CURS 2, Analiz

a matematic
a, semestrul I, 20132014

S
iruri de numere reale

Acest capitol este dedicat studiului sirurilor de numere reale, cu accent pe notiunea de convergent
aa
sirurilor. O parte dintre rezultatele prezentate sunt cunoscute din liceu. Vom ntalni nsa si altele,
cum ar : sirul fundamental sau sirul Cauchy, lema lui Ces`aro, limitele superioara si inferioara
pentru un sir numeric.

1.1

Notiuni generale

Definitia 1.1 Numim

sir numeric sau
sir de numere reale o functie f : N R.
Vom nota f (n) cu xn , n N si vom spune ca xn este termenul general al sirului f . Mai departe
un sir l vom nota prin (xn )nN sau (xn ) sau simplu, precizand termenul general, xn .
Sirul ind o functie, vor de interes proprietati specice functiilor, n special monotonie si
marginire.
Definitia 1.2 Spunem c
a un sir numeric este majorat (minorat) dac
a multimea termenilor s
ai
este majorat
a (minorat
a). Dac
a un sir este si majorat si minorat vom spune despre acesta c
a este
m
arginit.
Conform denitiei, un sir este marginit daca si numai daca exista numerele reale si astfel
ncat
xn , n N.
Avand n vedere ca orice interval [, ] este continut ntr-un interval simetric centrat n origine,
[M, M ], marginirea unui sir revine la:
M > 0 astfel ncat

|xn | M,

n N.

Definitia 1.3 Spunem c

a un sir (xn ) este nem
arginit dac
a nu este m
arginit.
Conform celor de mai sus, un sir (xn ) este nemarginit daca
M > 0

n N astfel ncat |xn | > M.

Exemplul 1.4 1. S
irul xn = sin n este m
arginit, deoarece |xn | 1, n N.
1
arginit, deoarece 0 xn 1, n N .
2. S
irul xn = este m
n
3. S
irul xn = n2 este minorat de 0 dar nu este majorat (deci este nem
arginit).
4. S
irul xn = n este majorat de 0 dar nu este minorat (deci este nem
arginit).
5. S
irul xn = (1)n n nu este nici majorat nici minorat.

Definitia 1.5 1. Spunem c

a un sir (xn ) este cresc
ator (respectiv descresc
ator) dac
a xn xn+1
(respectiv xn xn+1 ) pentru orice n N.
2. Spunem c
a un sir (xn ) este strict cresc
ator (respectiv strict descresc
ator) dac
a xn <
xn+1 (respectiv xn > xn+1 ) pentru orice n N.
Un sir crescator sau descrescator va numit sir monoton, n timp ce un sir strict crescator
sau strict descrescator va numit sir strict monoton.
1
Exemplul 1.6 1. S
irul xn = este un sir strict descresc
ator.
n
1
ator.
2. S
irul xn = 1 este strict cresc
n
(1)n
3. S
irurile xn = sin n, yn = (1)n , zn =
nu sunt siruri monotone.
n
Definitia 1.7 Fie (xn )nN un sir de numere reale. S
irul (yn )nN se numeste sub
sir al sirului
(xn )nN dac
a exist
a o functie : N N, strict cresc
atoare, astfel nc
at pentru fiecare n N s
a
avem
yn = x(n) .
Dac
a vom nota (k) = nk , atunci yk = xnk pentru orice p N. Cum functia este strict
cresc
atoare, va rezulta c
a nk k pentru orice k N.
Exemplul 1.8 1. S
irul x2n = 1 n N este subsir al sirului xn = (1)n .
n
se evidentiaz
a urm
atoarele subsiruri:
2. Pentru sirul xn = sin
2
x4k = sin 2k
( = 0, k
) N
x4k+1 = sin 2k +
= 1, k N
2
x4k+2 = sin(2k
( + ) =)0, k N
3
= 1, k N.
x4k+3 = sin 2k +
2

1.2

Limita unui sir de numere reale

Definitia 1.9 Spunem c

a un sir de numere reale (xn ) are limita x R dac
a orice vecin
atate
a lui x contine toti termenii sirului, cu exceptia, eventual, a unui num
ar finit dintre acestia sau,
echivalent:
V V(x), nV N, n nV : xn V.

In acest caz vom scrie lim xn = x sau xn x. Un sir care are limit
a n R se numeste
sir
n
convergent. Un sir care nu are limit
a n R se numeste
sir divergent.
Urmatoarea caracterizare a limitei unui sir este foarte utila.
Teorema 1.10 S
irul de numere reale (xn ) este convergent la x R dac
a si numai dac
a:
> 0, n N, n n : |xn x| < .

Demonstratie. Presupunem nt
ai ca lim xn = x. Fie > 0. Deoarece intervalul (x , x + ) este o
n
vecinatate a lui x, conform denitiei exista un rang n astfel ncat ncepand cu acest rang toti termenii
sirului sa se ae n acest interval. Altfel spus,
n N, n n : xn (x , x + ).
Dar acest lucru este echivalent cu |xn x| < .
Reciproc, sa presupunem ca are loc relatia din enunt si e V o vecinatate oarecare a lui x. Conform
denitiei vecin
at
atii, exista un > 0 astfel ncat (x , x + ) V . Atunci, conform ipotezei, exista un rang
n ncepand cu care toti termenii sirului satisfac inegalitatea
|xn x| < .
Acest lucru este echivalent cu xn (x , x + ) si, cu atat mai mult, xn V pentru orice n n . Deci,
lim xn = x.

n

Proprietatea enuntata n Teorema 1.10 poate luata ca denitie pentru limita unui sir de
numere reale. O vom numi denitia cu , iar denitia initiala o vom numi denitia cu vecin
at
ati a
limitei unui sir.
Teorema 1.11 Un sir (xn ) R are limita x R dac
a si numai dac
a sirul (d(xn , x)) = (|xn x|)
are limita 0.
1
are limita 0. Aceasta deoarece, conform propriet
atii lui Arhimede,
n
1
pentru orice > 0 exist
a n N astfel nc
at n > 1, adic
a
< . Dar atunci, pentru orice
n
n n avem


1

 0 = 1 1 < .
n
 n
n
Exemplul 1.12 1. S
irul xn =

2. S
irul xn = 2n nu este convergent. Acest sir este nemajorat si strict cresc
ator.
In consecinta
,
o vecin
atate de forma (x , x + ) a unui num
ar real x, nu poate contine dec
at un num
ar finit de
termeni ai sirului.
3. S
irul xn = (1)n nu este convergent. Dac
a presupunem c
a exist
a x R astfel nc
at
1
a n N astfel nc
at
lim xn = x, pentru = exist
n
2
1
|(1)n x| < ,
2

n n .

Dar atunci, dac

a n > n avem si n + 1 > n iar



 1 1
2 = (1)n (1)n+1  |(1)n x| + (1)n+1 x < + = 1,
2 2
ceea ce este absurd.

1.3

Propriet
ati ale sirurilor convergente

Vom prezenta n aceasta sectiune cateva proprietati de baza ale sirurilor convergente.
Teorema 1.13 Dac
a un sir de numere reale are limit
a real
a, atunci aceasta este unic
a.

Demonstratie. S
a presupunem prin reducere la absurd ca exista un sir (xn ) care admite doua limite
diferite, 1 , 2 R. Atunci, conform proprietatii de separatie Hausdor, exista doua vecinatati disjuncte ale
celor doua numere, U si respectiv V . Deoarece lim xn = 1 , conform denitiei limitei, n afara lui U ramane
n
doar un num
ar nit de termeni. Astfel, V nu poate contine decat un numar nit de termeni ai sirului, iar
n afara sa ram
an o innitate de termeni (cel putin toti termenii care se aa n U ). Acest lucru contrazice
nsa faptul ca lim xn = 2 . Prin urmare, presupunerea facuta este falsa si deci limita unui sir, daca exista,
n
este unica.


Urmatorul rezultat se demonstreaza imediat, folosind denitia limitei unui sir.

Teorema 1.14 Dac
a unui sir i ad
aug
am sau elimin
am un num
ar finit de termeni, atunci natura
caz de convergent
sirului nu se schimb
a. In
a nu se schimb
a nici limita.
Mai mult, deoarece pozitia termenilor unui sir pe dreapta reala nu depinde de rangul termenilor,
ci de valoarea lor, are loc si urmatorul rezultat.
Teorema 1.15 Dac
a schimb
am ordinea termenilor unui sir, natura sirului nu se schimb
a, iar n
caz de convergent
a nu se schimb
a nici limita sirului.
Teorema 1.16 Orice subsir al unui sir convergent este convergent si are aceeasi limit
a.
Demonstratie. Fie (xn ) un sir convergent, cu lim xn = x si (xnk ) un subsir al sau. Conform denitiei
n
limitei,
> 0, n N, n n : |xn x| < .
Dar, daca (xnk ) este un subsir, am vazut ca nk k. Atunci, pentru orice k n avem nk k n si deci
|xnk x| < , ceea ce arata ca lim xnk = x.

k

Observatia 1.17 Conform acestei teoreme, dac

a un sir are dou
a subsiruri convergente la limite
diferite, atunci sirul este divergent. Astfel, de exemplu, sirul xn = (1)n analizat anterior contine
subsirurile x2n = 1, care are limita 1, si x2n+1 = 1, care are limita 1. Deci, xn = (1)n este un
sir divergent.
Teorema 1.18 Orice sir convergent este m
arginit.
Demonstratie. Fie (xn ) un sir convergent, xn x. Luam n denitia cu pe = 1. Atunci exista un
rang n1 N astfel nc
at pentru orice n n1 sa avem |xn x| < 1. Atunci, pentru orice n n1 ,
|xn | |xn x| + |x| 1 + |x| .
Luand acum M := max{|x1 | , ..., |xn1 | , 1 + |x|} avem |xn | M pentru orice n N, adica sirul (xn ) este
marginit.


Consecint
a 1.19 Dac
a un sir nu este m
arginit, atunci el este divergent.
Observatia 1.20 M
arginirea este o conditie necesar
a, nu si suficient
a pentru convergent
a. De
exemplu sirul xn = (1)n desi este m
arginit, nu este convergent.
Teorema 1.21 (Criteriul major
arii) Dac
a pentru sirul (xn ) exist
a x R si un sir de numere
pozitive (n ) convergent la 0 astfel nc
at
|xn x| n , n N,
atunci (xn ) este convergent si lim xn = x.
n

Demonstratie. Sirul n ind convergent la 0, pentru orice > 0 exista n N. astfel ncat n < pentru
orice n n . Dar atunci, din ipoteza, rezulta ca
|xn x| < n <
pentru orice n n , adica xn x.

1.4

Operatii cu siruri convergente

In continuare ne vor preocupa operatiile cu siruri si legaturile ntre limitele sirurilor si limita rezultatului operatiei.
Daca (an ) si (bn ) sunt doua siruri de numere reale, denim:
(an ) (bn ) := (an bn );
(an ) (bn ) := (an bn );
( )
(an )
an
:=
, daca bn = 0, n N.
(bn )
bn
Teorema 1.22 Fie (an ) si (bn ) dou
a siruri convergente, cu lim an = a si lim bn = b. Atunci:
(i) lim (an bn ) = lim an lim bn = a b;
n

(ii) lim (an ) = lim an = a;

n

(iii) lim (an bn ) = lim an lim bn = a b;

n
n
n
lim
a
n
an
a
(iv) lim
= n = , dac
a b = 0.
n bn
lim bn
b
n

Observatia 1.23 Din demonstratia punctului (iii) se obtine un rezultat foarte util:
dac
a (an ) este un sir m
arginit iar bn 0 atunci an bn 0.
Astfel, de exemplu, sirul xn =
1
0.
n

sin n
are limita 0, deoarece sirul sin n este un sir m
arginit de 1 iar
n

Teorema 1.24 Fie (an ) si (bn ) dou

a siruri convergente, an a, bn b. Dac
a an bn , pentru
orice n N, atunci a b.
Observatia 1.25 Chiar dac
a inegalitatea dintre termenii celor dou
a siruri din teorema anterioar
a
1
1
este strict
a, putem avea a = b. De exemplu, pentru an = 1 si bn = 1 + avem an < bn n N
n
n
dar lim an = lim bn = 1.
n

Teorema 1.26 (Teorema clestelui) Consider

am trei siruri de numere reale (xn ), (yn ), (zn ) astfel nc
at
xn yn zn pentru orice n N.
Dac
a lim xn = lim zn = R, atunci sirul (yn ) este convergent si lim yn = .
n

Demonstratie. Scadem din ecare membru al inegalitatii date xn . Obtinem:

0 yn xn zn xn pentru orice n N.
Deoarece lim xn = lim zn = rezult
a ca lim (zn xn ) = 0. Aplicand acum criteriul majorarii pentru
n

sirul (yn xn ) obtinem convergenta acestui sir, cu

lim (yn xn ) = 0.

Dar (xn ) este sir convergent si atunci

yn = (yn xn ) + xn

este de asemenea convergent, ind o suma de doua siruri convergente. Mai mult,
lim yn = lim (yn xn ) + lim xn = 0 + x = x.

Cu ajutorul proprietatilor evidentiate pana n acest moment pot stabilite urmatoarele limite
fundamentale:
1
= 0 pentru orice > 0.
n n
lim an = 0 pentru orice a cu |a| < 1.
n

lim n n = 1.
n

lim n a = 1 pentru orice a > 0.

lim

1.5

Rezultate fundamentale

Prezentam n cele ce urmeaza cateva teoreme centrale n teoria sirurilor de numere reale.
Teorema 1.27 (de convergent
a a sirurilor monotone)
1. Un sir de numere reale (xn ) cresc
ator si majorat este convergent, iar lim xn = sup xn .
n

nN

2. Un sir de numere reale (xn ) descresc

ator si minorat este convergent, iar lim xn = inf xn .
n

nN

Demonstratie. Este sucient sa demonstram punctul 1. Pentru punctul 2., daca (xn ) este descrescator,
atunci (xn ) este crescator. Rezultatul este complet demonstrat aplicand 1. si relatia
sup(xn ) = inf xn .
Pentru a demonstra 1., e M := sup xn (exista n R deoarece sirul este majorat). Conform teoremei de
nN

caracterizare a marginii superioare,

> 0, n N : M < xn .
Dar atunci, deoarece sirul (xn ) este crescator, pentru orice n n avem:
M xn xn M < M +
sau, echivalent,
|xn M | < .

Dar acest lucru arat

a ca lim xn = M = sup xn (ceea ce trebuia demonstrat).
n

nN

De multe ori n probleme apar siruri pentru care nu intereseaza valoarea limitei ci numai natura
sirului: convergent sau divergent. In toate rezultatele de pana acum am folosit valoarea limitei. Se
pune ntrebarea daca se poate pune n evidenta o conditie n baza careia sa decidem daca un sir
este convergent sau nu, fara a avea nevoie de valoarea limitei.
Definitia 1.28 Spunem despre un sir de numere reale c
a este
sir Cauchy sau
sir fundamental
dac
a
> 0, n N, n, m n : |xn xm | < .
Luand n denitia anterioara n n si m = n + p, unde p N, obtinem formularea echivalent
a:
> 0, n N, n n , p N : |xn xn+p | < .
Legatura dintre sirurile fundamentale si sirurile Cauchy este data de urmatoarea teorema.
Teorema 1.29 (Cauchy) Un sir de numere reale este convergent dac
a si numai dac
a este sir
fundamental.
Exemplul 1.30 1. Consider
am sirul
xn = 1 +

1
1
+ ... + .
2
n

Acest sir nu este sir fundamental, deci nu este convergent.

Intr-adev
ar, observ
am c
a
|xn+p xn | =

1
1
1
1
p
+ ... +

+ ... +
=
n+1
n+p
n+p
n+p
n+p

n, p N .

1
n
= . Deci sirul dat nu ndeplineste conditia de sir
Atunci, pentru p = n obtinem |x2n xn |
2n
2
Cauchy.
2. Pentru sirul
sin x sin 2x
sin nx
xn =
+
+ ... +
2
22
2n
avem:


 sin(n + 1)x
sin(n + p)x 

|xn+p xn | = 
+ ... +

2n+1
2n+p
|sin(n + p)x|
|sin(n + 1)x|
+ ... +

n+1
n+p
2
(2
)
1
1
1
1
1
n+1 + ... + n+p n 1 p < n .
2
2
2
2
2
Cum

1
0, rezult
a c
a sirul este Cauchy, deci convergent.
2n

1.6

S
iruri cu limita + si

Dintre sirurile divergente se disting unele care au o comportare similara cu cele convergente. De
exemplu, sirul xn = n este divergent, ind nemarginit. Ne amintim totusi ca vecinatatile lui +
contin intervale de forma (a, +] si remarcam ca toti termenii sirului xn , de la un rang ncolo, se
aa ntr-un astfel de interval. De asemenea, pentru a permite introducerea unor notiuni n sectiunea
urmatoare, vom permite ca sirurile sa aiba ca elemente . Se va numi asadar sir de elemente din
R orice functie f : N R.
Definitia 1.31 Spunem c
a un sir (xn ) din R are limita + (sau ) sau c
a este divergent la
+ (respectiv ) dac
a orice vecin
atate a punctului + contine toti termenii sirului, cu exceptia,
eventual, a unui num
ar finit dintre acestia.
Aceasta este denitia cu vecinatati. Ca si la sirurile convergente, avem si o denitie cu , pe
care o vom da ca proprietate echivalenta cu cea denita mai sus.
Teorema 1.32 1. S
irul (xn ) din R are limita + dac
a si numai dac
a
> 0, n N, n n : xn .
2. S
irul (xn ) din R are limita dac
a si numai dac
a
> 0, n N, n n : xn .
Demonstratie. 1. Fie (xn ) un sir cu limita +. si e > 0. Multimea (, ] este o vecinatate a lui +,
asa ncat, conform denitiei, contine toti termenii, cu exceptia, eventual a unui numar nit dintre acestia.
Astfel, exista un rang n N astfel nc
at n n avem xn (, ] sau, echivalent, xn > .
Reciproc, sa presupunem ca are loc relatia din enunt si e V o vecinatate a punctului +. Exista > 0
astfel ncat (, ] V . Corespunzator, exista n N astfel ncat, pentru orice n n sa avem xn .
Atunci, cu atat mai mult pentru orice n n avem xn V si armatia este demonstrata.
In mod cu totul analog se procedeaza pentru punctul 2.


Ca si n cazul sirurilor convergente, putem pune n evidenta cateva criterii pentru ca un sir sa
divearga la + sau , dar si reguli de calcul pentru astfel de siruri.
Teorema 1.33 1. Dac
a (n ) este un sir cu limita + iar (xn ) este un sir astfel nc
at n xn
pentru orice n N, atunci lim xn = +.
n

2. Dac
a (n ) este un sir cu limita iar (xn ) este un sir astfel nc
at xn n pentru orice
n N, atunci lim xn = .
n

Teorema 1.34 1. Dac

a xn si yn y, unde y R \ {}, atunci xn + yn +.
2. Dac
a xn si yn y, unde y R \ {+}, atunci xn + yn .
3. Dac
a xn si yn y, unde y (0, ], atunci xn yn +.
4. Dac
a xn si yn y, unde y [, 0), atunci xn yn .
Observatia 1.35 1. De remarcat c
a n demonstratia teoremei anterioare nu am folosit esential
faptul c
a yn y. Teorema r
am
ane valabil
a dac
a n loc de yn y cerem doar (de exemplu) ca
sirul (yn ) s
a fie m
arginit inferior pentru punctul 1., respectiv superior, pentru punctul 2. L
as
am
cititorul s
a pun
a conditii mai generale pentru punctele 3. si 4.
2. Dac
a xn si yn nu se poate spune nimic despre natura sirului (xn + yn ). De
exemplu
8

 pentru xn = n si yn = n avem xn + yn 0;
pentru xn = n si yn = 2n avem xn + yn ;
pentru xn = 2n si yn = n avem xn + yn +;
pentru xn = (1)n + n si yn = n avem xn + yn = (1)n , care nu are limit
a.
Despre astfel de situatii vom spune c
a sunt cazuri de nedeterminare, sau cazuri exceptate.
1
0. Invers, dac
a xn 0 si (xn ) are
xn
1
un num
ar finit de termeni mai mici sau egali cu 0 (respectiv mai mari sau egali cu 0) atunci
xn
(definit cu exceptia acelor termeni pentru care xn = 0) are limita + (respectiv ).

Teorema 1.36 Dac

a xn sau xn atunci

Observatia 1.37 Dac

a nu punem conditii suplimentare asupra sirului xn 0 n teorema ante1
(1)n
rioar
a, nu mai putem asigura faptul c
a
+ (sau ). De exemplu, pentru sirul xn =
xn
n
1
n
avem xn 0 dar
= (1) n, care nu are limit
a n R.
xn
Incheiem aceasta parte din capitol cu un rezultat asupra sirurilor monotone de numere reale, a
caror demonstratie este imediata.
Teorema 1.38 1. Dac
a un sir (xn ) este crec
ator si nem
arginit atunci lim xn = +.
n

2. Dac
a un sir (xn ) este descrec
ator si nem
arginit atunci lim xn = .
n

Consecint
a 1.39 Orice sir monoton de numere reale are limit
a n R.

S
iruri de puncte n Rk

Consideram n continuare spatiul Rk nzestrat cu norma euclidiana

x = x21 + x22 + ... + x2k x = (x1 , x2 , ..., xk ) Rk ,

respectiv distanta uzuala
d(x, y) = x y =

(x1 y1 )2 + (x2 y2 )2 + ... + (xk yk )2

Definitia 2.1 Se numeste sir de puncte n Rk o functie f : N Rn . Not

am sirul cu (an )nN sau
(an ), unde
an = f (n) = (a1,n , a2,n , ..., ak,n ).
Exemplul 2.2
1. xn = ( n1 , n2 ) este un sir de puncte din R2
3
2. xn = (sin n1 , arctg(n2 1), n+1
) este un sir de puncte din R3

3. xn = ( n1 , n2 , ..., nk ) este un sir de puncte n Rk . Se remarca faptul ca un sir de puncte din Rk

se compune din k siruri, cate unul pentru ecare componenta.
Definitia 2.3 Spunem c
a un sir de puncte din Rk este m
arginit dac
a exist
a M > 0 a.. xn
M n N.
Exemplul 2.4
1. Sirul xn = ( n1 , n2 ) nu este marginit deoarece xn n2 n 1.

k(k+1)(2k+1)
22
k2
1 2
k
1

2. Sirul xk = ( n , n , ..., n ) este marginit deoarece xn = n2 + n2 + ... + n2 =

6n
care este o cantitate marginita, k ind xat. De observat ca daca una din componentele
unui sir de elemente din Rk nu este marginita, atunci sirul nu este marginit. De fapt, avem
urmatorul rezultat
Teorema 2.5 Un sir de puncte din Rk este m
arginit dac
a si numai dac
a toate sirurile componente
sunt siruri m
arginite (de numere reale).
Demonstratie Fie (xn ) un sir marginit de puncte din Rk . Notam:
xn = (x1,n , x2,n , ..., xk,n )
pentru a pune n evident
a componentele elementului xn . Evident, avem
|xi,n | xn M,
unde M este constanta de marginire a sirului (xn ). Altfel spus, sirul de pe componenta i este marginita.
Reciproc, daca toate sirurile (xi,n )nN sunt marginite, exista Mi > 0, i = 1..k a.i. |xi,n | Mi n 1.
Dar atunci,

xn =

x21,n + ... + x2k,n

M12 + ...Mk2

iar ultima cantitate este o constant

a ce nu depinde de n, adica sirul (xn ) este marginit.

Observatia 2.6 Este clar ca notiunea de sir monoton nu mai are sens n cazulsirurilor de puncte
n Rk , k > 1.
Definitia 2.7 Fie (xn ) un sir de puncte din Rk . Spunem c
a sirul (xn ) are limita Rk dac
a
n orice vecin
atate a lui se g
asesc toti termenii sirului cu exceptia, eventual, a unui num
ar finit
dintre acestia:
V V() nV N, a.i. xn V n nV
Un sir care are limit
a se numeste sir convergent. Vom nota lim xn = .
n

Ca si n cazulsirurilor de numere reale, se pot demonstra imediat urmatoarele proprietati pentru

siruri de puncte n Rk :
Teorema 2.8 ( proprietati ale sirurilor convergente)
1. Un sir convergent are limit
a unic
a.
2. Orice sir convergent este m
arginit.

10

3. Prin schimbarea ordinii termenilor unui sir convergent se obtine tot un sir convergent, av
and
aceeasi limit
a.
4. Dac
a unui sir i se adaug
a sau i se suprim
a un num
ar finit de termeni, natura sirului nu se
modific
a iar n caz de convergent
a, nici limita.
Pentru a determina limita unui sir de puncte din Rk ne vom folosi de urmatorul rezultat:
Teorema 2.9 Fie (xn )n1 = ((x1,n , x2,n , ..., xk,n )) un sir de puncte din Rk . Acest sir este convergent dac
a si numai dac
a sirurile componentelor: (x1,n )n1 , ..., (xk,n )n1 sunt convergente.
Mai mult, n caz de convergent
a limita lui (xn ) are drept componente limitele sirurilor componente, altfel spus:
lim xn = ( lim x1,n , ..., lim xk,n ).
n

Exemplul 2.10 Limita sirului xn = (sin n1 , arctg(n+1)) este punctul (0, 2 ) deoarece lim sin n1 = 0
iar lim arctg(n + 1) = 2 .
Exemplul 2.11 Sirul xn = ( n1 , n2 , ..., nk ) este convergent iar lim xk = 0 = (0, 0, ..., 0).
k

Exemplul 2.12 Sirul xn = ( n1 , (1)n nu este convergent deoarece sirul de pe a doua component
a,
x2,n = (1)n este un sir divergent.

11