Sunteți pe pagina 1din 10

Identificarea unei campanii

publice de promovare a
ceteniei europene ntr-un
stat membru UE
nainte de aderare la Uniunea European, ntr-un stat-naiune, adesea se
poart discuii pe tema identitii naionale. Viziunea asupra Europei viitoare, care
include i conceptul de cetenie european, trezete, nu de puine ori, teama de
pierdere a identitii naionale. Probabil c fiecare dintre noi s-a ntrebat la un
moment dat dac n viitor vor mai fi prezente obiceiurile i tradiiile cu care am
crescut sau dac va mai conta statul n care ne-am nscut.
Pornind de la premisa c Uniunea European s-a nscut dintr-o ideologie
nobil, care nu i-a propus dominare i impunere de modele, ci convieuire panic
i colaborare ntre statele membre, vom spune c nu exist un astfel de pericol.
Uniunea European, spre deosebire de Uniunea Sovietic, creat cu for dupa
modelul su, s-a constituit istoric i liber, mai nti ca o comunitate culturalspiritual ncepnd cu perioada Renaterii i apoi ca o entitate economic i
politic. ncepnd cu secolul al XIV-lea, oamenii din sfera artei i tiinei, din
diferitele ri ale Europei, au interacionat ntr-un mod armonios, producnd idei
noi, generatoare de progres i dnd natere unor opere de art extraordinare,
mbibate cu influene provenite din diferite culturi, purtnd, n acelai timp,
semntura culturii de origine. Acest amestec fermector se datoreaz diversitii
culturale din Europa.1
Diversitatea cultural este o surs a creativitaii i inovaiei, pe de o parte,
dar poate constitui i serioase bariere de comunicare, pe de alt parte. Pentru a
1 http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/identitate-locala-identitate-europeana

proteja diversitatea cultural, este nevoie de ocrotirea identitilor naionale din


care, practic, este alctuit, iar pentru a o valorifica este nevoie de intensificarea
dialogului intercultural. Analiznd politicile europene din domeniul culturii, putem
observa cu uurin c toate eforturile se ndreapt exact n aceste direcii,
diversitatea cultural reprezentnd un element central al politicii i strategiilor
culturale.
Cu Summit-ul de la Laeken va ncepe, ntr-o manier oficializat, o larg
dezbatere la nivelul continentului privind viitorul Europei si transformrile
institutionale necesare. n cadrul Consiliului european informal de la Gand, din 19
octombrie 2001, s-a stabilit ca, la Laeken, sa fie desemnat un presedinte al
Conventiei - organismul care trebuie s realizeze documentele finale privind
schimbarile din tratate, viitoarele competente ale organismelor comunitare si
modul de guvernare. Att Guvernele Statelor membre ct si Comisia European
vor avea reprezentanti n cadrul Conventiei. De asemenea, Parlamentele nationale,
dar si Parlamentul European vor fi reprezentate n Conventie, urmnd s fie ales un
prezidiu al Conventiei, compus din 5 membri: un presedinte, reprezentantul
Guvernelor nationale, reprezentantul Comisiei Europene, reprezentantul
Parlamentelor nationale, si reprezentantul Parlamentului European .2
Liderii Uniunii europene au considerat c implicarea societtii civile este
absolut necesar , aceasta urmnd s creeze "o retea n jurul Conventiei", dup
cum explica Presedintele in exercitiu al Uniunii Europene, domnul Guy
Verhofstadt: "Dect s mai initiem o incint suplimentar, dect s selectionm noi
niste organizatii , ONG-uri, parteneri sociali, institute de studii pe probleme
europene, academicieni, am decis s organizam pe lng Conventie o asemenea
retea n care toat lumea poate s fie prezent, toate organismele societtii civile,
ONG, universittile, toate instantele care se ocup de problematica european.
Acestea vor putea intra n contact direct cu aceast Conventie pentru a-si exprima
prerile . Dar si Conventia poate solicita opinii, luri de pozitie sau avize diverselor
persoane sau organizatii care fac parte din aceast retea."3
2
http://www.sv.uio.no/arena/english/research/publications/arenapublications/workingpapers/worki
ng-papers2002/wp02_16.htm
3 http://europa.eu/rapid/press-release_SPEECH-12-596_ro.htm

Liderii Uniunii Europene s-au dovedit constienti de problema afirmarii


identitatii si interesului national nu numai n ceea ce priveste statele membre.
Statele candidate vor fi si ele reprezentate la lucrrile Conventiei prin membri ai
Parlamentelor si Guvernelor nationale, care in functie de progresele fcute de trile
lor, dar si de calitatea reprezentantilor trimisi vor negocia chiar statutul tarilor
respective n viitoarea Uniune European extins.
Integrarea european (constructia unei Europe unite) nu este un exercitiu de
fantezie, ci o ncercare vital menit a oferi o securitate durabil pentru ambele
jumtti ale Europei. Principala cale spre stabilizarea securittii este folosirea
puterii pentru exportul propriului model de viat. Cu alte cuvinte este vorba despre
construirea unei identitti comune a Marii Europe bazate pe un set unic de
valori si pe institutii compatibile integrate unui sistem de gestiune unitar conceput
la nivel continental. Procesul european este, deci, o chestiune de putere si de
cultur. Cine are puterea s transfere altora propria paradigm cultural-identitar si
mrste puterea necesar spre consolidarea securittii proprii. Privit din acest unghi
de vedere, aquis-ul comunitar este, n fapt, un aquis identitar.
n abordarea relatiei dintre identitatea european si identitatea national
trebuie nceput prin a stabili la ce se refer conceptul de identitate att atunci cnd
se are n vedere Europa ct si atunci cnd sunt avute n vedere natiunile care
urmeaz a se integra n viitoarea Europ unit (printre care si Romnia). Cu alte
cuvinte, ar fi de vzut prin ce este caracteristic Europa n raport cu alte entitti
continentale si prin ce este caracteristic o tar ca Romnia n raport cu alte entitti
national-statale. Aceasta implic efectuarea unei distinctii ntre natiunea civic
legat de teritoriu si de administrarea sa n folosul celor care l locuiesc n primul
rnd ca cetteni si natiunea cultural legat de un anumit mod specific de a
produce valori universale. De asemenea trebuie luat n consideratie dimensiunea
cultural a Europei si impactul cultural al procesului european al integrrii
europene asupra natiunilor care particip la el ca si asupra Europei nsesi.4
n cadrul prezentei analize identitatea va fi considerat din perspectiva
relatiilor internationale n care subiecte sunt actualele state. Nu este vorba, deci
despre identitatea unei persoane ori a unui grup etnic sau religios, ci de sensul
4 http://eprints.lse.ac.uk/archive/00000431;

identittii unei societti creatoare de stat n contextul raporturilor pe care acesta le


stabileste cu comunitatea international.5
n cazul procesului de integrare european paradigma identittii n relatiile
internationale trebuie utilizat n sensul punerii accentului pe asemnri mai mult
dect pe deosebiri, precum si n acela al distinctiei ntre deosebirile structurale si
cele conjuncturale, ntre cele de esenta lucrurilor si cele de natura lucrurilor.
Utiliznd conceptul de identitate din perspectiva excluderii, Iver Neumann6 a
definit constructia identittii europene ca si contrast al Europei civilizate n raport
cu Estul barbar. Dar n fata extinderii UE sau a ideii de unificare european
contrastul este dominat de nevoia de a dezvolta compatibilitatea si asemnarea
ntre natiunea care se vrea parte a Europei unite (respectiv caut aderarea la UE) si
toate celelalte natiuni care doresc acelasi lucru si sunt deja ori vor deveni parte n
proces.
Ce nseamn integrare european din punctul de vedere al identittii
nationale? Rspunsul este diferit dup cum ne referim la procesul de integrare n
actuala UE sau ntr-o posibil viitoare confederatie/federatie pan-european.
A adera la UE nseamn a te supune cu sau fr dispense de timp
ansamblului structurilor care reprezint masinria Uniunii Europene, asa cum a
fost aceasta definitivat prin Tratatul de la Maastricht, cu cei trei piloni de
referint: Comunitatea Economic European; Politica Extern si de Securitate
Comun; Justitia si Afacerile Interne. Comunitatea European are institutii
integrate. Ceilalti piloni reprezint, nc, procese interguvernamentale.
O abordare mai profund a acestei dimensiuni esentiale a integrrii
europene care este aderarea la sistemul monedei unice, ne conduce, ns, la
observatia c nu soliditatea monedei duce la soliditatea unei economii ci, exact
invers, tria economiei d trie monedei. n consecint, pentru a asigura stabilitatea
monetar este nevoie de politici macroeconomice adecvate. Aceasta aduce n
discutie politica fiscal care, la rndul su, este legat de o anumit conceptie
5 Jan Herman REESTMAN Case Notes, European Constitutional Law Review, pp. 312- 317.
6 Iver Newmann, Use of the other: "The East" in European identity formation, Manchester
Universitz Press, 1999

asupra politicii de protectie social. Iar atitudinea fat de protectia si asistenta


social este nu doar o chestiune de ideologie ci si una de mentalitate, de cultur;
deci, de identitate. 7
Multe dintre trile cu puternice traditii legate de ocrotirea social (ex. trile
nordice) doresc, de aceea, ca politica bugetar s nu intre n sfera de competent a
UE. Mai devreme sau mai trziu aceasta se va dovedi o imposibilitate. n
consecint, solutia va fi aceea de a defini n comun o identitate a Europei sociale
care s sintetizeze identittile nationale actuale n materie. Exercitiul este departe
de a fi lesnicios mai ales dac ne gndim c la diversitatea deja existent n cadrul
UE va trebui s se adauge si obiceiurile societtilor apartinnd fostului bloc
sovietic pentru care solidaritatea social nseamn, adesea, eterna asteptare ca
altcineva s-ti rezolve problemele.

n fata unor asemenea probleme de mare complexitate Romnia ar trebui s


caute drumul mpcrii a dou tendinte aparent contradictorii si anume: eficienta si
generozitatea. Aceasta presupune, pe de o parte, acceptarea si promovarea
msurilor viznd cresterea concurentei si a flexibilittii pe piata muncii. Pe de alt
parte, protectia social va trebui s se manifeste aproape exclusiv pe terenul pe
care se asigur reducerea dependentei individului fat de actiunea factorului politic
fie el national sau international - sau de riscurile decurgnd din functionarea
nestingherit a mecanismelor pietii, respectiv n domeniile nvtmntului
(autonomia prin cunoastere/calificare/educatie), snttii (autonomia prin vigoarea
biologic) si ocrotirea mediului (autonomia prin securitate ecologic). n fine,
solidaritatea social focalizat la cei vulnerabili, marginalizati si exclusi ar
trebui trecut cu precdere n responsabilitatea societtii civile.
La Consiliul European de la Copenhaga (1993) Uniunea european a luat
hotrrea ca statele asociate din Europa Central si de Est care doresc acest
lucru, i pot deveni membre de ndat ce se vor dovedi capabile s satisfac
anumite cerinte de ordin economic si politic Criteriile de la Copenhaga.
ndeplinirea respectivelor criterii presupune ca trile candidate s fi realizat: a)
7 http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2009_2014/documents/afco/dv/livre-blanc_/livreblanc_ro.pdf

stabilitatea institutiilor care garanteaz democratia, statul de drept, drepturile


omului si respectul pentru protectia minorittilor; b) o economie de piat
functional, ca si capacitatea de a rezista presiunilor generate de competitia si de
fortele pietei interne a Uniunii; c) disponibilitatea de a si asuma obligatiile de
membru, incluznd aderenta la scopurile uniunii politice, economice si monetare;
d) s fi creat conditiile pentru integrare prin adaptarea structurilor administrative,
astfel nct legislatia Comunittii Europene s fie transpus n legislatia national
si implementat prin structuri administrative si legislative.8
Criteriile de la Copenhaga descriu limpede transformrile pe care o
natiune trebuie s le sufere pentru a fi acceptat n cadrul Uniunii Europene. Unele
sunt legate asa cum s-a artat anterior de dimensiunea economico-monetar a
UE. Altele vizeaz capacitatea de a contribui la edificarea unei politici externe si
de securitate comune. Procesul de aderare poate fi lansat, ns, doar din momentul
n care sunt ndeplinite criteriile politice care descriu compatibilitatea trii
candidate cu valorile UE. Acest element indic faptul c la temelia tuturor
lucrurilor stau valorile considerate a fi "valori europene si anume democratia,
statul de drept, drepturile omului si respectul pentru protectia minorittilor.9
Nimic altceva din procesul de integrare european nu se apropie mai mult
de tema identittii nationale si respectiv, a identittii europene, dect valorile
civico-politice care stau al baza democratiei si a drepturilor omului. Aceste valori
au fost definite n timp si istoria lor poate fi chiar istoria integrrii europene.
Se poate observa clar c Romnia ca si toate celelalte tri candidate este
ea nssi membr a Consiliului Europei. n consecint, principiile civico-politice
fundamentale extranationale ale UE au fost deja asumate si chiar asimilate
prin aderarea la Consiliul Europei. n nssi Recomandarea formulat de Adunarea
Parlamentar a Consiliului Europei referitor la admiterea Romniei, ca si n alte
documente al Consiliului, au fost cerute anumite transformri institutionale,
legislative si de atitudine care, odat operate, au fost susceptibile s modifice
specificul national romnesc (ex. introducerea institutiei avocatul
poporului/ombudsman, specific trilor nordice, dar necunoscut n Europa
8 Tratatele fundamentale ale Uniunii Europene, CH Beck, Bucureti, 2013.
9 Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene, art. 20 - 25 ;

Central si Oriental; dreptul individual de recurs la Curtea European a


Drepturilor Omului pentru toti cei nemultumiti de solutiile n materie pronuntate de
instantele nationale; dezincriminarea homosexualittii si a lesbianismului;
discriminarea pozitiv n problema minorittilor nationale; toleranta fat de sectele
religioase etc.)
Asa cum n materie de economie Romnia va avea de optat, n cadrul unei
Europe unite, ntre un Euro puternic si un Leu traditional dar debil, tot astfel, pe
terenul valorilor civico-politice ea a trebuit s aleag ntre o civilizatie european
de sintez n care va aduce tot ceea ce este mai bun si mai integrabil dintre
elementele identittii sale nationale si un spatiu socio-cultural unde justitia era
perceput n functie de conjuncturile politice, unde institutiile publice puteau
interveni n viata privat si dicta inclusiv orientrile sexuale, unde membrii
minorittilor erau tratati n mod diferentiat fat de membrii majorittii, unde pe
msur ce societatea se polarizeaz exclusii se vd lipsiti de orice beneficiu al
solidarittii sociale. Ca urmare, temerea de a pierde identitatea national prin
integrare ntr-o Europ unit, se dovedeste n general irational sau artificial.10
Europa "cooperrilor avansate, altfel spus, Europa cu 21 de viteze,
"avizat" de Summit-ul din decembrie de la Nisa, este un cadru potrivit, desi nu
neaprat ideal, pentru desfsurarea proiectului politic romnesc. Este o formul n
care Europa ne-ar "astepta", dnd posibilitatea celor dou proiecte - al "lor",
indispensabil conservrii stabilittii politice si pcii continentului si al "nostru",
orientat ctre o Europ unit si de sintez - s se desfsoare n paralel.11
Integrndu-ne n zona de "geo economics" a UE, singura n care decizia are
deja un accentuat caracter federal sau supranational, Romnia va beneficia de
implanturile de productivitate pe care liberul schimb, fondurile structurale si
stabilitatea indus de calitatea de membru al UE, le vor atrage.
Dobndind un drept de "co-decizie" pentru zona de "geo politics" specific pilonilor interguvernamentali ai UE - n ceea ce priveste politica extern,
10 http://www.academia.edu/1442225/In_cautarea_identitatii_europene._Perspective_teoretice
11 http://www.europa.eu

securitatea, justitia si afacerile interne - Romnia va putea s promoveze proiectul


propriu de modernizare.
Dup ce Europa unit dotat cu o suprastructur politic reprezentativ va
lua fiint, Romnia si va pstra libertatea de decizie esential n cadrul sistemului
subsidiarittii globale care va realiza echilibrul ntre vechile identitti nationale si
noua identitate european. "Momentul de ruptur se va anunta singur: politicienii si
elita romneasc n general vor sti cnd am depsit cu totul faza n care identitatea
politic national nu mai este n nici un fel pus n cauz si cnd putem deci s
investim aceast identitate n cadrul unui stat federal european"12.
n msura n care doresc s depseasc prin unitate actualul lor deficit de
putere si insecuritatea dedus din el, natiunile europene vor fi obligate s nteleag
c identitatea lor se compune din elemente negative sau obsolite, care trebuie
abandonate si elemente pozitive care trebuie conservate. (n Romnia, spre
exemplu, nrdcinarea principiului umanist privind respectul diversittii s-a
transpus, pe planul raporturilor interconfesionale, n deschiderea bisericii ortodoxe
ctre un nou tip de relatie cu catolicismul a se vedea n acest sens istorica
ntlnire de la Bucuresti dintre Papa Ioan Paul al II-lea si Patriarhul Teoctist si
ctre acceptarea, chiar dac fr entuziasm, a activittii cultelor neoprotestante.
Aceasta a impus schimbarea unor elemente de identitate ale ortodoxiei romnesti,
schimbare materializat n ntinerirea ierarhiei si, mai ales, n abandonarea rezervei
fat de implicarea n activittile de asistent social. Pe un alt plan, cel economic,
nevoia integrrii pe piata intern european i conduce pe romni ctre
abandonarea culturii improvizatiei sintetizat n expresia popular las c
merge si asa pentru a-si asimila cultura rigorii/ a lucrului bine fcut, asociat
n mentalul colectiv cu Occidentul conform zicalei lucrul bine fcut este lucru
nemtesc.)
La rndul su, Uniunea european de astzi va fi indispensabil s observe
c problema ei nu este aceea de a-si transfera modelul n jumtatea estic a
continentului, ci de a asista trile de acolo n constructia unor institutii compatibile,
bazate pe un set mprtsit de valori si executate cu "crmizile traditiilor
nationale".
12 Sorin Moisa, Un concept romnesc privind viitorul Uniunii europene n Studii Internationale,
nr. 6/2001, Ed. Pro, pg. 41.

n finalul acestei lucrri, menionez faptul c in ceea ce i priveste pe


romni, ei sunt interesati s nlocuiasc o impredictibil cooperare
interguvernamental n care intr mereu cu handicapuri, cu un statut cert implicnd
drepturi garantate si obligatii limpede asumate. n acest context, Romnia trebuie
s scape de complexul elevului codas si s-si nsuseasc pozitia arhitectului
responsabil de viitorul casei comune europene, la un loc cu ceilalti arhitecti din
Apus si din Rsrit. Ca europeni, romnii nu risc s-si piard identitatea ci doar s
rateze, prin timiditate sau miopie, sansa de a-si furi propriul destin.

Bibliografie:
1. http://www.wikipedia.org
2. http://www.europa.eu
3. Un concept romnesc privind viitorul
Uniunii europene n Studii
Internationale, Sorin Moisa
4. Tratatele fundamentale ale Uniunii
Europene, CH Beck
5. Iver Newmann, Use of the other: "The
East" in European identity formation
6.
Case Notes, European Constitutional
Law Review, Jan Herman REESTMAN