DOFTORIA DE PDUCHI

ANTON PANN
Un lene iret odat
Ia crmid pisat,
O pune ntr-o cutie
-o numete doftorie
Deci cu dnsa la trg pleac,
Negustorie s fac.
-ncepu s strige tare:
-Aide la leac de vnzare !
Auzind un prost, n grab
Vine la el l ntreab :
- Ia ascult, mi jupne !
( i zicea i mnca pine)
Leac mie mi trebuiete,
Dar ce boal lecuiete ?
- Tu d ce l vrei s fie ?
De dicoft or d-alifie ?
Cumprtorul i zise :
-Eu nu-neleg d-aa vise,
Mie-mi trebuie unsoare
Care pduchi s omoare.
- Bravo ! zise vnztorul,
Pentru asta mi-e prforul.

Dar de cte-i trebuiete?

Ai, mai curnd poruncete !
-

D-mi, cu voia dumitale,

Aicea de cinci parale.

Dup ce-i d puintic,

Prostu ncepu s zic:
- Acum, jupnele, spune:
La pduchi cum l poci pune?
- Prinde-l, zise vnztorul,
i, cscndu-i botiorul,
Cum i vei presra-n gur,
Moare ca de lovitur.
Prostul cu gura cscat
l mai ntreab o data:
- Dar, jupne, cnd l prindem
Nu-i mai bine s-l ucidem?
- O! zise, att mai bine,
C-atunci faci cum se cuvine.
#
iretul, fr greal,
Pe prost lesne-l nal.