Sunteți pe pagina 1din 13

ILUMINISMUL IN CULTURA.

BAROC SI CLASICISM.

Realizat de:
Eleva. cl a VII-a
Statnic Maria

Baroc(n italian i portughez Barocco, n francez


i englez Baroque) desemneaz simultan o perioad n
istoria european dar i un curent artistic care a fost
generat n Roma, Italia, n jurul anilor 1600, migrnd i
fiind relativ rapid asimilat n celelalte ri i culturi
europene, de unde a migrat apoi i n cele dou Americi
dar i n alte pri ale lumii. Stilul baroc se regsete
clar reprezentat n arhitectur, dans, filozofie, mobilier,
muzic,literatur, pictur, sculptur i teatru.

Baroc i clasicism
Johann-Sebastian Bach
Barocul si clasicismul sunt specifice secolului al XVII-lea, epoca de
consolidare a marilor monarhii naionale -Regatul Franei- i de ascensiune
a primelor puteri maritime, comerciale i industriale ale lumii: Olanda si
Anglia.
Din a doua jumtate a secolului al XVI-lea si pn la mijlocul celui de-al
XVII-lea barocul este dominanta estetic a artei europene. El a fost pus in
serviciul politic al Contrareformei, ampl aciune iniiat de papalitate
pentru a rectiga terenul pierdut n faa protestantismului la jumtatea
secolului al XVI-lea. Barocul i trage practic seva din Renatere i,
cronologic, primele sale manifestri sunt sesizate la Roma dup devastarea
oraului de ctre mercenarii germani n prima parte a secolului al XVI-lea.

Muzica este dominat de stilul polifonic, de


liniile melodice ornamentate pn la exces.
Acest curent cultural promoveaz, totui,
nceputurile operei, concertului, sonatei.
Cea de-a doua jumtate a veacului al XVIIlea este dominat de curentul cultural al
clasicismului. Principiile sale estetice au fost
fundamentate de Nicholas Boileau:
puternica inspiraie din Antichitatea clasic;
cutarea naturalului si a echilibrului; gustul
msurii, claritatea stilului, finei ea analizelor
filozofice i de moral.

Modelul clasic al omului s-a cristalizat in a doua


jumtate a secolului al XVII-lea, ntr-o societate cu
un puternic ataament fa de principiul de autoritate.
n toate doctrinele religioase europene se percepe o
cutare a lui Dumnezeu, se pune cu trie chestiunea
"mntuirii prin credin", a afirmrii "mpriei,
puterii si gloriei" lui Dumnezeu. Gnditori ai epocii
socoteau ca "regii sunt fcui pentru popor si nu
poporul pentru regi".

ntre numele emblematice ale


clasicismului se nscriu: Corneille,
Racine, Lully, Rameau, Rembrandt,
Caravaggio, Moliere, Bossuet si
Bach (1685-1750, compozitor
german, organist, conductor al
orchestrei principelui Leopold de
Anhalt).
Operele sale se caracterizeaz prin
arhitectura lor perfecta, armonie,
nalta spiritualitate: Cantate,
Preludii, Concertele
brandemburgice.

Johann-Sebastian Bach
Johann-Sebastian Bach, ultimul dintre cei
opt frai, s-a nscut la Eisenach in 1685.
Tatl sau, Johann Ambrosius, era violonist la
orchestra din Eisenach. De fapt, JohannSebastian Bach aparine unei familii de
ilutrii muzicieni, originara din Thuringe,
care a ocupat, in mare parte, posturile de
organiti si dirijori de capela in secolele
XVI-XIX.
El a compus in toate genurile epocii (cu
excepia operei), att in cele religioase
("Patimile dup Ioan", "Patimile dup
Matei", "Oratoriul de Crciun", "Marea misa
in si minor", "Magnificat"), cat si in cele
laice ("Clavecinul bine temperat", "Arta
fugii").

Creaia sa reprezint o culme a


gndirii componistice in domeniul
muzicii absolute, realiznd o sinteza
a cuceririlor estetice si tehnice de la
Renatere si pana in vremea sa.
ncheie strlucita epoca a polifoniei
instrumentale. Legile riguroase ale
construciei (bazate pe contrapunctul
imitativ, cantus firmus, simbolica
numerelor) servesc cu nalta
miestrie textul poetic si expresia
muzicala in general, caracterizata
printr-o emoie profunda, prin
patetism.

Imediat dup moartea sa,


opera lui Bach a stimulat
gndirea clasicilor (Mozart,
Beetoven), a strnit admiraia
romanticilor (Mendelssohn,
Brahms) si a constituit un
model al resuscitrii polifoniei
si construciei pentru
neoclasici.

Caracteristici ale muzicii barocului


Sintetizarea

scriiturii polifonice vocale a Renasterii (in scopul simplificarii


tesutului melodic) conduce catre aparita scriiturii omofone, pe de-o pare, si a
tonalitatii functionale-gravitationale, pe de alta parte. Astfel, muzica
barocului a nceput prin a fi omofonic, dar a devenit polifonic odat cu
apariia unor compozitori de talia lui Bach i Haendel, pastrandu-si
caracteristicile tonal-functionale. De fapt, cei doi au ridicat polifonia muzicii
baroce la un nivel de complexitate, armonie i muzicalitate nemaintlnite
pn atunci.
Muzica barocului permitea improvizaii, ntruct adeseori notatia se reducea
doar la prezenta basului cifrat, ca atare, interpreii realizau adevarate
improvizatii pornind de la reperele sugerate de aceasta scriitura. Dinamica
muzicii era "terasat," n sensul c adesea intensitatea sonor se schimba
neateptat. Muzica avea un tempo relativ constant, iar tonalitatea sa era
major (considerat a sugera veselie) sau minor (considerat a sugera
tristee).

Forme muzicale ale muzicii baroc instrumentale


Dansuri

-- bourre, menuet, hornpipe, air, allemande, courante, sarabande, gigue


Suite de dansurimelodii n aceeai cheie armonic, care sunt "mpletite" mpreun
Basso Continuoo armonie unificatoare de tip omofonic, realizat de ctre
urmtoarele instrumente: lut, clavecin, violoncel i contrabas. Are o melodie
curgtoare de tip soprano i fundal solid de tip bas.
FugUn instrument pornete o melodie cu o tem i este imitat de un altul ce cnt
o pies polifonic. Are doar un mod, dar mai multe pri (tema, contrasubiectul i
expunerea).
Preludiuo introducere muzical la o pies muzical bine structurat.
Concerto grossoAre dinamic "terasat" pentru c acesta este tipul de melodie; un
grup restrns cnt cu un grup mare.
TuttiFiecare instrument particip la acea bucat muzical.
SonatPies n mai multe pari cntat de unul sau dou instrumente. Cele trei par i
sunt, de obicei, repede/ncet/repede.
ConcertoPies muzical complex cntat de un instrument solo i orchestr.

Compozitori :
Arcangelo Corelli(1653-1713) --Concerti grossi
Johann Sebastian Bach(1685-1750) --Arta fugii
Franois Couperin
Georg Friedrich Hndel(1685-1759) --Suita Muzica apelor
Jean-Baptiste Lully
Claudio Monteverdi
Jacopo Peri
Jean-Philippe Rameau
Domenico Scarlatti(1685-1757) --Sonate pentru clavecin
Georg Philipp Telemann(1681-1767) --Der Tag des
Gerichts(Ziua Judecii),1762
Antonio Vivaldi(1678-1741) --Inspiraie armonic

Multumesc pentru
atentie !