S.C.

"GENERAL TECTONIC" SRL

BACU

PR. NR. 34 / 2005 / C.S.

EXTINDERE, MODERNIZARE I PARCARE
IMOBIL STRADA HENRI COAND, NR.2,
MUNICIPIUL BACU

CAIET DE SARCINI
INST. INTERIOAR DE NCLZIRE

1. Date generale

Prezentul caiet de sarcini se refera la lucrrile de instalaii de incalzire ce

trebuiesc efectuate in vederea punerii in funciune a instalaiei de nclzire aferent
obiectivului de investiie MODERNIZARE IMOBIL STRADA HENRI COAND, Nr.2.
Obiectivul este dezvoltat pe dou corpuri:
- primul corp format din parter, 2 etaje i subsol tehnic parial, cu acoperi tip teras.
- al doilea corp, lipit de primul, este dezvoltat pe parter i subsol parial, acoperit cu
arpant din lemn cu nvelitoare din tabl. Acest corp se extinde cu 4 m pe latura
dinspre nord.
Alimentarea cu energie termic pentru nclzire se va face prin intermediul
unei instalaii interioare de nclzire racordat la punctul termic PT33, cu o reea
termic secundar racordat direct n distribuitorul punctului termic PT33, conform
acordului nr. 6669 / 15. 12. 2005 emis de S.C. ,,CET,, SA Bacu. Agentul termic este
ap cald cu temperatura 90/70 0 C.
2. Date de proiectare
Proiectul a fost ntocmit, avand la baz planele de arhitectura aferente
obiectivului.
La elaborarea prezentului proiect s-au respectat cerinele beneficiarului din
tema de proiectare i prevederile legislatiei in vigoare, anume:
- Normativ privind proiectarea de cldiri administrative din punct de vedere al
cerintelor Legii 10/1995, indicativ NP ;
- Normativ I 13 / 2002 pentru proiectarea i executarea instalatiilor de inclzire
central;
-Normativ de proiectare, execuie i exploatare pentru reele termice cu
conducte preizolate indicativ NP029/2002;
- STAS SR 1907-1/2. Necesar de cldur. Prescriptii de calcul. Temperaturi
interioare convenionale de calcul.
- STAS 7132/1985. Instalatii de inclzire central. Msuri de siguran la
instalaii de
inclzire central cu ap avnd temperatura maxim de 115C;
- Legea 10/1995 privind calitatea n constructii;
- Norme republicane de protecia muncii.

3. Parametrii de calcul

Necesarul de energie termic pentru nclzire s-a stabilit conform calculului

ntocmit conform SR 1907 /1/2 1997 n urmtoarele ipoteze;
-Cldirea ampasat n localitatea Bacu, zona climatic III, temperatura
exterioar
18 0 C, zona eolian III, amplasat n ora, cu temperaturi
interioare de 18 0 20 0 , 22 0 C.
-Coeficienii de transfer termic al cldurii s-au calculat conf. STAS6472/3 n funcie
de structura cldirii, care este urmtoarea;
perei exteriori existeni, sunt din zidrie de crmid cu goluri 1075 kg/mc
de 30 cm grosime.

-2

perei exteriori proiectai, sunt din zidrie de crmid cu goluri1075 kg/mc

de 30 cm placai cu polistiren de 5 cm.
perei exteriori existenti sub cot trotuar, sunt din zidrie de crmid cu
goluri 1075 kg/mc de 0,125 m grosime , beton armat 0,25 m i grosime
hidroizolaie bituminoas
planeul peste ultimul nivel, este din b.a. de 13 cm izolat termic cu b.c.a.
750 Kg/mc de 12 cm, i polistiren prevzut prin prezentul proiect de 0,15
m grosime.
plac inferioar a subsolului i a parterului fr subsol este din plac
beton armat 0,10 m grosime, hidroizolaie bituminoas, ap i pietri.
Pnza de ap freatic este la aproximativ 4 m.
ferestrele i uile exterioare sunt din tmplrie de PVC cu barier termic
cu geam tip termopan.
Peretele exterior existent, trebuie placat la exterior cu polistiren de grosime
minim
5 cm, pentru a ndeplini condiiile impuse de C107/1-97, lucrare care conf.
discuiei cu beneficiarul se va executa n etapa a ll a. Rezistena termic pentru
peretele exterior, luat n calcul la calculul pierderilor de cldur s-a fcut pentru
situaia existent.
Adausurile care se aplic la pierderile de cldur prin transmisie sunt adausul
de orientare A0 i adausul pentru compensarea suprafeelor reci Ac.
Alegerea corpurilor de nclzire i dimensionarea suprafeelor necesare pentru
fiecare ncpere s-a fcut conf. STAS 1797, pentru agent termic ap cald cu
temperatura 90/70 0 C, temperatura interioar 16,18 i 20 0 C i 15 ore de funcionare
a instalaiei de nclzire.
Necesarul de energie termic rezultat este de 207.000 W
Msurarea cantitii de energie termic pentru nclzire, se face cu contor de
tip ZENNER sau similar avnd debitul D = 9,0 mc/h, agent termic ap cald
90/700C, compus din unitate de debit, integrator ncorporat, 2 termorezistene cu
cablu spiral i 2 teci, contor ce se monteaz n camera de contorizare de la subsol.

4. Elemente componente ale instalaiei de nclzire

Instalaia termic interioar este format din: corpuri de nclzire statice i

sistem de distribuie.
4.1. Corpuri de nclzire.
Pentru acoperirea pierderilor de cldur n regim staionar ntre temperatura de
comfort termic aleas, n funcie de destinaie i temperatura exterioar de calcul
conform SR 1907/1/2, s-au prevzut n toate obiectivele radiatoare tip panou din oel,
cu randament mare de cedare a temperaturi coninute de apa pentru nclzire.
Radiatoarele s-au plasat de regul sub ferestre sau pe perei exteriori , dar i pe
perei interiori unde este cazul, acordndu-se la dimensionare toate sporurile de
suprafa rezultate din amplasare, i temperaturile prescrise n camere.
Corpurile de radiatoare se susin cu console furnizate de productor i s-au
echipat cu robinet termostatat tur, robinet reglaj retur robinei, avnd dup caz i
ventile de aerisire.
4.2. Sistem de distribuie. Apa cald este transferat de la grupul de pomparereglare din punctul termic, prin intermediul reelelor termice exterioare la radiatoare,
printr-o reea tur-retur de conducte de distribuie, coloane i legturi.
Distribuia spre consumatori va fi realizat astfel:
Soluia aleas este cu distribuie inferioar bitubular, realizat cu evi din otel
pentru construcii STAS 404/1, izolate termic, montate aparent n subsol, i aparent
pe lng pereii de la parter, pe zona fr subsol, unde se va masca cu o plint de
PVC. n subsol distribuia se ramific n dou ramuri, prevzute cu robinei de
secionare i cu robinei de golire cu racord furtun. Pe ambele ramuri, sunt prevzute

-3lire de dilatare plasate ntre puncte fixe. Susinerea conductelor n subsol este fcut
cu supori mobili (brri). Pantele conducte!or va fi 2% 0 pentru a se putea goli
instalaia.
Pe zona de extindere a obiectivului s-a folosit tub din polietilen reticulat de
nalt presiune, care se va monta n apa pardoselii parterului la care sunt
racordate corpurile de nclzire.
La trecerea prin ziduri i planee se vor folosi evi de protecie, STAS 404-87, cu
dou diametre mai mari dect eava protejat. Etanarea (izolarea) evilor pentru
treceri i a conductei de distribuie se face cu silicon sau cu vat mineral. Armturile
ce se monteaz vor fi n poziia nchis.
Conform H.G.R. 766/97 obiectivul proiectat se incadreaz in categoria de
importanta C" (normal), clasa II de importan si model II de asigurare a calitii.

5. Dispoziii generale

Pentru realizarea in bune condiii a proiectului, executantul va desfura

urmtoarele activiti:
- Studierea aprofundata a proiectului, inclusiv a documentaiei pentru
construcie, instalaii sanitare, electrice si instruciuni tehnice de execuie la care
face
trimiteri proiectantul astfel incat pana la inceperea lucrrilor de execuie sa-i fie
clar toate lucrrile.
- Se va sesiza proiectantul in termenul legal de eventualele nepotriviri sau se va
face obiectiuni in vederea modificrii sau adaptrii proiectului.
- Modificarea orict de nensemnata a prevederilor documentaiei
tehnice se va efectua numai cu preavizul scris dat nemijlocit de eful de proiect si
proiectantul de
specialitate.
- In caz contrar executantul devine rspunztor , direct solidar cu emitentul
respectivei modificri, de eventualele consecine negative economice, funcionale si
estetice, cauzate de nerespectarea documentaiei.
Instalaiile termice prevzute pentru cldirea proiectata sunt instalaii de incalzire cu
corpuri statice, cu agent termic ap cald.
Principalele lucrri de instalaii sunt:
Procurarea corpurilor de incalzire, a robinetilor, tubulaturii izolaiei si a
fitingurilor pentru mbinare.
Montajul instalaiei de incalzire central
Probele necesare punerii in funciune
Executarea predrii instalaiei de incalzire centrala.

6. Materiale de baz pentru execuia instalaiilor de nclzire

central
a. Corpuri de nclzire
Radiatoare panou din tabl de oel, fr elemente de convecie i elemente
de mascare, tip 10,11,22,33, cu nalimea 300 - 900 mm, lungimea 400
3000 mm, racorduri 4 x , culoare alb RAL 9010, presiunea de lucru
maxim 10 bari, temperatura maxim 110 0C, protejate anticoroziv, garanie
6 ani, destinate spaiilor cu cerine deosebite de igien avnd toate
agrementele date de institutele de specialitate de profil din Europa; Certificat
de asigurare a calitii ISO 9000, Norma NCERC etc.

-4b. Conducte
evi de oel sudate longitudinal pentru instalaii STAS 7656, STAS 404/1
Tub din polietilen reticulat de nalt presiune (RAU-PE-Xa) conform
DIN 16892 rezistent la temperatura si presiune, protecie la difuzia de
oxigen conform normativului DIN 4726, rugozitatea tubului k =0,007 mm,
coeficient de conductivitate termica 0,35 W/mK, clasa materialului de
construcie B2, normal inflamabil, culoare argintie RAL 9006. Densitate (dup
DIN 53497) 0,93 g/cmc elasticitate cca.600 N/mmp.
Tub din polietilen reticulat de nalt presiune preizolat din fabricaie
Teav de protecie din polietilen, pentru protecia mpotriva formrii
condensului precum i ca protecie mecanic a tubului din polietilen
reticulat de nalt presiune (RAU-PE-Xa)
c. Fitinguri din alam
Teu egal, teu redus de trecere i teu redus de bifurcaie, niplu egal, niplu
redus, sistem de trecere cu filet exterior, sistem de trecere cu filet interior,
sistem de trecere cu filet racord olandez, cot , cot de trecere cu filet exterior,
cot de trecere cu filet interior, fitinguri realizate din alam special stabil la
dezincare conform DIN EN 12164, DIN EN 12165, DIN EN 12168;
Manon alunector din alam (Cu ZN 39 Pb3/F43 standard), detensionat
termic, conform DIN EN 12168
d. Armturi
Teu reglare retur Pn 6/10
Robinet sfer secionare tur Pn 6/10
Robinet termostatat pentru radiator tur
Robinet reglaj retur
Ventile de aerisire pe corp de nclzire
Dezaerator de coloan
Robinet de golire
e. Pentru izolaii
Izolaie extrudat din spum PE cu folie PE coextrudat ce blocheaz
ptrunderea umiditii, rezistent la mbtrnire i nedeformabil, rezistent la
presiune. Conductibilitatea termic 0,040 W.
f.Pentru susinere
semicma de dilatare din OL zn, pentru sprijinirea i susinerea evilor
suport pentru evi
profile uoare , tabl susinere
uruburi mecanice, piulie, aibe
ciment

7. Graficul executrii lucrrilor;

ntreprinderea specializat de instalaii care execut proiectul de instalaie de

nclzire central va trebui sa in seama n ealonarea lucrrilor de succesiunea
ordonat i cronologic a operaiunilor de montaj, n contextul realizrii investiiei n
ansamblu, acionnd potrivit tipului de instalaie succesiv sau concomitent cu
celelalte activiti de antier.
In acest sens graficul executrii lucrrilor de nclzire central va reflecta
ordinea cronologic a operaiunilor, ealonate n timp potrivit cu interesele generale
ale dezvoltrii antierului.

-5- montarea conductelor de distribuie orizontal

- montarea conductelor de distribuie vertical
- montarea corpurilor de nclzire
- montarea legturilor la corpurile de nclzire
- probarea hidraulic a instalaiei
- punerea n funciune a instalaiei ( proba de circulaie)
- proba de funcionare i reglajul instalaiei
- lucrri de izolaii i vopsitorie
Toate aceste operaiuni vor fi prezentate detaliat n cele ce urmeaz, pe
capitole de materiale.
Corpuri de nclzire, armturi, precum i executarea probelor.

8. Trasarea lucrrilor de instalaii ;

Aceast activitate pregtitoare a lucrrilor de tehnologie propriu zis este de

regul ndeplinit n cadrul fiecrei lucrri de ctre o echip format din 2 muncitori
( trasator i ajutor) dotat cu urmtoarele:
- fir de plumb
- cumpn cu ap
- rigl de lemn lung de 2-3 m
- metru metalic
- rulet metalic de 10 m
- compas
- echere metalice
- carnet de schie i nsemnri de cote
- creioane negre colorate, crete colorate, vopsele.
- planurile i schemele instalaiei de nclzire central
- operaiunile de trasare i msurare se efectueaz
urmrind succesiunea logic a execuiei ulterioare.
Pentru conductele de distribuie se msoar i se traseaz pe perei, n raport
cu grinzile, nlimea maxim i minim a axei conductelor de distribuie, sub placa
parterului i in raport cu dimensiunile i cota golurilor destinate i rezervate tranzitului
conductelor ntre tronsoanele cldirii sau ctre i dinspre canalele termice exterioare.
Se nsemneaz pe pereii subsolului punctele de schimbare de direcie i
punctele de ramificaie a coloanelor verticale de alimentare a etajelor.
Distanele orizontale ntre punctele de ramificaie a coloanelor se msoar n
lungul distribuiei s se noteze pe schiele distribuiei.
Racordarea coloanelor verticale se face printr-un tronson de eav (tur-retur)
de lungime determinat de cota de montaj i de diametrul conductelor de racordare.
Pentru coloanele verticale, trasarea axului se face prin coborrea firului de
plumb n golul din planeul parterului i apoi succesiv la celelalte etaje ctre etajele
inferioare nsemnnd axele celor 2 coloane (tur-retur) la o distan de 80 mm una de
alta.
Pentru tragerea legturii de radiator este necesar n prealabil trasarea
poziiei radiatorului.
Aceasta se face innd seama de indicaia din proiect cu privire la poziia
corpului de nclzire n raport cu axul ferestrei ncperii, i numai dup ce pardoseala
i peretele din spatele corpului de nclzire au fost finisate.
Fixarea poziiei corpului de nclzire va ine seama de normele i standardele
n vigoare cu privire la distanele normate fa de elementele de construcii i modul
de fixare n raport cu sistemul constructiv al cldirii ( diafragme, panouri, zidrie
portant).
Dup trasarea poziiei radiatorului, se noteaz caracteristicile corpului de
nclzire ce urmeaz a se monta n acel amplasament, direct pe elementul de
construcie (parapetul ferestrei) cu cret alb, conform pieselor desenate ale

-6proiectului care nsoesc echipa de trasatori. Se msoar apoi distanele ntre corpul
de nclzire i coloan astfel:
- se aeaz rigla de lemn n dreptul reduciei radiatorului i se orizontalizeaz
cu nivela (cumpna de ap), marcndu-se punctul de intersecie cu axul coloanei.
- se ine seama de pantele necesare golirii i aerisirii instalaiei.

9. Executarea instalaiilor de nclzire;

9.1. Montarea corpurilor de nclzire;

Pentru montarea corpurilor de nclzire se vor efectua urmtoarele operaiuni:
- trasarea poziiei corpului de nclzire
- fixarea suporilor de susinere
- montarea corpului de nclzire pe supori
Trasarea poziiei corpurilor de nclzire se face respectnd poziia din proiect.
Consolele i susintorii vor fi astfel fixate nct corpurile de nclzire s fie
paralele cu suprafeele finite ale elementelor de construcie.
Corpurile de nclzire se vor monta la distan minim de 4 cm fa de pereii
finisai , cu excepia.
Radiatoarele tip panou din oel, din sunt de construcie simpla si permit
montajul cu uurina. Astfel, atunci cnd sunt utilizate consolele "L", radiatorul
este fixat cu suportii in consola in varianta standard. Sistemul " radsoclick" este o
consola excelent proiectata care prezint avantajul unui montaj rapid cu ajutorul
sistemului automat de inchidere. Daca nu este posibil montajul radiatorului pe
perete, suportii de pardoseala ofer soluia ideala. Acetia susin radiatorul din
partea de jos pe nite console reglabile din metal, care se fixeaz perfect intre
aripioarele convective. Consola este prevzuta cu protecie din plastic in partea sa
superioara. Radiatorul poate fi fixat si reglat vertical cu ajutorul unui dispozitiv de
reglare.
Dup montare, corpurile de nclzire se racordeaz la agentul termic conform
indicaiilor din proiect.
Robinetele de nchidere i reglaj se vor monta n poziia nchis.
Corpurile de nclzire se vor racorda astfel nct s fie asigurat curgerea
fluidului i aerisirea corpului de nclzire.
In general, pantele conductelor se indic prin proiect iar n cazul n care
acestea nu sunt indicate, conductele de racord la corpurile de nclzire se vor monta
cu pant minim de 5 mm/ml n sensul de scurgere a apei, la instalaiile de nclzire
cu ap cald.
Mufarea acestor radiatoare depinde de tipul si varianta constructiva a
acestora astfel: cu 4 mufe orizontale pentru racordare in instalaie i cu 6 mufe
de conectare, 4 orizontale si 2 verticale, conform sistemului integral,
permind conectarea orizontala si mascata (prin pardoseala si perete).
Recomandrile pentru respectarea condiiilor de garanie sunt:
o Temperatura maxima de regim: 110C
o Presiune maxima de regim: 7 bar;
o Umplerea instalaiei de incalzire trebuie sa se fac cu apa filtrata si sa aib
pH-ul in limitele apei potabile;
o Amplasarea radiatoarelor sa se efectueze in medii necorozive.
o Pe parcursul executrii lucrrilor se vor lua masuri pentru impiedicarea
ptrunderii de nisip, mortar, moloz, in instalaiile de incalzire;
o Radiatoarele nu vor fi depozitate direct pe pamant sau in aer liber.
o Ambalajul se va scoate doar la recepia instalaiei;
o Se interzice lsarea instalaiei fara apa;

-79.2. Montarea conductelor

Conducta de legtura (la corpul de incalzire) se definete ca o conducta,
care transporta agentul termic spre corpul de incalzire, conducta in care, daca se
inchide robinetul (ventilul) de la corpul de incalzire, apa nu mai poate circula mai
departe.
Conducta de distribuie, se definete ca o conducta care transporta agentul
termic si prin care apa continua sa circule, chiar daca inchidem ventilele corpurilor
de incalzire individuale.
Se are n vedere proiectul de instalaii cu toate detaliile, stadiul de finisare a
construciei, agentul termic cu care funcioneaz instalaia.
Traseele conductelor se vor realiza conform prevederilor proiectelor.
n cazul n care prevederile din proiecte sunt insuficiente sau sunt necesare
modificri de trasee la amplasarea conductelor, se vor respecta urmtoarele indicaii:
- traseele se vor alege astfel nct s se asigure accesul n zon n timpul
exploatrii, lungimi minime de reea i posibiliti de compensare natural.
- conductele se vor monta aparent , cu excepia celor care au fost prevzute
prin proiect s se monteze mascat, n ap, n perete, sau n canale sub pardoseal.
- se va evita trecerea conductelor prin ncperi n care temperatura poate
scdea sub 00 C, casa liftului, couri sau canale de fum.
Amplasarea conductelor se va face pe elemente de construcii finisate sau
nefinisate. Pe elementele nefinisate se poate face trasarea i fixarea consolelor i
dispozitivelor de susinere.
Trasarea i fixarea suporilor se face innd seama de panta necesar pentru
conducte ( 3 pentru dezaerisire i golire minimum 2).
Pe trasee comune, conductele instalaiilor interioare se vor grupa n plase
sudate orizontal, la pozare sub tavan, sau verticale, la pozarea pe perei.
La amplasarea suporilor pentru conducte i a conductelor se va avea n
vedere urmtoarele:
a. distana minim dintre conducte paralele neizolate termic sau feele finite
ale elementelor de construcie adiacente din material necombustibil va fi de
30 mm.
b. distana minim ntre feele exterioare ale izolaiei termice.
La conductele izolante i dintre acestea i suprafaa finit a elementelor de
construcie va fi de 30 mm.
n cazul elementelor de construcie executate din materiale combustibile
distana se va stabili n funcie de temperatura specific a conductei.
c. distanele dintre conductele instalaiilor de nclzire i cele de gaze sau
electrice sunt stabilite n normativele de execuie respective.
d. ntre flanele armturilor a dou conducte paralele, respectiv ntre plasa
armturii i conducta apropiat sau faa exterioar a izolaiei acesteia se va
respecta o distan minim de 30 mm.
La trecerea prin perei i planee, conductele se vor monta n manoane de
protecie care s permit micarea liber a conductelor la dilatarea acestora.
Manoane de protecie metalice se folosesc la traversarea elementelor de
construcie din materiale combustibile, spaiul din manon i conduct se umple cu
material, izolant n combustibil (azbest).
La traversarea elementelor de construcie din materiale incombustibile se pot
folosi manoane din materiale sintetice, n raport cu temperatura agentului nclzitor.
Dimensiunile manoanelor de protecie vor fi suficient de mari pentru a permite
deplasarea conductei.
Se recomand ntre dimensiuni o diferen minim de dou diametre.

-8Pe poriunile de traversare a elementelor de construcii nu se vor face

mbinri.
Suporii fici se vor amplasa astfel nct, s dea posibilitatea de compensare a
dilatrii.
Pe conducta principal de ducere, suporii fici se vor amplasa dup
ramificaii sau armturi, iar pe conducta de ntoarcere naintea acestora.
Transportul si depozitarea tuburilor si a celorlalte componente ale sistemului
vor fi incarcate si descrcate sub supraveghere competenta si vor fi transportate si
depozitate conform prescripiilor pentru acest tip de material. Tuburile neprotejate nu
vor fi tarate pe pamant sau pe beton si vor fi depozitate pe suprafee plane care nu
prezint canturi ascuite. Tuburile se vor feri de uleiuri, grsimi, vopsele, etc, precum
si de aciunea prelungita a razelor solare. Durata depozitarii neprotejate pe suprafee
deschise nu trebuie sa depeasc 3 luni.
Montarea conductelor din OL;
n instalaiile de nclzire central se folosesc evi de oel sudate longitudinal
pentru instalaii STAS 7656-66 (pn la 2) sau pentru construcii STAS 7657-71
(de la 57 x 3,5 mm).
mbinarea se poate realiza prin nfiletarea cu ajutorul fitingurilor din font
maleabil prin flane sau prin sudur, cap la cap.
Materialul folosit pentru etanare este:
- fuior de cnep mbinat cu past de minim de plumb sau past de grafit
amestecat cu ulei de in dublu fiert la mbinrile cu filet.
Se mai poate folosi band de teflon pentru etanarea fileturilor.
- garnitur din carton STAS 1735 mas de miniu de plumb sau grafit mbibat
cu ulei de in fiert, la mbinrile prin flane pentru temperaturi pn la 100 0 C.
- garnituri de flingherit grafiat , n cazul temperaturilor peste 100 0 C, STAS
3498 52
- electrozi STAS 1125 69 i STAS 7240 69 tip SUPERFIT FIN 1,5 ; 2 ; 2,5
; 3,25 ; - pentru mbinrile sudate electric
- srm de sudur S 10 2 i 2,5 mm pentru mbinrile sudate autogen.
Prelucrarea conductelor din OL
Const n operaii premergtoare montajului, tierea la dimensiuni, filetarea
sau prelucrarea pentru sudare a capetelor, ndoirea.
Prelucrarea se poate executa manual, cu unelte de antier la locul de montare
sau cu ajutorul mainilor unelte de antier n atelierul antierului sau atelierele
centrale de prefabricare care deservesc mai multe antiere.
nainte de prelucrare se stabilete lungimea final a tronsonului prelucrat.
Pentru operaiunea de tiere se urmrete ca planul de tiere s fie
perpendicular pe axa evii, marginea s fie curat, fr musti exterioare i
interioare.
evile se taie cu fierstrul manual, cu tietorul cu role i tietorul cu lan.
Muchiile rmase la tierea se ndeprteaz cu o frez de eav.
Pentru tierea mecanizat se utilizeaz maini de tiat de diferite tipuri;
fierstrul mecanic cu micare rectilinie alternativ, main de tiat cu disc, main
de tiat i anfrenat evi.
Dup tiere, capetele se debavureaz.
Pentru filete se utilizeaz filetul cilindric, propriu instalaiilor cu temperatura
agentului termic pn la 110 0 C i presiunea pn la 6 kg / cmp.
Tierea filetului se poate executa manual ( cu clupa) sau mecanizat (cu
maina de filetat).
Pentru filetare cu clupa, se verific n prealabil dac bravurile capetelor au fost
complet ndeprtate, dac tierea evii este perpendicular pe axul evii.

-9Pentru filetarea mecanizat se utilizeaz maini de filetat.

ndoirea evilor este necesar pentru executarea curbelor de racord la
corpurile de nclzire, executarea curbelor de etaj i compensatoarelor la coloane i
la distribuie.
Se poate executa la rece i la cald, manual sau mecanic.
ndoirea la cald se execut fr cute, fiind necesar n prealabil umplerea
evilor cu nisip, tasarea materialului de umplutur i nclzire evii.
Nisipul folosit trebuie s fie curat i uscat (fr pmnt , argil) granulaia
maxim 0,5 - 0,6 mm pentru evi cu diametrul pn la 150 mm i pn la 0,8 pentru
evi cu diametrul mai mare.
Umplerea evilor cu nisip i tasarea nisipului se poate face manual sau
mecanizat.
nclzirea evilor se va face cu cuptoare sau vetre de nclzire din crmizi
refractate sau cu ajutorul forajelor de antier .
La diametrele mari de eav se pot executa curbe sau coturi din segmeni
Acetia se execut din buci de eav dreapt tiate oblig i apoi sudate
astfel ca s formeze un cot. Cele mai rspndite sunt curbele alctuite din ase
segmeni cu unghi la centru de 15 0C.
Conform Normativ I 13-2002:
- ndoirea la rece se va face numai cu ajutorul mainilor unelte speciale sau a
dispozitivelor hidraulice pentru ndoit evi
- ndoirea la cald a evilor, umplute cu nisip tasat i nclzit corespunztor se
va utiliza n cazul evilor cu sudur longitudinal
- att la ndoirea la rece ct i la ndoirea la cald a evilor cu sudur
longitudinal, custura evii va fi aezat pe generatoarea neutr a evii ndoite
- folosirea de curbe de segmeni sudai este admis numai n cazuri speciale,
cnd nu se pot folosi celelalte procedee indicate mai sus
- evile ndoite nu vor prezenta deformri ale seciunii i susineri ale peretelui
peste 0,5 mm.
mbinarea conductelo din OL;
mbinarea se poate realiza parial sau total la poziie.
Pentru trasee scurte i cu dificulti se fac mbinri la poziie iar pentru trasee
simple i lungi se pot pregti poriuni la sol, care apoi se ridic la poziie.
mbinarea conductelor se poate face prin nfiletarea prin flane sau prin
sudur.
mbinarea prin fitinguri cu filet este obligatorie :
- pentru conducte cu diametrul 3/8 - 1 1/2 din instalaiile interioare,
funcionnd cu ap cald cu circulaia prin gravitaie.
- pentru conducte pn la 3/4 inclusiv la instalaiile interioare funcionnd cu
ap cald cu circulaie prin pompe.
n cazul n care se execut mbinri n ateliere prefabricate, unde se poate
efectua controlul asupra neobturrii seciunii libere, se admite sudarea evilor cu
diametrul 3/4.
Filetul evilor va corespunde prevederilor STAS 402/68 i trebuie s permit
nurubarea pieselor cu mna pn la cel puin jumtate i cel mult trei sferturi din
lungimea filetului piesei.
Pentru uurina montajului este indicat s se execute ct mai multe poriuni de
trasee n ateliere, urmnd la poziie s se fac mbinrile minime necesare.
mbinarea prin flane se execut prin intermediul flanelor sudate pe
conducte, dar nu se obinuiete n cazul exclusiv al conductelor, ct mai mult pentru
intercalarea armturilor.

- 10 n aceste situaii flanele se fixeaz pe conduct prin sudur, avndu-se n

vedere faptul c garnitura nu va putea obtura seciunea de trecere a evii, iar periferia
garniturii va trebui s ajung pn la uruburile flanei.
mbinarea prin sudur este unul din procedeele cele mai utilizate n realizarea
instalaiilor de nclzire.
Sudarea se utilizeaz pentru :
- mbinarea cap la cap
- sudarea ramificaiilor din conduct principal
- sudarea flanelor
- executarea curbelor din segmeni, a lirelor de dilataie.
Procedeele utilizate pentru sudarea elementelor de instalaii sunt :
- sudarea oxiacetilenic (autogen) i sudarea electric .
Sudarea oxiacetilenic se execut cu acetilen i oxigen, folosind drept
material srma de sudat i material de adaos.
Tipul suflaiului i dimensiunea becului se aleg funcie de grosimile pereilor
evii ce se sudeaz.
Pentru sudura cu arc electric se folosete curentul continuu prin agregatul de
sudur cu, curent continuu.
La sudarea electric o importan deosebit o are alegerea electrodului de
sudat.
mbinarea cap la cap a conductelor cere o umplere obligatorie prin sudur a
marginilor evilor sudate pe toat grosimea peretelui, n acest scop marginile evilor
ce se sudeaz trebuind s fie pregtite n mod corespunztor, n funcie de grosimea
materialului.
Din punct de vedere al poziiei n care se execut sudura, cordonul de sudur
poate fi :
- cordon inferior (cel mai uor de executat) acela pe care sudorul l vede
privind n jos, partea superioar a unei conducte orizontale.
- cordon orizontal, cel situat n plan orizontal, sudura de pe coloana principal.
- cordon vertical, custur fcut pe poriunea lateral a unei conducte
instalate orizontal.
- cordon de deasupra capului, care se execut cel mai greu.
Cnd conductele se pot rsuci n jurul axei, sudura se poate efectua n
condiiile cele mai avantajoase.
Cnd conductele nu se pot rsuci, sudura se ncepe cu cordonul inferior, apoi
se execut sudura vertical i se termin cu sudura deasupra capului.
La sudarea conductelor se produc tensiuni de construcie n cordoane de
sudur. Aceste tensiuni neanulate pot conduce la deformri ale traseelor sau fisuri n
sudur. Anularea acestora se face prin nclzirea rostului, nainte de nceperea
sudrii i recoacerea dup sudur.
Pentru a realiza o mbinare sudat corespunztoare calitativ, trebuiesc
efectuate, nainte de nceperea sudurii operaiunii de curire a marginilor evilor de
sudat. Se ndeprteaz rugina i celelalte mpuriti ca uleiul, petrolul etc. pe cale
mecanic sau prin ardere, n caz contrar producnd-se n timpul sudrii un mediu de
carbon care intr n aciune cu metalul lipit i i schimb structura.
Centrarea conductelor mbinate prin sudur se face cu dispozitive speciale.
mbinarea prin sudur autogen se execut ntr-un singur strat, indiferent de
diametrul evilor.
Sudura cu arc electric ntr-un strat se folosete pentru evile cu diametrul pn
la 100 mm, iar evile cu diametrul de la 100-500 mm se sudeaz n dou straturi.
Tehnica imbinarii cu manon alunector a tuburilor din polietilen reticulat
de nalt presiune
mbinarea cu manonul alunector este nedemontabila, ceea ce nseamn ca,
conform DIN 18380 ea se poate pune sub tencuiala sau in sapa fara orificiu de

- 11 vizitare. Baza acestei tehnici de imbinare este asa-numitul "efect de memorie" adic
conducta (PE-Xa) se strnge etansandu-se pe fiting. Se trece pe conducta manonul
alunector cu partea interioara teita spre captul conductei. Conducta se lrgete la
rece si se trage pe fiting "efectul de memorie" deja incepe. Dup ce s-a introdus
fitingul se preseaz (sertizeaza) manonul pe fiting. Aceasta tehnica de imbinare cu
manon alunector trebuie sa se fac numai cu fitinguri i tubulatura
corespunztoare acestora.
Montarea trebuie sa se fac doar cu dispozitivul special destinat mbinrii cu
manon alunector.
Avantajele acestei mbinri sunt:
Nedemontabila ceea ce inseamna posbilitatea pozrii fara probleme si in
locurile inaccesibile ulterior (sapa, perete).
Nu prezint pericol de incendiu si prin aceasta este optima si pentru lucrrile
de renovare.
Reducerea insignifianta a seciunii deoarece conducta se lrgete
(calibreaz); pierderea de presiune (locala) prin fiting este astfel minimalizata.
Starea finala poate fi controlata optic, adic, cnd manonul este presat pana
la gulerul fiting ului, imbinarea este fcuta.
Uor de montat, fiind necesare doar doua etape de lucru.
Prile componente ale sistemului
Fitinguri cu manon alunector

Tije de racord la corpurile de incalzire.

Pentru a se realiza imbinarea optic corespunztoare a conductei cu corpul

de incalzire se vor folosi tije de racord din eava de otel inox clit 15 x 1,0 mm
conform DIN 2463. mbinarea cu tubul din polietilen reticulat de nalt
presiune se realizeaz prin tehnica imbinarii nedemontabila, cu manon
alunector. Diferitele dimensiuni si lungimi fac posibile diferite variante de montaj,
tehnica de imbinare cu manon alunector garanteaz o racordare rapida, durabila
si etana in sapa sau sub tencuiala (in perete). Otelul necoroziv ofer pe langa
optica corespunztoare si posibilitatea ca tija de racord sa fie vopsita dup dorina
clientului si sa fie indoita (curbat) dup necesitate.
La corpul de incalzire, respectiv la robinetul corpului de incalzire, se impune
racordarea cu un element de trecere sau a unui racord by-pass, respectndu-se
instruciunile de montaj. Se poate utiliza deasemenea racordul prin insurubare cu
inel de strngere metalic pentru eava de precizie din otel. In funcie de nurubarea
aleasa, se recomanda ca uruburile cu inel de strngere sa fie fabricate de acelai
productor ca si cel de ventile sau concepia tehnica a diferitelor elemente de
mbinare sa fie conform euroconului.
Aceste tije se pot utiliza in sistem bitubular cu distribuitor de etaj, sistem
bitubular cu distribuie prin ramificaii directe precum si in sistem monotubular fara
distribuitor.
Tije de racord in T
Ca posibilitate de utilizare pentru racord este sistemul bitubular inelar.
Prin eava din otel de inox indoita la 40 se asigura dispunerea paralela a
conductelor 16 x 2,2 mm si a celor de 20x2,8 mm, cat si a tijelor de racord in T. Se
va avea in vedere, ca la utilizarea conductelor preizolate cu izolaie de 26 mm,
tijele de racord in T nu se pot poza paralel.

- 12 Niple/Reductii pentru imbinarea capetelor de tub egale sau cu dimensiuni

diferite (de ex. 20 x 2,8 mm, la 16 x 2,2 mm).
Fitinguri de imbinare
- Teuri -numeroase variante de teuri fac posibile diferitele ramificaii.
- Coturi In colturile incaperilor montajul este uurat prin utilizarea coturilor de
dimensiuni potrivite. Cu tub din PE-Xa se pot realiza curbe de 90, raza minima
de curbura fiind de 3 x da al conductei.
9.3. Lucrri executate dup montare;
Dup montarea i racordarea la reea corpurile de nclzire mpreun cu
ntreaga instalaie, se supun la probele de verificare indicate de norme.
La corourile de nclzire pot aprea urmtoarele defeciuni:
- radiatoare fisurate
- asamblri neetane
- robinete defecte
Unele corpuri de nclzire se nclzesc foarte puin sau deloc, datorit
urmtoarelor cauze:
- racordurile de la coloan la corpurile de nclzire snt montate n contrapant
- corpurile de nclzire snt montate strmb
- se formeaz dopuri de aer n corpurile de nclzire sau pe conductele de
legtur
- conductele de legtur la corpurile de nclzire snt nfundate
Dup nlturarea tuturor cauzelor de proast funcionare i remedierea tuturor
defeciunilor lucrrile se consider terminate.
Controlul mbinrilor;
Operaiunea de mbinare a conductelor trebuie controlat din punct de vedere
calitativ att n timpul execuiei ct i dup terminarea operaiunilor.
Controlul mbinrilor se face prin urmtoarele operaiuni:
- examinarea aspectului exterior.
- verificarea coaxialitilor conductelor.
- ncercarea de presiune la rece.
Eliminarea locurilor cu scurgeri la mbinri se vor face prin remontarea piesei
fasonate,
Pentru mbinrile cu flane, cele dou suprafee frontale trebuie s fie netede
i paralele ntre ele.
Toate uruburile vor fi strnse uniform.
9.4 Montarea armturilor ;
Armturile sunt elementele ale instalaiei de nclzire central care servesc
pentru nchiderea sau deschiderea trecerii fluidelor prin conducte, sau aparate pentru
distribuia i reglarea debitului i a presiunii fluidelor, pentru schimbarea sensului de
curgere pentru indicarea i reglarea nivelului lichidelor, pentru reglarea agenilor
termici, pentru separarea nmolului din ap.
innd seama de rolul lor funcional i de caracteristicile constructive n
instalaia de nclzire central a locuinelor se monteaz:
- armturi de nchidere deschidere : ca robinei cu sfer, robinei cu sertar ,
robinei cu ventil.
- armturi de distribuie : robinei cu dou sau mai multe ci.
- armturi de reglaj : toate tipurile de robinei cu unul sau mai multe scaune,
care asigur reglarea aerului sau temperaturii.
Ele se pot aciona manual sau automat (n cazul eventualelor regulatoare de
debit sau de temperatur) montndu-se prin racord cu flan sau mufe.

- 13 Execuia este de regul din font sau bronz i alam.

Pentru realizarea racordrilor cu conducte se utilizeaz materiale adecvate ca:
in, cnep, carton mucava, klingheritul, azbestul i grafitul.
Pentru realizarea de economie de cldur, conductele i armturile se
izoleaz cu diferite materiale.
Grosimea izolaiei se determin astfel ca temperatura suprafeei exterioare a
izolaiei s nu depeasc + 55 0 C pentru o temperatur a aerului ambient de + 25 0.
9.5. Verificarea armturilor;
Armturile se vor verifica dimensional i funcional la manevrabilitate. Se vor
verifica certificatele de calitate ale livrrilor.
Armturile cu diametre nominale sub 32 mm nu trebuiesc ncercate.
Presiunea de ncercare a rezistenei este de 1,5 ori presiunea nominal i se
efectueaz hidraulic.
Presiunea de ncercare a etaneitii nchiderii este egal cu presiunea
nominal i se efectueaz cu are comprimat.
La probe, toate suprafeele exterioare i interioare ale pieselor trebuie s fie
curate i debavurate.
Armturile cu nchideri bilaterale (de ex. robinei cu sertar pan) se probeaz
cu ambele pri la etanare.
n timpul probei armtura se va deschide i nchide de cel puin 2 ori.
Verificarea etaneitii vanelor se face prin aplicarea presiunii alternative din
ambele pri.
Proba de presiune a armturilor de nchidere pentru constatarea etaneitii se
face la aceiai presiune la care se ncearc conductele, pentru care sunt destinate
armturilor.
Poziionarea armturilor se va face astfel ca s permit manevrarea,
deplasarea prilor mobile i demontarea parial sau total n vederea ntreinerii i
reparaiilor.
Robinetele cu ventil, armturile cu clapet sau ventile de ntreinere, supapele
de siguran, se vor monta n poziie corespunztoare funcionrii normale avnd
indicat pe corp sensul normal de trecere a fluidului prin ele.
Armturile grele de pe conducte ( separatorii de nmol) vor fi montate pe
suporturi proprii, evitndu-se ncrcarea suplimentar a conductelor.
Toate armturile se vor monta n poziie ,,nchis ,,.
La montarea armturilor cu flane se va asigura pralelismul ntre flanele
conductelor i cele ale armturilor.

10. Izolri
10.1. Izolaia termica
Cldirile cu incalzire centrala trebuie sa respecte urmtoarele reguli cu privire
la construcia pardoselii:
- DIN 4108 Izolaia termica in construcii civile
- Dispoziiile pentru economisirea energiei prin izolaia termica in cldiri
- DIN 18560 Sapele in construcii
10.2. Izolaia fonica
Izolaia fonica se face conform normativului DIN 4109 - Izolaia fonica in
construcii civile. In acest caz se va respecta urmtoarea instruciune din DIN
18560 T.2:
In cazul in care conductele se pozeaz direct pe fundaie, ele trebuie fixate.
Printr-o denivelare adecvata trebuie sa se obtina din nou o suprafaa neteda
pentru a se dispune stratul izolator cel puin pentru izolarea fonica. nlimea

- 14 necesara a construciei trebuie sa fie inclusa in proiect. Pentru denivelare nu se va

folosi nisip sau pietri.
10.3.Izolaia conductei
ntr-o instalaie de incalzire centrala, conductele si armaturile trebuie izolate
mpotriva pierderilor de cldura.
In cazul de fata izolarea conductelor s-a propus a se face cu tuburi de izolaie
extrudat din spum PE cu folie PE coextrudat ce blocheaz ptrunderea umiditii,
rezistent la mbtrnire i nedeformabil, rezistent la presiune. Conductibilitatea
termic 0,040 W. Tuburile au efect protector contra condensului pana la o
temperatura de lucru de la - 57 C si acioneaz impotriva pierderii de cldura pana
la temperatura optima de + 125 C. mbinarea tuburilor se va face cu lipici de
contact special.

11. Condiii tehnice pentru verificarea instalaiei de

incalzire

Principala verificare se face prin urmtoarele probe:

Proba la rece
Se face pentru verificarea rezistentei mecanice si a etaneitii elementelor
instalaiei de incalzire. Proba se face cu elemente din centrala termica racordate si
corpurile de incalzire din instalaia interioara. Proba se face inainte de vopsiri si
izolaii termice.
Proba se va face la temperaturi ambiante peste + 5C.
Presiunea de proba va fi de P = 4 bar x 1,5 = 6 bar.
Msurarea presiunii de proba se face la 3 ore de la punerea sub presiune a
instalaiei si se face cu manometre nregistratoare cu clasa de precizie minim 1,5
prin citire, la intervale de 10 minute timp de 3 ore.
Proba este buna daca pe toata durata, manometrul nu a indicat variaii
de presiune si daca la instalaii nu se constata fisuri, crpaturi sau scurgeri de
apa la imbinari.
Proba la cald
Se face cu toate elementele instalaiei de nclzire. Pentru proba se
alimenteaz instalaia cu energie termica din CT proprie. Odat cu proba la cald
se face si reglajul instalaiei.
Faza l-a proba se face cu apa la temperatura de 50C si cu pompele in
funciune. Dup 2 ore se face controlul la toate corpurile de incalzire. Nu se admit
diferente mai mari de 5C intre corpurile de nclzire. Se face reglajul prin
robinetele de reglaj.
In faza a - II -a se ridica temperatura agentului termic la valoarea
nominala 5C. Se verifica daca nu apar pierderi de apa la imbinari daca se
face o buna dezaerisire. La rcire se examineaz din nou.
Proba de eficacitate
Se face cu ntreaga instalaie in funciune si numai dup ce toata cldirea a
fost terminata si finisata.
Pentru intrarea in regim a inst.de incalzire se alimenteaz cu energie termica
cu cel puin cinci zile nainte de proba in ultimile 40 ore naintea probei se face
reglajul in limita ncadrata de 2%.

12.Norme si prestri legale

- 15 La realizarea unei instalaii de incalzire se vor respecta urmtoarele

instruciuni DIN:
DIN 18380 VOB Partea C: Instalaii de incalzire si
prepararea apei calde menajere.
DIN 4108" Izolarea termica in construcii civile"
DIN 4109" Izolarea fonica in construcii civile"
DIN 18560 "Sapele din construcii"
Dispoziiile pentru izolarea termica (izolarea termica V din
01.01.95)
Dispoziiile pentru instalaiile de incalzire (HeizAnIV din
22.03.95)
DIN 18165 Materiale fibroase pentru izolaiile in construcii
DIN 18164 Spuma din material sintetic ca material de
izolaie
l13/1994 Normativ pentru proiectarea si executarea
instalaiilor de incalzire centrala
DIN 4702, DIN 4750, DIN 4751.

13. Recepia lucrrilor de incalzire centrala

Recepia lucrrilor se va face conform prescripiilor din "Regulamentul de
efectuare a recepiei obiectivului de investiie"
Componenta comisiei si funcionarea ei va fi conforma cu indicaiile
regulamentului de mai sus.
Comisia va face in paralel verificarea scriptica pe baza:
Proiectul definitiv al execuie, adnotat daca este corect cu
dispoziiile si modificrile efectuate in timpul execuiei.
Certificatele de calitate eliberate de intreprinderile
furnizoare de aparataj
Procesele verbale pentru lucrri ascunse si procesele
verificate de probe funcionale.
Dup verificarea scrisptica se va face recepia fizica prin inspectarea intregii
lucrri de la A la Z. Controlul se va face in principal la urmtoarele aspecte:
Montarea corecta a corpurilor de incalzire inclusiv robinetii si
legaturile
Etaneitatea imbinarilor de orice fel . Nu se admite nici un fel de
pictura
Solicitarea fixrii elementelor componente de elemente de
construcii
Funcionarea armaturilor. Se va manevra prin nchidere si
deschidere
Corectitudinea pantelor de montaj
Asigurarea dezaerisirii golirilor si dilatrii conductelor
Calitatea execuiei izolaiei conductelor
Aspectul estetic general al instalaiei
Verificarea echiprii complete a instalaiei cu aparate
conform proiectului ( goliri , robineti , ventile de aerisire , etc)

- 16

Dup verificarea aspectului fizic se va trece la efectuarea

probelor funcionale
Daca probele funcionale au fost fcute prin probe de casa si procesele
verbale au fost semnate de diriginte , comisia poate renuna la efectuarea acestora.
Chiar daca au fost fcute si exista dubii , comisia poate cere repetarea
unora din aceste probe. Cea mai importanta este proba de circulaie.
Dup terminarea recepiei se va incheia procesul verbal de recepie si in
mod obligatoriu cartea construciei pentru instalaia de nclzire . Aceasta va fi
formata dintr-un dosar care va conine un set complet de planuri curate ale
instalaiei , o copie dup devizul lucrrii , procesele verbale pentru lucrri
ascunse , memoriul explicativ al proiectului. Acest dosar va fi predat
beneficiarului de dotatie.

14. Masuri de tehnica securitii si protecia muncii

La executarea lucrrilor de instalaii interioare de incalzire centrala in cldiri
de locuit se vor aplica urmtoarele prevederi legale , normativ si instruciuni:
Norme departamentale de protecia muncii;
Nomenclatorul general al masurilor de protecia muncii;
Norme republicane de protecia muncii;
Instruciuni pentru realizarea si funcionarea obiectelor
energetice in condiii de securitate si igiena a muncii ,
aprobate de ordinul NEE nr. 589/1967 ;
Normativul pentru acordarea echipamnetului de protecie si
de lucru aprobat de CSPM nr. 8591/1966 ;
nainte de inceperea lucrului , eful de antier va lua masuri pentru a creea
condiii normale si sigure pentru executar lucrrilor, se vor verifica cunotinele
muncitorilor privind normele de tehnica securitii si protecia muncii, efectuanduse instructaje la locul de munca.
Locul de munca va trebui sa fie bine iluminat si ventilat pentru a se indeparta
praful, fumul si orice gaz toxic sau exploziv ce s-ar produce in timpul lucrului.
La executarea lucrrilor se vor folosi numai scule si maini - unelte in buna
stare si care nu pot provoca accidente prin starea lor de uzura.
La spargerea si gaurirea pereilor si planseelor, muncitorii vor purta ochelari
de protecie.
Lmpile electrice portative care se folosesc pentru iluminarea locului de
munca vor fi alimentate la 24 V atunci cnd se lucreaz in condiii normale ,
sau 12 V cnd se lucreaz in locuri cu umezeala excesiva.
Aparatele electrice fixe sau portative vor fi legate la instalaia de punere la
pamant, a crei rezistenta nu trebuie sa depeasc 4 ohmi.
Se va interzice ngrmdirea de materiale la locul montaj.
Folosirea dispozitivelor si mainilor de ridicat este permisa numai dup ce
acestea au fost verificate de ctre conductorul lucrrilor.
Se va interzice lucrul fara echipamentul de protecie corespunztor.
Se va interzice fumatul in locurile cu pericol de explozie sau incendiu.
Nu se vor las fara supraveghere instalaiile supuse probelor de verificare si
funcionare.

- 17 -

15.Urmrirea lucrrilor pe timpul execuiei

Delegatul beneficiarului va verifica:
Dac executantul este n posesia documentaiei (proiectului) corecte i complete.
Dac efii de echip cunosc proiectul n ansamblul lui, n caz contrar va lua msuri
de explicarea i expunerea proiectului de execuie fa de toi muncitorii care iau
parte n parte n execuie.
Va controla dac eful de antier a fcut coordonarea i mprirea spaiului de
montaj ntre diversele specialiti; nclzire, sanitare, gaze naturale.
Controleaz dac antierul a fost aprovizionat cu materialele prevzute n proiect.
Va cere executantului s-i prezinte certificatele de calitate pentru materialele
aduse pe antier.
Va controla felul cum s-a fcut trasarea pentru poziionarea utilajelor, trasajul
instalaiei prin planee i ziduri.
Dac evile sunt de diametrul prevzut n proiect.
Va controla i insista ca diversele organe de nchidere s fie montate de aa
manier nct s poat fi uor manevrate n timpul exploatrii.
Verificrile enumerate mai sus se vor face pe etape de execuie, de comun
acord cu proiectantul.
Va contrasemna situaiile pariale de plat i va certifica cantitile de lucrri
trecute n situaia de plat.
La prile de lucrare care urmeaz s fie nchise de construcie se vor face toate
verificrile necesare i se va ncheia proces verbal de lucrri ascunse. Acest
proces verbal va fi, obligatoriu, prezentat la recepie.
n cazul cnd din motive obiective, la montaj anumite pri din instalaie nu pot fi
executate conform proiectului, va cere n scris avizul proiectantului.
Dac din motive obiective, bine justificate de executant, nu s-au putut aproviziona
materialele prevzute n proiect i se propune nlocuirea lor cu altele echivalente,
va cere n scris avizul proiectantului.
Avizele scrise ale proiectantului, ct i diversele dispoziii de antier date de ctre
proiectant pe parcursul lucrrii, se vor ndosaria i prezenta odat cu documentele de
recepie.
n cazul cnd pe antier se constat deficiene de execuie, att prin abateri de la
proiect ct i la calitatea execuiei, va sesiza n scris pe eful de antier prin caietul
de dispoziii de antier.
n caz n care antierul nu ia n seam sesizarea, va semnala n scris forul
superior al antierului ct i beneficiarul de investiie.
Recepia lucrrilor de nclzire central
Recepia lucrrilor se va face conform prescripiilor din "Regulamentul de
efectuare a recepiei obiectivelor de investiie". Componena comisiei i funcionarea
ei va fi conform cu indicaiile regulamentului de mai sus.
Comisia va face n paralel verificarea scriptic pe baza:
Proiectului definitiv al execuiei, adnotat dac este cazul, cu dispoziiile i
modificrile efectuate n timpul execuiei.
Certificatelor de calitate eliberate de intreprinderile furnizoare de aparataj.
Procesele verbale pentru lucrri ascunse i procese verbale de probe funcionale.
Dup verificarea scriptic se va face recepia fizic prin inspectarea ntregii lucrri
de la A la Z. Controlul se va face n principal la urmtoarele aspecte:
Montarea corect a radiatoarelor de nclzire.
Solicitarea fixrii elementelor componente de elementele de construcii.

- 18 Funcionarea utilajelor i a armturilor. Se vor manevra prin nchidere i

deschidere.
Aspectul estetic general al instalaiei.
Verificarea echiprii complete a instalaiei cu aparate i armturi conform
proiectului.
Dup verificarea aspectului fizic se va trece la efectuarea probelor funcionale.
Dup probele funcionale au fost fcute prin probe de cas i procesele verbale au
fost semnate de diriginte, comisia poate renuna la efectuarea acestora.
Chiar dac au fost fcute i exist dubii, comisia poate cere repetarea unora din
aceste probe. Cea mai important este proba de circulaie.
Dup terminarea recepiei se va ncheia procesul verbal de recepie i n mod
obligatoriu cartea construciei pentru instalaia de nclzire. Acesta va fi format
dintr-un dosar care va conine: un set complet de planuri curate ale instalaiei, o
copie dup devizul lucrrii, procesele verbale pentru lucrri ascunse, memoriul
explicativ al proiectului.
Acest dosar va fi predat beneficiarului.

NTOCMIT:
Ing. Coa Maria

VERIFICAT:
Ing. Ru Corina