Sunteți pe pagina 1din 6

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU AFECTIUNI NEUROLOGICE

DE REPETAT:

SEMIOLOGIA BOLILOR SN

ANAMNEZA va stabili:
1. Motivele care il determina pe bolnav sa vina la medic si care pot fi:
a) Cefalee, tulburari de vedere, scaderea fortei musculare, tulburari de
vorbire, tulburari de echilibru, ameteli, crize de pierdere a
cunostintei, convulsii, tremuraturi, pierderea sensibilitatii intr-o
anumita reginune a corpului
2. Istoricul bolii bolnavul trebuie sa povesteasca singur data, modul de
aparitie, modul de manifestare a bolii, sa descrie tratamentul, durata
tratamentului si procedurile fizioterapice urmate.
3. Antecedentele heredocolaterale notifica daca au existat demente,
encefalopatii, epilepsie, parez si neurolues
4. Antecedente personale se vor notifica meningite, encefalite, gripe grave,
traumatisme craniene sau ale coloanei, eclampsia, HTA, stenoza mitrala,
anemiile grave, boli infectioase grave(TBC,sifilis); la copii se stabileste cum
a decurs sarcina, nasterea si scorul Apgar.
5. Conditii de viata si stilul de viata uzul si abuzul de alcool, tutun, cafea,
sare, glucide si grasimi
6. Conditii de locuit si de munca manipuleaza substante toxice(plumb,
mercur, sulfura de carbon) face eforturifizice deosebite, conditii de mediu
vitrege(frig, umezeala, caldura excesiva)
7. Examenul somatic clinic general pe aparate
8. Examenul neurologic
a) La inspectie se observa atat caracterul in unele boli si existenta
semnelor meningeale: cefalee, fotofobie, varsatura in jet, redoarea
cefei
i. SEMNUL KERNIG este folosit in neurologie pentru a pune in
evidenta meningismul(iritatia meningelui).
ii. Semnul KERNIG I din DD se flecteaza pasiv gamba pe coapsa
si coapsa pe abdomen, apoi se intinde gamba. Daca bolnavul
nu suporta intinderea la cel putin 1300 semnul Kernig pozitiv
iii. Semnul KERNIG II pacientul in sezand usor aplecat flecteaza
genunchii. Daca se apasa genunchii pentru a-I intinde apare
durerea = semn pozitiv
iv. Semnul Brudzinski(al cefei) in DD se flecteaza fortat capul pe
piept si apoi flexia membrului inferior
b) Examenul nervilor cranieni
i. Nervii olfactivi se poate observa ANOSMIE in tumorile
cerebrale, AVC si toxicomanii, HIPOOSMIE in HTIC,
HIPEROSMIE in migrene si bolile alergice, PARAOSMII
halucinatii olfactive
ii. Nervii optici acuitatea vizuala se pune bolnavul sa numere
degetele examinatorului de la distante diferite. Diminuarea
acuitatii vizuale miopie, pierderea totala a vederii cecitate
1

c)

d)

e)

f)
g)
h)
i)

vezi anamneza. Campul vizual pune in evidenta hemianopsia


pierderea vederii pe a cadranului in dreapta sau stanga,
ingustarea concentrica a campului vizual cand bolnavul are
impresia ca priveste printr-un tub sau se pot observa
existenta unoe pete negre in campulvizual (scotoame).
iii. Se observa fundul de ochi cu oftalmoscopul dipa dilatarea cu
midrium NU in glaucom. La fundul de ochi se poate observa
staza papilara in HTIC, atrofie optica - in tabes,angioscleroza
retiniana care se intalneste in HTA
iv. Se face examentul clinic al pupilei, evaluarea reflexelor
pupilare, forma, marimea pupilei inegalitatea pupilara se
intalneste in traumatisme craniene si AVC. Se apreciaza
reflexul foto-motornprin acoperirea succesiva si simultana a
ochilor. Se apreciaza reflexul de convergenta cerand
pacientului sa priveasca un obiect sau un punct indepartat si
apoi brusc degetul examinatorului la 10-15cm de ochiul
bolnavului se produce convergenta pupilelor si mioza. Se
apreciaa mobilitatea globilor oculari cerand bolnavului sa
urmareasca miscarile verticale si orizontale ale indexului
examinatorului
Nervii trigemeni se observa functiile motorii daca exista pareza,
apralizii de muschi masticatori, daca mandibula deviaza de partea
paralizata cand bolnavul deschide gura. Cand paralizia este
bilaterala bolnavul nu mai poate tine gura inchisa. Functia senzitiva
se cerceteaza prin aprecierea reflexului cornean, atingand marginea
corneei cu un tampon de vata.
Nervii faciali functia motorie se evalueaza cerand bolnavului sa
fluiere, sa umfle obrajii, sa inchida ochii, sa-si arate dintii. Daca de
abia poate schita un semn este de pareza, daca nu poate
paralizie.
Nervii acustico vestibulari - functia auditiva la evaluare poate
revela hipoacuzie, surditate, acufene. Functia vestibulara poate
arata ameteli, tulburari de echilibru, greturi, varsaturi.
i. Proba ROMBERG in ortostatism pacientul sta cu picioarele
apropiate, membrele superioare intinse inainte si ochii inchisi
= dezechilibru => semn pozitiv
ii. Nistagmus se observa miscari involuntare a globilor oculari,
miscari ritmice in plan orizontal, vertical, girator
Nervii glosofaringieni se exploreaza cu un apasator de limba si
daca bolnavul nu are reflex de voma da nota sindrom pseudobulbar
Nervii pneumogastrici se exploreaza prin analiza fonetica si
deglutitie
Nervii spinali- explorarea poate arata dificultatea in flexia si
extensia capului si umarului
Nervii hipoglosi se cerceteaza prin observarea miscarilor limbii si
intrebari despre foame adresate bolnavului

c) examinarea mobilitatii se observa mersul si ortostatiunea. Se cere


pacientului sa opuna rezistenta la miscarile examinatorului.examenul mobilitatii
2

pasive cerceteaza tonusul muscular, care poate fi - hipoton sau hiperton. Se


observa miscarile involunatre - tremuraturi, mioclinii, ticuri. Se observa
fenomenele extrapiramidale:
- akinezia dificultate de a face unele miscari fara a fi paralizat
- semnul roti dintate b. Parkinson
- tremuratura extrapiramidala -4-6 oscilatii/ secunda si se observa mai ales la
membrele inferioare
d) examenul reflexelor
- osteotendinoase
- cutanate abdominale, cutanat plantar, ale mucoaselor (cornean, velopalatin,
faringian)
- reflexele vegetative oculocardiac
e) examenul sensibilitatilor sensibilitatea subiectiva poate arata durere sau
paralizie; sensibilitatea obiectiva tactila, termica, dureroasa, profunda. Se
observa tulburarile trofice la nivelul tegumentelor.
Se evalueaza tulburarile sfincteriene si functia sexuala.
Examenul limbajului poate arata receptivitate si expresivitate atunci cand
intelege sau afazie.
Examinarea lexiei (scrisul) dislexie sau alexia(incapacitatea de a intelege
cuvintele scrise)
Examinarea grafiei agrafie sau acalculalie
Examinarea praxiei - = capacitatea de a organiza forma si succesiunea unei
miscari(apraxie cand nu stie; ecopraxie cand imita).
Evaluarea psihiatrica evalueaza atentia, memoria, judecata, afectivitatea.
METODE DE INVESTIGARE PARACLINICA IN NEUROLOGIE
1. METODE DE DIAGNOSTIC BIOLOGICE:
a. examinarea LCR normal cantitatea totala - 150 ml. presiunea se
masoara cu mamometru Claude in sezand si e de 20cm coloana de
apa
LCR are aspect clar ca apa de izvor. La examenul chimic se gasesc
1-3 limfocite/ mm3,( prezenta leucocitelor se intalneste in
meningite), proteine 0.15 -0.40g%, glucoza glicorahie 0.45-0.75g
%, cloruri clorurahia 7-7.5g%. din LCRse mai face reactia BordetWasermann normal negativa si examen bacteriologic.
PUNCTIA LOMBARA patrunderea cu un ac printre vertebre in sacul arahnoidian.
Se strabate ligamentul interspinos, ligamentul galben, perforarea dureimater, se
ajunge la sacul arahnoidian cand curg primele picaturi de lichid.
Locul punctiei L4-L5(maduva nu poate fi lezata daca se ajunge la cisterna
rahidiana)
Pregatirea punctiei
materiale necesare:
o materiale de protectie a mesei sau patului
o ace spinale de unica folosinta, apiogene cu mandrin (lungime 610cm cu diametru de 0.5-2mm)
o se verifica integritatea ambalajului individual, data sterilizarii si a
expirarii
o este interzisa reutilizarea acelor
o seringa de unica folosinta(pt recoltare LCR sau desfunsdarea acului)
o manusi chirugicale sterile
o comprese si tampoane sterile, leucoplast
3

o camp steril
o eprubete sterile gradate
o aleza, musama
o tavita renala, stativ pt eprubete
o manometru Claude
o solutii dezinfectante: alcool iodat
o medicatie de urgenta pt eventuale accidente punctionale
Pregatirea psihica
informam pacientul asupra necesitatii si riscurile minime ce le comporta
combatem nelinistea pacientului
in caz de refuz al pacientului sau familiei pt efectarea punctiei se va
consemna in FO contrar indicatiilor medicale se refuza, dupa care vor
semna
pacientul a june
la nevoie locul puntiei este ras si spalat
- pacientul poate sta in doua pozitii:
1. "spate de pisica" - in decubit dorsal in pat, cu spatele la marginea patului,
coapsele flectate pe abdomen, barbia atingand pieptul
2. pozitia semisezand pe masa de tratament/operatie cu mainile pe coapse, capul
in hiperflexie.
Executia punctiei

- Se face de catre medic, ajutat de 1-2 asistenti medicali si se desfasoara in sala


de tratamente, salon sau in sala de operatie in cazul rahianesteziei.
- Medicul si asistentii medicali isi spala si dezinfecteaza mainile;
- Asistentii medicali dezbraca pacientul, protejeaza patul/masa de punctie cu
musama, aleza;
- Medicul stabileste locul punctiei iar Asistentul II asaza pacientul in pozitia
corespunzatoare in functie de locul punctiei si starea pacientului;
- Asistentul I pregateste locul punctiei prin dezinfectie tip III si daca e cazul
serveste seringa cu anestezic iar medicul face anestezia locala (aceasta etapa
este valabila pentru punctia anestezica);
- Medicul primeste manusile chirurgicale, campul chirurgical pe care il asaza sub
locul punctiei;
- Asistentul I dezinfecteaza locul punctiei si serveste acul cu mandren iar medicul
executa punctia.Pozitia pacientului este mentinuta de asistentul II, sustinandu-i
ceafa cu o mana, iar cu ceala impingand usor regiunea epigastrica;
- Dupa executia punctiei, medicul scoate mandrenul, asistentul I mentine
eprubetele pentru recoltarea lichidului.Apoi serveste manometrul Claude pentru
masurarea tensiunii LCR;
- Asistentul I serveste seringa cu solutiile medicamentoase, iar dupa
administrarea acestora, medicul retrage acul de punctie;
- Asistentul I dezinfecteaza si comprima cu o compresa sterila locul punctiei,
aplica pansament uscat fixat cu romplast, apoi asaza pacientul in pat in pozitie
decubit dorsal, fara perna si este necesar sa isi pastreze aceasta pozitie timp de
24 de ore
Dupa sase ore, pacientul poate fi hidradat si hranit la pat, se vor verifica in
permanenta semnele vitale - tensiune arteriala, respiratie, puls iar in cazul in care
apar manifestari precum varsaturi, greturi sau cefalee este informat medicul.
Lichidul cefalorahidian pate fi imediat examinat macroscopic, apreciindu-se
culoarea, aspectul, presiunea acestuia care in conditii normale este limpede, se
scurge picatura cu picatura.
4

In stari patologice, lichdul poate fi hemoragic, purulent, de culoare galbena


(xantocrom) iar viteza de scurgere poate creste.
In cazul unui examen citologic, biochimic sau bacteriologic produsul recoltat este
trimis la laborator
b. biopsia muschilor se realizeaza prin excizie in conditii de perfecta
asepsie si se pot observa alterari ale muschilor, fibrelor musculare, se pot masura
enzimele neuronale(in neuronevraxita si scleroza in placi).
2. METODE DE ELECTRO DIAGNOSTIC
a. Electroencefalograma EEG exploreaza activitatea bioelectrica
cerebrala. Camera in care se face inregistrarea trebuie izolata fonic,
elctric si de lumina. Bolnavul sta in DD sau in sezand in fotoliu cu
ochii inchisi cat mai relaxat. Se aplica electrozii pe pielea
craniului(din Ag sau Pb). Are relevanta in bolile neurologice.
Pregatirea bolnavului:parul trebuie sa fie proaspat spalat, curat,
bolnavul nu trebuie sa bea ceai, cafea, cocacola, bolnavul poate
manca inainte. Durata 1 1 ore.
b. Miograma EMG arata activitatea bioelectica a musculaturii striate
si se poate efectua cu ajutorul unor electrozi sub forma de ace sau
electrozi obisnuiti
3. METODE DE RADIODIAGNOSTIC
a. Radiografia craniului din fata/ profil poate pune in evidenta
fracturi, tumori osoase, calcificari intracerebrale si HTIC
b. Pneumoencefalografie - PEG se injecteaz 30-40ml aer prin punctie
rahidiana dupa evacuarea unei cantitati egale de LCR.. Se fac
radiografiile. Ingrijirea pacientului dupa PEG se administreaza
Antinevralgic si glucoza 33% 1-3 fiole 2-3 zile, se
administreazacafeina IV pentru calmarea cefaleei.
c. Angiografia cerebrala Rg craniana dupa injectarea in artera
carotida a unei substante de contrast iodate. Se fac serigrafii(Rg la
interval de 1). Pentru prevenirea convulsiilor se administreaza
inainte Fenobarbital, pacientul nu trebuie sa manance si sa stea
nemiscat.
d. Rg coloanei vertebrale se efectueaza fara substabta de contrast pe
segmente din fata, din profil mai rar incidenta oblica.
e. Mielografia se efectueaza prin injectare de aer sau substanta
iodata. Pacientul nu mananca inainte. Dupa mielografie se dau
pacientului mai multe lichide 6-8 ore este tinut cu capul mai sus
decat restul corpului cu 30-600 si apoi e tinut la orizontala inca 16
ore.
f. Tomografia computerizata TC printr-un fascicol ingust de raze X
se observa carniul in straturi succesive. Daca exista leziuni acestea
se observa ca variatii ale densitatii tesutului. Se indica in: tumori
cerebrale, deplasareaventriculilor, infarct cerebral, hidrocefalie,
afectiuni ale maduvei, herniile de disc, traumatisme craniocerebrale,
abcese cerebrale, parazitoze, HTIC. Este necesar ca pacientul sa fie
cooperant, sa nu se miste, sa nu vorbeasca si sa nu miste fata
g. Rezonanta magnetica nucleara RMN detecteaza anomaliile cu
ajutorul campului magnetic. Se educa pacientul pentru a stii ca nu
va simti nimic in timpul explorarii, doar va auzi zgomotele bobinelor
magnetice. Se indeparteaza orice obiect metalic. Nu pot efectua
aceasta investigatie pacientii purtatori de tije metalice, valve
cardiace metalice, pacemaker cardiac.
5

SINDROMUL DE NEURON MOTOR PERIFERIC


Neuronul motor periferic din coarnele anterioare ale maduvei spinarii si din
muschii motori ai nervilor cranieni este singura cale a SNC care actioneaza
asupra musculaturii
Leziunile acestei cai produse de sindromul de NMP
Etiologie: - tumori, traumatisme, AVC, infectii,cauze toxice, carentiale
Caracteristici
deficit motor paralizie
tonus muscular scazut sau complet disparut
amiotrofie limitata strict la teritoriul muscular paralizat
reflexe ROT diminuate sau abolite
fasciculatii constractii involuntare spasmotice a unor grupuri de muschi
neinervati
SINDROMUL DE NEURON MOTOR CENTRAL
Neuronul notor central este situat in stratul a 5 stratul piramidal al SNC si
axonii lui formeaza fascicului piramidal.
Leziunile produc:
- deficit motor de tip hemipareza/ hemiplegie + inferioara a fetei
- tonusul muscular scazut, apoi apare hipertonia(semn de gravitate)
- reflexele sunt diminuate, apoi apar dureri exagerate, bruste, ample
- semnul Babinski pozitiv
- atrofiile musculare lipsesc si apar tarziu datorita neutilizarii muschilor
Etiologie: - tumori, traumatisme, AVC