»CARTEA SECRETELOR“ CUPRINZAND DIFERITE RETETE PRACTICE \ : Cele mai interesante chestiuni y CULESE PRACTICA $I CARTI de D. L DRAGOMIRESCU DiAccns OLOOXVO MOTTO: Cine I9i ayonisegte stiint’, ’ Tol" gochisegte, puters. (Pro: Yerb german PLOESTI INSTITUTUL GRAFIC ,,LUMIMA' D, DUMITRESCU y 1925lubite Cititor, interes practic de cari se simte ziluie never nas unele sau altele. Sunt chestiuni de tot felul, unele chor cunoscute, Fe tir fe-am pus aci pentra a fi cunoscule si celor es a dent $1 a fl sl adunate impreind ta un loc ‘ca wn Kofi de tot felul de flori, larete rile rezervate, iar toate exemip! Oe Hata. aerouktara pakaptatnca MINDEaIEL teased tmi este un imbotd pentru a scoate la legis si alte Werdri $i mai valoroase si tot spre fotosinta publictas cs doritor de culturé Practica $i sdndtoasa, AutorulIB, Revistele si publicafiunile stiinfitice periodice Insera in coloanele tor refete din aceasta carte cu sin- a condifiune de a indica namele autorului si al cdrtei teia. foile stricate. lung dupa trebuinfa, facut in pamant uscat si ferit de ploae, ger, etc. Peste ele se pun verzele cu capatanele in ‘In sus. Peste ele punem un strat de ae ori frunze uscate $i peste acestea pamant marunt, uscat, gros de 30 cm. Avem varza cruda pana primavara, © jum. ora sa-si ia sarea, Se pune in borcan de stiela gi turnam peste ea ofet fiert cu varza. Peste ofet punem un strat undelemn de masline, curai de 1 cm, Astupam bine cu dopul si-1 punem la Joc raco ferit de ger. La intrebuinfare, ofetul se ( daca a fost tare, PARTEA ‘I ; ECONOMIA CASNICA Seefiunea | LEGUME, FRUCTE, FLORI. 1. Cons: ie benbel crude Se are cu radacinele din pamant, curatind ’avem facut gata un senfulef adanc de 40 cm, Punem pe fundul ganfului un strat de Pae uscate gi jos gi cotoarele % 2. Idem Ingiram verzele de cotor pe o”sfoara si le atarnam intr’un loc curat, racoros, ferit de ger. 3. Conserv. Salatel de varza rosie i Se tae varza marunt, i se da sare marunta si o lasam sare, bun, racit, pan’acopere6 4. Conserv. castravetilor cruzi Se rup din vreji, cei din ultima recolta, necopti se ung bine cu albug de ou (putin batut). Dupa ce se usuca pri- mul strat, se mai da un strat gi se usuca si acesta, si aga mai multe (4.5) straturi.-Se Invelesc cu hartie fiecare si se pun tn pleinare in borcane de sticla, le inchidem bine gi la Joc racoros, ferit de ger. La craciun avem castraveti verzi. Svar putea expermenta la fel cu pepeni, dar sa nu fie cra- afi sau copti tare. 5. Conserv. castravefilor muratl Punem mustar negru intr’un saculet si se introduce sa- culetul in vasul cu muraturi. Il acoperim bine vasul sil punem la loc racoros, ferit de ger. Nu prinde nici mucegai nici se stric&, dar sa fie potrivifi si din sare, caci daca au prea multa sare fi face amari, iar prea putina fi tmoae gi se strica. Se pune in varza murata sau in muraturi, din cand in cAnd ceva alcol (spirt) sau zahar, caci se prefac in ofet gi menfin acre muraturile gi varza gi nu se strica. 7. Conservarea Prazulul “1 se tae mustatile radacinilor si varfurile follor lungi si intr’'un senfulet asemenea ca la cons. verzei crude se pun randuti cu radacinele in jos si eu varfurile in sus, punand peste ei un strat gros de pae uscate gi pamant 30 cm, ma- Tunt, uscat. ferit de ploae gl ger. 8. Conserv. cepel $I usturolulul Se fac funii, ldsate la soare 10-15 zile; spanzurate apol se pastreaza in camari cu aer curat, uscat gi ferit de ger. 9. Conserv. patrunjetul leusteanului verde Foile de leustean gi patrunjel culese verzi, se pun pe farfurii intinse ori igle si impreuna cu aceste le punem pe cuptor ori plita cald’ sa se usuce incet, domol. Uscate, le punem in ‘borcan de sticla, inchis bine si pus la loc uscat. La fel, foile crude de stevie, macrig, stir, loboda, urzici, Japtuci, spanac pentru iarna. 10. Morcovil, guill, teline, ri Li se rup foile, se sorese 2—3 zile la soare si se pun tn nisip uscat sau rumegus de lemn (la ferastrau) asemeni uscat, in lazi astupate gi la loc uscat, ferit de ger. 11. Conservarea cartofiler Se aleg cartofii cei mai buni, se soresc la soare 1—2 zile. Facem gant ca la cons. verzei, lung 2m, larg dupa trebuinfa. Ardem bine perefii gi fundul ‘cu pae ori burueni uscate, pana se fac ca peretele. Pe fund si pe pereti a ternem un strat subfire de pae; punem un strat de cartofi, lar un strat de pae (uscate bine) si aga pana sus, iar deesupra un strat de pae mai gros (I—2 dm.) siunstrat de pamant marunt, uscat de vre-o 30 cm. peste pae. Sa fie loc ferit de ploae, zapada, ger, etc. Tin pana la vara viitoare. 12. Idem Punem cartofii cel mai buni cAteva minute in apa fiarta (fierbanda). Sa nu crape, ci atat cam c&t s’a patruns_pe sub coaja, din fiert, un strat de vre-o 4—5 milimetri. Se scot gi se usuc. Se {in la loc uscat. Nu Incolfesc, nici nu dege- ra, durand pana Ja 2 ani. 43. Cons. dumadelor rosil Cele mai coapte si mai sanatoase se pun in borcane de sticla, turnnd peste ele un amestec de 7 parfi apa, 2 parti ofet bun de vin gi 1 parte sare. Pe deasupra lichidu- lui se toarna un strat de untdelemn curat de masline de 1 cm. Astupam cu dopuri de sticla si le pastram Ja loc ra~ coros, ferit de ger. Toamna culegem vrejii din ultima recolta eu dumadele abia parguite. Se fac gramada intr’un colt de magazle, la Toc uscat, ferit de ger si punem pae suficient peste ele. lar pana in timpul iernei vrejii putrezesc, desvolt caldura si dumadele se coc. 45. Dumade coapte, murate Cand punem varza de iarna la acrit punem si dumade coapte odata cu ea. larna Is foarte bune la ciorbe, supe, sosuri, etc. Insa le desaram in apa rece vre-o 1—2 ore,One 16. Conservarea fasolel'verde Spre a avea fasole verde toata vara, o semanam in trei randuri: Seria I: prin Februatie sau Martie si avem recolta: sfargitul lui Aprilie $i Maiu. Seria Il: prin Maiu si recoltam in lulie si August, Seria Ill prin jumatate a Il a lui Iunie si pana la Au- gust $i recoltam prin Septembrie-Octombrie. Din ultima recolta, luam pastaile crude, le spalam_ si Je punem in borcane de sticla ori vase bine smalfuite. Pu- nem un strat de sare (1-2 em.), un strat de fasole, si asa pana umplem vasul, iar deasapra sfarsim cu un strat de sare de 1-2 cm. Unplem cu apa rece. Punem capac de lemn peste fasole gi 0 greutate peste capac ca s'0 preseze sub apa. Acoperim vasul $i-I finem la loc uscat, racoros. Inainte de intrebuinfare se disara bine. Sau oparite, uscate si la intre- buintare se pun la imuiat. Soiul de fasole cu boabe verzi caruia francezii ii zic: Bagnolet, se pot conserva verzi boabele acestei fasoli, culegand tecile pufin mainainte de coacere, se scot boabele si se usuc in umbra, Se pastreaza in vase (sticle) bine inchise, la loc uscat!. 17. Zarzavaturile s& nu prind’ mucegal In beciul unde pastram legumele descoperite se intige un {arug mare Infasurat cu o panza (postay) muiata in so- lujie de pucioasa. Astupam toate rasuilatorile sl ferestrele si dam foc petecului de postav. Egim iute si inchidem ugele hermetic. Lasam aga 4—5 ore. Apoi aerisim. Conserv. mazarii crude Se iau boabele crude gi se presar cu zahar praf, a- poi se usuca in cuptior pe o farfurie la caldura lenta, Se Pun in borcane de sticla bine inchise si se {ine la’ loc uscat, racoros, 19. Conserve de legume Mai dinainte avem preparate cutiile de metal si capacele. Lutim pistarile de mazaré, fasole crude, fara ale, le punem intr’o panza curata, stransa la un loc unde finem cu mana si cu totul se inmoae in apa sarata potrivit, fierband in clocote, cAteva minute, Se scoate, se face 0 pauza cateva minute si iar se vara in apa fierbanda, aga de cateva (4—5) orl. Apoi se introduce tot cu panza intr'un vas go si se toarna apa rece peste ele pan’ se raceste. Scoater panza cu legumele si-0 spanzuram intr'un loc sa se seurg apa. Apoi desertam legumele din panza in cutia de meta Se umple cu apa proaspata pana deasupra Jegumelor, si pune imediat capacul si-I lipim. Apoi se pune intr’un va cu apa, cutia lipita gi se fierbe inca 20—30 minute. Conserv sunt gata. Se fin la loc racoros. 20. Idem. ‘Se mai procedeaza si astfel: legumele curatite si spa- late se pun in vase sau borcane de sticla si turnam pest ele apa de ploae in care s’a topit 3%, sare. Intr'un cazat de rufe se pune un strat gros de pae peste cari punen sticlele sau borcanele cu legume, deschise. Punem in cazan, imprejurul ‘sticlelor, apa si dam, sut cazan, foc domol sa fiarba incet. Peste ‘ora cénd a in- ceput sa flarba se toarna in sticle (borcane) un strat de 2 em. uleiu de floarea soarelui, sau untdelelemn curat bun, Incins (caldut) in ceva pe o masina calda. Cam dupa ce-d fiert vre-o 20 minute, lasam focul sa se raceasca in cazan, In tot timpul vom evita a clatina cazanul cu sticlele. Apo astupam sticlele cu dopuri de pluta fierte In apa sarata 3%), © jumatate de ora, ori muiate’n parafina calda iar borcanele daca n’au dopuri le legam cu trei randuri de hartie unsa cu untdelemn gi deasupra cu pAnza, Se pastreaza la loc racoros 1 luminos, Conserv. ciuperciior Ciupercile si brrefii buni de mancare se consery astfel : 1, Burefii dulci se pun murafi in saramura sau ofet in putini de brad, noi. IL, Celelalte soiuti de ciuperci se curatesc de parfile rele, si se pun intr’ caldare ci apa, pe foc, in care am pus ofet tare sau zeama de lamde gi putina sare. Le lasam 8a fiarba putin, numai o incropeala. Se scot, se. pun in borcane de sticla sau oale de pamant bine smalfuite si si turnam peste ele ofet tare, fiert cu sare si racit, ori apa sarata peste ele pana deasupra, Peste lichid punem un strat de untdelemn curat de masline, incins (caldut) cam 1—2 cm. Calele, borcanele se astup cu 3 randuri de har- tie uns4 cu untdelemn si cu o panza peste ele, iar sticleleSau le ingiram pe o afa, de erude sau putin oparite gi Je punem la soare ori in camere calde sa se usuce. Pastrate a loc uscat ferit de umazeala. La intrebuinfare se {in 4—5 ore in apa si-si reiau apoi Infatigarea normala. 23. La 1 kg. ciuperci taiate marunt se adaog apa... 3 Nie ofet de vin ' . 6 linguri de masa sare bucatarie 6 a si se lasa asa sa se Inmoaie 4-5 ore. Se scot apoi, se spal cu apa calda si in fine se fierb 20 minute. Acum i s’a scos amaraciunea, se scot din apa si se gatesc dupa dorinfa. 24. Conserv. ciresiior, visinilor a Se iau cele mai frumoase, abia parguite gi tari, se rup cu o porfiune de crengufa la’ codifa gi se pun tn borcane de sticla ori oale smalfuite bine, captugite pe dinauntru cu frunze de par, uscate sau de stejar, palite de soare gi us- cate in umbra. Punem un rand de cirese si un rand de frunze si asa pana umplem vasul. Deasupra stratul de frunze sa fie groscior. Se Inchid bine vasele cu dopuri} ori capace. Se smolesc imprejur sa nu intre apa gi se ingrop in pa- mant rece, ferit de inghet la cel pufin 1 “metry adancime. Jarna aver cirese insa trebuesc consumate indata ca se descompun repede la caldura. 25. Conservarea zarzariior Se iau zarzarile cam date'n copt, se gterg ugurel cu bucatica de flanela ori panza, se pun in apa clocotita pana se albesc, apoi se pun in apa rece. Se scot gi se pun la borcane de sticla. Turnam peste ele un amastec de '\, al- col si *) sirop de zahar. Siropul se face aga: pentru 60 zarzare marime mijlocte topim 2kgr. zahar in 1, kgr. apa. Borcanele se astup bine si se pun la loc racoros, ferit de ger. 26. Prunele Cele mai proaspete si mai tari, nestrivite abia date'n copt se rup cu 0 portiune de crengufa la codita lor si se pun in oale de pamant smaifuite sau in borcane de sticla captusite cu frunze uscate de par sau de stejar palite la soare si uscate in umbra, Se fnchid hermetic si se ingrop in pamant la cel pufin 1 m, adncime ferit de ger.iroase. rite stale 4-5 noae ind in itet + lungi se pun punand m, ma- vate apol | de ger. lerde e pun pe punem pe Uscate, le Joc uscat. pda, urzicl, 27. ‘Aceleagi fel de prune, cam date tn copt, $i nestrivite, pufin sorite, rupte cu o portiune de crengufa se pun intr’un Pio! bine legat, sa nu intre apa in el, ast-fel : ‘se pune pe fundul butoinlui un strat de frunze de par scat bau de stejar, verzi dar uscate in umbi®, apoi un uscate, SSrune, iar un rand de frunza, sl 392 PAm sus. Deakupra, stratul de frunza gros de 5-10 cm, Se as- tupa butolul bine cu capac gi se smolegte so oa patrunda aoe ori zerul. Se baga intr’o fantand cu ‘apa rece s'at iebo ehetarie, ori in pamant rece la 1m. adancime. lana avem prune proaspete pan 28. Idem © Sau Je punem verzi murate ca pe castraveli fiind foarte gustoase iarna. Prunele verzi Oparts i uscate, precum § coarnele (fruetele cornului) sunt foarte bune iara de Zerit ciorbe de legume cu ele. 29. Lamailite si portocalele Se disolva putin gumilac (in tablette) in alcool gi se cufunda lamaele i portocalele tn ‘aceasta solutie sa prinda ‘se usuc la aer si se fin la Gn strat cleios pe ele. Se scot, un strat fos, Dureaza ja aer si umezeala. Apasand pe patura soe racorerapa gi putem Intrebuinfa gi coaja; aga Se pase treaza de bine, 30. Ori-ce solu di Se ia fiecare fruct in parte: mar, para, pruna, cireaga piersica, zarzara, cam dat In copt gi impreuna cu codita lui §1 se inmoaie in o solutie caudleiea de: ceara alba curata 50 gr gi tale curat (federwais) 12,50 gr! topite la un loc Fructul prinde o pojghita sublire cleloasa si se pune in hartie, apoi in jazi dar sa nu se atinga unul de altul. in arele punem rumegug (tarafe) de lemn, useate, La ra- coare, ferite de ger, La mancare ‘apasam gor pe coaja reaae de sticla sau a la cele verzi. ructe oer erapa imediat, Se pot pune st tn bo Cale de pamant smalfuite si pus nisiP uscat ori rumegus de lemn intre ele, ‘ingropate in pamant 80-100.cm, la loc racoros, ‘astupate hermetic $i ferit de ger, apa ori umezeala. q \ 4Se culeg cele mai bune, nu coapte bine, perele aproape tari nepatate ori strivite se sterg ugor cu un postav si se las la sore 1-2 zile, fara a se bate unul de altul. Se infasor cu hartie de matasa sau ordinara 1a rigoare, apoi pe fundul unui butof sau lazi bine incheiate presaram un strat de nisip fin, uscat si apol un strat de fruicte (invelite in hartie) si neatingandu-se tntre ele apoi iar nisip, un strat ca de 2 cm. $i aga pana umplem lada ori butoiul. Le ingroptirm la 1m. in pamant, dupa ce le-am inehis bine cu capac sau Ie tinem in beciu rece $i aerisim des. Dureaza perfect pana la un an. La fel, cu singura deosebire ca nu se mai invelesc in hartie de matase, ci se pun aga in lazi si printre randutile de mere se pune mugchiu de copaci din padure, uscat per~ fect $i scuturat de pamént. Lazile ingropate la 1 m. in pamant rece, ferit de apa, ger. Se conserva admirabil, 33. Merele, perele s4 capete miros fin de tamaioasé Intr’o ladifa bine incheiata punem un strat de flori us» cate de liliae, peste ele un strat de fructe (pere, mere, cam coapte) apol iar un strat de flori si aga pana um. plem ladita deasupra fiind stratul de flori gros ca de 2—3 cm. Punem capacul inchizind hermetic. Infaguram ladita de mai multe ori cu panza groasa si o lasam aga vreo 15 zile, La desfacere fructele au miros fin de tamdioasa, Florile pot ramAnea mereu intre fructe. 34. S& capete miros de anan: La fel se procedeaza cu deosebire ca punem flori proas- Pete de soc, in loc de liliac. 35. Cons. gutuilor Se rup cu © porfiune mica de codifa lemnoasa, atunci cand abia incep a se Ingalbeni, ‘nestrivite de loc; se afum cu fum de rdsind de benzind pana prind un strat gros (>) mm.) si se atarna de grinzi, in:camere uscate, racoroa- Se, nu umede si nici geroase. Stratul de fum sa ‘nu fie in- trerupt nicaeri. Se pot pastra asa si neafumate dar nu du. < Teaza att ca cele afumate,13 36. Idem” Sau le bagam In cereale, ca: grau, orz, ovaz, fasole, dupa ce mai Intai le-am sorit 2-3 zile. 37. mm Sau prin procedeul amintit cu solufia de ceara si tale Ja fel cum s’a spus acolo, s’au in lazi ca pe pere si mere, 38. Nucile ‘Alegen pe cele proaspete si grele si le punem intr’un | butoiu la fel ca pe mere, pere cu ‘straturi intermediare de 4 nisip fin, uscat. Deasupra: stratul de nisip sa aiba 0 grosime de 3-5 em, Se acoper bine cu capac, fund, etc. Zguduim butotul sa se ageze nisipul inte nucl. Cand am scos un strat de nuci, tl inlocuim cu unul de nisip. 39. Nucl uscate facute proaspete { Se pun intr'un borcan nucile si umplem borcanul cu apa ceva cam sarata cAt sa nu se impufeasca apa- Le la- thm aga 5-6 zile, Sarea nu strica apa si trage gustul de fanin din coaja, iar apa patrunde incet inauntru si umfla Hiezul facanducl moale gi putdndu-I curata de pelifa sub- fire de pe el. ‘ 40. Idem Sau in fasole ori ceriale, puse in lazi gi la loc raco- ros, nu inghetat jor ‘41. Conserv. Strug) Luam un butoiu bine infundat jos, strans la cercuri $i deschis la gura, Sa nu intre apa sau umezeala in el. Doagele pe dinauntra perfect uscate, Luam praf de carbunl de lemn perfect uscat la foc (cuptor) sau soare. Culegem strugurii be vreme cu soare, pe cei mai frumogi impreuna cy codifa % Se lemn, fara boabe strivite ori putrezite si-i finem 4-5 ore la soare si aer. Punem pe fundul butoiului un rand de praf (2 em.) un rand de struguri i asa pana umplem bu- foiul. Deasupra sa fie randul de praf, gros de 3—4 cm. infundam butoiul cu capacade lemn perfect uscat, gi-l smo- lim sau ceruim pe marginile unde se toiul sau Intr’o ghefarie gau intr’un put cu apa rece | Sau intr'un becit rece sau in pamant la 1 metru adgncime. “Fin pana la vara vitoare. La fel se face si cu tardle bine uscate printre struguri gi pus la uscat gi récoros. oat omen14 42. Idem Se culeg tot pe zi cu. soare cei mal frumosi, fara boabe putrede gi strivite, Se soresc 4-5 ore, Apoi cate putini: ran- duri, randuri, spanzurati de ceva, ii afumam cu fum de rd- sind de benzind pana prind un strat gros de fum ‘; m.m. Pretutindeni. li asezam intr’un dulap pe polite asternute cu foi de porumb uscate, moi, subfiri si-i despartim intre ei tot cu foi de porumb. La fel fi acoperim sa nu se atinga unul de altul. luchidem dulapul sa nu intre aerul gi praful. La loc uscat, rdcoros. Tin pana la paste. 43. Idem Culesi cum s’a aratat mai sus, cu codifa lemnoasa se pun in borcane de sticla, Umplem cu must dulce, atunci mustit, pana vine mustul in contact cu dopul de sticia, care astupa perfect borcanul. Ceruim sau smolim imprejurul do pului, si ingropam borcanul in pamant rece unde nu poate fermenta mustul, la vre-un metru adancime, Strugurii gi mustul stau aga, parca i-am fi pus atunci, luni de zile. 44. Cons. florilor In paharul cu a Florile rupte gi puse in paharul cu apa dureaza mult daca punem in apa un praf de aspirind. 45, Petonia s& Infloreasc& mult Butasii de Petonia de pe aceiasi ramura se sadesc in- tr'un ghiveciu cu pamant si se uda cu fosfat de amoniac. Creste inalta si inflorest: mult. }. Flori barometrice Florile galbene de papadie cand ¢ zi frumozsa se des- chid, iar cand se inchid va fi zi ploioasa. 47, Floarea soarelui-ceasornic Aceasta se intoarce cu fafa dupa soare. Putem obser- ‘va pozifiunile ei fata de soare la orele care voim, si vort sti aproximatiy ce ora avem, fara sa avem ceasornic. 48. Plante otravitoare ‘Av zemuri otrdvite : cucuta, iarva randunicei, maseia- rifa, limbricargifa alb%, laurul porcesc, matraguna, colehiu, strigoaia, saburul i toaia (aconitu’15 Sectiunea It PLANTE LEGUMINOASE si VALOAREA LOR HRANITOARE 49. Anghinarea Foile uscate si facute praf, contra frigurilor sau: 15—30 grame foi verzi ori uscate la 1 litru de apa, infuziune. Ra- dacina fiarta in vin alb contra galbinarei si ipochondriei. 50. Telina Are proprietatea de a produce mult ud (urina) si este invietoare de puteri, Seminfele felinit sunt excitante (ca gi uleiul din ele) gi ajut la scoaterea gazelor (vanturilor) din stomac. Si contra reumatismului. Mancand morcovi multi si des, capatam o piele stra- lucitoare gi un par matasos. Rasi pe razatoare, cruzi si pusi pe pecingene o ta- maduieste. 52. Cresonul Pisat si luat in apa calduta, e bun contra boalelor de ficat (fiert cu apa). Afata pofta de mAncare, curata sangele si scoate flegma. Nu trebue a se lua de persoane cu nervii slabi. 53. Spanacul Recomandabil stomacurilor slabe si stricate; e matura stomacului; e foarte racoritor. Combinat in mancari cu sos, cu macrig (foi) ¢ admirabil pentru sange si ranichi. 54. Lint Mazarea Foarte buna pentru stomacurile slabe, cu mistuirea si sAngele stricat. 55. Stirul si Stevia Usoare digestiunei, la stomacuri debil= si stricate. Foile proaspete puse pe rani alineaza durerile, Decoctiune facuta cu foile fierte e foarte prejioasa Ja intlamatiuuile de intes- tine (mate). Foile useate’n umbra. Bune ciorba, iarna. 36. Hreanul Afaja mistuirea si-i putercic coggra guturaiuini gi in- fundarea nasului, $i desinfectant stortaculut.16 57 Ceapa Ca gi hreanul, dar ajuta 1a scoaterea afaral ta*seaun, bun contra viermilor intenstinali gi produce mult ud, Reco- mandabila stomacurilor slabe, lenege, obosite, 58. Sparanghelul Stimuleazd pofta de mancare. Supa de sparanghel © buna contra guturaiulul. Reguleeza bataile inimei gi cura- feste usurand circulatia sangelui. 59. Dovieacul Miezul bun pentru. mistuire. Samanfa (gi uleiul din ea) bunafeontra viermilor intestinall. 60. Patligelile rosil Bune pentru ficat, intaritoare si racoritoare nervilor. 61. Usturolul Excitant gi desinfectant puternic. In cantitafi mari cu efecte de otravire. Pisat si amestecat cu lapte dulce bun con- tra limbricilor. 62. Urzicile Pentru stomacuri slabe, curatitoare sangelui si bune pentru cei tuberculosi ori cu pieptul slab. 63. Sfecla Usureaza mistuirea. E racoritoare. 64. Clcoarea Este intaritoare, ajtif% esirea afara, curata sangele $i potoleste si indeparteaza febra (friguri cu calduri). 65. Papad Cam la fel’ cu cicoarea. Ca salata orl mancare cu sos. 66. Varza Aliment viguros, putern’e 1a intrefinefea forfelor, sana~ tos si puternic ajutor stomacurilor slabe: Iwata cruda, tocata marunt si cu alt soi de legume crude, in salate. Cea _acra nu prea tare— este excitant $i stimulent puternic, mai ales celor cu stomacuri puternice, Cea rogie mai mult convenabila celor slabi de piept. Nu prea acrita sau ofefita, ci slab acrita cu ofet, !amae, tocata, eruda.17 67. Bobul Bun pentru orice stomac, mai ales pentru persoanele cu stomacuri si intestine slabite. Crud gatit, e minunat excitant mistuirei. Faina de bob uscat, se intreb. la cataplasme, mai buna ca faina de seminfe de in. 68. Fasolea Cunoscuta de tofi. In mare cantitate, greoae stomacului, producatoare de gaze. In cantitafi potrivite si in ansamblul altor aiimente, e foarte buna. Singura, fasolea (boabe us- cate) echivaleaza aproape cu carnea, pe care 0 poate inlo- cui aproape dand aceiasi tarie de hranire. Cu carnea im- preuna este hrana cea tai puternica. Cruda e foarte buna si stomacurilor sanatoase si mai ales celor debile. Laptuca E racoritoare, foarte buna stomacurilor stricate ; este buna contra insomniei, contra setel si curafitoare de sange. 70. Napul Racoritor, ajutator mistuirei slabe si scoateri afara la seaun, 71. Prazui Usor la. mistuire. Produce ud mult, ajuta la scoaterea flegmei si-i bun la potolirea durerilor. Fiert si facut cata- plasme ajuta Ja vindecarea sugiilor $i unor bubaoe. 72. Ridtchea Excitanta, racoritoare si desinfectanta. Buna mai ales pentru stomaciri slabite. 73. Castravetii Usuteaza, racorese mistuirea, curafa sfngele, potolesc setea si febra nauntrica. 74, Brdeiut Excitant gi desinfectant foarte puterni sura. Luat ia mAncari grase, le mai dizoi {and mistuirea: ‘ Nu ia mare ma- 4 grgsimea ata18 75. Macrigul Cel cultivat cu foi, (nu cel salbatec cu fructe) e foarte bun pentru intarirea mistuirei, $i curafirei sangelui. Luat ie combinafie cu spanacul gatit mancari cu sosuri, are efecte minunate, grozav de bune pentru curafirea sangelui si de- Sinfectarea stomaculul, Asemeni acelagi efect gi Impreuna cu stevia (foile). Produce si ud mult, curatind rinichit. 76. Patrunjelul, tueste: mararul ‘Activante ale mistuirei, desinfectante ale stomacului, curititoare ale sfngelui stricat. Mai ales celor bolnavi de stomac. Produce mult ud (urina). 77. Pi nele Racoritor, curatitor al sAngelut gi intestinelor, Inviorea~ za tot organizmul. Potolitor al setei. Produce mult ud. 78. Fragile, capsunele Bune mai ales persoanelor cu temperamente aprinses pune contra gutei si boalelor de ficat, consumand zilme can- fitati suficiente. Radacina fiarta e buna contra emoragillor. 79. Fructele de tot felul Contin acizi, zahar, culori, substanfe hranitoare raco- ritoare, curative, tonice, etc, mai ales marul, confine fos- fafi, bun pentru’ sistemul nervos. Luate cand avem sete si dupa masa, Singure nu hranesc suficlent. Cu paine neagra, sunt minunate in efecte bune. NIB. Atat fructele cAt si legumele inainte de intrebuin fare trebuesc bine spalate si curatate de praf, murdarit $i pamant. Sectiunea Il! ALIMENTE In laptele de curand muls se arunca o ramurica de bu- suioc sau cAteva foi de hrean salbatec. Se va jue la loc racoros. Nu se acreste cdtava vreme.Sau fi punem 1 gr. de acid boric la 4 litru lapte. Pus la racoare, dureaza 50 ore si nu-l face nici vatamator. Odaea sa fie mereu aerisita. Se pune laptele nefiert tn sticle bine astupate cu dopuri de pluté. Le punem Intr’un vas cu. apa sa fiarba 12 ore neintrerupt. Se scot, se smolese dopurile si se ingrop in pamant rdcoros. Tin astiel ani intregi. 83. Laptele dulce facut purgativ La_un litru lapte dulce punem 1 gram bicarbonat de sodiu, Se face lesiios si purgativ. 84. Lapte Inghetat Se ia laptele proaspat pasteurizat (incalzit) se amestecd In cantitati egale cu lapte inghejat la—10° (grade sub zero), Se pastreaza la locuri reci unde nu se topeste ghiafa. Pen- tru_a-I trimete in‘departare se ia ‘|, sau ; din laptele muls si se Inghiafa la—10*, obfinandu-se blocuri mari de 10-- 15 Kgr. Apoi punem 10—12 blocuri ta vase speciale cu peretif izolatori cu o capacitate de 300 litri, peste cari se varsa imediat lapte pasteurizat, racit la 4°. Se poate trimete cu trenul cu mica viteza, insa vasele inchise hermetic. Pot sta in vagoane 4—5 saptamani fara sa-i pese ceva. Sta in cea mai perfecta stare fara alterarea gustului sau puterei de hranire. 85. Cunoasterea laptelul dulce falsificat Punem laptele dulce in pahar. Picuram cAteva picaturi de tinctura de iod. Daca laptele e cutat nu-si schimba cu- joarea. Daca e falsificat devine albastru. 86. Idem Introducem o lingurita lucie de metal in paharul cu lapte. Ridicam apoi in sus. Daca picaturile de lapte fug iute pe lingurifa in jos, e semn cae amestecat cu apa sau laptele e de proasta calitate. Daca alunec mai incet, unsu- ros, laptele e curat si de buna calitate. 87. Spre a da vaca lapte mult 51 bun Se iau urzici tocate marunt, crude, 2 par si tarate oi huruiala 1 parte amestecate si cu ceva sare. Dam suficient20 seara si dimineafa vacel. Va produce lapte mult si bun. Conservarea untulul Untul spalat si uscat (svantat) perfect, se farama si se pune in oale de pamant smal{uite, pundndu-le si pe acestea fn cazane cu apa; dam foc sa fiarba, cAtva, topind untul. Apoi se scot gi se racesc. Untul ramas e curat, caci apa din el s’a evaporat fierband. Se pastreaza in vas acoperit, la racoare pana la 6-8 luni. 89. Improspatarea uatulul vechiu Se framAnta bine in lapte dulce proaspat apoi in apa rece sau se framanta numai in apa de var dela farmacie, insa bine framantat. Se scurge apoi si pastreaza la racoare. } 90. Dri untulul ranced Topim untul in oala smalfuita. Luam apoi spuma gi bagam In el o coaja de paine prajita. Dupa 2-3 minute o scoatem. Mirosul greu a trecut in paine iar untul are gustul bun. 91. Cunoasterea untulul falsificat 1. Cand confine scrobeala . In o piulifa pisam pufin unt cu putina apa de iod: daca are scrobeala devine albastru; daca e curat e galbeniu-por- tocaliu (deschis). Apa de iod e apa in care am turnat cate~ va picaturi de tinctura de iod. 2. Cand are seu de vac: se cunoaste ca se topeste mai greu gi miroase a seu de vaca. 3. Cand are faind: in 10 par{l apa se fierbe 1 parte unt, Dupa fierbere se depun gogosi de faina pe fundul vasului. 4. Cénd are apd sau lapte: se cunoaste usor ca apa- sand cu lama cufitului pe el pifteste apa sau laptele ime- diat in pictiturl, 92. Cuno: oudlor proaspete si clocite Se pune oul intr’un pahar mare, cu apa. Dacti sta lipit pe fundul vasului e proaspat. Daca sta ridicat cu capatul in suse inca bun, daca sta la mijlocul apei e dat in stri- care. Daca sta deasupra e clocit.-Sigur. 93. Conservarea ouaior Se pun in cenuga uscata, intr’un vas, la loc uscat aeros Shaheen hac21 In vas se aseaza cu varfurile in sus. La nevoe in loc de cenugé punem nisip uscat, Vasul se acopera, - 94, Idem Se topeste la foc lent: ceara curati 1 parti undelemn curat 2 {amestecate Se inmolu ouale in acest amestec ungandu-le bine gl se in Ia loc racoros, ferit de intemperii sau ger. Dureaza 10 tun. : 95. Idem Se fine 0 ora intr’o solufiune concentrata de acid sali- cilic si apa in parti egale. Se usuca la aer. Dureaza pana Ia 100 zile, nealterate cu acelag gust i putere de hranire, 96. Idem Se acoper cu un strat usor de parafina (incalzind-o), Se usue la aer: La loc racoros, uscat, ferit de ger. Tin pand ta dot eni ford cea mai micd alterafiune. 97. Idem Le finem ‘, minut muiate tn apa fierbanda. Dureaza timp indelungat. 98. Idem Sela: var... 250 gr sare nA crema de tartru 200 ,, punem si apa peste ele pana obfinem un lichid in care sa inoate oul. Se conserva In asemenea apa pana la 2 ani. Preparam apa de var ast-fel: Cateva bucati de var nestins, mari dupa trebuinja le stingem cu apa de ajuns sa nu se inchege ci sa ramae un lichid laptos. Il lasam sa stea aa 24 ore. Apoi filtram apa de var print’ panza curata, aga fel casa contina var cam 1.3%), grame la litru de apa. Se adaoga la un litru apa de var 4, kgr. sare. Punem ouale in apa de var cu varful in jos in oale de pamant. Turnam api de var pana le acoperim, Deasupra apei de var turnam ceva grasime topita. sa nu fle mai vech! de 8 zile. Se {in la loc uscat, racoros.22 Odata oala inceputa trebue consumat tot din ea. De aceia punem cantitati mici in oale. 100. Idem Cel mai bun mijloc e acesta : Se ia o solufie facuta din : florura de argint . . . 2 decigram. ee ree si finem oule 10 minute in aceasta solutie. Apoi dupa ce leam scos si svantat bine se ung cu ali- fia facuta din: {amestecate Ulei de arachide 14 parti Spermantet . 2 parti » » palma * 20 Triozimetilen 1 is im COCO AIG! Thymol 0S Grasime de pore47 ,, Toate amestecate bine pana facem o unsoare, Se pun in vase smalfuite la loc uscat si racoros. Due reaza pana la 18-20 luni. 101. Conservarea albusurilor de oud Pe o farfurie intinsa, intindem un strat de albus. Lasam sa se usuce. Apoi altul peste el si aga cat vrem. Apoi a- coperim farfuria cu hartie curata, uscata. La loc uscat, cal- duf. La intrebuintare, disolvam cu apa rece gi batem pana se face spuma. 102. Spre a oua gdinile tot anul Se ia samAnta coapta de urzici in cantitate suficienta si se amesteca cu tarafe facute terciu gros, cu apa caldufa Facem turtele din acest terciu gi dam gainilor si cucosilor 4 manance. /:semeni hrana la paséri oudtaore trebue sa fie un amestec de* Ont sc «ge eet ae = tego 2) Fainademazare. . + + sme se 3) Praf de coaja de ou, de scoica salie creta fin pulverizata. “5. Us ee Bo cn 4) Cenusa neagra. 5 eee eye ee 10 wy Toate amestecate la un loc gi turtelele de mai sus tre- bueste ali se da zilnic. lar ca hrana variata, in afara de cele de mui sus, se va da dupa putin(a: sfaramituri, coji de pAine, terciu de faina, malaiv, zoand, graunte, tarafe cu apa caldufa, terciu gros, cartofi fierti, lubene fiert, huruiala de ori ce cereale. Lise va da de méncare cel pufin 3 orf pe zi, nu odata. Gainile yor avea si un vas cu apa curata.pus mai sus, sa nu calce in el, In cotet se va pune de o parte de-a lungul unui zid gunoiu cald, proaspat, de cal, in timpul iernei, grosime de jum, m. innalt, acoperit cu un strat de pae uscate gros de 4-5 cm, Deasupra stratului de gunoiu se va pune o lavita de scAnduri, nu pe gunoi, ci la inaltime de 30 cm. dela faja stratului de pae. Pe lavita de scanduri se vor face cuibare de fan, si se vor invata gain- nele, rafele sa oua acolo. Peste podeala, dugumeaua de jos a cotejului se va pune un strat de gips praf (sau ceuuga cernuta) gi peste acesta un strat de nisip fin, de 2-3 cm. gros. Acesta absoarbe mirosul greoiu din murdariile pasa~ rilor. Cand se curata dugumeaua de gunoiu, sa sc pastreze pentru ingragat straturile de legume find foarte bun ingra- samant. Daca gunoiu! a faghetat in timpul iernei, luam paele de pe guaoi si-l udam cu apa fierbinte si-l acoperim cu pae uscate, Gainile vor oua mercu, iar rafele pana la la- nuarie, La fel procedam gi cu gunoiul din cotetul porumbeilor. 103. P&zirea gainilor de vulp! Cand vulpea vine des la gaini sa le ia din curte, se va atarna un clopotel mic de gatul unui cocog. Vulpea fuge de sunetul clopotelulut. 104, Conservarea carnei crude Carnea spalata de sange, cruda, se inmoaie timp de 36 ore in solufia urmatoare, care nu-i vatamatoare : Apa ea Sy wo ite | Biba os ode 15 EFL amestecate bine Sare bucatarie . 5s. 15 gr toate Salpetru ol Se scoate si se fine !a racoare. Nu-si schimba gustul Dureaza luni intregi. 105. Idem : Sa freaca carnea cu acid salicilic pur si o expunemla aer o saptam&na intreaga. Apoi in camare racoroase. Du- reaza sAptamani intregi. La intrebuintare spalim bine cu apa rece si chiar de ra- man pufine urme de acid, nu-s vatamatoare si nu-gi schimba nici gustul si nici puterea de hranire. 106. Conservarea vanatulul Animalelor lise scot marunjaele, iar pasarilor marun- taele si gusa lasand animalele cu pielea pe ele si pasarile24 cu penigul. Se umple interiorul vanatului cu cereale boabe (grau, ovaz, secara) gi se bag adanc in mijlocul cerealelor uscate. Dureaza proaspat luni intregi. 107. Prepararea si conservarea suncei de pore Sunca afamata Dupa ce s’a taiat si ales guncile, mugchii, costifele, sla- ninele se lasa intinse pe masa ca 1 ord sa se raceasca. ‘Apoi se pun intr’o cada sau albie curata cu apa rece, la- sandu-le 3 ore. Se scot si se intind pe masa. Apoi pentru 120 kgr. se presara cu jumatatea din cantitatea amestecului urmator : Sae . . 2 kgr.( Silitra / | 350 gr. ( amestecate Zahar . . 500 gr. ( gi se lasa aga vre-o ora sa intre saramura in ele. Dupa o ora se freaca cu mana si le intoarcem pe partea cealalta gi se presaf cu restul amestecului de mai sus, le lasam o ora si iar le frecam bine, Dupa acesta le punem intr’o cada (hardau) curata timp de 24 ore. Dupa cele 24 turnam peste ele apa urmatoare, mai dinainte preparata di Apa curata. . . 15 litri Enibahar . . . 50 grame Foi de dafin. | .10 gr. Cuigoare . . . 25, Coji de scortisoara’ 50 ,, Same 9; 455 1 ker. Piper boabe. . . 50 Amestecate si fierte bine, Dupa racire se toarna peste gunci in cada cu. mirodenii cu tot pana le acopera. Punem peste ele un fund curat de lemn si pe fund o greutate de de 15-20 kgr. Le lasim asa 15 zile dupa care timp se van- tura zeama de 3 ori si se scot celelalte, adica; coastele, mvs- chi, slaninele, lasind numai buturii de sunci, puse din nou in zeama aceasta si stand alte 15 zile dupa cari le scoatem si pe ele, le spalam cu apa rece si le insiram 8 zile la aer, iar de e vant puternic numai 4 zile; noaptea insa le bagam in camere racoroase. Apoi le pynem in pod la fum sau sub hogeac la fum. Le lasam cam la vre-o luna de zile si nu in apropiere de caldura mare sa nu se topeasca, Hornul inchis hermetic, s& aiba rasuflatori pentru priminirea aerului cald si rece. Pentru a produce fum mult si fara flacara se va arde rumegus de lemn, bine uscat, nu umed, ce ramane dela ferastrau. erstEP RT ET ee ey | | | 108. Sunca fiarta Dupa ce s’au taiat si racit suncile se pun intr’o tingere proaspat cositorita (spoita) sau oala (tuciu) smaifuita gi tur _ nam peste le apa pana le acopera, fol de dafin, euisoare, " scortigoare, piper, boabe ceva sare $1 $e fierb mai multe ore Cam pe cand e pe jumatate fiarta, turnam si 1 ker. vin alb, bun, la 4 ker. sunea. Dupa fierbere desavarsita, le scoatem si le punem intt-un “ castron mare gi se toama pe fiecare parte cate-o jumatate Kgr. | vin all, bun, Se pun apo la tescuit catava vreme, Sunca e gata. | 109. Pastrarea lor | Vara cand este cald se tin in camere racoroase. Dar cand | sunt ealduni mari punem suncile in saculefe de matipolon evr rat si legate la gurd le punem in lazi cu cenusa, la loc rdcoros. | 410. Pastrarea ghetei In casa | ___ Mick bucati de ghiata se, consery pe calduri mari pu- nanducle intro strachina smalfuita si acoperim cu un taler tot (salut, Apoi il pimem intre saltele de fulgi sau Intre perme | Ta loc racoros. 111. Must dulce iarna |. lm sticle sau, damigene fara invelis exterior, se pune mus- ful de curand mustit pana sub dop, se astup cu dopuri de pluta mulate .n parafina calda, le smolim si le Ingropar in pamant rece ia 1 m. adancime. La consumare se va scoate Mittrebue caci fierbe repede si se ofeteste dupa fiert. 112. Idem | Turmam tn butoi o canttate de must, apoi, introducer | pe vrana, 0 carpa muiata’n pucioasa, legata de-o sarma, care Pr ine afara cu un capat, 1 se da Toc cArpei cand o intro~ | Gucem si astupam bine butoiul, Lasam céte-va minute sa pre- duca fum innauntru apoi, clatim puternic putoiul cu must in toate partile. Scoatem c&rpa si introducem alta cantitate de — must, lar bagam carpa-pucioasa aprinsa innauntru, lasand un | Tap al sirmel afard, Astupam si iar clatim, $i asa pana um | Gitmbutotul, Apot astupam bine, Avem must vreme lungd | Bam ecoatem, astupam repede cu dopul, care s fie perfect rotund si nasa rasufle vinul. | 4\ } t i » 26 113. Limpe: vinulul Se face turnand in el albus de ou, ta si batut, 114. Cano: Vinulul falsificat Vinul rosu artificial cand confine euloare de nalba nea gra Il cunoastem as: Se amestecd: vinul in chestiune apa destilata Intr'un pahar punem 30 enti 10 centilitri 90 l, din acest amestec si”adao- 115. A da miros fin si gust delicat vinului Se culege floare de vifa de vie, punand sub butue un Cosulet acoperit Ja gura cu o hartie, Cioeanim eu un besten nas in butuc si florile vor cadea pe harti i : rachiu tare (frunte) Ril spirt, de drojdii, curat si bine inchise. Le expunem ip lumina soarelui 5—6 zile. ‘Strecuram printr’un tifor enrat 2 alta sticla si astupam bine eu dop ceruindu-l. Cand ¢ Het Yinul nou, toamna, i se pune imediat dupa. fiert din acset auacl lchid in cantitate suficienta, cam 10—20 grame la lita, dupa cum e taria spirtului ori a rachiului 146. Curdtiree vinulul cu miros de v: Turnam in el untdelemn curat, bun de mastine, tn cane titate suficienta si-1 amestecam perfect cu untdelemnul. Lasam Sa se linisteasca. Untdelemnul ese deasupra si-i trage tct al. rosul rau al vinului; apoi se cura{a untdelemnul si vinul ra- 117. Scoaterea acrelel din vinul otetit La 100 litri vin punem tn el 6 Kgr. zahar marunt i inuiat Intalu tn pufina apa. Se amesteca ‘bine, Vinul flerbo din nou. Dupa fierbere astupam bine butoiul, Tragem vinul Pe ‘imp racoros. S'a facut si mai spirtos si'mai groscior si nici nu mai are acreala, in cantitate suficien-. 27 118. Ofetul de vin sd se fac repede Se face repede aruncdnd in vin cAte-va surcele de anin, Se fine vasul la soare ori caldura, 119. Conserval hreanului scos Hreanul scos si ramas neintrebuintat, lasat la aer tsi pierde- jufeala uscdndu-se, Sta proaspat puindu-l intr’un vas cu apa rece sau fl infasuram cu o capa groasa muiata in apa rece si-l ingropam in pamant umed, 120. Cafea hranitoare Cafeaua din comert e excitanta si nu e buna pentru nervi, O cafea sanatoasa si hranitoare se face astfel : Se prajeste putin orz si putina secara si se ragnesc fin amestecdndu-se, Se fierbe si se Indulceste cu zahar. Se ia cu paine neagra. E minunata si higienica. Mai ales pentru cei cu batai de inima neregulate. 121. Surogat de sAmburi de strug: ‘Sunt un excelent surogat la cafea, daca-i prajim si ragnim fin, 122, Cunoasterea cealulul falsiticat Se pun cAteva fire de ceaiu intr’un pahar si se toarna pufina apa rece, Se bate bine. Ceaiul natural coloreaza prea putin apa, Cel vopsit ist da mai toata vopseatia’n apa, 123. Limonada Se face: taiem 2 lami, stoarcem zeama si zahar cat tree buie a fi dulce; puse intrun pahar, Turnam apoi apa fier- binte. O luam rece pe calduri, calda cAnd suntem racifi 124, Prepararea Inghefatelor De cafea : Luam 1680 grame lapte dulce fiert racit, im- preuna cu smantana, 8 galbenusuri oua, 480 gr. zahar si se fierb acestea mai adaogand si 175 gr. cafea prajita, praf fin, Mestecam in timpul fiertului. Inainte de racire se" strecoara prin sia Punem vasul cu inghefata, in apa cu ghiata. 125. De vanilie: ta fel; dar in loc de cafea punem un gram vanilie, praf fin, (tot cand fierbe). 126. Scorfisoare: idem, ins punem scortisoara 175 gr. praf fin. 127. Fisticuri: idem, punem (in loc) 140 grame fisticuri tacte tn 4-5 parti.128, De fragi: Se ia 1120 gr. sirop de zahar, 560 gr. apa gi adaogam zeama a 1120 gr. fragi si dela 3 lamai. 128. De Lamai: Aceiasi cantitate sirop de zahar si de apa, ‘adaogam zeama a 12 lamai, 130. Smeurd : \dem sirop si apa, adaogam zeama a 1120 gre smeura si dela 2 lamai. 131 Trandaf.ri: Idem sirop, iar in loc de apa curata, apa de trandafiri 560 gr. si zeama a 6 lamai. 139° Maraschino: Idem sirop si apa siesenta de maraschino ‘20 picaturi si zeama a patru lamai. 133 Dori de portocale : aceiasi cantitate de sirop si 21 gr aah de flor! de portocale si zeama a 6 lami. Inainte, Ye ape re se strecoara prin sita, apoi puse in vase la ghea{a. 134, Cozona: Luam faina fina — dar cea neagra e mai hranitoare — o cemem bine, tumam peste ea lapte dulce indoit cu apa tnaulelta bine cu zahar — 1, Ker. zahar la 2 Ker. faina si framantam, Adaogam si 6 galbenusuri de oud de 1 Ker. faina, batute bine liar framantam, Albusurile asement? © faogate, batute pana se fac spuma si iar framantan, adao- gam si pufin falc (drojdii de bere dospita) si 2-3 fire de gar Sau coaja de lamai ori portocala rasa. Framantam bine Qi definitiv. Punem aluatul intr’o copae, acoperita Ci panza Surata, pe cuptor la caldura sa creasca. Ditpa acela se uit ca cart coacem eu untura suficienta i punem aluat cit 4 nu fie umplut vasul ca da afara la copt. domoala nu pripita. 135. Se face cut faina neagra, cernuta, In care punem cartofi fier(i; bine framantati si in loc de apa. lapte cule si sarea vet rae Ne ine singura painea de foame si mai ales cy Meee e si mai hranitoare. Dar si nu fie acra sau necoapta ori necrescut. 136, A teri palnea de mucegal Imediat pAinea scoasa din coptor se pune intrun sac in care a mai ramas faina pe perefii lu interiori. Painea se pine aga ca a vie teanc, doua cate doua cu fefele dedesubt lipite asa Cre alta, Se leaga sacul gi spanzuram la loc scat, rae ara esa intrebuinfare, painea o fiem o noapte in becitt sa Seimmoaie de racoare, Dureaza 4—6 saptamani,29 137. Licheruri Licheur carminativ (regulator digestiei). Se ia: seminfe de cumis 90 gr. . bucati mici de coji de portocale 90 , foi de cimbrigor 60 | seminfe de anason 2 isma creata: (foi) a0, romanita foi 4a flori muscata te si se pun toate in apa curata 1 kgr. si sa stea'8 zile la tem- peratura ordinara, la soare, apoi se store toate in zeama lor si se strecoara printr’un tifon curat si adaogam 250 gr. zahar si se filtreazd prin panza deasa, curata. 138. De ldmdie. Luam : ulei de lamae 40 pic. uleiu de fl, de muscata5 pie. >» Scortisoare 20 ,, spirt rafinat de 60 gr. 2’, ker. ; » garoafe §=10 } zahar ag » —» _anison 5, apa oe Sa’amesteca toate si se filtreaza. 139. De flori multe. Luam: Spirt 60° 10 Kgr. Uleiu de melisa 3 gr. Uleiu de nerole 6 gr. > » Scoartis. 35 picaturi oie lavanda,. 23" 5 ps timbre 15, * smentapiparat3 > pgaroaé 15. Amestecim totul si adaogam 0 solutie de apa zaharata in proportie de: apa 12 Kgr. zahar 7 Ker. Amestecam iar bine si filtram. 140. Lichior fin, Luam: Spirt 60° 3. kgr. sirop zahar 1 kgr. apa 2, tinctura aromatica 2-5 picat. dupa cum e nevoe pana ‘capata gust si miros placut. 141. Lichior italian, Luam : must de struguri de curand*mustifi 1 ker. alcol rafinat (60) grade oi Amestecat bine, Pastram in sticla hermetic inchisd pind la Martie la loc racoros. Atunci filtram. 142, De cirese. Se ia: ciresi (fara codite) 120. bucati flori de garoafe sdrobite 15 gr, scorfisoare sfaramate 155 zahar 450 5, rachiu de fructe 1 itr30 Pusa in sticla bine inchisa 8 zile la soare, Apoi i se adaoga coaja unei lamai proaspete. Se mai lasa 3 zile si se store toate bine. Apoi se filrtreaza. 143. De muscatd. Luam : Spirt de (60°). 1? kge. Ulet de Hoare de mugcata 1 E. Zahar Puse in apa ae = Se amestec bine gi se filtreaza, 144, De mentd, Luam: Spirt (60) grade 34, litri Eter acetic 2 jum. gr. Ulei bun de menta piperata 2 jum. ,, Se amestec intr’o sticla cu. gat lung si se adaoga repede 80 gr. zahar sféramat bine inbucati, mici, Clatim bine vasul turnand ‘si 5 kge. apa. 145. De portocale. Lam : Coaja de portocala fara albul de sub ea, maruntita 1 jum, kgr. Spirt (60) grade 2 litri Eter acetic 30 grame Puse in sticla bine inchisa 8 zile la soare. Dupa acela adaogam zahar 5 kgr. si apa 5 kgr. Dupa ce s’a topil bine filtram. 146. De vanilie. Luam: Spirt fin (80) 10 kgr. Tinctura vanilie 7 gr Vin rosu bun, curat 1 litra Vin alb bun, curat 6 litrii Se amesteca bine gi se filtreaza, 147, Prisosul de sare din bucate Se scoate pundnd in vas un burete curat, care va suge prisosul, 143, le contra setei Cand calatorim in focuri lipsite de apa sa avem prepa- tate pastilele urmatoarele : zahar 250 lchid stars din restur de fami si portocale | 29 a guma adraganta esen{a de lamae * pleatur acid oxalic pur, pulverizat 4 gr, "de alt n’au 4} ore, ¢ spala find ¢ )P raceah ABA mari n D * ploae subtire tele cu unt, D beala bandu- Se pusa ¢ Se Tar da va eonSe fac pastile de 6 Sf. una, Nu vatama stomacul si nici mau miros greu Potolese Setea admirabil. is Sectiunea IV ANIMALE, PASARI, INSECTE, ete. Ingrijirea porcitor jugadniti Inainte de juganire sa nu li se dea mancare vre-o 10-12 spsig AG Vor Suporta mai sor operatia, Locul jugaait seg spala bine cu 0 solutie de: : x apa 98 Ja suta parti + carbol 2 la suta parfi s amestecate find desinfectanta si evita formarea puroitiutt “sBPorcii juganifi vor sta inchisi 24-36 ore, feriti de vant, raceala, umezeala sau culeus jilav. mma) Porcilor tineri Ii se vor da alimente usor de digerat. Ceior mari numai apa de baut 3—4 zile Dupa cele 36 ore Se scot la soare, cdnd nu e vant ori *ploae rece, Dupa 10—12 zile pot fi trimesi Ia pasune. 150. intdrirea u rulul bivolite cu lesie caldufa si sapun. Cu amestec f de scrobeala ungem ugerul cu un strat 151, Idem ta vaci Se frictioneaza si se ung fafele intarite cu pomada com- pusa din: 1. Vaselina alba 100 grame 2. Camfor ie, unge vaca Inainte de mulsoare tittp de 10-15 zile. lat daca nui se vindeca se va instinja medicul ‘vetoreas In va ena az laptele se fierbe de 2 ori sau mai bine ny 2 va eonsuma,32 vacii Insarcinate din prima tuna ' 152. Cunoaste! Se mulge lapte dela vaca jnea dela prima luna (daca. si ea dat in uger) sil lasam sa cad picatura cu picatura ine - trun vas eu apa limpede. Daca picaturile cad la fund, vacd ‘ © cu vifel, daca se sparg formand nouri albi in apa, e stearpa 453. Semnele unel vaci spre tuberculizare Cand vaca incepe a da lapte apos, limpede, fara unt si prezinta noduri (ghinduri) pe use, © semn ca incepe a da Preiberculoza, chiar de nu are ghindurl pe uger, le are pe plamai. Remedii: {inem vaca in grajduri aerisite, la aer liber Pyare, hranita cu orz uruit, porumb, huruit, coceni tocati si Stropiti cu saramura si amestecati tarafe fan, lucernd, tri- foi, iarba verde, Nutretul verde se va da putin si treptat. Sfeclele rosti sau albe tocate amestec. cu tarate Sat huruiala sunt foarte pune, Daca in 30-40 zile nu se indreapta chemam medicu! veterinar. Laptele fler 454, Pentru mancdrim se consuma, rt de 2 ori sau mai bine a nu ja cal piel Mancarimea care nu provine nici din rae, mich din rani rmici, nici din paraziti se, trateaza cu spalaturl de sapun de viei si-a coamei la fel. fate cu lesie de tarafe. Mancarimea coa Regiunea cu méancarime se, unge cu: unguent de glicerina » 8 parti morfina 1 parte in sezonul eald, baile reci si repetate 1a rau suni i, bune. 155. Ci Se scoate oaia din turma si e buna $4 se intremeze. 1 se sufla praf fin de tutun Pe nari, Oaia strani tntremesvarie si viermugori din nas, aiard. Se va repeta tie mai multe ori, Pufina cenusa de tute usa in maneare de miajeed de boli de ficat. Mai multe zile ' rand, unui caine turbat vine frist, tacut, cauta 1o- ari sunt foarte molipsi- ‘a sau pe alte obiecte, € used eu gura aertl, caini, uitatura trista snere gi linigte lingand Cand ineepe a turba, cainele de curi singuratice, face bale la gra, toare, chiar cand ne atinge pe mani elinigtit, se culea,-se scoala mereu, 7 te repede, urla ca cum sar lupta cual Salbateca, dar are si perioade de supy Vv pe stapan. ales ca $@ jsbuenirea poate ing e in cea pirtre, § ‘nu simte al boalei mused p albastrie deta prt Cei_ mus vinelem bruluim spre a ( imediat curate, calda, se arde imedil sau Cit e fica S Se gi se toria rata, Se. cute Tatix ee 33 pe staptin, Faza asta inselatoare e si mai periculoasa. Mai ‘ales ca se arata de multe ori asemenea faza chiar inainte de isbucnirea furiei. La tnceput bea apa multa, dar cand numai poate inghifi baga botul in apa. Cand incepe a mugca boala @ in cea mai mare desvoltare. Glasul ragusit, musca lemne, pistre, garduri, se freaca cu labele, etc. Isi pierde simfirea, hu simte bataia, nu se teme. La punctul cel mai culminant ‘i boalei, ochii devin sticlosi, rosii-turburi alearga pe drumuri, mugc pe oricine Ti ese in cale, fi atarna limba, iafa vanata- albastrie. El cauta sa muste pana moare. Trebue impuscat dela primele simptome cand apar balele spumoase la gura. Cei muscati vor lua urmatoarele masuri: imediat isi vor. lega vinelo mainei, piciorului, ete. intre muscatura si radacina mem— brului muscat cu o sfoara, c&rpa ori cu ce se va intémpla spre a opri intrarea veninului in singe. Pe rana se va aphica imediat ventzz’ primininducle des, stergand rana cu carpe “curate, Se pala apoi cu {uica tare, ofet tare ori spirt, apa calda, benzind, solufie de petri! 2% cand e la indemana $i se arde rana cu fier rogu. Infasat bine, se va trimite bolaavul imediat la unul din institutele antirabice din Bucuresti, lasi sau Cluj Insa se poate da bolnavului doctoria urmatoare, care e eficace si pana dupa primul atac al boalei. Se iau: 1. Frunze de trandafir salbatee (maces) sau in lipsa acestora coaja din lemnul lui dupa ce s’a ras coaja dintai ca 1 pumn 2, Usturoi curatit 15 grame 3, O lingura mare de sare cenusie 1 lingura 4 Foi de ruta dela spiterie 1 pumn Se pun intr’o piua si se toama ofet de vin tare peste ele $i se piseaza bine, Daca timpul permite se poate lasa doc- foria 5—12 ore sa se dospeasca si strecuram prin panza cui- rata. Apoi_se ia astfel : Copilul dela }—2 ani va bea 2 linguri » Set ee as Raa 4, pahar mic . 4 pahar persoane slabe sioamenii mari ( bie Se va evita 9 zile mancarea de bucate crude, acre sau fa- cu lapte, branzeturi sardte. Supe dulci cu tot felul de jaturi sunt bune.34 Praf uscat de foi xantium spinosum pentru un om mare 60 ctgr iar pentru copii 30 ctgr. Luat de 3 ori pe zi timp de vre-o 3 saptamani. 457. Semnul muscaturei de serpi veninos! Se cunoaste ca prezinta numai 2 urme a 2 colti; find mai multe urme, mugeatura mui veninoasa. Veninul sarpelut deide omul intre 2—24 ore. |Primele masuri luate grabnic sunt : Se leaga membrul museat Inapoia ranei sin’treradacina mem brului cu sfoara, carpa, bretela, ete. ‘2, Marim fana cu un briceag, cutit, etc mai mult, jur imprejur. : 3, Se suge cu gura veninul. dar sa nvavem vre-0 rand. crapatura pe buza, gingie, gu a caci me otravim. ‘4. Spalam rana cu amoniac (sau uring) ori cu multa apa 5. Se arde rana cu fier rosu sau figari aprinse sau a- cid fenie 5 la suta solutie. 6. Pe rand punem un tampon eu vata muiat in clorur de cate sau perm inganat de potasd | *\, 1a 99%, apa. Sau facem iin plastor din anason fiert in vin gi aplicam pe rand. Se va inteba medicul daca poseda serul antiveninos descoperit de D-ii Phisalix si Calmette sau se va aVea procurat pentru orice cazuri eventuale acest ser dela Institntul Pasteur din Paris. vite Se ingroapa ta marginea locuriler hoit de lup si vitele fug mirosind hoitul. 159, idem, de cele salbatice Se infig imprejural si pe locurile de cultura tarust de iegam carpe mulate in petrof suficient. Fug toate diha- imistrefi, epuri, cerbi, eaprioare, urs °tc. 160. Prinde: pasarilor saibatice .~ ware Se iau boabe de grau si alte cereale, se inmoiu in drojdi de vin 8 zile si se usue bine. Se iau urmatoa le plante : farba randunicei, imbricarnita alba si cucuta, verzi si se sdro- bese pana isi dau zeama, In aceasta zeama punem boabele37 -Yasul ce-l confine intr'un alt vas cu. apa fierbinte, ca sé nu S¢iaprinda. Amestecam totul bine si-l racim, Apoi il bate se face un lichid laptos. 3 Stropim bine cuiburile cu acest lichid, 170. $8 nu se urce furnicile tn pomi Daca furnicele se urca tn pomti roditori, sa se lege pomit {2 o inaltime de 30 em.cu carpe muiate in’ petrol (gaa) out {i ungem cu pacura ori eu apa incare s’a topit $i batuemolt sapun alb, 171. Idem, din camere Gonim furnicile din camere punand o farfurie uns cu slanina care le atrage si le Tetine, Se curafa si se pune din now. 172, Omizil Pe varzé Se distrug semanand pe loc cuibare de furnici sau luam : 1. apa ‘ 1 litre 2, zeama de tutun 10 ctl, 3. aleol metilic ies 4, sapun negru 10 gr. 5. Carbonat de sod 2 Se amestec bine gi stropim var: de omizi, purici etc. gt. za $i orice saduri atacate 173. Iai Sau presiram Genusa suficient pe straturi caci le apara de paduchii $i purecii frunzelor. 174. Insecte vatdmatoare pe fiori Se alungastropind cu un pulverizator florlle cu solutie de: nicotina (extract de tutun) 75 la suta aniceiccats apa 25 Ia suta | Sal semanam cenusa de tutun intre str aturi. Se pune in ghiveciul de flori un mar stricat, Toti vier ul din ghiveciu vor veni Ja mar atrasl de i Tl culegem $1 repetam pana nu mai apare nici