Sunteți pe pagina 1din 5

Suport de curs

RAPORTUL JURIDIC DE CONCUREN

Raportul juridic este acel raport social reglementat de normele de drept, de lege.
Raporturile care nu-i gsesc un tratament, rezoluie, care nu se soldeaz cu aplicarea unor
norme juridice, nu sunt raporturi juridice.
Un raport juridic presupune de regul minim doi participani pe poziii diferite,
presupune un obiect, coninut, efecte ale acestora, implic o sanciune pentru nerespectarea
obligaiilor i nesocotirea acelor drepturi.
Regimul juridic al concurenei presupune acele elemente din domeniul concurenei
care au tratament legal, coninutul acestui tratament, efectele acestuia.
Elementele raportului juridic de concurenta sunt: subiectele, obiectul i cauza.
1. Subiectele
Subiecii sunt persoane implicate n concurena comercial i care sunt interesate ori
trebuie s se supun aplicaiei normelor prescrise pentru ca aceast concuren s fie eficient,
normal, sntoas, pentru reprimarea abaterilor de la aceste reguli, a deviaiei concureniale.
Legea concurenei nr. 21/1996, n funcie de interesul consumatorilor, stabilete sfera
subiecilor concurenei prin dou categorii:
-

subiecte individuale

subiecte colective.

In literatura de specialitate 1 se face distinctie intre categoria subiectilor comunitari si


cei naionali. Ceea ce face o entitate sa devina subiect al raportului juridic de concuren este
tangena sa, prin afectarea intereselor de activiti concureniale .
Subiecte individuale:
a) Autoritatea nationala competenta in materia concurentei este Consiliul Concurentei.
La nivel comunitar autoritatile in domeniul concurentei sunt Consiliul Europei si
Comisia Europeana.
b) ntreprinderile 2 reprezinta in reglementarea nationala i comunitar principalele
subiecte ale raportului juridic de concurenta. Alaturi de acestea intalnim ca subiect al
raportului juridic de concurenta si asociatiile de ntreprinderi. 3
A se vedea in acest sens Aurelia Cotuiu, G eorgeta Valeria Sabu, Drept romni comunitar al concurenei ,
ed. C.H. Beck, Bucureti, 2008, p.8

c) Statele membre cat si autoritatile publice centrale sau locale in masura in care intervin
in operatiuni de piata in scopul de a influenta consumatorii si concurenta.
Autoritile publice cu aceast producie normativ (decizii, reglementri) nu cad sub
regimul concurenei cnd acioneaz n aplicarea altor legi dect aceea a concurenei sau
,,pentru aprarea unui interes public major.
n realitate nu este vorba despre o imunitate de jurisdicie ci de rezolvarea situaiilor
juridice rezultate din respectivele decizii sau reglementri, fie prin aplicaia altor legi dect
legea concurenei, fie prin exceptarea de la tratamentul juridic prevzut de legea concurenei.
Subiecte colective:
Intr n aceast categorie grupul de ntreprinderi fr personalitate juridic, deci care
nu sunt subiecte colective de drept, dar ele realizeaz o unitate de aciune, acele grupri de
ntreprinderi realizate pe cale convenional n mod explicit i public sau n mod ascuns, n
form asociativ, pentru svrirea de acte i fapte care pot avea ca efect lezarea sau
compromiterea concurentei eficiente.
Legea a simit nevoia s dezvluie, inventarieze diferitele modaliti de convenii care
vor s par ct se poate de oneste, acceptabile: acorduri, nelegeri, pacte, protocoale,
contracte, etc.
Formele asociative la care legea s-a gndit: aliane, coaliii, blocuri, federaii etc.
n raport cu influena aciunilor resimite din concurena comercial, subiectele
acesteia sunt clasificate n:
-

subiecte abuzive (autorii unor acte concureniale ilicite)

subiecte vtmate ( cei care sunt victimele acestor acte).

Notiunea de ,,ntreprindere
Art. 101 paragraf 1 din Tratatul de funcionare a Comunitii Europene declara
incompatibile cu piata comuna anumite acorduri dintre intreprinderi si decizii ale asociatiilor
de intreprinderi. Tratatul de funcionare a Comunitii Europene nu defineste intreprinderea.
Aceasta poate fi persoana fizica sau juridica sau orice forma de organizare fara personalitate
juridica, capabila sa actioneze prin productie, comert, investitii, pe Piata comuna, intr-un
cadru concurential.
2
Legea nr. 149 din 5 iulie 2011 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 75/2010 privind
modificarea i completarea Legii concurenei nr. 21/1996 aduce ultima modificare ce priveste notiunea de
ntreprindere
3
Ordonanta urgenta 75/2010 a realizat o unitate de terminologie ntre reglementarile comunitare
i cea
naional, prin utilizarea noiunii de ntreprindere

Forma jurica (societate, asociatii, fundatii, grup de interese economice, persoane


fizice), modul de finantare, daca este sau nu motivata de realizarea unui profit nu sunt criterii
care sa excluda entitatea din notiunea de intreprindere.
Legea nr. 21/1996, legea concuren
ei, aa cum a fost modificat prin Ordonanta de
Urgenta nr. 75/2010, creeaza o unitate de terminologie ntre legisla
ia comunitar i cea
naional folosind noiunea de ntreprindere. Astfel, conform art. 2 din lege prin ntreprindere
nelegem orice entitate angajat ntr-o activitate economic, adic o activitate constnd n
oferirea de bunuri sau de servicii pe o pia
dat, independent de statutul su juridic si de
modul de finanare (alin.2). Acesta entitate poate fi constituit din persoane fizice sau juridice,
de cetenie, respectiv de naionalitate romn sau strin (alin.1).
2. Cauza raportului juridic de concurenta.
Raportul juridic de concurenta are un continut determinat de dispozitiile tratatului cu
privire la practicile anticoncurentiale. Scopul reglementarii este asigurarea unei concurente
libere de orice bariera in calea circualtiei marfurilor si serviciilor, in interesul general al
comunitatii, statelor membre si consumatorilor.
n raporturile i actele juridice civile, prin cauz se mai nelege i scopul acesteia,
motivul. Legea identific dou cazuri, ambele n vederea promovrii intereselor
comercianilor.
1. Protecia, meninerea i promovarea concurenei.
Aceast cauz agreg norme si conduite care trebuie s satisfac un raport dinamic. Pe
de o parte latura de conservare, de salvare, de administrare a regimului concurenei i pe de
alt parte latura agresiv a concurenei, deci stimularea acesteia.
2. Protecia, meninerea unui mediu concurenial normal. n acest caz se implic
creaia juridic pentru concurena comercial eficient, ansamblul de msuri administrative,
politice, pe cnd n funcionarea primei laturi se implic intervenia la spe, la caz.
3. Obiectul raportului de concurenta
Obiectul raportului juridic de concurenta consta in actiunile si abstentiunile
comerciantilor manifestate in competitia lor pe piata. Accesul pe piata trebuie sa fie liber atat
pentru profesionisti cat si pentru consumatori contribuind la o concurenta benefica
stimulatorie.
Obiectul raportului juridic de concuren cuprinde conduitele, faptele asupra crora
poart, activeaz regimul juridic al concurenei. Acest obiect juridic are n compunerea sa o

latur activ care este acoperit de acte i fapte care au sau pot avea ca efect restrngerea,
mpiedicarea sau denaturarea concurenei iar n latura pasiv a obiectului generic al
concurenei se promoveaz cteva valori care sunt ocrotite prin normele juridice ale acestui
regim. Avem n vedere: buna credin, exercitarea n mod regulat, legitim, echilibrat,
proporional cu coninutul lui i n mod rezonabil a unui drept n comer, profesionalismul sau
uzanele cinstite.
FUNCIILE CONCURENEI
In accepiunea modern concurena nseamn un anumit tip de comportament al
ntreprinderilor pe pia i un mod specific de organizare a economiei de pia. Concurena
este comer i comerul este concuren fr a fi un truism, doar c raporturile dintre ele,
interferena lor trebuie s aib o scalare, valorizare juridic. Dac un comer nu are coninut
fr concuren, o concuren care nu echilibreaz comerul i nu aduce o civilizaie
comerului, nu face dect s compromit comerul care d ordinea economic.
Concurena comercial este o chestiune de ordine public, iar raportul cerere-ofert nu
poate fi lsat la nivelul cererii naturaliste, primitive, necontrolate. Exist azi un tablou al
cererii economice, acceptat de majoritatea autorilor. Aceste cerine ale concurenei economice
corespund unor cerine ale pieei.
1. Ajustarea economic a cererii i a ofertei
Concurena patologic nu reprezint altceva dect un dezechilibru ntre cerere i ofert
sau altfel spus nfiri extrem de neconciliat cu sntatea pieei. Intr-un raport cerere-ofert
natural, o intervenie neinspirat a legiuitorului ar aduce artificialitate n acest raport, nu ar
face dect s conturbe i celelalte raporturi sociale i ar lipsi de fundamentare drepturile i
libertile ceteneti, democraia politic.
2. Temperarea practicilor monopoliste
Dominaia excesiv duce la suficien, iar aceasta duce la scderea calitii prestaiei.
3. Stimularea creativitii tehnice.
Aceast funcie justific tratamentul legal, concesiv, pentru situaiile n care anumite
manifestri patologice de concuren produc noutate tehnic (rennoire tehnologic, creaie
intelectual, un plus de calitate, resurse etc.)
4. Repartizarea raional a resurselor ntre comerciani
Aceasta funcie nu se conciliaz cu dirijismul economic care privete repartizarea
resurselor, ea fiind o expresie a egalitii de ans n comer. Nimic nu justific favorizarea

unui comerciant cruia s-i fie repartizate anumite resurse, n dauna altuia care ar putea s
fac acelai comer cu aceeai abilitate.
Aceast funcie nu tolereaz discriminarea nici pentru situaii cnd anumite funcii
sunt justificate, sunt la dispoziia unor entiti publice (ex. cazul petrolului), nici pentru
situaii n care anumii furnizori sunt controlai exclusiv de consumatori. Este ilicit
concurenial atunci cnd consumatorul anumitor resurse i aservete n mod deliberat pe
furnizorul materialelor respective, n detrimentul altora.
5. Distribuia echilibrat a rezultatelor comerului
Aceast funcie nu se conciliaz cu remuneraii nejustificate, cu o colectivizare a
resurselor i a rezultatelor. Distribuia echilibrat a rezultatelor comerului privete o situaie
de respect pentru proporii i pentru situaii n care exist nsumare de efort: cooperri,
colaborri, cartelri.