n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie
!!!: n numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si
respectiv si .
Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta n pozitie finala [p], [t], [c], [f] Ex: ab
[ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .
Litera 'c' apare n cuvintele germane numai mpreun cu 'k', marcand faptul ca
vocala premergatoare se pronunt scurt Ex: Sack, Deck, Bock, ....
Litera 'e' n terminatiile el, -em, -en se pronunta ca un '' romanesc, atunci
cand vorbim foarte clar. Cand vorbim repede, acest '' se omite, ceea ce duce la
vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] Ex: Mittel, fragen
Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba
germana folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc.
.................................
90 neunzig 91 - einundneunzig
.................................
100 hundert 101 hunderteins 102 hundertzwei 110 hundertzehn 131 hunderteinunddreiig
.................................
1000 tausend 2000 zweitausend 100.000 - hunderttausend
.................................
1.000.000 - eine Million 1.500.000 - anderthalb Millionen 2.000.000 - zwei
Millionen 1.000.000.000 -eine Milliarde
Observatii:
Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este
ca acestea se citesc de la sfarsit spre inceput Ex: 91 se citeste
einundneunzig : ein (1) + und (si) + neunzig (90)
-ig se citeste ca -ih;
Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!!
facand numeralul 20 -zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana
accentul cade intodeauna pe prima silaba.
Saluturi in Germana
In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in
germana atat pentru intalniri cat si pentru a spune la revedere. Acestea sunt
unele dintre primele cuvinte pe care veti fi nevoit sa le invatati in limba germana
fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti folosi cand va intalniti cu vecinii,
colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr-o institutie. Indiferent de
situatie a spune 'Buna ziua' sau 'La revedere' face parte din vocabularul uzual
si politicos din orice tara.
Forme de salut in limba germana :
Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutn morgn}
Buna ziua ! = Guten tag ! {gutn tag}
Buna seara ! = Guten Abend ! {gutn abnd}
Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gut naht}
Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din
Germania sau in alte tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti
face niciodata de rusine si veti fi intodeauna politicos indiferent de situatie.
Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Gr Gott ! {grius got}
Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte
parti ale Germaniei. Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu
are nimic de a face cu religia, are sensul de 'Buna ziua' si il poti auzi oriunde.
Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi
salutului.
Buna ! (informal) = Hi ! {hai}
Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi
considerat atat formal cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la
telefon, un fel de 'Alo' romanesc)
Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)
Salutare ! = Gr dich! {Grius dih}
Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomn}
Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in
orice parte a zilei.
La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}
La revedere ! = Auf Wiederhren ! {Auf viderhiorn} (Aceasta exprimare se
foloseste doar in cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea
data cand ne auzim')
Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba
germana si pot fi folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care
tocmai ati avut o discutie.
Pa ! = Tschss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La
revedere' in germana)
pe curand = Bis bald {bis bald}
pe mai tarziu = Bis spter {bis peta}
pana atunci = Bis dann {bis dan}
Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte
uzuale, ele sunt deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre
exemplu nu-i veti spune 'Bis spter' vanzatoarei de la magazin ci mai degraba
unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea.
Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii
intalniti !!!
Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')
Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?
Kann ich etwas fr Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru
dvs?
Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?
Das ist zu teuer. {Das ist u toia} = Este prea scump
Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de
credit?
Ich schau nur ein bisschen. {Ih au nur ain bishen} = Doar ma uit un pic
die Einkufe {di aincoife} = cumparaturi
der Verkufer / die Verkuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator /
vanzatoare
der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta
das Obergescho {das obergheos} = etaj
die Kasse {di case} = casa de marcat
das Angebot {das anghebot} = oferta
die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin
die Abteilung {di abtailung} = departament / raion
das Regal {das regal} = raft
der Preis {der prais} = pret
der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi
die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal
die Einkaufstasche {di aincaufs.tae} = sacosa de cumparaturi
die Tte {di tiute} = sacosa
teuer {toier} = scump
billig {bilig} = ieftin
bequem {becvem} = comod, confortabil
zeigen {aighen} = a arata ceva cuiva
einpacken {ainpachen} = a impacheta
bezahlen {bealen} = a plati
nehmen {nemen} = a lua
gefallen {ghefallen} = a place
die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata
ca si cantitate si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancare
Ex: Krankenkost {cranchen.cost} = mancare sanatoasa
die Speise {di paize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise
{forpaize} = aperitiv
Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, numele
animalului + cuvantul in germana pentru carne (Fleisch) sau sunca
(Schinken)
die Schweinefleisch {di vain.flai} = carne de porc
die Rindfleisch {di rind.flai} = carne de vita
die Putenfleisch {di puten.flai} = carne de curcan
die Hhnchenfleisch {di henhen.flai} = carne de pui
der Schinken {der inchen} = sunca
der Putenschinken {der puten.inchen} = sunca de curcan
der Hhnchenschinken {der henchen.inchen} = sunca de pui
Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt
'Lactatele', poti face referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a
doua cuvinte 'Molkerei' {molcherai} sau 'Milchprodukt' {milh.product}:
der Kse {di cheze} = branza, cascaval
die Milch {di milch} = lapte
das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf
die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce
die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra
das Joghurt {das iogurt} = iaurt
die Butter {di butr} = unt
Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in
bucataria Dvs.:
der Reis {der rais} = orez
die Nudeln {di nudeln} = fideaua
das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua
die Leber {di leber} = ficat
die Wurst {di vurst} = carnat
das Wrstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic
das Brot {das brot} = paine
das Brtchen {brot.hen} = chifla
die Marmelade / Konfitre {di marmelade / confiture} = gem
Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam si
denumirile diverselor feluri de mancare in limba germana. Dupa cum am clarificat
la inceputul acestei lectii puteti spune 'fel de mancare' in limba germana
'Speise'
das Sandwich {das send.vici} = senvi
die Pizza {di pia} = pizza
Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine
Geschwister. (hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caine
ghevistr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.
Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin
niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.
Corpul
Partile capului (Die Kopfteile)
der Kopf (der copf) = capul
der Schdel (der edl) = craniu
der Stirn (der tirn) = fruntea
das Haar (das haar) = parul
das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul
die Schlfen (di lefn) = tamplele
die Nacken (di nachen) = ceafa
der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca
der Kiefer (der chifer) = maxilar
der Kinn (der chin) = barbie
die Bart (di bart) = barba
der Schnurrbart (nur.bart) = mustata
die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die
Augenbraue (di augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele;
die Wimper (di vimper) = geana;
die Nase (di naze) = nasul; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari; das
Nasenloch (das nazen.loh) = nara;
das Ohr (das or) = urechea
die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn
(der bachen.an) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe)
= limba
Culorile in Germana
In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in germana
impreuna cu pronuntia acestora.
die Farben (di farbn) = culorile
Farbe (farbe) = culoare
wei (vais) = alb
grau (grau) = gri
schwarz (var) = negru
braun (braun) = maro
grn (griun) = verde
gelb (ghelb) = galben
orange (oranje) = portocaliu
rot (rot) = rosu
rosa (roza) = roz
blau (blau) = albastru
Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului
'hell-' in fata culorii dorite -> hellgelb (hel.ghelb) = galben deschis
Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului
'dunkel-' in fata culorii dorite ->
dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis
Daca si pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in
aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale despre vreme in germana pe
care le-ai putea auzi la meteo precum si toate fenomenele naturii in limba
germana.
Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes
vetr nur fale klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite
vremea = das Wetter (das vetr)
der regen (der regn) = ploaia
der donner (der doonr) = tunetul
der blitz (der bli) = fulger
der hagel (der haghel) = grindina
der schnee (der nee) = ninsoarea
der frost (der frost) = inghet
der taifun (der taifun) = taifun
windig (vindic) = furtuna
wind (vind) = vant
sonne (sone) = soare
sonnig (soonic) = insorit
wolken/ himmel (volkn/ himl ) = nor
bewlkt (bevolkt) = innorat, noros
regen (regn) = ploaie
regnet (recnet) = a ploua
klte (chelte) = racoare
kalt (kalt) = rece
hitze (hite) = caldura
hei (hais) = fierbinte
heiter (haitr) = senin
Es ist komisches wetter (Es ist comies vetr) = Este o vreme ciudata.
Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau
noros ?
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a
ploua !
Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) =
Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !
Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.
In Paris und Mnchen schneit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si
Mnchen ninge.
Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in
Atena este frumoasa.
In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin.
Wichtig = important
harta :
Wo liegt Nrnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nrnberg?
Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) =
Nrnberg se afla la nord de Mnchen.
Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) =
Cunosti / Cunoasteti
Nrnberg ?
Nrnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nrnberg ?
Unde se afla asta ?
Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart . (Das ligt
nordlih von Miunhen, nordostlih fon tutgart) = Se afla la nord de Mnchen,
nordest de Stuttgart.
Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din
urmatoarele doua intrebari:
Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?
Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special
concepute pentru cititorii acestui site:
08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach
acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa
opt./ Este putin peste opt.
08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten
nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si
cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ (
! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este
ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./
Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./
Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)
08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn
minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este
ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este
noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in
limba romana)
08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf
minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de
minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la
ora noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40
Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die
schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.
Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im
Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.
2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De
cand pana cand muncesti tu?
2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn
uhr und dreiig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu
muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.
Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih
kome etvas petr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.
Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.
Sens local:
Sens temporal:
Sens cauzal:
Sens modal:
Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:
hngen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hnge das Bild an die Wand.
= Agat imaginea pe perete.
hngen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hngt an der Wand. =
Imaginea atarnata pe perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl.
= Asez copilul pe scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. =
Copilul sta pe scaun.
legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den
Fuboden. = Pun covorul pe podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem
Fuboden. = Covorul este intinsr pe podea.
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das
Regal an die Wand. = Pun raftul pe perete.
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. =
Raftul sta pe perete.
Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant
(substantiv, pronume, adjectiv sau adverb).
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz
(acuzativul, genitivul sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia
cer cazul Acuzativ.
Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.
Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste
substantivul:
in+dem = im; in+das = ins;
an+das = ans; an+dem = am;
zu+der = zur; zu+dem = zum;
durch+das = durchs;
n German
Pronunia / Se citete:
baia
das Badezimmer
das bade-ima
balconul
der Balkon
dea balcon
buctria
die Kche
di chiuhe
camera
das Zimmer
das imr
dormitorul
das Schlafzimmer
das laf-imr
grdina
der Garten
dea gartn
garajul
die Garage
di garaje
gazonul
der Rasen
dea razn
holul
der Flur
dea flur
parter
das Erdgeschoss
das erd-ghe-os
peretele
die Wand
di vand
podeaua
der Boden
dea bodn
primul etaj
scrile
die Treppen
di trepn
subsol
sufrageria
das Wohnzimmer
das von-imr
tavanul
das Dach
das dah
toaleta
die Toilette
di toilete
n German
Pronunia / Se citete:
biblioteca
das Bcherregal
das biuhe-regal
biroul
der Schreibtisch
dea raib-ti
cada
die Badewanne
di bade-vane
canapeaua
das Sofa
das sofa
das Waschbecken
das va-becn
chiuveta din
buctrie
das Splbecken
das piul-becn
coul de gunoi
der Papierkorb
dea papir-corb
covorul
der Teppich
dea tepih
dulapul
der Schrank
dea ranc
duul
die Dusche
di due
fereastra
das Fenster
das fenstr
fotoliul
der Sessel
dea zesl
mnerul de la ua
masa
der Tisch
dea ti
mobila
die Mbel
di miobl
oglinda
der Spiegel
dea pigl
patul
das Bett
das bet
ptura
die Decke
di deche
perdeaua
der Vorhang
dea for-hang
perna
das Kopfkissen
das cof-chisn
poza
das Bild
das bild
prosopul
das Handtuch
das hand-tuh
robinetul
der Wasserhahn
dea vasr-han
scaunul
der Stuhl
dea tul
sertarul
ua
die Tr
di tiur
vesela
das Geschirr
das gheir
vaza
die Vase
di vaze
n German
Pronunia / Se citete:
aerul condiionat
die Klimaanlage
di clima-anlaghe
aparatele
die Gerte
di gherete
aspiratorul
der Staubsauger
dea taub-zaugr
ceasul
die Uhr
di ur
ceasul detepttor
der Wecker
dea vecr
congelatorul
der Gefrierschrank
dea ghefrir-ranc
cratia
der Topf
dea tof
cuptorul
der Backofen
dea bac-ofn
cuptorul cu microunde
die Mikrowelle
di micro-vele
deschiztorul de
conserve
der Dosenfner
dea dozn-eofnr
fierul de clcat
das Dampfbgeleisen
das damf-biugl-aizan
frigiderul
der Khlschrank
dea chiul-ranc
lampa
die Lampe
di lampe
die Waschmaschine
di va-maine
die
Geschirrsplmaschine
di gheir-piul-maine
mixerul
der Standmixer
dea tand-mixr
radioul
das Radio
das radio
telecomanda
die Fernbedienung
di fern-bedinung
telefonul
das Telefon
das telefon
televizorul
der Fernseher
dea fen-e
usctorul de pr
der Haartrockner
dea har-trocnr
Alimente n German
Mncare (Vocabular) Essen (Wortschatz):
bacon der Speck (pronunia : dea peih)
crnatul die Wurst (pronunia : di vurst)
carnea das Fleisch (pronunia : das flai)
carnea de miel das Lammfleisch (pronunia : das Lam-flai)
carnea de pasre das Geflgel (pronunia : das Ghefliugl)
carnea de porc das Schweinefleisch (pronunia : das vaine-flai)
carnea de vac das Rindfleisch (pronunia : das Rind-flai)
carnea de vit das Kalbfleisch (pronunia : das Kalb-flai)
cacavalul der Kse (pronunia : dea cheze)
ciocolata die Schokolade / die Praline (pronunia : di ocolade / di Praline)
crabul der Krebs (pronunia : dea crebs)
curcanul der Truthahn (pronunia : dea Trut-han)
friptura der Braten / das Steak (pronunia : dea Bratn / das teac)
fructele de mare die Meeresfrchte (pronunia : di Meres-friute)
gina das Huhn (pronunia : das Huhn)
glute Nudeln (pronunia : niu-dl)
gemul die Marmelade (pronunia : di Marmelade)
grtarul der Grill (pronunia : dea Gril)
ngheata das Eis (pronunia : das ais)
mierea der Honig (pronunia : dea Honig)
orezul der Reis (pronunia : dea Rais)
ou Eier (pronunia : a-ia)
oul das Ei (pronunia : das Ai)
pinea das Brot (pronunia : das Brot)
petele der Fisch (pronunia : dea Fi)
raa die Ente (pronunia : di Ente)
unca der Schinken (pronunia : dea incn)
tortul die Torte (pronunia : di Torte)
untul die Butter (pronunia : di Butr)
salata der Salat (pronunia : dea Zalat)
supa die Suppe (pronunia : di Zupe)
zahrul der Zucker (pronunia : dea ucr)
Preparare mncrii Speisenzubereitung:
afumat geruchert (pronunia : gheroihrt)
cald hei (pronunia : hais)
coapt gebacken (pronunia : ghebacn)
fcut n cas hausgemacht (pronunia : haus-ghemaht)
fiart gekocht (pronunia : gacoht)
n aburi gedmpft (pronunia : ghedempft)
picant scharf (pronunia : arf)
prajit frittiert (pronunia : fri-tirt)
rece kalt (pronunia : calt)
Tacmurile das Besteck (pronunia : das Betec)
linguria der Lfel (pronunia : dea Leofl)
furculia die Gabel (pronunia : di Gabl)
cuitul das Messer (pronunia : das Mesr)
farfuria der Teller (pronunia : dea Tela)
vasele das Geschirr (pronunia : das Geir)
n German
Pronunia / Se citete:
ananasul
die Ananas
di ananas
banana
die Banane
di banane
capuna
die Erdbeere
di erdbea
cireaa
die Kirsche
di chire
dovleacul
der Krbis
dea chiur-bis
lamia
die Zitrone
di itrone
lamia verde
die Limone
di limone
mrul
der Apfel
dea apfl
mslina
die Olive
di olive
para
die Birne
di birne
piersica
der Pfirsisch
dea pfir-zi
portocala
die Orange
di oranje
strugurii
die Traube
di traube
zmeura
die Himbeere
di himbea
n German
Pronunia / Se citete:
cartoful
die Kartoffel
di cartofl
castravetele
die Gurke
di ghiurke
ceapa
die Zwiebel
di vi-bl
conopida
der Blumenkohl
dea bliumn-col
fasolea
die Bohne
di bone
fasolea verde
di griunn Bone
mlai
der Mais
dea maiz
mazrea
die Erbse
di erbze
morcovul
die Karotte
di carote
ridichea
der Rettich
dea ret-tih
roia
die Tomate
di tomate
salata verde
der Salat
dea zalat
varza
der Kohl
dea col
Conversatie
Las-m n pace. Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . (Las / Lasn Zii mi in Ruee)
Nu m atinge / atingei! Fass / Fassen Sie mich nicht an! (Fas / Fasn Zii mi nit
an)
Chem poliia. Ich rufe die Polizei. (Ih rufe dii Poliai)
Poliia! Polizei! (Poliai!)
Stai! Ho! Halt! Ein Dieb! (Halt! Ain Diib!)
Am nevoie de ajutor. Ich brauche deine/Ihre Hilfe. (I brauhe daine / Ire Hilfe)
Este o urgen. Das ist ein Notfall. (Das ist Ain Notfal)
M-am pierdut. Ich habe mich verirrt. (I habe mi frirt)
Mi-am pierdut bagajele. Ich habe meine Tasche verloren. (I habe maine Tae
frloren)
Mi-am pierdut portmoneul. Ich habe mein Portemonnaie verloren. (...I habe main
portmonh frloren)
Sunt bolnav. Ich bin krank. (I bin cranc)
Sunt rnit. Ich bin verletzt. (I bin frlet)
Am nevoie de un doctor. Ich brauche einen Arzt. (I brauhe ainn Art)
Pot s folosesc telefonul tu / dvs.? Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? (Can i
dain / Ir Telefon benun)
La ce or este micul-dejun /cina? Wann gibt es Frhstck/Abendessen? (Van gibt
es Friutiuc / Abndesn?)
V rog s-mi curai camera. Wrden sie bitte mein Zimmer sauber machen.
(Viurdn Zii bitte main imr zaubr mahn?)
M putei trezi la _____? Knnen Sie mich um _____ Uhr wecken? (Coenn Zii mi
um _____ Ur vecn?)
Vreau s plec. Ich mchte gehen. (I moehte ghen.)
O mas pentru o persoan/doi oameni, v rog. Ein Tisch fr eine Person/zwei
Personen, bitte. (Ain ti fiur aine perzon/vai perzonn, bitte.)
Pot s vd meniul, v rog? Ich htte gerne die Speisekarte? (I hete gherne di
paizecarte?)
Avei o specialitate a casei? Gibt es eine Spezialitt des Hauses? (Gibt es aine
peialitet des Hauzs?)
Exist o specialitate local? Gibt es eine Spezialitt aus dieser Gegend? (Gibt es
aine peialitet au diezr Gegnd?)
Sunt vegetarian. Ich bin Vegetarier. (I bin Veghetarir.)
Nu mnnc porc. Ich esse kein Schweinefleisch. (I ese kain vainflai)
Nu mnnc dect cuer. Ich esse nur koscher. (I ese nur cuer.)
Putei s l/o facei mai puin gras()? Knnten Sie es bitte nicht so fett machen?
(Coentn Zii es bitte niht zo fet mahn?)
N-am fcut nimic. Ich habe nichts getan. (i HAbe nihts geTAN)
A fost o nenelegere. Das war ein Missverstndnis. (Das var ain mis-vr-STENDnis)
Ich habe Kophschmerzen. Am dureri de cap.
Ich brauche Magentabletten. Am nevoie de tablete pentru stomac.
Ich brauche etwas gegen Erkltung. Am nevoie de ceva impotriva racelii.
Sntate : Urgene
Trebuie s merg la spital.Ich muss in ein Krankhaus.
Cere s fi dus la spitalM simt ru.Mir ist bel.
Trebuie s merg la un doctor urgent!Ich muss sofort zu einem Arzt.
Ajutor!Hilfe!
Cheam o ambulan!Ruf einen Krankenwagen!
Sntate : La doctor
M doare aici.Es tut hier weh.
Arat unde te doareAm o iritaie aici.
Ich habe hier einen Ausschlag.Arat unde ai o iritaie
Am febr.Ich habe Fieber.
Sunt rcit.Ich habe eine Erkltung.
Tuesc.Ich habe Husten.
M simt obosit tot timpul.Ich bin stndig mde.
Sunt ameit.Mir ist schwindelig.
Nu am poft de mncare.Ich habe gar keinen Appetit.
Nu dorm noaptea.Ich kann nachts nicht schlafen.
M-a mucat o insect.Ein Insekt hat mich gestochen.
Indicaii : Semne
Deschis-gefnet
nchis-geschlossen
Intrare-Eingang
Ieire-Ausgang
mpinge-Drcken
Trage-Ziehen
Anuleaz-Abbrechen
Alegei suma-Betrag auswhlen
Dorii o chitan?-Bentigen Sie eine Quittung?