Sunteți pe pagina 1din 59

Curs 1

06/10/2014
Tehnologie farmaceutic
Stiinta care studiaza aspecte teoretice si practice necesare realizarii
medicamentelor in farmacii si in industria de medicamente cu calitati fizicochimice si biofarmaceutice corespunzatoare.
Obiectul disciplinei

transformarea substantelor medicamentoase intr-un produs cu o forma


adecvata locului si modului de administrare la bolnav.

!! Suspensie sulfat de Ba endoscopie


Obiective:

conceperea si introducerea de medicamente noi in industria


farmaceutica indigena,
formularea farmaceutica a medicamentelor,
elaborarea tehnicii de preparare a medicamentelor magistrale,
optimizarea formularii si a tehnologiei de preparare a medicamentelor
cunoscute,
studiul aparaturii folosite la prepararea medicamentelor,
studiul stabilitatii si asigurarea conservarii medicamentelor,
controlul organoleptic si farmacotehnic al medicamentului,
conditionarea si ambalarea medicamentelor.
Conceperea si producerea de medicamente noi

Medicamente originale (necunoscute de literatura de specialitate)


Structuri chimice cunoscute dar neutilizate in terapeutica indigena
Medicamente cunoscute in literatura internationala reproduse in tara
Medicamente cunoscute si inregistrate in tara reprezentate in forme
farmaceutice noi si dozate nou
Medicamente cunoscute si inregistrate in tara pentru care se prevad
noi indicatii terapeutice, un nou mod de administrare
Asocieri noi de medicamente cunoscute
Produse fitoterapice
Formularea
Arta de selectionare calitativa si cantitativa a substantelor
medicamentoase si a excipientilor in funtie de forma farmaceutica si de
operatiile farmaceutice la care conduce.
Reguli stiintifice
Planuri de expertize
1

Secondate de planuri de expertize


Metode de optimizare
Evaluarea statistica a rezultatelor
Preformularea (1)
In cadrul formei farmaceutice se fac preformulari
Preformularile sunt cercetate sub aspectul
Stabilitatii fizio-chimice ale principiului activ
Farmacotehnic
Preformularea (2)
Cercetari de farmacologie preclinica
Biodisponibilitatea la animale

Faza clinica - 4 dosare

Prepararea
Utilizarea unei operatii farmaceutice, constituite intr-un flux tehnologic
Transformarea subtantei medicamentoase + excipient + adjuvanti =
forma farmaceutica (conditii de calitate), administrata pe o cale
convenabila
Conditionarea
Operatia completa preparatii
Conditionarea primara (inchiderea formei farmaceutice intr-un invelis
de forma si materiale foarte variate)
Conditionarea secundara (forma farmaceutica este protejata printr-un
ambalaj)
Roluri protectie, functional, identificare, informare, promovare.
Asigurarea conservarii medicamentelor
Conditii de lucru:
Conditii aseptice la obtinerea preparatelor injectabile, forme oftalmice,
forme cu aplicabilitate pe piele arsa, lezata a nou nascutilor
Utilizarea de subtante auxiliare stabilizanti fizico-chimici/antioxidanti,
modificari de pH sau microbiologici (conservanti)
Anumite conditii de ambalare:
ferite de lumina, produs aseptic
anumite intervale de temperatura
conservare
la rece 2-8C
loc racoros 8-15C
temperatura camerei 15-25C
Asigurarea calitatii formelor farmaceutice
se aplica in procesul de preparare
2

produs finit
Calitatea medicamentului
stabilitatea fizico-chimica a formei farmaceutice
stabilitatea fizico-chimica a substantei medicamentoase (identitatea,
cantitatea si uniformitatea continutului medicamentos)
puritatea si gradul de contaminare chimica si microbiologica a
medicamentului si mecanica
inocuitatea relativa (toxicitate)
asigurarea tolerantei locale
eficienta terapeutica dovedita prin studiu de farmacie clinica
Medicament
Definitia OMS orice substanta sau asociere de substanta care
modifica un proces fiziologic sau patologic in beneficiul celui care il
foloseste.
Legea 95/2006 a) orice substanta sau combinatie de substante
prezentate ca avand proprietati pentru tratarea sau prevenirea bolilor
la om.
b) orice subtanta sau combinatie de subtante care poate fi folosita sau
administrata la om, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea
functiei fiziologice prin exercitarea unei actiuni farmacologice,
imunologice sau metabolice fie prin stabilirea unui diagnostic medical.

Materiile prime farmaceutice care sunt transformate prin intermediul


operatiilor farmaceutice intr-o forma farmaceutica. Forma farmaceutica
dozata-preparatul are o anumita concentratie in substanta activa.
Substanta (farmaceutica sau materii prime farmaceutice)
Orice materie, indiferent de origine, poate fi:
-

umana: sange uman, produse derivate din sange uman


animala: microorganism, animale intregi, parti de organe, secretii
animale, toxine, produse din sange
vegetala: microorganisme, plante, parti de plante, secretii vegetale,
extracte
chimica: elemente, substante chimice naturale si artificiale (produsi
chimici prin transformare chimica sau sinteza)

Curs 2
13/10/2014
3

dioxid de titan(substanta auxiliara) : opacifiant


carbonat acid de Na
fosfat disodic/trisodic: sol tampon
Controlul unei solutii

examen organoleptic
pH, densitatea relativa, vascozitatea, indice de refractie
CATANIA FARMASTORE
Iunie 2014

Peste 200 de persoane au ajuns in atentia autoritatilor din Italia dupa ce au


incercat sa vanda pe piata medicamente contrafacute (anabolizante,
anticonceptionale, VIAGRA).
Acestea au fost inportate din Romania, Republica Moldova, India si Spania.
Piata de medicamente din Romania este estimata la 2,3 miliarde de $, cca
5%-7% fiind contrafacute, potrivit lui Gabriel Turcu avocat specializat pe
drepturile de prioritate intelectuala si presedintele Asociatiei AntiContrafaceri (REACT Romania)
Pana in prezent avem in Romania 9 cazuri de produse de import si distributie
de medicamente contrafacute. Distributia medicamentelor se face mana in
mana sau prin intermediul internetului, farmacii on-line sau mesajele cu
medicamente.
Conform OMS, problema comercializarii de medicamente contrafacute poate
fi cuantificata dupa cum urmeaza: sub 15% din vanzarile de medicamente in
majoritatea tarilor sunt contrafacute.
Medicamente contrafacute Definitie
OMS medicamente etichetate in mod deliberat si fraudulos sub aspectul
identitatii sau sursei acestora.
CONTRAFACEREA
-

medicamente originale, generice, OTC


substanta activa (supradozare, supradoze, fara substanta activa, cu
impuritati), excipienti
recipient de conditionare primara, ambalaj, informatia de pe eticheta

!! PONSTAN (Acid mefenamic) AINS


Exemple de medicamente contrafacute (1999-2002) OMS
- antibiotice 28%
- hormoni 18%
4

Implicatii starea de sanatate a populatiei:


-

niciun efect
reactii adverse
decese
intoxicatii acute sau cronice
dezvoltarea rezistentei microbiene

Implicatii
-

Factori socio-economici
Factori politici
Legislatie neuniforma
Facilitate de achizitionare

Solutii Actiuni impotriva contrafacerii medicamentelor pe plan international


OMS conferinte incepand cu 1985
IMPACT taskforce of WHO (International Medical Products Anti Counterfeit)
EFPIA (The European Federation of Pharmaceutical Industries and
Association)
Tehnici
moderne
utilizate
la
identitatea
medicamentelor
contrafacute:
LC-MS : determinarea calitatii materiei prime folosite la preparare, delectarea
impuritatilor
HPLC cuplata GC-MS : comprimate contrafacute de Viagra, nu contineau
substanta activa (sildenafic citrat) amfetamina 15mg
RAMAN - informatii asupra excipientilor folositi in preparare
- gradul de hidratare al substantei active; concentratia relativa a
comprimatului
Examen organoleptic al medicamentului
-

ambalaj
eticheta
denumirea produsului (substanta activa)
numele producatorului; logo-ul
caractere fizico-chimice ale formei farmaceutice dozate(comprimate,
capsule),
uniformitatea
formei,
dimensiune,
culori,
textura,
inscriptionare, miros, aspect uniform.

Industrial solutii pentru prevenirea contrafacerii medicamentului


Dozarea de tehnologii pentru:
- autentificarea medicamentului
- transabilitatea medicamentului
SOLUTII ANTI-CONTRAFACERE:
5

design unic al comprimatelor: forma, culoare, dimensiuni, logo-ul


aplicarea marcii inregistrate pe forma farmaceutica si pe ambalaj
folosirea unui cod 2 D (bidimensional)
Coduri 2 D tagu-uri vizuale citate si decodificate si a logo-ului identificat cu
un scaner.
Marker:
incorporat in filmul de acoperire al comprimatului sau in peretele
capsulei
numele producatorului, logo-ul, cod numeric unic al prepatatului
autentificare si identificare medicament, sistem portabil
Phoqus Pharmaceuticals Uniq dezvoltarea de tehnologii care permit
obtinerea de forme farmaceutice dozate care includ folosirea de pattern-uri,
culori, imagini, care nu pot fi replicate prin tehnicile uzuale de acoperire a
medicamentului.

Holograme care garanteaza originalitatea produsului microtext in


holograma
Hartii de siguranta cu fibre invizibile incluse in materialele de
conditionare
Cerneluri fluorescente, fosforescente, termocromice cu markeri de
securitate
Markeri spectroscopici includ cerneluri care absorb in U.V. incorporate
in particule, fibre din componentele hartiei sau a ambalajului.
Markeri chimici

Solutii anti-contrafacere:
Transabilitatea electronica
introducerea unui tag de radiofrecventa in sistemul de conditionare a
medicamentului original
cuplare cu codul electronic al produsului (unic) pedigree electronic (epedigree)

Comunitatea Europeana
Parlamentul European 16/02/2011
Legea reglementeaza vanzarea produselor farmaceutice on-line
website cu un logo comun
farmacii autorizate on line vor avea un link catre un website central
la nivelul fiecarui stat
website national link catre website european

Caractere de siguranta, transabilitate si retragerea de pe piata


de catre pacienti
6

EFPIA amortizarea unui sistem de identificare si verificare pentru


combaterea contrafacerii medicamentelor.
1. Sistem
2. Ambalaj
3. Date. Informatii
Curs 3
20/10/2014
1. Sistem verificarea produsului prin intermediul unui numar unic al
seriei in momentul eliberarii
Scop:
asigurarea transabilitatii medicamentelor pe tot lantul de fabricatie si
distributie pana la nivel de pacient
verificarea corectitudinii prescrierii si eliberarii medicamentelor cu sau
fara prescriptie medicala
depistarea medicamentelor contrafacute si prevenirea patrunderii
acestora in reteaua de distributie (distribuitori angro, farmacii)
combaterea
existentei
circuitelor
paralele
de
vanzare
a
medicamentelor
garantarea unei retrageri rapide a seriilor de medicamente
necomforme sau in cazuri de urgente sanitare.

PRODUSE BIOCID
substante active si preparate continand una sau mai multe substante
active, conditionate intr-o forma in care sunt furnizate utilizatorului,
avand scopul de a distruge, de a impiedica.
PRODUS COSMETIC
Orice substanta sau preparat care urmeaza sa fie pus in contact cu
diverse parti externe ale corpului uman
SUPLIMENTE ALIMENTARE
produse alimentare al caror scop este sa completeze dieta normala si
care sunt surse concentrate de nutrienti sau alte substante cu efect
nutritional ori fiziologic, separat sau in combinatie, comercializat sub
forma de doza cum ar fi: capsule, pastile, tablete, pilule, etc.
DISPOZITIV MEDICAL
orice instrument, aparat, echipament, material, sau alt articol utilizat
singur sau in combinatie, inclusiv software necesar functionarii
corespunzatoare a acestuia, destinat de producator sa fie folosit pentru
om in scop de:
a) diagnostic, prevenire, monitorizare, tratament sau ameliorare a unei
afectiuni
b) diagnostic, monitorizare
7

SCOP: prevenirea, diagnosticarea sau tratarea unor boli


Substanta sau amestec de substante => medicament
->aparat, intrument (dispozitive medicale)
SCOP: de a curata, parfuma (produse cosmetice)
SCOP: de a suplimenta dieta normala (suplimente alimentare)
CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR
1. MOD DE FORMULARE
a) MAGISTRALE
preparate magistrale
compounded drug preparation
Sinonime: preparat magistral, preparat galenic, preparat farmaceutic
2. Dupa formula de preparare:
prescrisa de medic
individualizata
3. Dupa preparare:
la masa de receptura
ex tempore, conform R.B.P.F.
4. Dupa eliberare (utilizate si valabilitate):
eliberare pe baza de reteta
utilizare imediata in medicament individualizat
termen scurt 7 zile
b) OFICINALE
- tinctura de iod
- alcool camforat
c) !! INDUSTRIALE 1-5 ani valabilitate
5. Dupa compozitie sunt:
- medicamente simple: cu o singura substanta medicamentoasa
(supozitoare cu paracetamol, unguent cu fenilbutazona 4%, solutie
injectabila cu vitamina C)
- medicamente compuse: comprimate SARIDON
6. Dupa formula farmaceutica:
- stare fizica lichida, semisolida sau solida sub care se gasesc
medicamente (una sau mai multe substante active)
7. Dupa repartizarea dozelor de substanta activa in forma
farmaceutica:
- unitare
- fractionabile
- multidoza
8. Dupa modul de prescriere si de eliberare:
specialitati medicale
OTC
9. Dupa calea de administrare:
orala(enterala, bucala, digestiva, gastro-intestinala, uz intern)
parenterala (i.v., i.m., s.c.)
transmucozala (mucoasa bucala, nazala, oculara, auriculara,
pulmonara, rectala, vaginala, uretrala)
8


10.

11.

cutanata
Dupa originea, natura si compozitia materiilor prime:
Medicamente definite chimic:
contin una sau mai multe substante active de natura minerala,
biologica, de semisinteza sau sinteza cu constante fizice si
proprietati chimice caracteristice
Medicamente nedifinite chimic:
au componenta complexa, contin amestecuri cu caracteristici
variabile, dupa origine si modul de obtinere
Dupa actiunea terapeutica:
sistem ATC (Anatomic, Terapeutic, Chimic)

Clasificarea este utilizata in:


Nomenclator de medicamente si produse biologice de uz uman,
elaborat de ANMDM
In funtie de aceste categorii medicamentele au fost repartizate in 5 niveluri,
notate: I, II, III, IV, V
Agenda medicala - Produsele farmaceutice sunt clasificate in 29 de grupe
dupa criteriul aparat anatomic
Dupa modul de prescriere si eliberare:
I)
Specialitati medicale:
medicamente care fac obiectul unei prescriptii medicale
(magistrale, oficinale, industriale)
se elibereaza numai pe baza de reteta
se utilizeaza la indicatiile medicului
medicamente etice
II)
Medicamente esentiale:
stabilite de OMS pentru ajutorul tarilor in curs de dezvoltare
pentru realizarea arsenalului terapeutic
figureaza pe o lista de aproximativ 200 de produse, absolut
necesare
se pot elibera cu sau fara prescriptie medicala
III)
Produse OTC (over the counter)
medicamente peste lista medicamentelor esentiale stabilite de
OMS
se elibereaza fara prescriptie medicala
pot face obiectul unei publicitati directe
Dupa operatiile farmaceutice folosite:
1. Dizolvare (simpla, prin intermediu, extractiva sau partiala)
2. Dispersare (emulsii, suspensii, aerosoli, unguente, pulberi)
3. Dispersare si aglutinare (granulate)
4. Dispersare, aglutinare si modelare (supozitoare)
5. Dispersare si comprimare (comprimate)
Clasificarea medicamentelor dupa conceptia terapeutica:
9

medicamente alopate: allos = altul ; pathos = boala


Conceptia lui Hipocrate: contraria contrarus curantur
Se bazeaza pe:
cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale substantelor
relatia farmacologica doza-efect
experimente biologice
observatie clinica

ALOPATIA
se utilizeaza: pentru combaterea cauzei, modificarilor patologice si
simptomelor bolilor.
in scop profilactic curativ sau de diagnostic
doze de la fractiuni de mg pana la zeci de g
MEDICAMENT BIOLOGIC
un medicament a carui substanta activa este o substanta biologica.
O substanta biologica este o substanta care este produsa sau extrasa.
MEDICAMENT IMUNOLOGIC
orice medicament care consta in vaccinuri, toxine, seruri sau produse
alergene
a) vaccinuri, toxine sau seruri se refera la ...
MEDICAMENT RADIOFARMACEUTIC
orice medicament care atunci cand este gata de folosire, contine
incorporati, in scopuri medicale, unul sau mai multe radionuclizi
(izotopi radioactivi)
diagnostic, tratament
solutii
MEDICAMENTE DIN PLANTE
orice medicament care contine ca substante active exclusiv una sau
mai multe substante vegetale sau preparate din plante, ori o
combinatie intre una sau mai multe astfel de substante vegetale ori
preparate din plante;
PREPARATE DIN PLANTE
preparate obtinute prin supunerea substantelor din plante ca
tratament precum extractia, distilarea, presarea, fractionarea,
purificarea, concentrarea sau fermentarea.
acestea include substante din plante concasate sau pulverizate,
tincturi.
MEDICAMENTE DE INALTA TEHNOLOGIE
10

orice medicament care se incadreaza in una dintre categoriile de mai


jos:
a) medicamente obtinute prin unul dintre urmatoarele procese
biotehnologice:
- tehnologia AND recombinat
- expresia controlata a genelor care codifica proteine biologic active in
celulele procariote si eucariote, inclusiv in celulele transformate de
mamifere;
- metode cu hibridomi si anticorpi monoclonali
b) medicamente pentru o indicatie terapeutica complet noua si care
prezinta interes terapeutic important
c) medicamente bazate pe izotopi radioactivi si care prezinta un interes
terapeutic important
d) medicamente derivate din sange si plasma umana
e) medicamente obtinute prin electroforeza bidimensionala sub
microgravitatie
f) medicamente continand o substanta activa noua

Curs 4
27/10/2014
MEDICAMENT HOMEOPAT
- orice medicament obtinut din substante numite suse homeopate in
acord cu un procedeu de fabricatie homeopat descris in F.E.
- Medicament homeopat: <gr. homoios = asemanator + pathos =
boala>
- Un medicament homeopat poate contine mai multe principii active
- Princiupiul lui Hipocrate: similia similibus curantur
- tratament individualizat
- doze infinitezimale
HOMEOPATIA homoisos asemanator, egal pathos = boala
- experimentarea se face pe om, fapt interzis in alopatie
- tratamentul este individualizat
Principii de baza ale homeopatiei
- legea similitudinii
- substantele se administreaza in doze foarte mici
- alegerea tratamentului se face in functie de totalitatea omului bolnav
Similia similibus curantur
o boala se vindeca, daca se administreaza ca medicament o
substanta capabila sa determine simptome asemanatoare atunci
cand este administrat la omul sanatos.
Consultatia homeopata:
- simptomele pe care le prezinta un pacient in timpul consultatiei
homeopatice
Medicament homeopatic:
11

daca pentru o anumita substanta s-a stabilit patogenezia, pe baza


principiului SIMILIA SIMILIBUS CURANTUR acesta devine medicament
pentru homeopati.
remediile homeopate sunt substante de origine: vegetala/ animala/
minerala

Vehicule utilizate:
- alcool de diverse concentratii
- apa distilata, glicerina, lactoza, zaharoza
Sursa de la care se fac deconcentrarile succesive: tinctura mama si trituratie
Tinctura mama
Cel mai frecvent procedeu de obtinere este maceratia:
- planta proaspata : alcool = 1:10
- timp de macerare 15-21 zile
- agitarea pe parcursul macerarii
- se realizeaza la 15C in recipient bine inchis
- se decanteaza complet evitand evaporarea
- se poate folosii un percopator tronconic
Produsul vegetal se poate stabiliza in prealabil cu vapori de alcool, cand se
distrug enzimele (mai ales oxidaze) sau prin utilizarea curentilor de inalta
frecventa;
Uscarea se realizeaza sub vid sulfuric, la temperaturi in jur de 0C
Folosirea plantelor uscate asigura un randament de extractie mai ridicat
decat pentru plantele proaspete.
Pentru produsele animale se prefera maceratia simpla
- alcool, glicerina, apa distilata in parti egale
In cazul plantelor se foloseste rar sucul obtinut prin:
- presare
- tocarea maruntita si triturarea plantei
pentru produsele vascoase sau gelatinoase se prefera o combinatie
macerare-percolare
SOLVENTUL

alcoolul cel mai utilizat


alcoolul concentrat si cel de 90C se foloseste la obtinerea tincturii
mama
alcoolul de 45C se foloseste pentru obtinerea primelor dilutii
concentratia depinde de fiecare planta si pe parcursul macerarii acesta
scade datorita prelucrarii apei din produsul vegetal mai ales din cel
proaspat
NOSODELE
12

sunt remedii homeopatice care se obtin pornind de la produse


patologice
nosos = boala
preparatul se numeste isod sau isoterapeutic (isos = propriu, identic)
ORGANOTERAPICELE
sunt remedii obtinute din organe sanatoase prin tehnici specifice
homeopatiei. Preparatul obtinut dintr-un anumit organ are un tropism.
Prepararea medicamentelor homeopate
combina astazi traditia Hahnemanniana cu inovatiile tehnologice, ceea
ce asigura calitatea acestora si siguranta terapeutica.
PREPARAREA

respecta reguli foarte stricte


nu se folosesc instrumente din metal
se folosesc mojare si pistile din cuart, porfir sau portelan eventual din
platina sau chiar din otel in anumite cazuri
sticlaria: necolorata, verificata
controlul calitatii se face asupra tincturilor, sau substantelor originale
cand acestea nu sunt solubile deoarece nu mai este posibil ca prin
metodele chimiei analitice sa se mai poata identifica substanta initiala
pentru fiecare tinctura mama sau substanta sursa sunt prevazute:
reactii de identificare , componenta chimica, proprietati
organoleptice
prepararea dilutiilor se face in trepte succesive, de fiecare data:
o parte din solutia precedenta si 9 parti de diluant obtinand dilutii sau
trituratii decimale D sau in latina X
o parte din dilutia precedenta si 99 parti diluant
TRITURATII
1 g pulbere foarte fina impalpabila
se amesteca la mojar cu 9 g substanta inerta lactoza ->
deconcentrare zecimala
se amesteca la mojar 99 g substanta inerta -> deconcentrare
centezimala
se adauga initial o treime din lactoza necesara (3g sau 33g)
se tritureaza 10 minute
se desprinde amestecul cu o spatula de os
DILUTII
se fac in trepte succesive in proportie de 1/10 sau 1/100
la transformarea unei substante in remediu homeopatic concura doua
elemente obligatorii:
1. cantitatea infinitezimal
13

2. agitarea substantelor supusa deconcetrarii stabilita de


Hahnemann
Hahnemann a observat ca preparatele agitate prea mult de peste 20
de ori isi exalta prea mult proprietatile.
agitarea se realizeaza prin malaxare prelungita pentru trituratii si prin
succesiuni ritmice, miscari vibratorii de mare amplitudine.

DUPA TOXICITATE
MEDICAMENTE ANODINE (OBISNUITE)
pot fi administrate in doze mari de ordinul g, fara a depasii dozele
terapeutice maxime
se elibereaza la cererea pacientului sau pe baza de prescriptie
medicala
substantele anodine se conditioneaza in flacoane din sticla incolore sau
colorate in brun

Medicamentele active se pastreaza la SEPARANDA


preparatele farmaceutice care contin aceste substante (codeina,
codeina clorhidrat, codeina fosfat, etilmorfina) se pastreaza la
SEPARANDA cu exceptia celor OTC si a preparatelor magistrale, care se
pastreaza in conditii normale.
substantele active se conditioneaza in flacoane din sticla, incolore sau
colorate brun
Medicamente puternic active si stupefiante la VENENA
substantele puternic active au o actiune farmacodinamica foarte
energica: luate in cantitati mici peste doza terapeutica maxima pot
provoca fenomene toxice in organism, iar in doze mai mari pot produce
decesul.

Dupa natura sistemului de dispersie


In functie de afinitatea reciproca a componentelor si de gradul de
dispersie formele farmaceutice se impart in :
1. Dispersii omogene dispersii moleculare sau micromoleculare:
componentele au dimensiuni apropiate 10 -7 cm
2. Dispersii neomogene (sau eterogene) dispersii formate din 2 sau
mai multe faze, in care componentele nu au afinitate.
3. Dispersii ultramicroeterogene (coloidale) cu diametrul fazei interne
intre 1-100 nm.
4. Dispersii microeterogene (100nm-10m) (aerosoli microcapsule)
5. Dispersii macroeterogene 10 m - 1000m) (supozitoare)
MEDICAMENTE ORFANE
14

dezvoltat in mod specific pentru a trata o actiune rara, conditia in sine


fiind denumita in continuare boala orfana
medicamente care nu sunt dezvoltate de industria farmaceutica din
motive economice, dar care raspund nevoilor de sanatate publica
indicatiile unui medicament pot fi de asemenea considerate ca fiind
orfane deoarece o substanta ...
DUPA MODUL SI VITEZA DE ELIBERARE
A SUBSTANTEI MEDICAMENTOASE
1. Medicamente conventionale(clasice sau cu eliberare imediata)
2. Medicamente cu eliberare modificata, cu eliberare incetinita(cu
cedare repetata, cu cedare prelungita, cu cedare controlata) si cu
eliberare la tinta
sistem medicament de transport si cedare la tinta sisteme
vectorizate care au capacitatea de a transporta substanta
medicamentoasa in organism spre tesuturi sau celule tinta
modificand absorbtia

Sisteme cu eliberare controlata


Pnetru administrarea parenterala
Un sistem implantabil trebuie sa indeplineasca urmatoare conditii: sa fie
biostabil
Sistemele implantabile controlate prin osmoza.
Sisteme implantabile controlate prin difuziune
Sisteme oculare
Sisteme cu eliberare la tinta a substantelor medicamentoase
Microparticule (microsfere, microcapsule)
particule 1-1000 m
substanta medicamentoasa: antibiotice, sulfamide, etc.
Nanoparticule - nanosfere
- nanocapsule
Sisteme matrita
Sisteme de tip rezervor
Sustante active/principii active
Substante medicamentoase
Definitie materii prime de origine vegetala, minerala,
microbiologica sau obtinute pe cale de sinteza sau semisinteza.

animala,

SUBSTANTE AUXILIARE
Definitie materii prime din punct de vedere farmacologic, care intra in
compozitia unui medicament, in proportie diferita de cea a substantei active.
- origine: naturala, semisinteza, sinteza
15

sunt destinate a aduce substanta activa intr-o forma farmaceutica apta


de a fi administrata bolnavului
rol de a transporta substanta la locul de actiune.

Curs 5
03/11/2014
Rutele de administrare
intravenos
subcutanat sau intramuscular
oral
topic
transdermic
Exemple pentru fiecare categorie:
Oral
Pe
Rectal
piele
Actiune
Antiaci Crema Clisma
locala
d
Sistemica
Nurofe Nicotin Panadol
n
a
supozitoare

i.v./i.m.

i.v.

Novocaine

Local,
Therapy

Trombolythic

Contracepti
v

Pentru aceeasi substanta in aceeasi doza calea de administrare


influenteaza:
- perioada de latenta si durata care cresc de la administrare
- i.v. < i.m. < s.c. < per os
- intensitatea actiunii farmacologice

Stabilitatea medicamentului
asigurarea mentinerii calitatii produsului, siguranta si eficacitatea de-a
lungul perioadei de valabilitate sunt considerate ca preconditie pentru
acceptarea si aprobarea oricarui produs farmaceutic.
aceste studii sunt necesare pentru a fi efectuate intr-un mod planificat
in urma orientarilor emise de ICH, OMS si alte agentii.

16

un medicament este considerat stabil atata timp cat proportia


modificarilor survenite nu depaseste valorile prevazute in specificatiile
reglementarilor respective.
stabilitatea unui medicament implica mentinerea nemodificata pe
intreaga perioada de utilizare si conservare a tuturor proprietatilor
fizice, chimice, microbiologice.

Stabilitatea unui produs farmaceutic poate fi definita ca si capacitatea ca o


forma farmaceutica intr-un anumit recipient, sistem de inchidere sa ramana
in cadrul specificatiilor sale fizice, chimice, microbiologice, toxicologice, de
protectie si de informare.
Stabilitatea unui medicament include stabilitatea:
FIZICA pastrarea unor caractere adecvate, proprietati fizice initiale
(aspect, culoare, gust, miros, solubilitate, forma cristalina)
CHIMICA mentinerea in limite constante a integritatii chimice a
fiecarui component
MICROBIOLOGICA

mentinerea
rezistentei
la
dezvoltarea
microorganismelor in conditii determinate
TERAPEUTICA
Curs 6
10/11/2014
Factori interni
intre componentele unei formule pot avea loc reactii care modifica
calitatea initiala a medicamentelor
cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale ingredientelor poate
impiedica aceste interactiuni nefavorabile (formare de precipitate, de
compusi inactivi, de compusi cu alta actiune farmacodinamica, etc.)
Factori externi
sunt numerosi si pot influenta nefavorabil medicamentele,
temperatura, aerul, lumina chiar si ambalajul
Temperatura temperaturi ridicate sporesc reactiile chimice de
descompunere sau produc modificari de natura fizica
FR X utilizeaza o serie de expresii privind conservarea
- la rece 2-8C
- loc racoros 8-15C
- temperatura camerei 15-25C
- la cald 30-40C
Temperatura creste, creste viteza de reactie => accelerarea degradarii
Solutie depozitarea medicamentelor la temperaturi scazute (insulina 2-8C)
depozitarea medicamentelor la loc racoros 8-15C
Temperatura scazuta nu scade degradarea, viteza de oxidare scade,
solubilitatea O2 in solutie creste -> oxidare
17

Temperatura scazuta, scaderea solubilitatii -> cristalizarea substantelor


medicamentoase din solutie
Aerul
Prin componentele sale O2, CO2, umiditatea, microorganisme, pot accelera
fenomenele de descompunere.
FR X recomanda:
- bine inchise
- inchise etans
- ferit de umiditate
Lumina
Este un factor ce activeaza reactiile de descompunere (redox, racemizare)
FR X prevede prin ferit de lumina utilizarea unor flacoane din sticla de
culoare brun inchis sau alte materiale opace sau pastrarea in dulapuri
inchise.
Ambalaje
*Recipiente si dopuri
*FR X mentioneaza ca recipientele vin in contact direct cu substanta
farmaceutica cu p.v. si cu preparatele farmaceutice.
*Recipientele si dopurile nu trebuie sa cedeze din componentele lor si sa nu
interactioneze fizic sau chimic cu produsele continute
*Recipientele si dopurile trebuie sa corespunda conduitelor
Modificari fizice
Modificarea starii de agregare
*evaporare (camfor, mentol, iod, alcooli)
*eflorescenta pierderea apei in atmosfera, concentrare pierderea masei
*absorbtia apei din atmosfera (s. higroscopice)
*dizolvarea in lichide (delicvescenta)
*formarea de eutectice moi sau lichide (la pulberi)
Polimorfism: formele polimorfe sunt forme cristaline diferite ale unei
substante: transformarea structurii cristaline de la o forma nestabila la una
stabila poate modifica stabilitatea, solubilitatea, activitatea biologica, etc.
*modificarea gradului de dispersie a sistemelor eterogene: sedimentarea
suspensiilor cu cinentare
*modificarea rezistentei mecanice a comprimatelor determinate prin timpul
de dezagragare
Modificari chimice
*transformari profunde ce afecteaza abilitatea medicamentelor
*solutii apoase

18

*in cadrul transformarilor chimice mai frecvent intalnita in cursul conservarii


si depozitarii medicamentelor sunt reactiile de solvaliza, de oxidare, de
racemizare, de decarboxilare
Solvaliza
*formarea de substante mai putin active sau inactive fiind mai accentuata la
interventia factorilor fizici
Solutii cresterea stabilitatii s.m. fata de hidroliza
*realizarea unui pH de stabilitate optima la care hidroliza este minima
*inlocuirea totala sau particula a apei cu un solvent care poseda o constanta
dielectrica mai mica
*formare de complecsi la care se reduce viteza de degradare prin efect steric
sau polar
*adaugare de substante tensioactive amfifile peste concentratia micelara
critica
*modificari chimice in structura substantelor medicamentoase
Oxidarea
*oxidarea duce la degradarea aldehidelor, fenoli, aminelor, eterilor, acizilor
carboxilici nesaturati si a esterilor acestora
*un proces deosebit il reprezinta autooxidarea grasimilor, a uleiurilor fixe si
volatile
Solutii:
- reducerea cantitatii de O2 din solutie
- adaugare de antioxidanti
- adaugarea de agenti de chelatare care actioneaza sinergic cu
antioxidantii
- ajustarea pH-ului la valori la care este incetinita oxidarea
- utilizarea altor solventi decat apa
Racemizarea
*se intalneste la moleculele optic active, forma levogir fiind cea absorbita de
organismul uman, in timp ce forma dextrogira mai putin
*racemizarea poate determina micsorarea actiunii biologice intrucat efectul
biologic al formei dextrogire este ...
Fotoliza
*transformarile datorate absorbtiei de lumina pot fi fotochimice
*lungimea de unda, intensitatea radiatiei luminoase si durata iradierii
*reactiile fotochimice se desfasoara dupa mecanisme diferite: fotooxidare,
fotoreducere, fotoracemizare
*substantele medicamentoase care pot suferi reactiile fotochimice:
amitriptilina, clordiazepoxid, clorpromazina
Modificari microbiologice
*apar in urma contaminarii preparatului cu bacterii, levuri, ciuperci
19

*prezenta acestora si a producerii lor de metabolism fac preparatele sa fie


toxice pentru organism
*in cazul preparatelor farmaceutice nesterile se accepta o incarcatura
microbiana redusa care sa nu depaseasca 102 germeni/gram
*gelatina nu trebuie sa contina mai mult de 1000 microorg. aerobe/gram:
Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Staphylococcus aureus
*glucoza si fructoza adm parenteral se testeaza pentru impuritati pirogene
*amidonul si lactoza nu trebuie sa contina E coli si Salmonella
Clima
*in perioada de stocare a unui medicament, temperatura si umiditatea
relativa intervin si difera dupa clima in care va fi adus medicamentul, in
cursul perioadei de valabilitate
Teste
*foarte rapide temperaturi de 50 sau mai mult 60-70C
*rapide la temperaturi mijlocii 25-50C la o singura temperatura, fie mai
multe simultan timp de 1,3,6 sau maximum 12 luni
Curs 7
24/11/2014
Stabilitatea unui medicament poate fi determinat cu precizie substituind
factorul timp cu factorul temperatur i aplicnd legile fizico-chimice clasice
ale cineticii chimice,
Corelnd viteza de reacie cu temperatura, se poate calcula viteza de
descompunere a unei substane medicamentoase la temperatur ordinar,
stabilindu-i astfel termenul de valabilitate,
Pentru aprecierea stabilitii medicamentele sunt supuse la condiii extreme
de pstrare numite teste de mbtrnire accelerat sau artificial,
TESTELE

foarte rapide - cnd se utilizeaz temperaturi de 50C sau mai mult,


60-70C cteva ore sau zile (se aleg adjuvanii, se studiaz
incompatibilitile dintre componente),
rapide - la temperaturi mijlocii 25-50C, la o singur temperatur, fie la
mai multe simultan, timp de 1, 3, 6 sau maximum 12 luni,
Aceste teste se bazeaz pe conceptul cineticilor de degradare i pe utilizarea
ecuaiei lui Arrhenius care indic influena temperaturii asupra constantei de
vitez a degradrii.
Aceast ecuaie st la baza calculului constantei de vitez la orice
temperatur, dac se cunosc valorile constantei de descompunere la cteva
temperaturi diferite; ajut la prevederea perioadei de valabilitate n studiile
accelerate de stabilitate permind calcularea t 90% ,

20

Rezultatele sunt extrapolate pentru a se deduce comportarea produsului n


condiii normale de stocare, prevzndu-se n linii mari comportarea unui
medicament; influena diferitelor substane ajuttoare, rolul condiionrii,
Verificarea stabilitii se realizeaz pe probe n ambalaj original i n condiii
climaterice bine definite.
Temperatura
0
C

U.R.

Clima

21
30

65

Clima temperat
Clim cald

30

75

Clima tropical

35

40 necontrolat

recomandri speciale de
conservare

50

40 necontrolat

Experimente pe termen scurt

Conservare special la frigider

- 25

Conservare pentru
comparare (aspect, dozare,
puritate).

n practic s-a dovedit posibil fixarea timpului de conservare prin depirea


cu 1-2 ani a perioadei efective experimentale de testare a conservabilitii,
Astfel, pentru medicamentele care au prezentat o stabilitate a
caracteristicilor fizice i chimice timp de 2 ani respectiv 3 ani, pot s se
fixeze termene de expirare dup 3, respectiv 5 ani,
Acest procedeu va fi coroborat i cu cel efectuat la temperaturi nalte (35C
si/sau 50C), care va constitui o garanie a duratei de valabilitate fixat n
cursul elaborrii medicamentului,
Ori de cte ori n procesul de producie vor interveni schimbri n compoziia
sau condiiile de prelucrare, programul de stabilitate se reia.
SUPRADOZAREA MEDICAMENTELOR CU STABILITATE LIMITAT
n cazul unor produse farmaceutice care conin substane
medicamentoase labile, dar cu coeficient terapeutic mare (AB,
vitamine) se admite supradozarea, pentru a menine limita
corespunztoare efectelor terapeutice, pe toat durata de valabilitate.
SUPRADOZAREA
Supradozarea s.a. n proporie de 10 -30% fa de valoarea declarat,
Supradozarea se face difereniat (f. farmaceutic, calea de
administrare, condiionarea medicamentului),
21

s. a. nu are o posologie cuprins n limite foarte nguste,


Supradozarea e admis numai dup efectuarea de studii clinice, pe
anumite perioade de timp, stabilite pentru a dovedi eficacitatea
medicamentului,
Cuantumul supradozrii se stabilete prin teste de mbtrnire rapide
sau foarte rapide,
Supradozarea se aplic mai ales
preparatelor cu vitamine - n
proporie de 10-30% fa de valoarea declarat, sau preparatelor ce
necesit aciune rapid,
Soluia injectabil de fitomenadion 1 %-1,3%,(30%),
Soluia injectabil de acid ascorbic 10%-10,1 %, (10%),
Soluia buvabil de vitamina A palmitat 2%-2,4%, (20%),
Comprimatele de nitroglicerin 0,5mg-0,65mg, (30%).
VALORI INDICATE PENTRU SUPRADOZAREA FORMELOR CU AB
Nr. crt.

Forma farmaceutic

Supradozare %

Forme solide pulberi, capsule,


cp., dg.

15

Forme lichide soluii, suspensii

20

Unguente, creme, aerosoli

25

Ovule, supozitoare

25

Alte forme

15

CONDIIONAREA MEDICAMENTELOR
operaia complementar care secondeaz fabricarea unui medicament,
const n nchiderea formei farmaceutice, ntr-un nveli de form i
material foarte variate, care-i confer aspectul definitiv, uor utilizabil
de ctre bolnav,
cele dou faze de preparare i condiionare, sunt inseparabile.
CONDIIONAREA -ROL
a) Rol de protecie
protecie fizic, mecanic (ocuri, deformri, n timpul manipulrilor de
transport i depozitare),
protecie chimic i microbiologic ( impermeabilitate la agenii
externi : oxigen, vapori de ap, lumin, microorganisme, ct i la
componentele medicamentului),
protectie impotriva impurificarilor diverse;
b) Rol funcional
22

facilitarea distributiei medicamentului i


utilizarea lui de ctre pacient;
c) Rol de identificare si informare
prezenta unui element de securitate,
recipientul trebuie s poarte n particular o etichet , pentru o
identificare uoar i facilitatea administrrii cu o serie de indicaii
(mod de administrare, posibilitatea deschiderii i nchiderii cu uurin,
fracionarea dozelor, precauii la administrare, numrul lotului de
fabricaie);
d) Rol de promovare a marketingului medicamentului;
prezentare atractiv, n armonie cu caracterul etic al medicamentului,
s inspire ncredere bolnavului pentru a-l solicita,
CARACTERISTICI
rezisten fizic suficient;
impermeabilitate i etanseitate;
inerie fa de coninut: interaciunile de natur fizico chimic ntre
coninut i recipient trebuie s fie reduse sau inexistente;
inocuitate absolut,
comoditate n utilizare;
compliana pacientului.
CONDITIONAREA
CONDITIONAREA
PRIMARA
CONDITIONAREA

MIJL
OACE DE
CONDITIONARE AJUTATOARE

toate mijloacele ajutatoare si mijloacele de ambalare,


conditionare si inchidere folosite (dopuri, capace,
subcapace) ca si aplicatoare, mijloace de aplicare, dopuri
picatoare, pipete picatoare, seringi picatoare, etc.

COMPONENTE TIPICE
Garnituri de recipiente;
Capace, garnituri de capace (capace cptuite);
Dopuri de sigiliu, sigilii interioare recipientului;
Orificii de administrare;
nvelisuri;
Dispozitive de administrare;
Etichetele recipientului;
AMBALAJE DE SECURIZARE A CONINUTULUI
supranvelirea cu film,
23

ambalarea n blistere,
ambalarea n benzi,
nchiderea recipientelor cu un film care se contract,
pungi sau sachete din folie, plastic sau hrtie,
CLASIFICAREA RECIPIENTELOR DE UZ FARMACEUTIC CRITERII

CRITERIU

EXEMPLE

Modalitate
a
de
nchidere

-bine nchise,

-nchise ermetic
(etan)

condiionar
e

-unidoz,

-multidoze

accesoriile
care
nsoesc
recipientele

-cu dispozitive mpotriva


contrafacerii,
-dotate cu materiale
adsorbante

-cu protecie pentru


copii,
-dotate cu
inhalatoare,

modalitate
a de
inscripiona
re
(caractere,
tip, limbaj)

confecionate pentru a
facilita utilizarea de ctre
persoanele cu dizabiliti
(nevztori),

confecionate
pentru a facilita
utilizarea de ctre
vrstnici

-compacte

-dotate cu accesorii
pentru administrare
pe grupe de vrst
(pediatrie,
geriatrie),

CLASIFICAREA AMBALAJELOR
recipiente incolore, translucide, pentru formele stabile;
recipiente fotoprotectoare: rezistente la aciunea luminii, pentru formele
fotosensibile;
recipiente bine nchise: trebuie s protejeze coninutul de mediul extern,
prin evitarea contaminrii cu produse solide sau lichide, n condiii obinuite
de manipulare, transport, depozitare i eliberare la bolnav;
recipiente nchise etan sau ermetic: trebuie s protejeze coninutul de
mediul extern, prin evitarea contaminrii cu produse solide, lichide, vapori,
gaze sau microorganisme.
De asemenea aceste recipiente trebuie s mpiedice pierderea apei de
cristalizare sau evaporarea solvenilor, n condiii corespunztoare de
manipulare, transport, depozitare i eliberare la bolnav;
recipiente cu o singur doz pentru o singur utilizare, imediat (fiolele),
al cror coninut nu poate fi scos fr distrugerea sistemului de nchidere; la
fel sunt microrecipientele pentru colire (oftadoze) i pentru erine;
recipiente cu mai multe doze condiionate mpreun, nedivizate, care
servesc pentru prelevarea de poriuni succesive de medicament i asigur
stabilitatea i eficiena acestuia pe toat perioada administrrii.
24

Ele au diferite sisteme de nchidere, din sticl, material plastic sau


metal, prevzute n interior cu rondele.
flacoane din sticla, multidoze:
- sticle medicinale incolore sau brune, de form cilindric;
- sticle medicinale cu striuri (caneluri), de form cilindric;
- sticle ovale cu striuri.
Sticlele de form cilindric se fabric cu capaciti de 10-100ml,
1000ml i sunt nchise cu dopuri din plastomer care se nurubeaz i
subcapace.
Sunt indicate pentru majoritatea medicamentelor lichide de uz oral:
soluii, siropuri, mixturi, emulsii, suspensii, soluii extractive.
Flacoane pictoare, multidoze - pot fi din sticl sau plastomeri, cu dop
pictor, destinate administrrii de preparate lichide pe mucoasele oftalmic,
nazal, auricular.
Recipientele din plastomer pot fi monobloc i flexibile.
Recipiente pentru preparate semisolide, multidoze:

cutii din plastomeri sau metale (aluminiu), de form cilindric, cu


deschidere larg, incolore sau colorate (plaslomeri), nchise cu capac
care se nurubeaz,

Se ntrebuineaz pentru a condiiona "ex tempore" formele


semisolide (unguente, paste) sau solide (supozitoare, comprimate,
pulberi etc.), ct i pentru medicamente industriale.

RECIPIENTE PENTRU COMPRIMATE I CAPSULE


sticl, plastomeri sau metal,
form cilindric, cu sau fr caneluri, cu nchidere care se nurubeaz
sau rezisten la deschidere de ctre copii,
Recipientele din plastomeri pot fi prevzute i cu capace care se nchid
prin presare, n interiorul flaconului; unele au capac cu accesorii care
protejeaz mecanic, de distrugere, comprimatele la impact, etc.
alte flacoane au prevzute n capac substane pentru protecia contra
umiditii (silicagel),
Recipientele rezistente la deschidere de ctre copii au fost fabricate
pentru protecia contra otrvirilor accidentale comune la vrsta de 4
ani,
sunt destinate condiionrii de: comprimate efervescente, pulberi sau
capsule operculate.
Recipiente cu sisteme de nchidere speciale: cu bil pentru linimente i
antisudorifice; capac cu ventil (cu dozaj sau fr dozaj) sau duze metalice
pentru aerosoli sub presiune, spray-uri sau recipiente adaptate pentru
inserie n caviti (ROTAHALER, SPINHALER, destinate administrrii de pudre
uscate n tractul respirator).
Recipiente cu mai multe doze, condiionare individual, care sunt cele
mai moderne i se aplic la formele solide; ele permit o distribuire uoar,
evit erorile de administrare, contaminarea prin manipularea dozelor,
nltur risipa i permit o identificare uoar a medicamentului.
Aceast condiionare utilizeaz masele plastice, aluminiul.

25

Astfel sunt tiparele-ambalajele pentru supozitoare i ovule, confecionate din


plastomeri sau folii metalice, ct i condiionrile prin tehnica Blister i
Bootelpack (pentru erine i colire).
Materialele utilizate pentru blistere sunt: clorura de polivinil (PVC),
polipropilena i unele laminate ca aluminiul.
Ambalarea cu materialele flexibile (fii), poate fi produs cu laminate n
combinaie cu hrtia, plastomerii i filmele de celuloz.
Aceste laminate pot nchide uor doze simple de comprimate sau capsule.
Ambalarea n fii este flexibil, spre deosebire de ambalarea blister care
este rigid.
-hrtiile i sacii de ambalare pentru articolele sterile destinate a menine
sterilitatea coninutului (lenjerie medical, materiale medico-chirurgicale sau
articole de pansament).
Datorit acestui considerent, ele trebuie s constituie o barier
microbiologic, s fie totodat permeabile la agentul sterilizant, caldura
umed, oxidul de etilen sau radiaiile ionizante.
Unele sunt n totalitate sau parial confecionate din polimeri, ceea ce
permite sudura i realizarea de saete etane.
-hrtiile i pliculeele-doze pentru ceai, din hrtie termocolant
permeabile la ap i suficient de rezistente.
Tehnologia de condiionare propriu-zis, de umplere a recipientelor cu
medicament, cuprinde diferite metode manuale, mecanizate sau
automatizate ce sunt specifice fiecrei forme farmaceutice: lichide,
semisolide sau solide.
Recipientul de condiionare primar este ambalat (condiionare secundar)
ntr-o cutie de carton inscripionat (pliant), cu rolul de a asigura protecia
mecanic.
De asemenea, blisterele i fiile cu comprimate, capsule, supozitoare, ovule
trebuie ambalate n cutii de carton.
ALEGEREA UNUI RECIPIENT
Principalele aspecte care trebuie asigurate sunt:
Atributele produsului de exemplu forma dozata, inertia fizico chimica,
Necesitatea de protectie a continutului fata de actiunea factorilor de
mediu si a posibilelor schimburi intre continut material si factorii de
mediu, ex: umiditate si sensibilitatea la gaze,
Termostabilitatea, stabilitatea la lumina, compatibilitatea chimica,
Cerintele clinice, ex: regimul de dozare, modul de administrare,
necesitatea unui dispozitiv de dozare adecvat varstei, patologiei,
Principalele aspecte care trebuie asigurate sunt:
Cerintele legate de pacient, ex: reguli de manevrare specifice,
cunostintele pacientului la manevrare (autoadministrarea),
Cerinte comerciale ex: prezentarea pe piata, marimea ambalajului,
nevoile specifice ale pietei, necesitatea manevrarii de catre pacient in
siguranta,
Cerinte de fabricare ex: capacitatea echipamentelor, parametri critici
de proces,
Cerinte de reglementare, ex: concordanta materialului de conditionare
primara sau secundara cu monografiile oficiale.
26

Tabel nr. 1. Posibile interactiuni la nivel ambalaj medicament


Nivelul de interes
asociat cu modul
de administrare

Probabilitatea interatiunii ambalaj-medicament


Crescuta

Medie

Cel mai inalt


(ridicat)

Aerosoli de inhalat si
solutii inhalante, ;injectii
si suspensii injectabile

Inalt (ridicat)

Solutii oftalmice si
suspensii oftalmice;
unguente trandermice si
plasturi; aerosoli nazali si
spray-uri

Scazut

Solutii si suspensii locale;


aerosoli locali si linguali;
solutii si suspensii orale

Pulberi sterile si
pulberi
injectabile;
pulberi inhalatorii

Pulberi locale si
orale

Scazuta

Comprimate orale
si capsule oraleoperculate si
gelatinoase moi.

Pentru materialele si ambalajele utilizate in medicina si farmacie


trebuie sa se aplice urmatoarele reguli generale:
Nicio substanta utilizata, la contactul cu un preparat farmaceutic sau
cu un ser, nu trebuie sa altereze compozitia sau sa modifice activitatea
produsului conditionat,
Aceste norme exclud migrarea in cantitati sensibile a componentilor
articolelor de conditionare in solutie, tot astfel ca si sorbtia
constituentilor din solutia medicamentoasa catre acest articol,
Aceasta implica stabilitatea chimica si microbiologica a produsului
farmaceutic.
Toate substantele utilizate in contact cu sangele sau componentii sai
trebuie sa fie biologic inactive fata de hematii; aceasta implica studii de
biocompatibilitate (pentru pungile suple destinate recoltarii sangelui si
pentru perfuzii).

27

Substantele plasate in contact cu sangele si preparatele farmaceutice


sau implantate in organism trebuie sa fie lipsite de toxicitate sau putere
de iritatie.
Se exclud reactiile toxice prin injectie, iritarea mucoaselor,
citotoxicitatea,
Toate preparatele farmaceutice trebuie sa aiba o autorizatie de punere
pe piata atat pentru preparare cat si pentru conditionare,
Aceasta este necesara si pentru materialele in contact cu sangele cat
si pentru implante.
La inregistrarea unui medicament trebuie sa fie depuse un numar de
date chimice, toxicologice, analitice pentru forma farmaceutica, dar si
pentru materialele de conditionare,
Intregul lot de fabricare trebuie sa fie idenificat si controlat,
Nu se vor utiliza obiecte cu origine sau compozitie necunoscuta.
MATERIALE DE CONDIIONARE PENTRU FORME FARMACEUTICE

STICLA
Sticla (sau materialul vitros) este cel dinti material de condiionare
industriala utilizat,
Este o macromolecula anorganic de fuziune, care prin rcire devine
rigid, fr a cristaliza, fiind constituit din silicai dubli de tipul:
Na2CaSi6O14 x Na2CaO2 x 6SiO2,
Din punct de vedere tehnologic, sticla este un amestec de diversi
constituenti:
Oxizi formatori de sticla (oxizi vitrifianti): SiO2, B2O3;
Oxizi fondanti, oxizi alcalini sau alcalino-terosi: Na2O, K2O, Al2O3, ZnO,
CaO cu rolul de a micsora punctul de topire al SiO2 de la 1713C, la
valori inferioare;
Oxizi stabilizanti: CaO, MgO, BaO, ZnO, Al2O3, care maresc rezistenta
mecanica, termica si chimica;
Coloranti: urme de oxizi de cobalt si nichel;
Eventual, pigmenti minerali pentru productia de sticla colorata: derivati
de fier (coloreaza sticla in brun), de crom (verde), cobalt (albastru),
nichel, mangan (roz, mov) etc.
Amestecurile sunt selectionate pe baza proprietatilor: rezistenta
mecanica, coeficient de dilatare, rezistenta hidrolitica, care sunt
esentiale.
PROPRIETILE FARMACEUTICE ALE STICLEI
1. Puritate si permeabilitate :

structura neteda, fara pori a sticlei garanteaza nu numai o suprafata


exterioara continua, dar si o densitate absoluta, ambele importante
28

pentru sticla subtire, prin care se observa foarte bine impuritatile si


incluziunile necorespunzatoare;
2. Sterilizabilitate :
deoarece sticla se obtine la temperaturi in jur de 500C, dupa care se
raceste brusc, rezulta ca autoclavarea la 121C sau 134C nu prezinta
probleme;
3. Proprietati mecanice, fragilitate.
In general, rezistenta mecanica a suprafetei sticlei este buna; dar la
socuri puternice devine casanta si se sparge usor; rezistenta este
influentata de temperatura, umiditate, agenti chimici, adsorbtia de
gaze sau vapori si este legata de compozitia chimica a sticlei, respectiv
de natura si taria legaturilor ionice.
Rezistenta mecanica scade sub actiunea umiditatii combinata cu
temperatura, care produce aparitia de fisuri; la pH ridicat, rezistenta
sticlei la imersie in apa este mai scazuta.
Fragilitatea la caldura va fi cu atat mai mare cu cat sticla este mai
groasa.
Pentru recipientele destinate a fi supuse la shimbari de temperatura,
se va utiliza fie o sticla foarte subtire, care ajunge foarte repede la
echilibru cu temperatura, fie sticle putin dilatabile (borosilicat),
Sticla are un coeficient de dilatare crescut si o slaba conductibilitate
termica,
Adsorbtia de gaze la suprafata sticlei determina o dezalcalinizare, prin
relaxarea legaturilor interatomice, reducerea modulului de torsiune,
stratul superficial deteriorandu-se.
4. Proprietati optice: transparenta este una din cele mai importante
proprietati ale sticlei pentru punerea in evidenta a impuritatilor; permite
aprecierea calitatii (claritatea) solutiilor, motiv pentru care se indica
utilizarea sticlei incolore; de asemenea, permite observarea schimbarilor de
aspect, alterarilor etc.
Pentru substantele medicamentoase fotosensibile se foloseste sticla
colorata (bruna) care absoarbe radiatiile, realizand fotoprotectia.
5. Stabilitatea chimica a sticlei este criteriul principal de folosire a
recipientelor din sticla.
La suprafata sticlei se pot produce o serie de reactii:
hidroliza apoasa acida, cedare de ioni si formarea de grupe silanol SiOH;
erodarea alcalina, prin scindarea puntilor silicat: Si-O-Si;
Curs 8
01/12/2014

29

Sticla este mai usor atacata de acizi si alcali decat de apa; bazele sunt mai
active decat acizii, ele distrug legaturile Si-O care formeaza reteaua
semiorganizata a sticlei.
La atacul acid, nu este dizolvat numai silicatul alcalin ci si silicatii metalelor
grele, dar atacul nu este profund, caci se formeaza in plus pelicula de acid
silicic insolubil.
Apa dizolva complet silicatii alcalini (Na, K), dar cu toate acestea, chiar prin
adaugarea de oxizi alcalino-terosi, vor exista schimburi chimice intre apa si
sticla.
De asemenea, marea stabilitate a cationilor Na+, K+, Ca2+ in reteaua sticlei
le da posibilitatea de a trece in solutiile apoase ce se gasesc in contact cu
sticla.
Intr-o sticla obisnuita (silico-calco-sodica) vor trece mici cantitati de baze
solubile in apa, cu formarea unui film de silice hidratat (acid silicic) insolubil,
care va duce la formarea unui strat protector la suprafata.
Astfel, alcalinitatea apei va fi slaba, dar suficienta pentru a declansa sau
favoriza unele reactii chimice cu produsii din solutie ca: precipitarea bazelor
slabe din sarurile lor (sulfatul de stricnina), izomerizarea in compusi racemici
mai putin activi, oxidarea cu formare de produsi inactivi sau colorati
(morfina, adrenalina)s.a.
Atacul sticlei va fi cu atat mai profund cu cat reactiile se petrec la
temperatura inalta, cum ar fi cazul sterilizarii preparatelor injectabile.
De asemenea, si unele saruri solubile sunt mai agresive asupra sticlei, decat
apa: solutia de citrat trisodic, solutia de fosfati.
Alt fenomen care se observa este urmatorul: odata cu dizolvarea unor
elemente ale sticlei in apa, uneori la suprafata sticlei se formeaza o
pelicula foarte fragila care se detaseazasi se rupe in mici paiete
insolubile; acest proces este accelerat prin autoclavarea preparatelor.
IMBUNATATIREA CALITATILOR STICLEI
Siliconarea sticlei, care se realizeaza in diferite moduri:
1. prin tratare cu diclordimetilsiloxan, puternic iritant, sub forma de
solutie in cloroform sau in diclormetan, care lasa pe suprafata sticlei un
film fin, prin reactionarea si legarea de grupele silanol, avand ca
urmare hidrofobizarea suprafetei sticlei,
2. pe cale uscata: pe suprafata uscata a sticlei se aplica o solutie de
ulei de silicon, dizolvat in cloroform, se incalzeste si are loc formarea
peliculei de silicon,
3. pe cale umeda: dupa curatirea sticlei se aplica o emulsie de silicon.
Prin siliconare, pe langa imbunatatirea stabilitatii chimice a sticlei, se
realizeaza si o mai buna golire a continutului din recipient.
CALITATEA RECIPIENTELOR DIN STICL
Pentru determinarea calitii sticlei se efectueaz urmtoarele teste
oficinale:
30

Testul rezistenei hidrolitice cu scopul de a stabili tipul de sticla (I, II,


III), de a controla rezistena hidroelectrolitic,
Pentru recipientele pentru preparate apoase de uz parenteral (testul
limitei de arsen);
Recipientele colorate din sticl sunt testate pentru transmisia luminii.
Sticla utilizat la obinerea recipientelor de condiionare primar se
caracterizeaz prin:
rezistena hidrolitic (rezistena sticlei la cedarea substanelor
minerale solubile n ap), n condiii determinate de contactul ntre
suprafaa interioar a recipientelor i apa proaspt distilat i se
msoar prin alcalinitatea existent n soluia apoas, dup nclzire n
anumite condiii,
n funcie de rezistena hidrolitic pe care o prezint, sticla se clasific
n patru grupe conform prevederilor din F. R. X, suplimentul din 2000

Clasificarea recipientelor
de sticl n funcie de
rezistena lor hidrolitica
(dup Pharmacopeea
Europeana-2008):

Utilizarea recipientelor din sticl

Tip I: fabricate din sticl


neutr, borosilicat, cu o
rezisten hidrolitic nalt,
dat de nsi compoziia
chimic a sticlei

toate preparatele injectabile i pentru


snge uman i componentele sngelui;

Tip II: sticl silico-sodicocalcic n mod uzual cu


rezistena hidrolitic nalt,
rezultat ca urmare a unui
tratament de suprafa

preparatele parenterale apoase cu pH


mai mic de 7; este necesar s se
controleze stabilitatea fiecrui preparat
n aceste recipiente

Tip III: sticl silico-sodicocalcic obinuit, cu


rezisten hidrolitic
moderat

pentru preparatele parenterale


neapoase, pentru pulberi de uz
parenteral, exceptnd produsele
liofilizate i pentru preparate de uz
neparenteral. Fiolele de capacitate pana
la 20 ml pentru lichidele de uz oral pot fi
fabricate din sticl cu rezisten
hidrolitic superioar celei a
recipientelor de sticla de tip III;

Tip IV: sticl silico-sodicocalcic obinuit, cu


rezisten hidrolitic joas

pentru preparate lichide, semisolide,


solide,dar nu de uz parenteral

31

Componente
Dioxid de siliciu

Sticla silico-calco-sodic

Sticla borosilicat

66-75%

66-74 %

Calcar

6-12 %

1-5 %

Sod

6-12 %

7-10 %

Al2O3

1-7 %

4-10 %

B2O3

9-11 %

RECIPIENTE CONFECTIONATE DIN STICLA


Sunt recipiente din sticla, forma variabila, in general cilindrica (corpul
cilindric al fiolei), terminate cu o prelungire (gatul, capilarul fiolei), la
unul sau la ambele capete, care se inchide prin fuziune si sudare la
flacara; fara a se recurge la alt material, decat sticla.
In fiole se introduce o singura doza de medicament.
In procesul de fabricare a fiolelor se disting trei faze: prepararea masei
vitroase, efilarea masei in tuburi si prelucrarea tuburilor in fiole.
Dupa compozitie fiolele pot fi incolore sau colorate in brun.
Sunt preferate fiolele incolore, care permit observarea continua a
continutului, insa se folosesc si cele brune, pentru unele substante
fotosensibile.
flacoane pentru soluii injectabile
Seringi din sticl, cu cilindru gradat i piston metalic sau din sticla
seringi preumplute
microseringi
PREPARATE LICHIDE DE UZ INTERN SI EXTERN
Solutiile magistrale se prepara ca unicat, pentru un singur bolnav, pe baza
de reteta prescrisa de medic.
Solutiile oficinale si cele pe lot se prepara in cantitati relativ mari si se
divizeaza in recipiente.
Toate categoriile de solutii se conditioneaza in recipiente farmaceutice, din
sticla de tipul I, incolore sau colorate, de diferite capacitati: 10 g, 30 g, 50 g,
100 g, 500 g, mai rar 1000 g.
Dupa umplere cu solutie se aplica subcapace si capace din plastomer, prin
insurubare.
Acestea se spala cu apa potabila, se clatesc cu apa distilata si se usuca
inainte de introducerea solutiei.
In industrie, pentru divizarea si conditionarea primara a solutiilor se
utilizeaza flacoane din sticla incolora sau colorata, din clasa hidrolitica I, care
se inchid cu dop metalic insurubat sau cu dop din plastomer etans.
Pentru evitarea confuziilor se preconizeaza folosirea unor flacoane diferite
pentru solutiile administrate pe cale orala si pentru cele de uz extern.
32

In general, pentru calea orala sunt indicate flacoane de sticla cu peretii


netezi si fund rotund sau oval, cu capacitati diferite: 10, 20, 30, 50, 100, 200,
500 si 1000g.
Pentru solutiile de uz extern se recomanda recipiente de sticla cu fundul
oval, cu striuri longitudinale pe partea dorsala, care pot fi deosebite usor si
pe intuneric, cu ajutorul simtului tactil.
Solutiile administrate sub forma de picaturi se conditioneaza in recipiente de
sticla de capacitate mica (maxim 50 ml), cu fund rotund, hexagonal sau plat,
insotite de dop picator intern sau extern.
Recipientele de conditionare trebuie sa corespunda conditiilor prevazute de
STAS-uri.
SOLUTII BUVABILE
Prezinta o conditionare primara specifica:
- flacoane din sticla, cu accesorii de masurare: dop picator din sticla si
garnitura din cauciuc.
- flacoane de sticla cu dop picator, cu racord din plastomer rigid,
- flacon multidoze din sticla sau plastomer, presurizat, cu valva dozatoare,
- fiole colorate din sticla.
Fiolele cu solutii buvabile reprezinta doze unitare de medicamente lichide,
conditionate in recipiente de sticla, de culoare bruna, destinate administrarii
interne.
In general, sub aceasta forma se conditioneaza solutiile cu stabilitate mica:
vitaminele si produsele opoterapice.
Aceste produse sunt sensibile la oxidare, de aceea este necesar ca fiolele sa
fie inchise sub gaz inert sau sa fie sterilizate, pentru a se asigura o buna
conservare.
Industria de medicamente realizeaza urmatoarele forme de conditionare
primara:
O singura solutie buvabila, intr-o fiola,
Doua solutii buvabile, in doua fiole sudate intre ele, amestecul de solutii se
efectueaza ex-tempore,
Fiole cu doua compartimente care contin: unul-pulberea de substante, al
doilea- solventul in care se dizolva acestea ex-tempore.
Solutie buvabila in fiola, care se dilueaza cu apa in momentul administrarii si
un comprimat, continut in acelasi ambalaj, care se administreaza impreuna.
PLASTOMERII
Materialele plastice folosite sunt rinile termoplastice.
Cele mai eficiente economic sunt 3 (de joas, de medie i nalt densitate),
PVC (plastifiat sau neplastifiat), polipropilena (homopolimer sau
copolimer), polistirenul (de uz general sau modificat prin impact).
Alte materiale speciale i gsesc utiliti speciale pentru recipiente,
dispozitive, componente, pliuri sau lacuri (nylon PA,PVdC,
33

Plastomerii (materiile plastice) se folosesc foarte mult n domeniul


condiionrii primare a medicamentelor.
Pungile sau recipientele de mare volum pentru preparatele parenterale sau
plachetele termoformate,
recipientele multiple pentru formele lichide, semisolide sau solide,
seringi, recipientele pentru preparate injectabile sau materialele sterile
de dozaj unic (seringi autoinjectabile),
sonde, proteze, aparate etc,

implic totodat cunoaterea cilor tehnologice de fabricare, ct i


absena de interaciuni sau limita de migrri compatibile cu securitatea
de utilizare.
Avantaje: reducerea greutii, rezistena la oc, mai ales securitate n
administrare a soluiilor, absena contaminrii bacteriologice, n momentul
perfuzrii cu ajutorul pungilor suple, care nu necesit intrarea aerului,
posibilitatea de separare a constituienilor sngelui n circuit nchis etc.
Materialele plastice au o structur macromolecular de natur organic, n
stare solid,
Sunt polimeri nali, formai din catene foarte lungi, adesea mai mari de
100000 atomi, unii ntre ei prin legturi covalente, foarte dificil de rupt, i
legturi secundare labile ca: legturi de hidrogen, fore van der Waals sau
legturi polare.
CLASIFICARE
polimeri termoplastici, constituiti din molecule liniare, independente
(cu eventuale ramificatii), care pot fi prelucrati la cald (exemplu
polietilena, polipropilena, policlorura de vinil, polistirenul),

polimeri termorezistenti (duroplaste), constituiti din retele legate


chimic intre ele si deci infuzibile (exemplu fenoplastele, aminoplastele,
poliesterii, poliuretanii),

Unele materiale plastice au structura si caracteristici intermediare


intre cele doua grupe.
OBINEREA MATERIALELOR PLASTICE
1. Prepararea polimerului nalt, care conduce la un produs cu aspectul unei
rezine;
2. Amestecarea polimerului cu adjuvani, care conduce la o pulbere
omogen, numit i "pudr pentru modelat";
3. Modelarea (mularea), care conduce la o form dorit de utilizator:
recipiente, folii, tuburi, cutii (tehnologia de modelare).
a) Prepararea polimerului se realizeaz plecnd de la monomer, prin
polimerizare sau policondensare i poliadiie,
Are loc o polimerizare atunci cnd monomerii posed legturi duble sau
triple nesaturate, care se deschid sub influena unui catalizator; legturile
astfel activate servesc la legarea moleculelor unele de altele (polietilena).
34

Policondensarea i poliadiia reprezint formarea de catene prin reacii


chimice: diferitele funcii ale catenei sunt reunite prin funcii ester, amid,
anhidride (pentru fiecare molecul creat se pierde o molecul mic-ap,
acid clorhidric); dac nu exist molecule de eliminat, reacia se numete de
poliadiie.
b) Amestecarea polimerului cu adjuvani are ca scop transformarea mai
uoar a polimerului i obinerea calitii dorite, cnd se formeaz un
amestec i nu o combinaie.
Ca urmare, o parte din aceti adjuvani pot migra i interaciona cu
medicamentele condiionate n recipiente, proces influenat de diferii factori
fizici, n special cldur, unii solveni etc.
Se folosesc:
adjuvani tehnologici, care faciliteaz transformarea plastomerilor n mainile
de prelucrare i evita supranclzirea local n canalele de ejecie: stabilizani
chimici i lubrifiani;
ADJUVANI SPECIFICI
- antioxidani, stabilizani, antistatici, care atenueaz efectele oxidanilor,
cldurii, radiaiilor;
- plastifiani: substana care se insereaz n catenele polimerului, diminund
forele de atracie care le leag i confer astfel suplee;
- stabilizani, pentru a ntrzia sau suprima fenomenul de mbtrnire;
- ageni de ntrire a rezistenei: fibre de sticl, crbune;
- ageni ignifugi, pentru a scdea inflamabilitatea;
- colorani i pigmeni solubili sau insolubili, care confer aspectul dorit;
- ageni de umplere ineri (talc, fain de lemn, creta, silice, dioxid de titan),
care au rolul de a scdea preul de cost i de a ameliora unele proprieti
(duritate, rezistena la ponsoane, absena contraciei).
Aceste amestecuri sunt realizate n diferite tipuri de omogenizatoare sau
malaxoare cu cilindri, cnd se obine "pulberea de modelat".
c) Tehnologia de prelucrat i modelat
Polimerii nali termoplastici devin suficient de fluizi la cald pentru a putea fi
modelai; aceast operaie se efectueaz prin diferite tehnologii:
modelarea prin extrudere: materialul plastic fluidificat la cald este trecut sub
presiune prin orificii de form determinat; se obin folii plate, tuburi, bare;
mulaj prin calandraj: materialul plastic fluidificat este forat s treac ntre
doi sau mai muli cilindrii paraleli, nclzii succesiv, care se nvrt la viteze
diferite, ceea ce asigur o modelare prin fricionare.
Grosimea filmului sau a foliilor este reglat prin distana dintre cilindri. Dup
rcire, foliile sunt rulate;
c) Tehnologia de prelucrat i modelat termoformarea sau tehnica Blister:
-o folie rigid sau o plac rigid din material plastic (PVC, PP) este nclzit
pn la nmuiere,
35

-este forat (sub vid) s ia forma unor tipare cu godeuri, la o temperatur


controlat cu precizie;
-dup rcire, o main decupeaz materialul excedentar care nconjoar
obiectul finit.
OBINEREA MATERIALELOR PLASTICE
Dup formare masele plastice pot fi decorate sau imprimate printr-o gam
larg de procedee, de exemplu:
imprimare cu band, prin presare uscat of/set,
tampilare la temperatur nalt,
fotoimprimare sau cu tampon, prin transfer termic,
etichetare, folosind etichete autoadezive, termosensibile sau etichete
de hrtie simpl cu adeziv special.
Utilizrile plastomerilor termoplatici in industria farmaceutica
Polimeri
termoplastici

ntrebuinri
Condiionare primar

Mijloace de
condiionare
ajuttoare

Polietilena

-flacoane cu perei supli


-flacoane pulverizatoare
-recipiente rigide
-tuburi pentru comprimate i unguente
-tipare-ambalaj pentru supozitoare
-n combinaie cu Al, hrtia n complexe
termosudabile

-pictoare
-seringi
-fiole autoinjectabile
-saci, pungi

Polipropilena

-filme i articole sterilizabile


-recipiente rigide

-cea mai utilizat


pentru seringi

Policlorura de
vinil

-tuburi, saci
-cutii, flacoane
-fiole mari, pungi pentru soluii injectabile
-folii termosudabile

-tuburi suple
pentru perfuzii
-pompe
peristaltice,
catetere, sonde
stomacale

Poliacrilai

-filme pentru ambalaj

36

-pictoare
-seringi dozatoare
-port-canule
-sterilete
-valvule mitrale
pentru perfuzie

Poli (tereftalat)
de etilen

-folii pentru ambalaj steril


-recipiente sub form de flacoane i
borcnae

-material medicochirurgical

Utilizrile plastomerilor termorezistenti in industria


farmaceutica
ntrebuinri
Polimeri
termoreziste
ni

Aminoplaste

Condiionare primar

Mijloace de condiionare
ajuttoare
-capace de nchidere a
recipientelor
-capete de injectare turnate,
pentru tuburile flexibile folosite
pentru reinerea produselor topice
lichide
-buoane

-cutii

Poliesteri

-pentru acoperirea protectoare


-inim artificial
-pompe de snge
-substitueni de piele
-materiale de sutur
-materiale dentare
-lacuri de acoperire i lipire

Poliuretani

DEZAVANTAJE
-posibilitatea amestecrii cu produsul, interaciunea cu el, aderena
produsului la suprafaa plasticului, absorbia lui, fragilitatea i deci o slab
stabilitate fizic, permeabilitatea lor mai mult sau mai puin la umezeal, la
aciunea CO2, etc., multe se ncarc electrostatic, permit penetrarea luminii
(dac nu sunt de culoare neagr), etc.
-Este necesar s lum n considerare i alte caracteristici negative cum ar fi:
-Apariia crpturilor din cauze fizice (un fenomen propriu polietilenei de
joas densitate fie se poate datora prezentei agenilor de nmuiere,
detergenilor sau unor uleiuri volatile);
Separaia straturilor sau cavitaia- apare cnd un recipient prezint deformri
intrinseci sau colaps intern datorit absorbiei gazelor din partea frontal a
recipientului, absorbie ce duce la contorsionarea plasticului sau la apariia
de umflturi n urma unei operaiuni de sterilizare cu abur n autoclav.
-posibilitatea amestecrii cu produsul,
-interaciunea cu el,
37

-aderena produsului la suprafaa plasticului,


-absorbia lui,
-fragilitatea i deci o slab stabilitate fizic,
-permeabilitatea lor mai mult sau mai puin la umezeal, la aciunea CO2,
etc.,
-ncarcare electrostatica,
-permit penetrarea luminii (dac nu sunt de culoare neagr), etc.
-Apariia crpturilor din cauze fizice (un fenomen propriu polietilenei de
joas densitate fie se poate datora prezentei agenilor de nmuiere,
detergenilor sau unor uleiuri volatile);
-Separaia straturilor sau cavitaia- apare cnd un recipient prezint
deformri intrinseci sau colaps intern datorit absorbiei gazelor din partea
frontal a recipientului, absorbie ce duce la contorsionarea plasticului sau la
apariia de umflturi n urma unei operaiuni de sterilizare cu vapori de apa
n autoclav.
-Friabilitatea determin apariia unei reele cu mici crpturi n special la
polistiren i la alte substane chimice (miristat de izopropil, care mai nti
devine friabil i n cele din urm ajunge la o stare de fragmentare total i
dezintegrare);
-Aderena slab a imprimrii: anumite plastice ca poliolefinele au nevoie de
pretratare nainte de imprimare. Aditivii care migreaz la suprafa pot crea
de asemenea probleme de tiprire;
-Rezisten redus la impact: att PVC-ul ct i polistirenul au rezisten
redus la impact.
-Aceasta poate fi mbuntit prin includerea unor substane de rezisten
cum ar fi cauciucul n cazul polistirenului i metilmetacrilat butadien pentru
PVC,
-Oricum ambele tehnologii cresc permeabilitatea plasticelor.
-Deoarece materialele plastice sunt considerate nc drept materiale relativ
noi, cele folosite pentru soluii oftalmice i injectabile trebuie s treac printrun proces specific de extragere a constituenilor periculoi.
Proprietati distinctive

Limite de utilizare

Excelente proprietati de
rezistenta la soc
Excelente caracteristici
dielectrice
Comportare termica si rigiditate
Inertie chimica
Calitate farmaceutica

Sensibilitate
la
fenomenul
de
fisurare
sub
tensiune
(strescracking)
Comportare termica slaba
Retragere importanta in tipar
Sudare
de
inalta
frecventa,
imposibila
Colaj foarte dificil
Sensibilitate la UV

Proprietatile polietilenelor (dupa Popovici I, Lupuleasa D., 2008)


38

PE (POLIETILENA)
LDPE (low density polyethylene)
-

absorbie sczut a vaporilor de ap,


rezisten la aciunea solvenilor,
reactivilor,
Inodore, insipide,
lanuri ncruciate,
Spray, picturi,

HDPE (high density polyethylene)


-

absorbie sczut a vaporilor


de ap,
rezisten
la
aciunea
solvenilor, reactivilor,
Inodore, insipide,
lanuri
lineare
(rezisten
chimic i termic ridicate),
proprieti mai bune de
barier mpotriva umiditii,
flacoane pt. forme solide
dozate, cu dioxid de titan
pentru opacifiere,

POLIPROPILENA (PP)
Polipropilena se obtine prin polimerizarea propenei si se prezinta sub doua
forme:
forma izotactica (substituentii au aceeasi orientare sterica), care
prezinta bune proprietati mecanice si termice;
forma atactica (radicalii metil sunt dispusi la intamplare) este mai putin
cristalina, pentru ca este mai putin regulata si are proprietati mai putin
interesante.
Polipropilena este un polimer semicristalin, cu transparenta mare, permeabil
la gaze, proprietate ce creste cu temperatura, este rezistenta la solventi
organici, acizi minerali, detergenti; unii solventi aromatici o dizolva la cald;
acizii minerali concentrati si puternic oxidanti o ataca la cald.
Este afectata de lumina, radiatii UV si in prezenta aerului; imbatranirea se
manifesta prin disparitia stralucirii si fragilitate
Monopolimer al propilenei sau un copolimer al propilenei cu maximum 25%
etilen sau un amestec de polipropilen cu polietilen n proporie de 25%,
Propilena poate conine aditivi prevzui n Suplimentul F.R. X, 2001,
PP rezist la aciunea vaporilor de ap, recipientele se pot steriliza la
autoclav la 1200 C, oxid de etilen,
rezisten chimic i termic ridicate,
forme farmaceutice solide dozate,
permeabilitate mai mare la oxigen i dioxid de carbon, iar unele sorturi
se decoloreaz,
PROPRIETATILE POLIPROPILENEI (DUPA POPOVICI I, LUPULEASA D.,
2008)
Proprietati distinctive

Limite de utilizare

39

Densitate usoara,
Rigiditate crescuta,
Excelenta rezistenta chimica,
Rezistenta inalta la prelucrare,
foarte usor permeabila la apa si vapori
de apa,
Utilizare la 100-120C,
Posibilitate de sterilizare pana la
235C
Rezistenta la fisurare sub tensiune
(stress-cracking)
Buna transparenta si stralucire de
suprafata

Termoformare dificila
Sensibilitate la UV
Comportament la foc
Colaj foarte dificil
Sudare la frecventa
inalta, imposibila

Curs 9
08/12/2014
Polimeri termoplastici

polietilena
polipropilena
tereftalat de polietilena
PVC
clorura de poliviniliden

PVC - obtinere polimerizarea clorurii de vinil este o pulbere alba rigida


- rezista la acizi concentrati, la baze, alcooli, grasimi, uleiuri si numerosi
solventi organici
- se gonfleaza in contact cu hidrocarburile aromatice si este dizolvat in
esteri
Policlorura de vinil plastificata au un continut minim de 55% polimer cu masa
moleculara mare.
Policlorura de vinil neplastifiata unul sau mai multi molineri
40

Proprietati:
-

rezistenta excelenta la abraziune


stabilitate buna
putin permeabila la gaze si uleiuri volatile, vapori de apa dar in acelasi
timp mai permeabila decat polietilena
prin adaos de plastifianti se obtine o materie mai supla , se reduce
inertia chimica si creste permeabilitatea pentru gaze si umiditate

Policlorura de vinil tuburi, saci, flacoane, fiole mari

pentru o protectie mai inalta, PVC-ul poate fi asociat cu CTFE


(clorotrifluoroetilena, Adar) care formeaza o pelicula cu o rezistenta la
umiditate de 15 ori mai mare decat folia din PVC cu grosimi
comparabile

Polistiren

polimer incolor, transparent, solubil in benzen, rezistent fata de unii


agenti chimici, rezistenta mecanica mica, permeabilitate ridicata fata
de apa si acizi
nu este recomandat pentru conditionarea solutiilor (doar cutii)

Polionica (PA)

rezistenta la esterificarea cu vapori de apa sub presiune


conditionare solutii injectabile
absoarbe unele substante medicamentoase procaina, tetracaina

Recipiente din plastomeri:

flacoane din plastomeri, multidoza


recipiente adaptate pentru insertia in cavitati
blistere pentru comprimate si capsule

Elastomeri

cauciucul natural
cauciucuri sintetice
cauciucuri siliconice

Cauciucul natural obtinere prin inciziile unor arbori din speciile Hevea, Ficus
sub forma de latex
-

polimer inalt al izoprenului


vulcanizarea cu sulf permite trecerea de la reteaua macromoleculara la
una tridimensionala
41

Elastomerii
- principalele inconveniente sunt permeabilitatea la gaze, sensibilitate la
oxidare, migrarea impuritatilor si adjuvantilor
- Ptr imbunatatirea calitatii se adauga: plastifianti cu rolul de a facilita
dispersia si a permite prelucrarea la o temperatura joasa, produse de
umplere pentru intarire, pigmenti si coloranti, antioxidanti, vulcanizanti
Cauciucuri sintetice
- cele mai rezistente la imbatranire si mai impermeabile la gaze si vapori
de apa
- rezista mai bine la solventi si au o compozitie mai constanta
- cauciucul butil este cel mai utilizat pentru dopuri
Cauciucuri siliconice
- polimeri cu dimetilsiloxanul
- sunt stabile la cald si frig, rezistente la ozon, hidrofobe
- permeabile la gaze, vapori de apa si au rezistenta limitata la solventi
Metale aluminiu
- aliaj cu puritate 99%
- avantaje: maleabilitati, greutate redusa si rezistenta chimica prin
formarea la suprafata a unui strat protector de alumina
- acest strat are caracter amfoter
- rezistenta chimica
Aluminiu: folii, tuburi, cutii perforate pentru pudre
Avantaje:
- rezistenta la oxidare
- masa redusa
- etansietate la mirosuri si gaze
- opacitate la lumina si UV
- putere de reflectare care protejeaza de caldura
- atat foliile cat si flacoanele pot fi inscriptionate direct
Seringile pentru administrare s.c. produse special pentru pacientii cu artrita
au fost echipate cu un suport mai larg ptr usurarea manipurii.
Recipientele multidoza au fost imbunatatite.
Modalitati de dozare si administrare a preparatelor de uz terapeutic
Lingurita nu este indicata pentru dozarea preparatelor pediatrice, decat in
cazul in care a fost gradata pentru administrarea a 5 ml de preparat conform
normelor europene
Picuratorul:
- administrarea preparatelor la copii foarte mici si nou nascuti
- acuitatea dozarii depinde de unghiul sub care este tinut picuratorul dar
si de densitatea si vascozitatea preparatului
42

prospectul produsului trebuie sa ilustreze metoda corecta de utilizare a


acestor dispozitive

Lingurite gradate:
- sunt potrivite pentru administrarea formelor farmaceutice lichide la
copii care le pot accepta fara sa fie diminuat continutul
- in cazul in care copilul nu este cooperant se ia in considerare
administrarea altor forme farmaceutice
Pipete gradate si seringi ptr dozarea orala:
- sunt in mod special recomandate copiilor
Ambalarea secundara:
- rol de protectie a medicamentelor, de semnalizare, informare si
comunicare
Functia de semnalizare:
- se exercita prin particularitatile sale privind forma , culoarea,
dispunerea textului pe eticheta
- aceste trasaturi permit diferentierea medicamentelor unele de celelalte
Functia de informare si comunicare:
- se realizeaza nu numai cu ajutorul prospectelor ci in primul rand prin
indicatiile mentionate pe ambalaj
Functia psihologica:
- are scopul de a castiga increderea pacientilor in medicamentul
respectiv
Hartia si cartonul:
- folosirea materialelor pe baza de hartie constituie o parte semnificativa
a sistemului de ambalare farmaceutica in pofida faptului ca hartia este
rareori folosita independent pentru un ambalaj initial
- cartoanele asigura o protectie fizica in special in cazul tulburarilor
metalice compresibile
- parte traditionala a ambalajelor farmaceutice
Hartia sub forma de capsule de hartie si dungi de diferite marimi se
utilizeaza frecvent ptr conditionarea primara a medicamentelor solide,
emulsiilor acestora pe suprafata hartiei.
Cartonul se indica ptr fabricarea de cutii folosite ptr ambalare.
Etichetarea ambalajelor:
- cand ambalajul nu este deja imprimat, etichetarea in mod normal ii
urmeaza inchiderii/etansarea
43

un caz particular il constituie inscriptinarea ambalajului si a


prospectului adresate pacientilor cu un anumit nivel de dizabilitati
in cazul in care nu exista ambalaj secundar este posibila lipirea unei
etichete Braille adezive pe flacon, in timpul procesului de fabricatie

Informatii generale ptr eliberare:


- etichetele ptr medicamente eliberate trebuie sa indice clar: numele
pacientului, numele si adresa farmaciei, detalii prescrise ale
continutului, conditii de pastrare si termenul de valabilitate
- temperatura: in farmacopee si alte documente sunt specificate
conditiile de pastrare atat pentru materiile prime cat si pentru formele
farmaceutice
- pastrate la loc racoros de preferinta sub 15C
- 2-8C la frigider insulina, serurile si vaccinurile
- rece preparate cu antibiotice, preparate cu produse volatile, unele
crme
- umiditatea
- lumina
- surse de foc
Pe eticheta unui medicament se pot inscrie o serie de recomandari ca:
- numai ptr uz extern!
*nu trebuie inghitite cazul preparatelor care se aplica pe piele sau al
gargarismelor
- atentie! *eticheta se aplica ptr produsele care contin substante toxice
- pastrate ferit de copii!

Curs 10
15/12/2014
Medicamentul este un produs din grupa remediilor chimice, preparat si
prezentat pentru:

a vindeca sau a preveni bolile


stabilirea unui diagnostic
a restaura sau modifica functiile organice la om sau la animal

Etapele vietii unui medicament de la cercetare la efect terapeutic:

cercetare si dezvoltare
faza pilot
productia industriala-conditionare
comercializare
administrare la bolnav
exercitarea efectului terapeutic
44

Etapele pot fi grupate in 2 grupe distincte:


I.

II.

creearea, productia si comercializarea


1. Stabilirea si verificarea activitatii farmacologice a substantei
medicamentoase
alegerea formei farmaceutice
formularea pt o specialitate (pt medicamente industriale)
2. Un lot riguros definit (prototip) pt studii clinice
precizarea indicatiilor terapeutice
efecte secundare
reactii adverse
contraindicatii
3. Obtinerea avizului de fabricatie
4. Faza pilot
5. Transpunerea in mediu industrial
6. Eliberarea
administrarea propriu-zisa exercitarea efectului terapeutic

Cercetarea si dezvoltarea:
Scop:
-

aduce inovatie terapeurtica


o noua molecula cu mecanisme de actiune originale
ameliorarea notabila intr-o clasa de produse

Modalitati: studii de farmacologie experimentala ale unei entitati clinice pt


evidentierea unor efecte terapeutice
Dezvoltarea unui medicament:
1. A. stabili:
- siguranta
- eficacitatea
- calitatea
2. Obtinerea APP
Dupa descoperirea unei noi substante farmaceutice (potential medicament)
I.

II.

Dezvoltare preclinica:
- preformulare
- formulare
- optimizare
Dezvoltare clinica:
faza I : farmacocinetica (voluntari sanatosi, 20-30 subiecti)
faza II : stabilirea eficacitatii si posologiei ( bolnavi, peste 100)
faza III : eficacitatea si accesabilitatea
faza IV : continuarea studiilor clinice comparative

Dezvoltarea preclinica: Obiective:


45

I.
II.
III.
IV.
V.
VI.
VII.
VIII.
IX.

Analitice:
- substanta activa (controlata, analizata)
- impuritati ( caracterizate, cuantificate)
Cinetic:
- biodisponibilitate
Economic:
- pret de cost care sa permita comercializarea
Industrial:
- prototipuri, mici serii, produse la scara industriala
International:
- sa se conformeze exigentelor pietii
Marketing:
- sa corespunda nevoilor pacientilor
Medical:
- sa fie eficace si sa corespunda obiectivelor terapeutice
Farmaceutic:
- conform cu dosarul farmaceutic, pastrarea caracteristicilor
Toxice:
- toxicologia verificata pt substantele si formele farmaceutice

Preformularea (3 luni 1 an)


*Conduce la cunoasterea proprietatilor:

fizico-chimice, farmaceutice
toxicologice ale substantei medicamentoase
in vederea formularii

Prop fizico-chimice = caract. organoleptice


A. Prop. fizice: solubilitate, dimensiunea particulelor, starea cristalina
( amorfa), forme polimorfe
B. Prop. chimice: stabilitate, interactiuni sub influenta diversilor factori
(temperatura, umiditate, oxigen, lumina, microorganisme)
C. Relatia cu organismul
Toxicitate (acuta, cronica, mutageneza, cancerogeneza, etc)
Farmacocinetica (absorbtie, distriburtie, hiotransformare,
eliminare)
Activitate terapeutica la locul de actiune
Biodisponibilitate: profil optimal
Formularea:
-

procedeul prin care una sau mai multe substante


medicamentoase sunt asociate cu substante auxiliare pt
realizarea unui preparat dozat adecvat administrarii

46

alegerea optima a parametrilor corespunzatori fizico-chimici si


biofarmaceutici ai substelor medicamentoase si auxiliare a
recipientelor de conditionare

Formularea determina:

Compozitia :
- calitativa (componentii: nsubstanta activa + substante auxiliare)
- cantitativa (calitatile exacte ale componentilor)

Factori de care se tine seama in momentul formularii


A. Substanta medicamentoasa (factori care decid tipul de formulare)
- proprietati fizico-chimice
- actiune terapeutica
B. Calea de administrare:
- biodisponibilitate
- viteza de actiune dorita
- durata tratamentului
- nr de doze pe zi
- tipul de boala si de bolnav
Factori de care se tine seama:
a) Substante medicamentoase: proprietati, actiune terapeutica
b) Calea de administrare biodisponibilitate, viteza de absorbtie, durata
tratamentului, nr de doze pe zi, tipul de boala , tipul de bolnav
Conditioneaza activitatea medicamentelor, durata de actiune, stabilitatea,
procedeul de fabricatie si control, materialele si articolele de conditionare
Forma farmaceutica in fct de calea de administrare exista diferite forme
farmaceutice -> afectiuni -> diferiti pacienti
Pt fiecare cale de administrare exita mai multe tipuri de formulari Determina alegerea substantei auxiliare
A. Forme cu eliberare imediata
B. Forme orale cu eliberare controlata
C. Forme ultradispersate ultramicroeterogene ( forma traverseaza, chiar
in cantitati mici, mucoasa intestinala)
Forma farmaceutica se mentine in timpul trecerii prin tractul gastruintestinal
sau numai intr-o parte a lui
Substante auxiliare:
FR X : Sa nu influenteze defavorabil caracteristicile biofarmaceutice si
efectul terapeutic al preparatului
47

Producatorul poate folosi procedee fizice, fizico-chimice sau chimice pt a


asigura stabilitatea fizico-chimica, chimica, microbiologica, biofarmaceutica
Substante inerte d p d v farmacologic:
-

solventi
vehicule
excipienti
adjuvanti
aditivi

Substante auxiliare:
Inerte fata de: substanta medicamentoasa, materialul de conditionare,
organismul uman
Pot influenta: forma farmaceutica, stabilitatea, biodisponibilitatea, toxicitatea
Roluri: realizarea medicamentelor
o buna toleranta si absorbtie la pacient
evitarea alterarii
creste complianta pacientului
Roluri
pasiv: pasivitate chimica, pasivitate in sent reglementar (voita:
ciclodextrinele)
activ: pe plan cinetic: promotori de abs. care maresc
biodisponibilitatea substantelor active (ex: tweenuri, apa)
-

Pe plan tehnologic Grupe de substante auxiliare:


cu actiune diluata
care act datorita capacitatii lor de gonflare (unflare)
cu solubilitate selectiva in sucurile gastro-intestinale
substante auxiliare care actioneaza asupra stabilitatii
substante auxiliare cu rol de corector al caracterelor
organoleptice

Excipientii se aleg conform monografiilor, insa caracteristicile fizice de


substante auxiliare pot varia, prezinta componente diferite in tehnologie in
functie de lot. Exista si caracteristici uneori necontrolate in normele actuale
(GMP) : gradul de cristalinitate
In plan legal : lista de substante auxiliare trebuie sa fie trecuta si pe ambalaj
Substante auxiliare:
Asigurarea tolerabilitatii, stabilitatii preparatelor se utilizeaza substante cu
rol de:
48

solubilizanti
izotonizanti
corectori de pH
stabilizanti
conservanti microbieni
agenti de suspensie
emulgatori, etc.

Procedeul de fabricare si control:


1. Procedeul de fabricare:
-procesul tehnologic-farmaceutic
Studiul procedeului de fabricare:
-materii prime folosite
-influenta modului de formulare asupra procesului de fabricare
La terminarea studiului se vor cunoaste:
-

proprietatile tehnologice ale amestecurilor inainte de intrarea in


procesul tehnologic
caracteristicile produsului finit

Etapele studiului procesului de fabricare si transpunerea sa la scala


industriala:
1.
2.
3.
4.
5.

domeniu
domeniu
domeniu
domeniu
domeniu

experimental initial 1kg


redus selectionat 1kg, 3 loturi
selectionat 1 kg, calitativ
selectionat la scara de 7 kg
selectionat la scara pilot de 50 kg

2.Controlul produsului industrial:


-

control riguros, parametrii critici domeniu de calitate


se stabilesc consecinte asupra:
o omogenitatii loturilor
o stabilitatii fizico-chimice
o biodisponibilitatii teste in vitro si in vivo

Optimizarea formularii:
Optimizarea biodisponibilitatii unui medicament se poate realiza:
1. modularea proprietatilor bio-fizico-farmaceutice ale substantei active
2. adaptarea formularii sau a formei farmaceutice administrate
3. modificarea mediilor din compartimentele organismului
49

SOLUTII
Avantaje:
-

preparate omogene, permit o dozare exacta a acestora


pot fi usor diluate, variatie a posologiei: pediatrie si geriatrie
sunt mai putin iritante asupra mucoasei gastrice
biodisponibilitate crescuta
solutii de uz extern permit o repartizare uniforma a substantei
medicamentoase pe piele si mucoase
permit prelucrarea unor substante medicamentoase cu caracteristici
aparte (delicvescenta, higroscopicitatea, eflorescenta, formarea de
eutectice moi sau lichide)
solutiile pot fi colorate, cromatizate, edulcorante, facand administrarea
agreabila, mai ales in pediatrie

Dezavantaje:
-

stabilitate redusa: in solutie, mai ales in solutiile apoase, au loc o


serie de degradari / hidroliza, interactiune intre componenti, reactii
redox, etc), perioada de valabilitate redusa
solutiile au volum si greutate mare, fata de formele solide, necesita
spatii mari de depozitare si transport dificil

Clasificarea solutiilor:
1. Natura solventului: solutii apoase
solutii alcoolice si hidroalcoolice
solutii uleioase
solutii glicerinate
solutii anhidre
2. Mod de preparare: solutii obtinute prin dizolvare simpla la cere si la
cald
prin intermediu (substante medicamentoase mai greu
solubile)
solutii obtinute prin amestecare (apa oxigenata,
formol 40%, trinitrat de gliceril 1%
solutii obtinute prin dizolvare extractiva (macerate,
infuzii, decocturi)
3. Compozitie simple si compuse
4. Mod de conditionare unidoza si multidoza
5. Mod de administrare cu masuri dozatoare, in picaturi si prin
pensulatii, badijonari, fractii, etc
6. Calea de administrare oral (intern) si topic, pe mucoare (extern)
50

7. Formulare lichide:
efervescente, granule

solutii

si

solide:

comprimate,

pulberi

Formularea unei solutii are ca obiective:


-

realizare unei solubilitati obtime


stabilitatea prep. fizico-chimica, microbiologica
asigurarea caracteristicilor organoleptice
inocuitate, toleranta, eficienta terapeutica

Formularea solutiilor:
-

Componente principale: substanta medicamentoasa + solventul


Substante auxiliare: cromatizanti, edulcoranti, coloranti, solubilizanti,
etc.

Substantele medicamentoase constituie faza dispersata, solutul sau solvatul


solutiilor; majoritatea sunt substante solide
-

calitate
solubilitate in solvent/solventi, dar si in mediul fiziologic (solubiliate in
apa)

o Substantele au caracter hidrofil se dizolva in solventi polari, iar cele


hidrofobe in solventi apolari
o Raportul intre cantitatea dizolvata si cantitatea de solvent reprezinta
concentratia solutiei
o Fiecare substanta poseda o anumita solubilitate, numita coeficient de
solubilitate sau cantitatea maxima de substanta dizolvata intr-un
vehicul dat pt o anumita temperatura si presiune, raportata la unitatea
de volum de solvent
Solubilitate:
1. tip solubil in apa: substanta cu retea ionica -> saruri
apa
2. tip solubil in alcool: subtanta cu retea moleculara polaritate
mentol, camfor
3. tip solubil in benzen: subtanta cu molecula nepolara
benzen
Substante auxiliare Vehicule
-

Conditii de calitate: fara actiune farmacologica proprie


inerti chimic
incolori
51

puri
stabili, neinflamabili
putere mare de dizolvare
ieftini, usor accesibili
Clasificare solventi:
1. Constanta dielectrica: solventi polari constanta dielectrica mare; ex.
apa (80)
electroliti disociaza in ioni
substante cu molecule polare dipol-momentul
moleculei
substante ce formeaza legaturi de hidrogen cu
molecula solventului pt dizolvare
2. Solventi nepolari: uleiuri vegetale, eter etilic, cloroform, benzen
- se formeaza legaturi intermoleculare de tip Van de Waals (constanta
dielectrica de oxigen)
3. Solventi polari APA
- constituentul major al organismului in care au loc procese vitale
- suporta actiunea caldurii

distilata
biodistilata

sterilizata
formeaza legaturi de hidrogen
apa distilata / apa demineralizata utilizate in scop farmaceutic

Apa demineralizata:
-

electroosmoza
coloane cu schimbatori de ioni

52

Curs 11
05/01/2015
Apa purificata vrac (F R X supliment 2006)
-

se obtine prin distilarea apei potabile, schimb ionic, osmoza inversa


sau alte procedee
in timpul producerii si conservarii sunt luate masuri adecvate pentru a
impiedica cresterea microorganismelor si orice alta contaminare
CONDITII DE CALITATE
aciditate-alcalinitate (proaspat distilata este neutra), amoniu (cel mult
0.0002%), calciu, magneziu, dioxid de carbon, metale grele (cel mult
0.0001 %), nitriti, nitrati, sulfiti, cloruri, substante reducatoare, reziduu
prin evaporare, alumiuniu
nr. germeni aerobi viabili 100 microorganisme
conductivitate < 1.1 S/cm
pH neutru
CALITATEA APEI DISTILATE DEPINDE DE:
calitatea apei potabile
o apa dura va fi tratata pe coloana schimbatoare de ioni, apoi distilata
conditii de distilare, de colectare si de pastrare (distilatoare de sticla
termorezistenta cele mai bune)
distilarea si colectarea apei se fac in camera inchisa; uneori colectarea
se face printr-un furtun ce traverseaza peretele camerei in boxa
sterila

Conditionarea apei distilate se face in flacoane de sticla (de preferat


neutra)pline,acoperite cu dop de sticla(pluta,cauciucul cedeaza
impuritatii)la loc racoros;
53

Se poate folosi cca 10-12 zile de la preparare, ptr a-i prelungi


conservarea,impiedicand dezvoltarea de microorganisme, se pot utiliza
lamele de ag sau bile de sticla argintate (efect oligodinamic)
-

in apa trec aproximativ 40...


Alcool Etilic-Alcoholum (FR X)

- lichid incolor,limpede,volatil,inflamabil,cu miros caracteristic si gust


arzator,obtinut prin distilarea lichidelor zaharate fermentate
-este un vechicul mult utilizat, fie concentrat, fie in diluatii variate
-in tabelul alcoolmetric prezentar in farmacopee se face legatura intre
concentratia solutiilor alcoolice exprimate prin %V/V sau %m/m si
densitatea acestora
- FR X prevede 2 monografii: Alcoholum 96% V/V sau 93.7 m/m; cand se
prescrie alcool se foloseste acesta si Alcoholum dilutum de 70% V/V sau
63% m/m
- alte concentratii se prefera folosind tabele alcoolimetrice prevazute in
farmacopee
- alcoolul diluat e folosit mult la prepararea de solutii extractive, pentru ca
inhiba enzimele si are putere mare de dizolvare a principiilor active
-alcoolul etilic ,solvent polar,se amesteca in orice proportie cu apa,
formand complecsi hidrati la temperatura joasa, prin cresterea
temperaturii rezultand simple amestecuri
- amestecarea alcoolului cu apa are loc cu degajare de caldura,cu
contractie de volum si eliminare de gaze din solutie (gaze solubile in
amestec
hidroalcoolic
nou
format,
dat
procesului
de
solvatare(hidratare)prin formarea unui trihidrat
-amestecul de apa-alcool are o capacitate de dizolvare mai mare decat
fiecare solvent in parte in concentratii cuprinse intre 60 si 95%
-alcoolul este miscibil cu glicerina, propilengicol, acetona, incompatibil cu
substante oxidante
-alcoolul dizolva - iod, alcaloizi baze, uleiuri volatile, rezine (tolu,benzoe)
mentol ,timol, camfor, corticosteroizi, glicozide, materii cololorate
-alcool in concentratii de 12-15% se aduce in faza apoasa a emulsiilor cu
rol de conservant
Alcool Izopropilic
-lichid miscibil in apa, eter, cloroform
-dezinfectant, eficient al pielii, al acelor de seringa si al seringilor
-lotiuni capilare, lotiuni, pentru piele
Solventi Anhidri
54

Avantaje
-solventi ptr substante insolubile in apa
-confera stabilitate fizico-chimica
-solutiile nu necesita adaos de conservanti antimicrobieni
-timp de contact prelungit la locul de actiune
-bine tolerate de piele
Inconveniente
-vascozitate si densitate crescuta
Glicerina-FR X
1,2,3 propantriol
-obtinut prin saponificarea grasimilor
-lichid incolor, siropos, fara miros, gust dulce
-higroscopic, e mai dens decat apa
-se amesteca in orice proportie cu apa,alcool, acid lactic
-insolubit in cloroform, eter, uleiuri grase si volatile
-nu e miscibila cu lanolina si vaselina
GLICERINA
utilizari1. Solvent si cosolvent ptr solutii de uz intern si extern (piele ,mucoase)
Substante: alcooli, polioli, sarurile unor acizi organici, anorganici(borax),
alcaloizii si sarurile lor, taninuri, zaharuri, singura sau asociata cu alti
solventi (amestec cu apa,alcool ,sirop simplu)
-odata cu cresterea temperaturii, creste si capacitatea dizolvanta, scade
vascozitatea, formeaza complecsi cu acod boric,borax
!!! ATENTIE 130C peste acroleina
2. Edulcorant - preparate de uz intern in asociere cu solutii de sorbitol
70%
3. Conservant antimicrobian are proprietati antiseptice solutii apoase
de peste 40 % nu permit dezvoltarea microorganismelor, pe care le
deshidreateaza
4. Umectant si emollient
5. Actiune farmacologica proprie (Laxativ)
6. Intra in c
ompozitia altor forme farmaceutice unguente, suspensii, supozitoare,
ovule
CONSERVARE
-flacoane bine inchise, higroscopica, pe piele ca atare este puternic
deshidratanta si dil.
Propilenglicol FR X
55

( 1,2 propndiol)
-

Este un lichid asemanator cu glicerinei, vascos, higroscopic, limpede,


fara miros, gust dulce amarui.
Este bun dizolvant pentru antibiotice, tetracicline, cloramfenicol,
alcaloizi baza, sulfamide, fenobarbital, anestezice locale, vitamina
A1,C1,D1
Miscibil in orice proportie cu apa, acetona, cloroform, eter, nemiscibil
cu uleiuri grase, benzina
Poate fi sterilizat prin caldura
Bun solubilizant
Conservare - recipiente bine inchise
se utilizeaza in asociere cu alti solventi miscibili, la obtinerea solutiilor
de uz intern, de asemenea e folosit ca promoter de abs

Polietilenglicolii-Macrogola(F.R.X)
(CARBOWAX, PEG-uri)
- sunt polimeri de condensare ai oxidului de etilen cu apa, a caror
greutate moleculara medie este indicate prin cifre adaugate dupa
denumirea produsului
- prod pana la 700 sunt lichide incolore, limpezi, vascoase, usor galbui

POLIETILENGLICOLII LICHIZI
-

miscibili cu apa, acetona, alcool si sunt practic insolubili in grasimi,


uleiuri, parafina lichida
la amestecare cu apa = formeaza punti de H
dizolva antibiotice
sunt incompatibili cu numeroase substante : penicilina, bacitracina,
aminofenazona, fenazona, saruri de argint, sulfamide, acid
salicilic,materiale plastice
sunt utilizati in formulari farmaceutice dintre cele mai diverse
loc racoros, recipiente bine inchise
preparate topice

Solventi Nepolari
- uleiuri vegetale, ulei de parafina, eter, acetat de etil, oleat de etil,
miristat de izopropil
- uleiuri fixe utilizate in practica farmaceutica trebuie sa indeplineasca o
serie de conditii
-sa fie neutre
- indice de aciditate mic
56

- sa nu rancezeasca usor
- sa fie bine tolerate atat extern cat si pe mucoase(sa nu irite mucoasa)
- sa nu resoarba repede
-sunt util ca solventi la prepararea solutiilor uleioase(frictii, solutii
injectabile, picaturi ptr ochi, rhinoguttae, otoguttae) la obtinerea
sapunurilor, la prep unguentelor
Uleiuri Vegetale - Caracteristici
-fluide la 20C (esteri ai glicerolului cu acid oleic) limpezi, anhidre, de
culoare galben-deschis, fara miros, vascoase, densitate mai mica decat a
apei, ulei de palmier (solid)
-insolubil in apa, alcool, solubile in solventi organici, nemiscibili cu apa
Dezavantaje
-autooxidarea
-sub influenta O2 din aer se formeaza peroxizi care se descompun in
aldehide, cetone, derivati hidroxilati
-la temperaturi sub -5C, uleiurile vegetale lichide se tulbura (solidificarea
si separarea acizilor grasi saturati)
In mod particular, pt uleiuri vegetale FR X , supliment 2006 monografie
Olea herbaria (Uleiuri grase vegetale)
- Uleiurile grase vegetale sunt constituite din trigliceride ale acizilor grasi
(solizi sau lichizi), cu mici cantitati de lipide (ceruri, acizi grasi liberi)
-sursa de obtinere: seminte, samburi sau fructe ale diverselor palnte
-metode de obtinere: presarea si/sau extractia cu solventi, urmata
eventual de rafinare si hidrogenare
-cand e necesar se poate adauga un antioxidant corespunzator.
CLASIFICARE:
-ulei virgin obtinut din materii prime de o anumita calitate prin procedee
mecanice -presare la rece, centrifugare
-ulei rafinat-se obtine prin presare si sau extractie cu solventi, urmata de
o rafinare alcalina, apoi decolorare si dezodorizare, fie de o rafinare fizica
-ulei hidrogenat - obtint prin presare si sau extractie su solventi, urmata
de o rafinare alcalina sau fizica, o eventuala decolorare, urmata de
deshidratate, hidrogenare, urmata din nou de decolorare si dezodorizare.
Ulei de floarea soarelui
- materie prima Hellinathus annus L seminte
- lichid uleios, miros slab caracteristic,
- se obtine prin presare la rece si centrifugare
57

- insolubil in apa
-indice de aciditate cel mult 2 (conform FR X)
-se pastreaza in recipiente bine inchise, ferit de lumina, la rece
-se foloseste la prepararea solutiilor uleioase de uz intern si extern
-solutii de uz extern si solutii extractive uleioase obtinute prin digestia
produselor vegetale cu ulei vegetal
Ulei de germeni de porumb
- presare din embrionii de porumb si contine gliceride ale acidului linoleic,
oleic si in cantitate mica ale acidului stearic, palmitic, tocoferoli
- poate substitui uleiul de floarea soarelui pentru uz topic, parenteral
Ulei de Soia
-

presarea boabelor de soia, extractie

Ulei de masline
- obtinut prin presarea la rece a fructelor coapte, lichid galben - verzui,
gust dulceag, miros placut
- contine gliceride ale acidului oleic, linoleic, miristic, palmitic, vitamina E,
rancezeste usor
- se foloseste la preparatele farmaceutice de uz intern si extern
- ulei de masline de calitatea I (rafinat si deodorant)se foloseste ca
solvent pentru solutiile injectabile
Ulei de Ricin
- obtinut prin presarea la rece a semintelor decorticate de Ricinus
communis (Euphorbiaceae)
- contine 80 % gliceride
- lichid vascos, incolor
- uz intern ca purgativ si extern (capacitate de dilutie mare) mai ales
pentru substante ca: progesterone
Ulei de In
-

obtinut prin presare la rece a semintelor de Linii semen


ulei dens, transparent, galben-auriu, gust dulceag
este sicativ
rol cicatrizant

Alte uleiuri
-

ulei de avocado (Vitamina: E, A, D, B si C uz extern)


58

ulei de migdale dulci (folosit in cosmetica)


ulei de arahide

Parafina lichida
- amestec de hidrocarburi saturate lichide,obtinut la distilarea fractionata
a petrolului
- lichid incolor, uleios, fara miros, fara gust, fara fluorescenta la lumina
zilei, solubil in solventi nepolari (benzine,cloroform,eter), practic insolubil
in apa, alcool
- nu rancezeste
- se foloseste ca solvent ptr dizolvarea substantelor cu actiune topica
- prezinta actiune farmacologica proprie, administrat intern are actiune
laxativa
- se conserva in recipiente bine inchise, ferit de lumina

59

S-ar putea să vă placă și