculeaza in mod cunoscut. Cele ce urmeaza se refera in special la calculul si
alcatuirea celulelor si a palniilor.

Stabilirea incarcarilor
Asupra peretilor si palniilor actioneaza urmatoarele incarcari:
presiunea verticala si orizontala provenita din materialul insilozat;
fortele de frecare verticale intre pereti si material;
incarcari verticale datorita greutatii proprii;
incarcari din galeria superioara;
incarcari din zapada si vant;
actiunea seismica;
efectul diferentei de temperatura intre fata interioara si exterioara a peretelui etc.
Incarcarile principale sunt cele provenite din presiunea materialului depozitat.
Determinarea presiunilor orizontale si verticale asupra celulelor silozurilor a constituit
preocuparea mai multor cercetatori, problema nefiind nici in prezent complet elucidata.
Metoda frecvent folosita la determinarea presiunilor este cea elaborata de Ianssen.
Conform acesteia, din celula se izoleaza un element de inaltime dh, asupra caruia se scriu ecuatii
de echilibru static.
3

Se noteaza cu:
h - adancimea de la suprafata materialului (variabila independenta); - greutatea
specifica a materialului depozitat;
- unghiul de frecare interna a materialului fara coeziune;
0 - unghiul de frecare a materialului cu peretele;
f = tg0 coeficientul de frecare a materialului cu peretele;
U - perimetrul sectiunii orizontale a celulei; pv - presiunea verticala a materialului;
p0 - presiunea orizontala a materialului;
Intre presiunea orizontala si cea verticala exista relatia:
p0 = kpv
unde k este coeficientul presiunii laterale (coeficientul mpingerii active din teoria
mpingerii pmantului) :

Coeficientul k se considera constant, independent de gradul de indesare a materialului,


ceea ce nu reflecta riguros realitatea. Scriind ecuatiile de echilibru pentru elementul de inaltime
dh, in ipoteza presiunii uniform distribuite pe perimetru, se obtine:

Inlocuind valoarea lui p0 si ordonand termenii ultimei ecuatii, rezulta ecuatia diferentiala:

a carei solutie este valoarea presiunii verticale:

Presiunea orizontala rezulta conform relatiei p0 = kpv:

Valorile greutatilor specifice aparente , ale unghiurilor de frecare interiora si ale coeficientilor
de frecare f, pentru diverse materiale sunt date in literatura de specialitate. Spre deosebire de buncare, la
care presiunile variaza liniar cu adancimea, la celulele inalte de silozuri, presiunile pv si p0 cresc
exponential spre asimptote paralele cu axa h:

Tangentele in origine T1 si T2 la curbele exponentiale date de relaiile de mai sus sunt


date de ecuatiile pv=h si p0=hk (relatiile presiunilor la buncare).
Din analiza formulelor si a digramelor p0 si pv din figura rezulta avantajul inaltimii mari a
celulelor de silozuri. Se observa ca de la o anumita adancime presiunea creste foarte putin
ramanand practic constanta, indiferent de inaltimea totala a celulei.
Incercarile facute pe modele reduse si pe constructii reale de silozuri, precum si
observatiile directe privind exploatarea silozurilor au adus la concluzia ca pe anumite portiuni
din inaltimea celulelor presiunile reale nu sunt in concordanta cu cele determinate dupa
Ianssen, de regula fiind mai mari.
Cercetarile au aratat cauzele acestei noconcordante i anume :
- coeficientul k, a carui valoare este in realitate mai mare decat cea considerata;
- variatia in adancime a greutatii specifice a materialului depozitat, care nu este
reflectata in relatiile de mai sus.
- problema cea mai importanta,de care formula lui Ianssen nu tine seama, este
comportarea dinamica a materialului la incarcarea celulelor si mai ales la descarcarea
celulelor, prin prabusirea boltilor formate in material in timpul golirii.
In practica proiectarii presiunile se calculeaza cu formulele lui Ianssen , corectate prin
inmultirea cu coeficienti dependenti de inaltimea celulei si de materialul depozitat.

Corectiile formulelor lui IANSSEN


Deficientele formulelor IANSSEN:
- valoarea k constanta pentru orice rugozitate de perete
- valoarea constanta pe toata maltimea silozului
- neluarea in considerare a efectului dinamic la ncarcarea si descarcarea materialului.
Coreciile formulei lui Ianssen se refera la aprecierea presiunii orizontale p0 i difer de la
o norma a unei tari la alta, dar constau in principal din:
- Amplificarea valorilor calculate cu Ianssen cu coeficienti supraunitari
- Folosirea altor expresii pentru coeficientul k
- Considerarea unor presiuni locale, ce se cumuleaza cu p0.
Corectiile dupa propunerile de norme romanesti

Pentru a inlatura deficientele de la punctul b se consider suprancrcarea local P1(3) si


pentru a nltura deficienele de la punctul c, se consider suprancrcarea local P2 , ambele
cumulandu-se cu P0 si anume:
suprancarcare inelara P1 (pentru celule circulare) si P3 (pentru celule poligonale
sau stelate), ce se aplica pe o nalime h = D / 4;
P1 = a1 P0 sau P3. = a3 Po
suprancrcarea P2 aplicat simetric, pe o arie patrat, cu unghiul la centru
s = D / 12. P2 = a2 Po
corficienii a1, a2, a3 sunt dai n norm funcie de raportul H/D.

Coreciile dup EC1 Notatiile dupa EC 1


Pv = k = .
P0 = Ph = Pf =
f=.
=
Phf - presiunea orizontal la umplerea silozului Pou - (notatia autorului)
Phe - presiunea orizontala la descrcarea silozului Pod - (notatia autorlui) Phe > Phf
EC1 propune 2 metodologii de determinare a presiunilor orizontale Po:
Metoda test, standardizat, de determinare reala a coeficientului de mpingere, notat
cu kr(r)
Pou = Po = kr Pv
Pod = co Pou
co = 1... 1,5 - funcie de natura materialului si de adncimea de calcul (co = 1 pentru
partea superioar a silozului).
Metoda simplificat, n care k se considera coeficientui impingerii pasive a pmntului,
mrit cu 10%, adic k = 1,1 (l-sin) i in care se tine cont, pe langa coeficientui de frecare a
materialului f, si de o valoare medie - fmed - avand n vedere c frecarea ntre material si perete
depinde si de starea de ndesare a materialului. Efectul dinamic, ce apare la umplere si
descrcare, se apreciaz printr-o supraincarcare local - Pp - (patch load) ce se cumuleaz in
orice pozitie pe perimetrul sau pe nlimea silozului, peste presiunea orizontala Po. Aceast
suprancrcare local acioneaz simetric pe 2 arii cu latura s=0,2 D.

La umplere Pou = Po + Pp; Po = 1,1 (l-sin)Pv; (Pv calculat cu fmed);


Pp = 0,2Po
7

La descarcare Pod = 1,15Po + Pp; Po = 1,1 (l-sin)Pv; (Pv calculat cu 0,9fmed);


Pp = 0,2coPo, co fiind coeficientul de la metoda test
Suprasarcina locala Pp se consider numai la calculul solicitarilor M, N, T, nu si in calculele
la starea limita de exploatare ( <ad )

Calculul pereilor ce lulelor la presiunea or izo ntal a m aterialului


Determinarea exacta a eforturilor in peretii celulelor trebuie sa tina seama de caracterul
spatial al structurii . Datorita inaltimii mari a celulelor fata de dimensiunile transversale, calculul
la actiunea impingerii materialului se poate simplifica izoland fasii orizontale i verticale de
latime unitara .
Celule cu sectiune dreptunghiulara
Fasiile orizontale formeaza cadre inchise, care sub efectul presiunii orizontale a
materialului sunt solicitate la forte axiale de intindere si la momente de incovoiere. In cazul mai
multor celule, solicitarile maxime rezulta din urmatoarele grupari de incarcari:

incarcarea in sah, care produce momentele


de incovoiere maxime mmax si fortele de intindere
aferente

incarcarea a doua celule alaturate, care


produce fortele de intindere maxime si momentele
incovoietoare aferente
Momentele de incovoiere se obtin dintr-un
calcul de cadru orizontal, nchis. In cazul particular
al celulelor patrate distributia momentelor
corespunde grinzii dublu incastrate cu o incarcare
uniform distribuita p0:

La intersectia peretilor se pot executa vute,


de care se tine seama la determinarea eforturilor.
Armarea n fiile verticale rezult constructiv. Rigiditatea pe direcie orizontal fiind mult mai
mare dect pe cea verticala.

Celule cu sectiune poligonala


Forta axiala orizontala de intindere se determina proiectand reactiunile laturilor
poligonului intr-un nod pe directiile acestora, ca n figura urmatoare .

Reactiunea p a unei laturi a este:


p = p0 a / 2
Componentele pe directiile celor doua laturi ce se intalnesc intr-un nod sunt:

unde = 360 / i unghiul exterior al poligonului regulat cu i laturi


Forta axiala de intindere a unei laturi rezulta:

Celule cu sectiune circulara


Celulele cu sectiune circulara
reprezinta din punct de vedere static
placi subtiri cilindrice solicitate
transversal si longitudinal din
impingerea materialului. In cazul unei
singure celule presiunea radiala
orizontala p0, presupus uniform
distribuit , produce in fia inelara
efortul de intindere: n=p0r
Un calcul exact tine seama de presiunea exercitat de p0 (a) si de posibilitatea aparitiei
unei presiuni locale P1 (b). Acest lucru se face prin coreciile formulelor lui IANSSEN. In cazul
unor grupe de celule legate intre ele, trebuie sa se tina seama de fortele de legatura ce apar
9

ntre celule pe toata inaltimea , datorita deformatiilor longitudinale si transversale .


Daca se considera o celula centrala cu
sectiune circulara , actionata de presiunile uniform
distribuite po, forele de legtur P cu celulele
adiacente sunt in echilibru, sistemul fiind simetric.
Marimea lor se determina din conditia ca in
dreptul punctelor de legatura deplasarile inelului
independent sa fie nule. Din actiunea fortelor P,
deplasarea radiala in dreptul fiecarei legaturi este
egala cu rp, iar presiunea orizontal po produce
deplasri radiale r:

rp = 0.007Pr3/EI
r = p0r2/100E
Unde: I = 1003/12

Egaland cele doua deplasari se obtine forta de legatura P:


P = 12po 2/r
Forele de legtur P produc zone locale de perturbare a strii de membran, ceea ce
duce la apariia de momente.
Cazul celulei stelate incarcate cu presiunea po, celulele adiacente fiind goale, este tratat
inlucrare ca o placa subtire cilindrica, tinand seama de legaturile pe inaltimea celulei (forele P)
si de conditiile de rezemare la partea inferioara si superioara. Distributia pesiunii orizontale pe
inaltimea celulei s-a dezvoltat in serie Fourier, pastrandu-se numai primul termen. Facand
abstractie de conlucrarea pe verticala, o fasie orizontala poate fi considerata ca un cadru cu
noduri fixe.
Eforturile in barele curbe n plan orizontal, pot fi determinate aproximativ folosind
relatiile:

10

Diagrama de momente n plan orizontal este prezentat n figura urmatoare. Valorile


extreme ale eforturilor (momente i fore axiale) sunt:
mA = 0.0705 Pr
mB = 0.1366 Pr
nB = 0.5 P

Fig. Variatia momentelor


de incovoiere in
sectiunea orizontala
cea mai solicitata,
rezultata
din
calculul de placa
curba subtire

Spatiile de depozitare intre celulele cu sectiune circulara uneori pot fi sporite interpunand
pereti drepti simpli sau dublii . Deoarece in acest caz rigiditatea ansamblului de celule este mai
redusa , se recomanda executarea unei diafragme orizontale la partea inferioara sub forma unui
planseu .

Calculul pere ilor celul elor la inca rca ri v erticale


Peretii celulelor sunt incarcati cu forte verticale ce provin din galeria superioara, planseul
superior, greutatea lor proprie si reactiunile palniei, pecum si din fortele verticale de frecare
prin care li se transmite o parte din greutatea materialului fara coeziune. La celulele circulare,
eforturile dup direcia vertical (notat cu x) se determin pe fii unitare verticale, cu relaia:
nx = R / 2 r unde R este suma ncrcrilor gravitaionale la nivelul considerat i r este raza
celulei.
La celulele ptrate, dreptunghiulare sau poligonale ncrcrile verticale nu dau o stare de
solicitare semnificativ n cazul solicitrilor locale a pereilor celulelor. ncrcrile verticale sunt
transmise fundaiilor n cadrul solicitrii generale prin efectul de grind perete, naltimea
peretilor celulelor silozurilor fiind mult mai mare decat jumatate din deschiderea lor.
Ca si in cazul buncarelor inalte, rigiditatea la incovoiere a peretilor este foarte mare in
raport cu cea a palniilor. De aceea plniile nu se iau in considerare in calculul la incovoiere
generala de grind perete. naltimea activa a grinzii perete la preluarea incarcarilor poate fi
considerata egala cu distanta dintre stalpi.
11

Calculul partilor inferioare ale celulelor plniile


Palniile celulelor cu sectiune dreptunghiulara sau patrata se calculeaza si se alcatuiesc la
fel ca si la buncare , cu singura deosebire ca presiunile po si pv se determina cu formulele date
anterior, afectate cu coeficienii de corectie.
Palniile conice ale celulelor cilindrice se calculeaza ca placi curbe subtiri in stare de
membrana. Datorita incarcarilor axial simetrice apar numai eforturi nomale de intindere n si n .
Valorile acestora se pot obtine direct sectionand palnia la un nivel oarecare y si scriind ecuatiile
de echilibru static:
- in fasiile dupa cea mai mare panta:

- in fasiile orizontale:

pv presiunea verticala a materialului la nivelul


sectiunii considerate
pn presiunea normala pe peretele palniei la
nivelul sectiunii considerate
r raza cercului paralel in sectiunea considerata
a inclinarea generatoarei fata de orizontala
Q greutatea palniei si a materialului sub
sectiunea considerata

Eforturile normale in palniile conice

Dimensionarea si alcatuirea celulelor si palniilor silozurilor


Peretii celulelor de sectiune dreptunghiulara se dimensioneaza la intindere excentrica
pentru ipoteza hotaratoare, de regula mmax si maf. Apoi se face o verificare in cealalta ipoteza,
adica nmax si maf.
Peretii interiori se armeaza dublu si simetric, iar cei
exteriori dublu si nesimetric, dup aceleai principii ca la buncre.
In afara de armatura orizontala de rezistenta se dispune si
o armtur vertical . Pentru peretii exteriori aceasta armatura va
avea diametrul 810 mm si va fi asezata la distanta de 2025 cm,
iar la peretii interiori la 2530 cm .
Partea inferioara a celulelor rezemate pe stalpi se armeaza
tinand seama de efectul de grinda perete.
La interseciile pereilor celulelor prismatice se prevd
vute, pentru a prelua momentele din zonele de reazem, destul de
mari. n figura urmatoare se prezint detalii de armare a
interseciilor celulelor prismatice.
Detalii de armare a intersectiilor
celulelor prismatice 12

Peretii celulelor cilindrice se dimensioneaza la intindere excentrica si se verifica la


deschiderea fisurilor. Celulele se armeaza simplu pe treimea superioara a inaltimii si dublu in
rest. Grosimea peretilor se ia de obicei constanta ( minimum 15 cm ) pentu a permite turnarea
fara dificultati in cofraje glisante.
In functie de rezemarea si inchiderea
celulelor ( palnii sau planseu orizontal ) se prevede
armatura suplimentara corespunzatoare efectului
de grinda perete, respectiv perturbarii starii de
membrana. In practica curenta peretele cilindric se
rigidizeaza la partea inferioara cu o grinda inelara.
Palniile piramidale se armeaza pe doua
directii , fiind solicitate pe fiecare directie la
intindere si la incovoiere locala (vezi plniile
buncrelor).
Palniile conice se armeaza dupa
generatoare si dupa cercurile paralele . Gura
palniei conice se prevede cu o centura inelara
armata la intinderea produsa de componenta
orizontal a forelor n.
Detalii de armare a intersectiilor
celulelor cilindrice
1 grinda inelara
2 peretele palniei
3 gura palniei
4 centura inelara
5 stalp

Armarea unei
palnii conice

13

COMPARAREA SILOZURILOR DIN METAL CU CELE DIN BETON

Construcia silozurilor din oel este mai uoar i mai rapid

Silozurile din oel de capacitate rezonabil pot fi construite n cteva zile sau n cteva
ore, n timp ce mai multe luni sunt necesare pentru ridicarea unui siloz din beton monolit.
Factorii urmtori demonstreaz ntr-o clipit motivul pentru care silozurile din oel prezint un
avantaj considerabil n materie de constructie:
- Pentru instalarea unui siloz de oel este necesar o cantitate minim de utilaje i de
manoper. Construcia silozurilor din oel nu necesit folosirea unor betoniere
voluminoase i costisitoare care sunt absolut necesare n cazul construirii de silozuri din
beton.
- Silozurile din oel pot fi ridicate prin mn de lucru relativ neexperimentat, desigur cu
supravegherea unui maistru calificat, n vreme ce construirea unui siloz din beton
necesit utilizarea unui personal de calificare nalt n constructia de silozuri din beton.
- Montajul silozurilor din oel se efectueaz prin procedee mai puin dificile. Montajul
silozurilor din oel este mai rapid graie panourilor care se mbin ntre ele prin uruburi.
Sunt eliminate eafodajele ct i troliile costisitoare necesare la turnarea continu a
silozurilor din beton.

O mai mare rezistent la insecte parazite constituie un alt punct esenial n favoarea
silozurilor din oel fa de silozurile din beton
- Tablele din oel nu sunt poroase i nu se crap. Pentru acest motiv, oelul este aproape
unicul material care rezist roztoarelor. Tasarea cauzeaz fisuri n betonul monolit sau n
blocurile de beton, datorate fundaiilor defectuoase sau intemperiilor severe, ceea ce va
provoca guri de o mrime suficient pentru a permite intrarea roztoarelor n zona de
depozitare.
- Silozurile din oel sunt etane i la adpost de intemperii. Ele sunt etanate la mbinarea
cu fundaia prin intermediul unui mastic sau a unei paste de ciment cu scopul de a evita
posibilitatea intrrii roztoarelor i insectelor parazite. Toate mbinrile sunt etanate cu
ajutorul unor benzi de cauciuc, ermetice, care sunt etane la aer i umiditate.
- Suprafaa interioar a silozurilor din oel fiind neporoas ofer o mai mare siguran
dect suprafeele rugoase din beton pe care oule insectelor i larvele pot fi uor puse la
adpost i multiplicate.
Silozurile din oel sunt perfect etane la intemperii

Benzile de cauciuc de etanare puse ntre fiecare foaie de oel dureaz nelimitat i
asigur o protecie complet mpotriva intemperiilor i insectelor parazite. Cerealele care conin
o umiditate excesiv vor crea condens n interiorul oricrui fel de siloz. Silozurile din oel nefiind poroase - nu pot absorbi umiditatea excesiv n timpul cnd se renclzesc, contrar celor
din beton; n cazul acestora, sub efectul vnturilor puternice i calde, condensul absorbit de
pereii exteriori este apsat spre interiorul acestora i exist riscul s ajung la cereale.

14

Silozurile din oel sunt mai putin costisitor de ntreinut

Silozurile din oel nu necesit practic nici o cheltuial de ntreinut, n comparaie cu


silozurile din beton
- Pereii exteriori ai silozurilor din oel sunt galvanizai i nu necesit nici o ntreinere pe o
durat de mai mult de 20 ani
- Pereii interiori ai silozurilor din oel - fiind n mod constant curai prin micarea
cerealelor - nu necesit nici o ntreinere
Prin comparare, silozurile din beton sunt subiectul unor dezintegrri neaparente cum ar fi
mcinarea, frmiarea, cojirea i iroirea, datorit rupturii structurii celulare interioare.
Majoritatea acestor distrugeri sunt datorate umiditii excesive acumulate n perei sau
datorate betonului de calitate inferioar, ori defectelor de structur. n scopul evitrii infiltrrii
umiditii prin traversarea pereilor, umiditate care va fi imediat absorbit de ctre cereale,
silozurile din beton necesit o atenie i o ntreinere constante. Fisurile care se pot produce din
cauza tasrii fundaiilor sau variaiilor extreme ale temperaturii, vor necesita reparaii i
etanri.

Silozurile din oel ofer o mai mare rezisten la flcri

Nici un siloz nu este necombustibil. O temperatur de 700oC va distruge orice gen de


construcie. Totui, oelul este desigur mult mai rezistent la foc dect betonul. O temperatur
de 344oC va distruge chimic toate construciile din beton, rezultnd o structur mai fragil i
mai apt de explozie. Aceeai temperatur va cauza oelului o bombare uoar i nu va produce
dect bicarea prilor vopsite.

Flexibilitatea silozurilor din oel este un alt motiv important pentru care ele sunt mult mai
avantajoase
- Flexibilitatea oelului nsui l ndeprteaz de pagubele cauzate de cutremurele de
pmnt. Prin comparaie, structurile de beton se vor fisura sau crpa sub tensiuni
asemntoare.
- Silozurile din oel pot fi concepute n aa mod nct s fie uoar extinderea lor ulterioar,
dac va fi cazul. Cumprarea utilajelor suplimentare de ncrcare i de descrcare nu este
necesar ca n cazul extinderii silozurilor din beton.
- Dac este cazul, un siloz din oel poate fi transportat la un alt amplasament, cu cheltuieli
minime. Silozurile metalice pot fi demontate i remontate printr-o nou cumprare doar
de materiale de etanare ca i de mbinare necesare remontrii lor.

Silozurile din oel ofer o mai mare rezisten la vnt

Dei silozurile din oel sunt mai flexibile, ele sunt suficient de solide pentru a rezista
furtunilor.

15

Silozurile din oel permit o mai mare evacuare de cldur

Iat trei motive majore pentru care retenia de cldur de ctre silozurile din oel este
inferioar celei a silozurilor din beton:
- Pereii unui siloz din oel, galvanizate cu zinc, reflect mai bine razele de soare dect
pereii mai ai structurilor din beton i n consecint, minimalizeaz absorbia direct a
cldurii degajat de ctre soare.
- Grosimea pereilor unui siloz din oel este inferioar celei a pereilor unui siloz din beton.
n consecint, cu toate c oelul este mai bun conductor de cldur dect structurile din
beton, cantitatea de cldur nmagazinat n pereii silozurilor din oel se arat a fi mai
mic.
- Betonul se va nclzi mai ncet dect oelul, dar el va reine cldura mai mult timp chiar i
dup apusul soarelui; adesea, dimineaa foarte devreme, pereii unui siloz din beton sunt
la fel de calzi ca i ai sobei, din cauza cldurii absorbite la asfinit. Din contr, silozurile din
oel provocnd o reflexie a razelor de soare, determin o absorbie mai mic de cldur i
de aceea silozurile metalice se rcesc mai repede dup dispariia sursei de cldur.

16

BIBLIOGRAFIE
Silozuri din beton armat: dimensioare si calcul la incarcari verticale si orizontale, note de curs,
Iasi, 2008
SILOZURI METALICE- prezentare de dl. Constantin Dumitru, Agro-Systems SRL

CUPRINS
Generalitati .................................................................................................................................. 1
Silozuri din beton armat monolit ................................................................................................. 2
Alcatuirea silozurilor .............................................................................................................. 2
Stabilirea incarcarilor ............................................................................................................. 3
Corectiile formulelor lui IANSSEN .......................................................................................... 6
Calculul peretilor celulelor la presiunea orizontala a materialului........................................ 8
Calculul peretilor celulelor la incarcari verticale ................................................................. 11
Calculul partilor inferioare ale celulelor palniile ............................................................... 12
Dimensionarea si alcatuirea celulelor si palniilor silozurilor ............................................... 12
Compararea silozurilor din metal cu cele din beton.................................................................. 14

17