Sunteți pe pagina 1din 19

TEMA 10

Definitivat:
PREDAREA: CONCEPT I STILURI DE PREDARE. APLICAII.
Gradul II:
PREDAREA: CONCEPT, MODELE, STRATEGII, RELAIA
STILURI DE PREDARE STILURI DE NVARE. APLICAII

Definitivat:
PREDAREA: CONCEPT I STILURI DE PREDARE.
APLICAII.

PREDAREA: CONCEPT
Predarea a fost definit n circumstane diferite i n moduri diferite:

Veacuri de-arndul ea a fost abordat ca problem n sine, fiind identificat cu transmiterea de


cunotine.

Mai aproape de timpurile moderne ea a nceput s fie corelat cu procesele de nvare.

n ultimile decenii predarea este considerat o adevrat provocare a nvrii.


I. Cerghit definea predarea ca un ansamblu complex de aciuni i comportamente didactice
specifice, destinate producerii nvrii.
R. Iucu consider c elementele definitorii ale predrii sunt:

Prevederea, planificarea, proiectarea, producerea schimbrilor;

Precizarea naturii schimbrilor intervenite (identificarea finalitilor);

Determinarea coninuturilor care vor produce schimbarea comportamental ateptat la elev;

Organizarea i dirijarea schimbrilor dorite prin strategii specifice;

Organizarea condiiilor care vor favoriza apariia schimbrilor;

Controlul i aprecierea naturii i a calitii schimbrilor intervenite n comportamentul elevilor.


Fcnd abstracie de definiiile conjuncturale, I. Cerghit consider c principalele accepii ale predrii sunt:
predarea ca transmitere de cunotine i tehnici de aciune; predarea ca structur acional generativ de
nvare; predarea ca gestiune a nvrii abordare managerial; predarea ca act de comunicare;
predarea ca ofert de experiene educaionale; predarea ca interaciune comportamental; predarea ca
dirijare a nvrii; predarea ca instan decizional.

Definitivat:
PREDAREA: CONCEPT I STILURI DE PREDARE.
APLICAII.
Predarea ca transmitere sau prezentare de cunotine i tehnici de aciune
Este accepiunea tradiional a predrii care era neleas ca transmitere sistematic a cunotinelor i al
unor tehnici de aciune specifice unei discipline.
Predarea ca structur de aciuni generativ de nvare

Este o abordare funcional a predrii

Predarea se profileaz ca o structur complex i coerent de aciuni care angajeaz elevii ntr-un efort de
nvare pe un anumit coninut sau cum spunea B.O.Smith, predarea este un sistem de aciuni destinate
s induc nvarea.
Predarea ca gestiune a nvrii abordare managerial/n termenii teoriei conducerii/managementului
educaional

Predarea reprezint o structur de aciuni de conducere (definire a obiectivelor), gestiune a coninuturilor


(programelor), dirijare a aciunilor de executat cu metode i mijloace adecvate, optimizare a utilizrii
resurselor, evaluare a produselor i proceselor n vederea atingerii obiectivelor fixate.
Predarea ca act de comunicare- abordare prin prisma teoriei comunicrii

Dac n versiunea tradiional, actul predrii ca act de transmitere avea ca scop s pun n relaie
subiectul nvrii (elevul) cu obiectul nvrii (materia de studiat), n versiunea modern, actul predrii ca
act de comunicare are ca sarcin s pun n relaie subiectul nvrii cu ceilali subieci ai nvrii aflai n
faa aceluiai coninut pe care urmeaz s-l proceseze n comun prin cooperare. n timp ce prima relaie
este descendent i poate reprezenta o manipulare, a doua relaie este una circular sau reflexiv, cu
multiple influene.
Predarea ca ofert de experiene educaionale abordare prin prisma teoriei experienei

Predarea este definit ca ofert de experiene educaionale i traducere a acestora n experiene proprii, n
codurile cognitive, afective i acionale ale celor care nva. A preda nseamn, n acest sens, a aduce
elevii n faa unor experiene de cunoatere, de trire afectiv i de aciune i a-i implica activ n
explorarea i valorificarea acestora.

Definitivat:
PREDAREA: CONCEPT I STILURI DE PREDARE.
APLICAII.
n acest sens, curriculum-ul nsui al nvmntului este tratat ca un ansamblu de experiene educative,
culturale, sociale, morale, corporale i de alt natur, pe care instituia de nvmnt le ofer elevilor n
scopul ajungerii la anumite valori, al interiorizrii acestor coninuturi.

Experiena de nvare este o contopire a dou elemente: a unui element activ (care presupune o
ncercare, o experimentare, o aciune) i a altui element - pasiv (care apare ca efect sau consecin a
aciunii date, efectul devenind nvarea propriu-zis, instruire).
Predarea ca interaciune comportamental abordare comportamentalist-interacionist, inspirat de
paradigma rolului social

Aceast definire a predrii tinde s fac din aceasta o problem de natur predominant psihosocial.

Aceast abordare a predrii este centrat pe primatul interaciunii.

n aceast accepiune, predarea ar fi ceva care devine, care se formeaz, se construiete sau se dezvolt
n interaciunea permanent cu actele nvrii; predarea ar fi gndit i mai ales realizat ca funcie a
inteniilor dintre cei doi parteneri ai situaiei de instruire profesor i elevi.

Predarea ca dirijare a nvrii


n aceast accepiune, predarea ar fi o aciune de dirijare a activitii stimulrii i ndrumrii
nvrii, un ansamblu de ci de ndrumare a celor care nva. Adepii acestei definiri nceac
s acrediteze ideea c nvarea riguros dirijat este mai eficient dect activitatea nedirijat.
Predarea ca instan decizional inspirat de teoria deciziei
Predarea este un ansamblu de decizii care preced, nsoesc i urmeaz activitatea de predare-nvare

Definitivat:
PREDAREA: CONCEPT I STILURI DE
PREDARE. APLICAII.

STILURI DE PREDARE
Stilurile predrii sunt expresia modurile diferite de personalizare a activitii de predare,
reflecia unor maniere proprii n care profesorii neleg s abordeze problemele (sarcinile), s
caute soluii, s utilizeze un limbaj expresiv. , s gestioneze suporturi imagistice, s aleag i
s combine mai fantezist diferitele metode i procedee pedagogice de lucru cu elevii etc.
Stilurile sunt cele care dau expresie gndirii, concepiei, inteligenei, imaginaiei constructive;
se leag de modul n care profesorul i exprim aptitudinile i atitudinile, competenele i
capacitile sale.
Stilul de predare trdeaz un anumit im al umanului, o vocaie i o cultur a predrii.
Definiie: Stilul de predare este definit ca un model de comportament relativ stabil ce
caracterizeaz activitatea unui dascl i care se obiectiveaz n anumite practici tipice de
predare.
Tipuri de stil de predare (I. Cerghit):

Stilul academic sau discursiv (centrat pe transmitere, comunicare) versus stilul euristic (axat pe
stimularea cutrii, experimentrii, cercetrii, descoperirii).
Stilu raional (bazat pe argumentaie specific i evaluare sistematic, pe deliberare logic ntr-o
perspectiv temporar ateptat) versus stilul intuitiv (axat pe intuiie, imaginaie, pe spontaneitate,
miestrie pedagogic).
Stilul inovator (cu deschidere spre nou, spre invenie, creaie, originalitate) versus stilul rutinier
(rigid, cu nclinaie spre repetiie).
Stilul informativ versus stilul formativ, centrat pe dezvoltarea personalitii elevilor).

Definitivat:
PREDAREA: CONCEPT I STILURI DE PREDARE.
APLICAII.

Stilul productiv (bazat pe gndire divergent, critic, producere de nou) versus stilul reproductiv
(conformist, dogmatic, de imitaie).
Stilul expozitiv versus stlul socratic (cu preferin pentru dialog).
Stilul analitic versus stilul sintetic
Stilul autoritar (centrat pe dirijare riguroas) versus stilul centrat pe autonomie (independen conferit
elevilor).
Stilul imperativ (exigent) versus stilul indulgent.
Stilul afectiv sau empatic (apropiat, cald) versus stilul distant (rece, rezervat).
Stilul elaborat stilul neelaborat
Sarcina oricrui profesor este de a forma elevilor si abiliti de utilizare independent a cunotinelor, a
deprinderilor dobndite la ore i ai motiva pentru autoinstruirea continu. Ca rezultat al procesului de
instruire, n mod ideal, elevul este cel care trebuie s fie capabil s-i fixeze obiectivele, s nvee, s
aplice i s-i evalueze propriile performane, fr supervizarea profesorului.
Modelul Leadership-ului situaional conceput de P.Hersey i K.Blanchard descrie cu lux de amnunte i n
profunzime procesul de conducere, n multe privine similar celui de predare/nvare [1].
Aceti cercettori au descris patru stiluri principale de predare, derivate dintr-o clasificare a compor
tamentului unui lider de grup n funcie de doi parametri:
centrarea pe realizarea sarcinilor, pe competenele i performanele elevilor;
centrarea pe relaiile umane, pe motivaia i angajamentul elevilor [3].
n conformitate cu aceti parametri, stilurile de predare se constituie n urmtorul grafic:

Centrare pe relatii
umane

Definitivat:
PREDAREA: CONCEPT I STILURI DE PREDARE.
APLICAII.

Facilitator

Monitorizare

Delegare

Directionare

Centrare pesarcina

Gradul II:
PREDAREA: CONCEPT, MODELE, STRATEGII, RELAIA
STILURI DE PREDARE STILURI DE NVARE. APLICAII

Modele ale predrii


Modelele predrii sunt definite n literatura de specialitate la nivelul unor paradigme de organizare
aplicabile n contextul dimensiunii operaionale a procesului de nvmnt. Aa cum preciza Ioan
Neacu, a apela la modele (paradigme) pentru explicarea proceselor de predare nseamn, nu de
puine ori, a crea noi posibiliti pentru optimizarea practicii educaionale (1999, p.101). Putem spune,
deci, c modelele pot fi scheme operaionale n activitatea de instruire dar i moduri de gndire a
cercetrii i nvrii.
I. Modelul comportamental al lui E. P. REESE: Prin structura lui functionala modelul cere:
- indicarea obiectivelor predarii cu precizarea performantelor, a comportamentului final;
- precizarea nivelului operational al actiunilor, tinand seama de diferentele individuale ale elevilor
in cea ce priveste asimilarea nivelului dorit al abilitatii, capacitatii de insusit;
- programarea pas cu pas a comportamentului dorit ca intariri succesive si contingente, reducerea
treptata a stimulilor de control, folosirea unor intariri intermitente, identificarea constienta a
obiectivelor;
II. Modelul metodic al lui Th. F. Gilbert
- are elemente comune cu cel al lui Reese;
- se distinge prin analiza sistematica a deprinderilor cognitive sau motorii si prelucrarea lor
pedagogica in termeni de performanta;
- modelul consta in:
analiza sarcinii;
elaborarea prescriptiilor de invatare;
elaborarea planului (profesorul stabileste strategiile particulare in raport cu programa).
- modelul se aseamana cu acela al invatamantului programat;
- pune accentul pe realizarea integrala a unui continut de invatare apreciat ca valoare de insusi
subiectul invatarii; ofera o viziune integrala asupra cunoasterii, cuprinzand si unitatea dintre
cunoastere si actiune.

III. Modelul operatiilor logice (de B: D. Smith)


- in cazul acestui model, predarea se reprezinta ca un sistem de sarcini si actiuni orientate diferentiat spre
elevi pentru a le favoriza invatarea;
- sistemul cuprinde:
elemente de strategie didactica ce definesc conduita didactica generala a profesorului precum si modul
propriu in care acesta rezolva problemele predarii;.
elemente de tactica didactica traduse prin comportamentele concrete, subordonate insa cuvintelor de ordin
strategic; se grupeaza in episoade, momente ale comunicarii pedagogice (ex. relatia intrebareraspuns) si
operatii logice (multe din actiunile profesorului: definire, clasificare, comparare, evaluare, explicare etc.).
- predarea tine seama de trei categorii de variabile:
1) independente: definesc comportamentul profesorului indeosebi prin actele sale, prin operatiile logice.
2) dependente: apartin personalitatii elevului si realizeaza schema variatiilor independente.
3) intermediare: imbina caracteristicile celorlalte doua categorii.
IV. Modelul cognitiv categorial
- modelul functioneaza prin operatiile gandirii, acestea fiind prezentate pe baza conceptiei lui Guilford:
proces cognitiv-memorie;
gandirea convergenta;
gandirea evaluativa (foloseste judecatile de valuare);
gandirea divergenta;
rutina nu se leaga direct de procesele gandirii, ci mai degraba de conducerea si atitudinea in clasa.
V. Modelul Taba
- porneste de la procesele logice implicate de activitatea elevilor si foloseste trei tipuri de sarcini cognitive
realizabile de catre elevi, adecvate obiectivelor predarii: formarea conceptelor, generalizarea si inferarea prin
interpretarea datelor, aplicarea principiilor si faptelor cunoscute pentru a explica si prezice noi fenomene.

VI. Modelul Turner:


- se bazeaza pe elementele cognitive si operatiobnale definitorii pentrru competenta profesorului;
- se distinge prin anumite idei interesante:
predarea este o forma de comportament problem-solving (rezolvarea de probleme);
insusirea capacitatilor de problem-solving de catre profesor presupune instruirea, antrenamentul si
experienta;
capacitatile respective se identifica ca performante ale profesorului si se convertesc in sarcini de invatare
pentru elevi;
predarea implica performante si ale elevilor.
- se remarca in acest model importanta exercitiului si antrenamentul in procesul predarii.
Exista si modele:
- bazate pe programare si simulare;
- ale programarii liniare, ramificate si al programarii criteriale;
- bazate pe algoritmi;
- interactionale, centrate pe interactiunile dintre educator si elevi.
VII. Modelul lui Flanders:
- definit prin influenta directa ori indirecta a profesorului asupra clasei.
VIII. Modelul interactional al lui A. Bellack si J. R. Davitz:

Gradul II:
PREDAREA: CONCEPT, MODELE, STRATEGII, RELAIA
STILURI DE PREDARE STILURI DE NVARE. APLICAII

ntr-un efort de sintez, pornind de la paradigmele predrii, profesorul Dan Potolea difereniaz dou
modele ale predrii:

Modelul predrii directe;

Modelul constructivist al predrii (instruirii)


Modelul instruirii directe
Caracteristicile generale ale modelului:

este un model cu centrare pe profesor:

toate deciziile majore aparin cadrului didactic:

cadrul didactic concepe, conduce i evalueaz procesul de instruire;

cadrul didactic mediaz tranzacia de la nvare controlat la nvare independent;

este un model cu programarea procesului de predare-nvare:

evenimentele instruirii au o succesiune determinat step by step (pas cu pas);

etapele/paii mari ai modelului i succesiunea acestora sunt: demonstraia, nvarea dirijat,


nvarea independent:

pasul 1 demonstrarea a ceea ce este de nvat;

pasul 2 nvarea iniial dirijat, cu repere orientative, verificarea nelegerii, corectarea


rspunsurilor greite, repetarea acestei forme de nvare parial sau total, dac este cazul;

pasul 3 nvarea independent care consolideaz i dezvolt nvarea anterioar


(supranvare) i o transform n competen ce poate fi utilizat riguros, rapid, cu siguran;

descreterea progresiv a controlului exercitat:

controlul nvrii, aa cum sugereaz i succesiunea pailor, nu rmne constant pe parcursul


activitii, n sensul c n trecerea de la o etap la alta controlul scade progresiv i, n mod
corespunztor, crete responsabilitatea asumat de elevi n realizarea nvrii.

Gradul II:
PREDAREA: CONCEPT, MODELE, STRATEGII, RELAIA
STILURI DE PREDARE STILURI DE NVARE. APLICAII

Concluzii generale cu privire la modelul instruirii directe:

n pofida aparenei de idei simple, modelul se bazeaz pe principii teoretice


solide i pe cercetri concrete privind profesorii eficieni.
Dei modelul este centrat pe nvare dirijat, el aspir spre nvarea
independent i n aceast combinaie const i originalitatea lui (independen
controlat, dobndit prin ceea ce poi face).
Modelul instruirii/predrii directe/explicite este totui un model al performanelor.
Modelul instruirii/predrii directe/explicite este un model pragmatic care indic o
structur de aciune.
Utilizarea lui este adecvat mai ales pentru anumite tipuri de obiective:
transmitere de cunotine, formare de priceperi, deprinderi i capaciti
intelectuale simple.
Modelul este mai potrivit pentru disciplinele care prezint structuri formalizate
de organizare.
Acest model este mai productiv pentru elevii din clasele mai mici, care au
nevoie de mai mult ndrumare.
Desigur, acest model este valabil pentru orice vrst, atunci cnd este vorba de
un contact cu un material mai compex de studiu.
Acest model este mao i puin adecvat pentru formarea capacitilor superioare.

Gradul II:
PREDAREA: CONCEPT, MODELE, STRATEGII, RELAIA
STILURI DE PREDARE STILURI DE NVARE. APLICAII

Modelul constructivismului instrucional


Premisele i caracteristicile instruirii constructiviste:

Elevul este constructor de cunoatere, elaboreaz concepte, edific structuri mintale,


acord semnificaii fenomenelor, proceselor i ideilor.

Sarcinile de nvare sunt sarcini autentice, conectate la probleme ct mai apropiate de


viaa real.

Succesul nvrii, dobndirea noilor achiziii depind de calitatea experienei i a


structurilor cognitive de care dispune elevul.

Activitile de nvare preferate sunt: conversaia euristic, investigaia, rezolvrile de


probleme, activiti pe microgrupuri, nvarea prin cooperare.

nvarea este facilitat de interaciunea social: cooperare, conflict cognitiv, negociere n


interiorul grupului, competiie ntre grupuri.

Motivaia intrinsec a nvrii este potenial.

Reprezentrile multiple ale coninutului faciliteaz nvarea constructivist.


Referitor la proiectarea activitilor de instruire constructivist:

Gradul II:
PREDAREA: CONCEPT, MODELE, STRATEGII, RELAIA
STILURI DE PREDARE STILURI DE NVARE. APLICAII

ELEMENTELE PROIECTRII

DESCRIERE/JUSTIFICARE

Enunarea scopurilor i a obiectivelor

Scopurile/obiectivele se centreaz pe probleme reale

Proiectarea i organizarea activitii


de nvare

Sarcini de nvare autentice, construite n jurul aplicaiilor practice


Reprezentri multiple ale coninuturilor acestea vin n ntmpinarea
diferenelor dintre elevi.

Evaluarea nivelului/strii de pregtire


a elevilor

Noile achiziii sunt dependente de cunotinele, schemele mintale de


care dispune elevul n momentul nvrii

Planificarea interaciunii sociale

nvarea este facilitat de interaciuni sociale

Planificarea mediului de nvare

Atmosfer psihosocial pozitiv, netensionat, care s ofere


securitate elevil

Planificarea evalurii

Evaluarea se focalizeaz pe aplicaiile rezultate n procesele de


gndire implicate

Gradul II:
PREDAREA: CONCEPT, MODELE, STRATEGII, RELAIA
STILURI DE PREDARE STILURI DE NVARE. APLICAII

Problema de rezolvat
Solicit procese de gndire pentru formularea rspuns-soluiei

ELEVII
utilizeaz

utilizeaz

INTERACIUNEA SOCIAL
ndrum

REPREZENTRILE
CONINUTULUI
furnizeaz

PROFESORUL
Faciliteaz construirea noilor cunotine
Conducerea activitilor de nvare constructivist

Gradul II:
PREDAREA: CONCEPT, MODELE, STRATEGII, RELAIA
STILURI DE PREDARE STILURI DE NVARE. APLICAII

Avantaje:
Se preteaz la abordare interdisciplinar i transdisciplin.
Este relevant pentru formarea capacitilor superioare de G
Pune aceentul pe: capacitate de investigaie, c. de
conceptualizare, c. de rezolvare de probleme, c. de g. critic,
c. de argumentare, c. de evaluare/autoevaluare, c. decizional
etc.
Formeaz i dezvolt atitudini i comportamente sociale.
Limite
Este consumator de timp i de energie
Angajeaz mai mult efort i solicit mai mult imaginaie din
partea cadrului didactic

Gradul II:
PREDAREA: CONCEPT, MODELE, STRATEGII, RELAIA
STILURI DE PREDARE STILURI DE NVARE. APLICAII
STRATEGII DE PREDARE
Notiunea de strategie reprezinta o conceptie, linie de orientare pe ansamblu si pe
termen lung privind organizarea educatiei, a procesului de invatamant. Strategia
procesului de invatamant este echivalenta cu organizarea unei inlantuirea de situatii de
invatare prin parcurgerea carora elevul isi insuseste materia de invatat; se ocupa cu
obiectivele si continutul invatarii, mediul invatarii, metodele si mijloacele de invatamant.
Din punctul de vedere al sensului predarii, strategiile presupun definirea scopurilor si a
obiectivelor predarii cu deschideri pentru a asigura, in orice situatie a predarii,
operationalizarea obiectivelor. Din punctul de vedere al continutului, strategiile predarii
cer elaborarea continuturilor in termeni de categorii ale cunoasterii, de imagini
caracteristice, de principii si legi, teorii, teoreme, axiome etc. Strategiile predarii includ
si optiuni metodologice, alegeri privind formele adecvate ale predarii etc. Este preferabil
ca la elaborarea strategiilor predarii, sa fie antrenati si unii elevi. Acestia trebuie sa
inteleaga si sa deprinda ca deciziile de ordin strategic ajuta la rezolvarea problemelor
teoretice si practeci ale instruirii. Strategiile predarii impun comutari flexibile intre
actiunile profesorului si cele ale elevului, intre modurile de organizare frontala, de grup
si individuala, combinatorica metodelor si mijloacelor.

Gradul II:
PREDAREA: CONCEPT, MODELE, STRATEGII, RELAIA
STILURI DE PREDARE STILURI DE NVARE. APLICAII

RELAIA STILURI DE PREDARE STILURI DE INVATARE


Ideea centrala este aceea a compatibilizarii stilurilor de predare la stilurile de invatare ale
elevilor
Schimbarea conceptiei ca stilul este detrminat doar de particularitatile psihologice ale
personalitii cadrului didactic i nelegerea faptului c cerinele activitii i condiiile n care
se desfoara sunt determinanti semnificativi ai stilurilor de predare