Sunteți pe pagina 1din 37

Alfabetul German:

A a {a} {e} B b {be} C c {e} D d {de} E e {e} F f {ef} G g {ghi} H h


{ha} I i {i} J j {iot}( in interiorul cuv se pronunta ' i ' ) K k {ka} L l {el} M m
{em} N n {en} O o {o} {o - lung} P p {pe} Q q {ku} R r {er} S s {es}( la
inceputul cuv se pronunta ' ' ) {s} ( poti face referire la aceasta litera
spunand 'eszett' sau 'scharfes ' ) T t {te} U u {u} {iu} V v {fau} ( in
interiorul cuv se pronunta ' f' ' ) W w {vi} X x {iks} Y y {iepsilon} ( in interiorul
cuv se pronunta ' iu ' ) Z z {et}
In interiorul cuvintelor literele isi schimba pronuntia in functie de asezarea lor, de
aceea am realizat aceasta lista cu cele mai importante particularitati fonetice si
reguli de pronuntie din limba germana care o sa fie de mare folos pentru
incepatori.

Particularitati fonetice ale limbii germane ( phonetische Merkmale) :


- u se pronunta [oi]
- ei se pronunta [ai]
- ie se pronunta lung [i]
- sch se pronunta []
- eu se pronunta [oi]

n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie
!!!: n numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si
respectiv si .

Vocalele duble se pronunta mai lung: Haar, Aachen, Meer,...

Consoanele sonore b, d, g, v se pronunta n pozitie finala [p], [t], [c], [f] Ex: ab
[ap] , Bad [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] .

Consoanele duble se pronunta ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca


scurtimea vocalei premergatoare Ex: statt, Bett, Bitte, Trott, Butter, ...

Litera 'c' apare n cuvintele germane numai mpreun cu 'k', marcand faptul ca
vocala premergatoare se pronunt scurt Ex: Sack, Deck, Bock, ....

Litera 'h' precedat de o vocala nu se pronunta, functia ei fiind aceea de a


semnala ca este vorba de o vocala lunga Ex: Bahn, sehr, Huhn,.....

La nceputul cuvintelor de origine straina grupul de litere 'ch' se pronunta [k]


Ex: Chor, Charakter,

Litera 'e' n terminatiile el, -em, -en se pronunta ca un '' romanesc, atunci
cand vorbim foarte clar. Cand vorbim repede, acest '' se omite, ceea ce duce la
vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] Ex: Mittel, fragen

Litera 'r' se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic.

Foarte multi vorbitori pronunta terminatia 'er' ca un fel de '' romanesc,


schitand doar un 'r' foarte scurt Ex: Mutter, Kinder, ....

Important (Wichtig) : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba
germana folosesti genul neutru 'das A', 'das B' .... etc.

numerele in germana de la 1-10 :


0 - null {nul} 1 - eins {ain} 2 - zwei {vai} 3 - drei {drai} 4 - vier {fie} 5 fnf {fiunf} 6 - sechs {secs} 7 - sieben {ziben} 8 - acht {aht} 9 - neun
{noin} 10 - zehn {en 11 - elf {elf} 12 - zwlf {volf} 13 - dreizehn {draien}
14 - vierzehn {firen} 15 - fnfzehn {fiunfen} 16 - sechzehn {zehen} 17 siebzehn {ziben} 18 - achtzehn {ahten} 19 - neunzehn {noinen} 20 zwanzig {vanig}
Cifrele 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple
de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17!
20 zwanzig 21 einundzwanzig 22 zweiundzwanzig 23 - dreiundzwanzig
...............................
30 dreiig 31 einunddreiig 32 zweiunddreiig 33 - dreiunddreiig
...............................
40 vierzig 41 einundvierzig 42 zweiundvierzig 43 - dreiundvierzig
................................
50 fnfzig 51 einundfnfzig 52 zweiundfnfzig 53 - dreiundfnfzig
................................
60 sechzig 61 - einundsechzig
................................
70 siebzig 71 - einundsiebzig
...............................
80 achtzig 81 - einundachtzig

.................................
90 neunzig 91 - einundneunzig
.................................
100 hundert 101 hunderteins 102 hundertzwei 110 hundertzehn 131 hunderteinunddreiig
.................................
1000 tausend 2000 zweitausend 100.000 - hunderttausend
.................................
1.000.000 - eine Million 1.500.000 - anderthalb Millionen 2.000.000 - zwei
Millionen 1.000.000.000 -eine Milliarde
Observatii:
Cel mai important lucru pe care trebuie sa-l stii despre numerele in germana este
ca acestea se citesc de la sfarsit spre inceput Ex: 91 se citeste
einundneunzig : ein (1) + und (si) + neunzig (90)
-ig se citeste ca -ih;
Zecile se formeaza adaugand sufixul '-zig' la unitate (vier+zig), exceptie !!!
facand numeralul 20 -zwanzig. Atunci cand pronuntati numerele in germana
accentul cade intodeauna pe prima silaba.

Saluturi in Germana
In aceasta lectie veti invata formule de salut formale si informale in
germana atat pentru intalniri cat si pentru a spune la revedere. Acestea sunt
unele dintre primele cuvinte pe care veti fi nevoit sa le invatati in limba germana
fiind esentiale pentru o buna comunicare, le veti folosi cand va intalniti cu vecinii,
colegii de munca sau atunci cand aveti treaba intr-o institutie. Indiferent de
situatie a spune 'Buna ziua' sau 'La revedere' face parte din vocabularul uzual
si politicos din orice tara.
Forme de salut in limba germana :
Buna dimineata! = Guten Morgen ! {gutn morgn}
Buna ziua ! = Guten tag ! {gutn tag}
Buna seara ! = Guten Abend ! {gutn abnd}
Noapte buna ! = Gute Nacht ! {gut naht}
Aceste patru saluturi sunt cele mai uzuale si formale folosite in toate regiunile din
Germania sau in alte tari vorbitoare de limba germana. Folosindu-le nu va veti
face niciodata de rusine si veti fi intodeauna politicos indiferent de situatie.
Buna ziua / Salut pentru Dumnezeu ! = Gr Gott ! {grius got}

Acest tip de salut este foarte cunoscut in Bavaria insa rareori il veti auzi in alte
parti ale Germaniei. Desi traducerea ar fi una religioasa folosirea acestui salut nu
are nimic de a face cu religia, are sensul de 'Buna ziua' si il poti auzi oriunde.
Chiar daca alegi sa nu-l folosesti este folositor sa-l retii ca sa stii sa raspunzi
salutului.
Buna ! (informal) = Hi ! {hai}
Salut ! Alo ! = Hallo ! {haloo} (Acest salut este cel mai intalnit, poate fi
considerat atat formal cat si informal si este folosit si pentru a raspunde la
telefon, un fel de 'Alo' romanesc)
Salut ! = Servus ! {Servus} (Folosit deseori doar ca si salut barbatesc)
Salutare ! = Gr dich! {Grius dih}
Bine ati venit ! = Willkommen ! {vilkomn}
Acestea sunt saluturile mai putin formale din limba germana si pot fi folosite in
orice parte a zilei.
La revedere ! = Auf Wiedersehen ! {Auf viderzeen}
La revedere ! = Auf Wiederhren ! {Auf viderhiorn} (Aceasta exprimare se
foloseste doar in cazul unei convorbiri telefonice avand sensul de 'Pe urmatoarea
data cand ne auzim')
Aceste doua forme de a spune 'La revedere' sunt cele mai fomale din limba
germana si pot fi folosite in orice parte a zilei indiferent de persoana cu care
tocmai ati avut o discutie.
Pa ! = Tschss ! {ciuss} (Cel mai comun dar si informal mod de a spune 'La
revedere' in germana)
pe curand = Bis bald {bis bald}
pe mai tarziu = Bis spter {bis peta}
pana atunci = Bis dann {bis dan}
Aceste ultime trei forme de a spune 'La revedere' in germana nu sunt foarte
uzuale, ele sunt deseori intalnite doar intre prieteni, apropiati sau colegi, spre
exemplu nu-i veti spune 'Bis spter' vanzatoarei de la magazin ci mai degraba
unui prieten cu care stii ca te vei intalni mai tarziu la o cafea.
Asadar indiferent oriunde va aflati nu uitati sa salutati oamenii pe care ii
intalniti !!!

Vocabular la cumparaturi in germana :


In continuare va voi prezenta cateva fraze foarte utile pe care le puteti utiliza Dvs
ca si client sau le puteti auzi din partea vanzatorului / a unui angajat din
supermarket.
Knnen Sie mir helfen? {chionen zi mir helfen} = Puteti sa ma ajutati?
Ich suche ... {Ih suhe ...} = Eu caut ...
Ich mchte ... {Ih miohte ...} = Eu doresc ...
Puteti inlocui punctele cu ceea ce cautati / doriti, un preparat anume sau poate
un raion din cadrul magazinului.

Darf ich? {darf ih?} = Pot? (Cu sensul de 'Imi este permis')
Wie kann ich Ihnen helfen? {Vi can ih inen helfen} = Cum pot sa va ajut?
Kann ich etwas fr Sie tun? {Can ih etvas fiu zi tun} = Pot face ceva pentru
dvs?
Wie viel kostet es? {Vi fil costet es?} = Cat costa?
Das ist zu teuer. {Das ist u toia} = Este prea scump
Nehmen Sie Kreditkarten? {Nemen zi credit.carten?} = Acceptati card de
credit?
Ich schau nur ein bisschen. {Ih au nur ain bishen} = Doar ma uit un pic
die Einkufe {di aincoife} = cumparaturi
der Verkufer / die Verkuferin {der fercoifer / die fercoiferin} = vanzator /
vanzatoare
der Kunde / die Kundin {der cunde / di cundin} = clientul / clienta
das Obergescho {das obergheos} = etaj
die Kasse {di case} = casa de marcat
das Angebot {das anghebot} = oferta
die Auslage {di auslaghe} = vitrina de magazin
die Abteilung {di abtailung} = departament / raion
das Regal {das regal} = raft
der Preis {der prais} = pret
der Einkaufswagen {der aincaufsvaghen} = caruciorul de cumparaturi
die Rechnung {di rehnung} = bonul fiscal
die Einkaufstasche {di aincaufs.tae} = sacosa de cumparaturi
die Tte {di tiute} = sacosa
teuer {toier} = scump
billig {bilig} = ieftin
bequem {becvem} = comod, confortabil
zeigen {aighen} = a arata ceva cuiva
einpacken {ainpachen} = a impacheta
bezahlen {bealen} = a plati
nehmen {nemen} = a lua
gefallen {ghefallen} = a place

Alimente si feluri de mancare in germana


Indiferent ce nationalitate avem, cu totii mancam, de aceea este foarte important
sa invatati denumiri de alimente in limba germana cat si diverse feluri de
mancare. Primul cuvant esential pe care il veti invata din aceasta lectie este die
Lebensmittel {di lebens.mitel} care este traducerea in germana pentru
'alimente', daca va este greu sa-l retineti puteti sa va ganditi la el ca fiind
construit din doua cuvinte, verbul 'leben' (a traii) + substantivul 'Mittel' (mijloc,
resursa) asadar alimentele sunt pentru oameni mijlocul nostru de trai. Insa in
limba germana poti face referire la 'mancare / alimente' si cu ajutorul
cuvintelor 'Essen / Nahrung / Kost / Speise' dar acestea au sensuri usor
diferite si se folosc doar in anumite situatii.
das Essen {das esn} - este folosit intr-un mediu mai oficial si poate exprima
atat 'mancare' cat si procesul de a manca
die Nahrung {di narung} - are sensul de 'nutritie' valabil atat pentru oameni
cat si pentru animale si plante

die Kost {di cost} - este un termen folosit pentru o mancare atent selectionata
ca si cantitate si calitate, pentru un anumit grup de oameni sau tip de mancare
Ex: Krankenkost {cranchen.cost} = mancare sanatoasa
die Speise {di paize} - defineste mai mult tipul de mancare Ex: Vorspeise
{forpaize} = aperitiv
Mai intai sa incepem cu principalele tipuri de carne in germana, numele
animalului + cuvantul in germana pentru carne (Fleisch) sau sunca
(Schinken)
die Schweinefleisch {di vain.flai} = carne de porc
die Rindfleisch {di rind.flai} = carne de vita
die Putenfleisch {di puten.flai} = carne de curcan
die Hhnchenfleisch {di henhen.flai} = carne de pui
der Schinken {der inchen} = sunca
der Putenschinken {der puten.inchen} = sunca de curcan
der Hhnchenschinken {der henchen.inchen} = sunca de pui
Alta categorie importanta de alimente care trebuie luata in considerare sunt
'Lactatele', poti face referire la un produs lactat in limba germana cu ajutorul a
doua cuvinte 'Molkerei' {molcherai} sau 'Milchprodukt' {milh.product}:
der Kse {di cheze} = branza, cascaval
die Milch {di milch} = lapte
das Milchpulver {das milch.pulver} = lapte praf
die Sahne / Rahm {di zane / ram} = frisca / smantana dulce
die saure Sahne / Sauerrahm {di zaure zahne/ zaur.ram} = smantana acra
das Joghurt {das iogurt} = iaurt
die Butter {di butr} = unt
Denumirile in germana a altor alimente importante pe care le veti gasi in
bucataria Dvs.:
der Reis {der rais} = orez
die Nudeln {di nudeln} = fideaua
das Ei/ die Eier {das ai / di aia} = ou/ oua
die Leber {di leber} = ficat
die Wurst {di vurst} = carnat
das Wrstchen {das viurst.chen} = crenvuste, carnat mic
das Brot {das brot} = paine
das Brtchen {brot.hen} = chifla
die Marmelade / Konfitre {di marmelade / confiture} = gem
Acum ca ati invatat denumiri de alimente in limba germana haideti sa invatam si
denumirile diverselor feluri de mancare in limba germana. Dupa cum am clarificat
la inceputul acestei lectii puteti spune 'fel de mancare' in limba germana
'Speise'
das Sandwich {das send.vici} = senvi
die Pizza {di pia} = pizza

der Kartoffelbrei/ kartoffelpree {der cartofel.brai / cartofel.piuree} = piure


de cartofi
der Kartoffelsalat {der cartofel.salat} = salata de cartofi
die Pommes frites {di pomes frites} = cartofi prajiti
das Schintzel {das niel} = snitel
die Suppe {di supe} = supa
der Kartoffelgratin {cartofel.gratin} = cartofi gratinatiDer Kndel / Klo {de
cnodel / clos} = galusca (insa nu este cea traditional romaneasca, aceasta are
doar aspect rotund dar poate fi facuta din mai multe ingrediente )
das Steak {das tec} = friptura

Familia mea in Germana | Membri Familiei in Germana


die Mutter (di mutr) = mama
der Vater (der fatr) = tata
der Bruder (der brudr) = fratele
die Schwester (di vestr) = sora
die Eltern (di eltern) = parintii
die Geschwister (di ghevistr) = fratii
die Gromutter (di gros.mutr) = bunica
der Grovater (der grosfatr) = bunicul
die Groeltern (di gros.eltern) = bunicii
der Sohn (der son) = fiul
die Tochter (di tohter) = fiica
der Onkel (der onchel) = unchiul
die Tante (di tante) = matusa
der Mann (der man) = sotul
die Frau (di frau) = sotia
der Urgrovater (der urgros.fatr) = strabunicul
die Urgromutter (di urgros.mutr) = strabunica
das Kind (das chind) = copilul
der Schwager (der vagher) = cumnatul
die Schwgerin (di vagherin) = cumnata
der Vetter (der fetr) = verisor
die Kusine (di cuzine) = verisoara
der Neffe (der nefe) = nepot
die Nichte (di nihte) = nepoata
der Enkel (der enchel) = stranepot
die Enkelin (di enchelin) = stranepoata
der Verwandte (der fervandte) = ruda

Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:


Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist
main fatr / zi ist maine mutr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este
mama mea ....
Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante
und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.

Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine
Geschwister. (hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caine
ghevistr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.
Bist du verheiratet? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatet? - nain, ih bin
niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.

Corpul
Partile capului (Die Kopfteile)
der Kopf (der copf) = capul
der Schdel (der edl) = craniu
der Stirn (der tirn) = fruntea
das Haar (das haar) = parul
das Gesicht (das gheziht) = fata, chipul
die Schlfen (di lefn) = tamplele
die Nacken (di nachen) = ceafa
der Kinnbacken (der chin.bachen) = falca
der Kiefer (der chifer) = maxilar
der Kinn (der chin) = barbie
die Bart (di bart) = barba
der Schnurrbart (nur.bart) = mustata
die Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die
Augenbraue (di augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele;
die Wimper (di vimper) = geana;
die Nase (di naze) = nasul; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari; das
Nasenloch (das nazen.loh) = nara;
das Ohr (das or) = urechea
die Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obraz
der Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn
(der bachen.an) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe)
= limba

Partile corpului (Krperteile)


der Hals (der hals) = gat
der Rumpf (der rumpf) = trunchi
die Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebrala
das Mark (das mark) = maduva spinarii
die Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplat
der Arm (der arm) = brat

der Oberarm (der ober.arm) = brat


der Unterarm (der unter.arm) = antebrat
der Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cot
die Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) =
incheietura mainii;
der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmei
der Finger (der fingher) = deget
der Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la mana
der Bauch (der bauh) = burta
die Rippe (di ripe) = coasta
die Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarc
der Rcken (der riuchen) = spate
die Hfte (di hiufte) = sold
das Becken (das bechen) = bazin
der Hintern (der hinten) = fundul
die Beine (di baine) = picioarele
der Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsa
die Wade (di vade) = pulpa
der Spann (der pan) = muschi, fibre
das Knie (das cni) = genunchi
das Schienbein (das in.bain) = tibie
die Ferse (di ferse) = calcai
die Zehe (di ee) = deget de la picior;
der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior
Organele interne (Innere Organe)
der Magen (der maghen) = stomac
die Leber (di leber) = ficat
die Niere (di nire) = rinichi
die Lunge (di lunghe) = plaman
das Herz (das her) = inima
die Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreas
die Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliara
die Galle (di gale) = fiere
das Gehirn (ghehirn) = creier
der Nerv (der nerf) = nerv
die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/
maro/ negri/ mici/ mari)
die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)
die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)
die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)
Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/
gras/ cu muschi)

Cuvinte si expresii uzuale despre timp:


jetzt (ie)= acum
heute (hoite) = azi
morgen (morgn) = maine
bermorgen (iubmorgn) = poimaine
gestern (ghestrn)= ieri
vorgestern (forghestrn) = alaltaieri
nchstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator
niemals (nimals) = niciodata
spter (petr) = mai tarziu
sofort (zofort) = imediat
tglich (teglih) = zilnic
jeden Tag (jedn tac) = in fiecare zi
Welcher Tag ist heute?(Velhe tac ist hoite?) = Ce zi este azi?
Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de
luni.

Anotimp = die Jahreszeit (iares.ait)


Anotimpuri = die Jahreszeiten (iares.aitn)
der FRHLING (Friulinc) / das FRHJAHR (Friuiar) = Primavara / Inceputul
anului ( !!! folosit tot cu sensul de Primavara )
der SOMMER (Somr) = Vara
der HERBST (Herbst) = Toamna
der WINTER (Vintr) = Iarna
Intodeauna denumirea anotimpurile in germana este de genul masculin deci va
primi "der" in fata, exceptie facand doar das Frhjahr.

Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)


der Januar (Ianuar) = Ianuarie
der Februar (Februar) = Februarie
der Mrz (Mer) = Martie
der April (April) = Aprilie
der Mai (Mai) = Mai
der Juni (Iuni) = Iunie
der Juli (Iuli) = Iulie
der August (August) = August
der September (Septembr) = Septembrie
der Oktober (Oktobr) = Octombrie
der November (Novembr) = Noiembrie
der Dezember (Deembr) = Decembrie
Denumirea lunilor anului in germana sunt de genul masculin deci vor primi
intodeauna "der" in fata.

Zilele saptamanii = die Wochentage (Vohentaghe)


der Montag (Montac) = Luni
der Dienstag (Dinstac) = Marti
der Mittwoch (Mitvoh) = Miercuri
der Donnerstag (Donrstac) = Joi
der Freitag (Fraitac) = Vineri
der Samstag (Samstac) = Sambata
der Sonntag (Sontac) = Duminica

Denumirea zilelor saptamanii in germana este intodeauna de genul masculin deci


va primi "der" in fata.
Alte cuvinte uzuale referitoare la zilele saptamanii in germana:

astazi = heute {hoite}


maine = morgen {morgn}
poimaine = bermorgen {iubermorgn}
ieri = gestern {chestrn}

alaltaieri = vorgestern {vorchestrn}


zi = tag {tag}
zi lucratoare = arbeitstag {arbait.tag}
saptamana = woche {vohe}
Partile din zi = Tageszeit (taghez.ait)
vormittag; in der morgen (formitac; in der morgn) = dimineata
mittag (mitac) = pranz
nachmittag (nahmitac) = dupa-amiaza
abend (abnd) = seara
nacht (naht) = noapte

Culorile in Germana
In aceasta lectie veti invata denumirea celor mai importante culori in germana
impreuna cu pronuntia acestora.
die Farben (di farbn) = culorile
Farbe (farbe) = culoare
wei (vais) = alb
grau (grau) = gri
schwarz (var) = negru
braun (braun) = maro
grn (griun) = verde
gelb (ghelb) = galben
orange (oranje) = portocaliu
rot (rot) = rosu
rosa (roza) = roz
blau (blau) = albastru
Nuantele de culori deschise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului
'hell-' in fata culorii dorite -> hellgelb (hel.ghelb) = galben deschis
Nuantele de culori inchise in germana se formeaza prin adaugarea cuvantului
'dunkel-' in fata culorii dorite ->
dunkelrot (dunchel.rot) = rosu inchis

Vremea in Germana | Fenomenele naturii in Germana

Daca si pentru tine este important sa fii mereu la curent cu vremea de afara, in
aceasta lectie vei invata cuvinte si expresii uzuale despre vreme in germana pe
care le-ai putea auzi la meteo precum si toate fenomenele naturii in limba
germana.
Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes
vetr nur fale klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite
vremea = das Wetter (das vetr)
der regen (der regn) = ploaia
der donner (der doonr) = tunetul
der blitz (der bli) = fulger
der hagel (der haghel) = grindina
der schnee (der nee) = ninsoarea
der frost (der frost) = inghet
der taifun (der taifun) = taifun
windig (vindic) = furtuna
wind (vind) = vant
sonne (sone) = soare
sonnig (soonic) = insorit
wolken/ himmel (volkn/ himl ) = nor
bewlkt (bevolkt) = innorat, noros
regen (regn) = ploaie
regnet (recnet) = a ploua
klte (chelte) = racoare
kalt (kalt) = rece
hitze (hite) = caldura
hei (hais) = fierbinte
heiter (haitr) = senin

Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :


Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern (Das vetr in Doiciland
und in andern Lendn)= Vremea in Germania si in alte tari.

Es ist komisches wetter (Es ist comies vetr) = Este o vreme ciudata.

Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau
noros ?
Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a
ploua !

Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) =
Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ?
Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

In Paris und Mnchen schneit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si
Mnchen ninge.

Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in


Bucuresti.

Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in
Atena este frumoasa.

In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin.

Wichtig = important

Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme

Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"


Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet
= ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este
noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist hei = este cald; Es ist windig =
este vant

Directii in Germana | Puncte cardinale in germana


In aceasta lectie vei invata totul despre directii in limba germana (stanga,
dreapta, nord, sud etc.), cuvinte de baza cat fraze care te vor ajuta enorm sa pui
intrebari precum 'Unde este ... ?' sau sa raspunzi la intrebari legate de directii.
Limba germana are doua cuvinte de baza pentru a intreba 'unde' si anume 'wo'
si 'wohin'.
- 'wo' este folosit pentru a intreba locatia unei persoane, obiect sau loc
ex: Wo ist die Toilette? (Vo ist di tualete?)
- 'wohin' este folosit pentru a intreba 'incotro'
ex: Wohin gehen Sie? (Vohin gheien zi?)

Vocabular pentru directii:


directii = richtungen (rihtunghen)
dreapta / la dreapta = rechts / nach rechts (reht / nah reht)
stanga / la stanga = links / nach links (lincs / nah lincs)
in jos, mai departe pe = entlang (entlang)
inapoi = zurck (uruc)
in directia a ... / catre ... = in Richtung auf ... (in rihtunh auf ...)
tot inainte = geradeaus (gherade.aus)
pana la = bis zum (zur) (bis um, ua)

Punctele cardinale in germana:


im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....
nrdlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....
im Sden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....
sdlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....
im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....
westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....
nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de ....
sdwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....
im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....
stlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....
nordstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....
sdstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....

Intrebari posibile in germana despre pozitia unui oras pe

harta :
Wo liegt Nrnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nrnberg?
Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) =
Nrnberg se afla la nord de Mnchen.
Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) =
Cunosti / Cunoasteti
Nrnberg ?
Nrnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nrnberg ?
Unde se afla asta ?
Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart . (Das ligt
nordlih von Miunhen, nordostlih fon tutgart) = Se afla la nord de Mnchen,
nordest de Stuttgart.

Ceasul in Germana | Citirea ceasului in Germana


Deseori vei fi nevoit sa intelegi cand ti se zice ora in germana si sa stii la randul
tau sa o indici. Fie ca este o programare la doctor sau ora la care vei incepe
munca este absolut necesar sa inveti toate formele prin care poti citi ceasul in
germana.

Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din
urmatoarele doua intrebari:

Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?
Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?

Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special
concepute pentru cititorii acestui site:

08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach
acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa
opt./ Este putin peste opt.

08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten
nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si
cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ (
! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)
08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este
ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)
08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./
Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./
Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are
corespondent in limba romana)
08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn
minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este
ora opt si patruzecisicinci de minute./ Este noua fara cincisprezece minute./ Este
noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in
limba romana)
08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf
minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de
minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.
Wichtig = important
Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la
ora noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40
Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die
schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.
Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im
Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.

Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o


ora:
1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce
ora te trezesti duminica?
1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac
auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica.

2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De
cand pana cand muncesti tu?

2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn
uhr und dreiig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu
muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.

3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci


pauza de pranz?
3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um
12:00 uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00

4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la culcare?


4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur
lafn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.

Expresii folosite cand faci referire la timp in general:


Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di
ferpetung, ih tehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in
ambuteiaj/ trafic.

Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih
kome etvas petr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi;


Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung =
intarziere; spter = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de
aproximativ.

Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru


prima oara o persoana.
Wie heien Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?
Wie heit du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?
Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?
Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?

Ich heie Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !


Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra !
Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !
Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?
Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?
Ich komme aus Rumnien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din
Romania.
Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?
Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?
Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in
Berlin.
Sprechen Sie deutsch? (prehen zi doici?) = Vorbiti germana?
Sprichst du deutsch? (prihst du doici?) = Vorbesti germana?
Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !
Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe prahe(n) prehen
zi? / prihst du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?
Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih prehe etvas
English und ain bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.
Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe prahen priht man
in Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania?
Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.) = La noi se
vorbeste numai germana.
Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterprahe?) = Care este
limba Dvs./ ta materna?
Mein Muttersprache ist rumnisch. (Main muterprahe ist rumeni.) = Limba
mea materna este romana.
Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du on mal in
Madrid?) = Ati / Ai fost vreodata in Madrid?
Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.
Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost
niciodata in Madrid!
Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?
Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de
Conventii.
Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?
Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in
Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.
In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?
Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in

Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia.

Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:


Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este
aici liber?
Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai
personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane?
Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut
mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.
Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten
zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?
Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog!
Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog.
Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat?
Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.
Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

Urari pentru zi de nastere = Wnsche zum Geburtstag


{Viune um gheburstag}
Aceste urari sunt potrivite indiferent de nivelul de legatura dintre dumneavoastra
si sarbatorit/a, daca veti face urarea verbal sau daca o veti scrie pe o felicitare.
Alles Gute zum Geburtstag! {Ales gute um gheburstag} = La Multi Ani
varianta cea mai comuna de a spune "La Multi Ani" in tarile vorbitoare de
limba germana insa traducerea reala ar fi: Toate cele bune pentru ziua ta de
nastere!
Herzlichen Glckwunsch zum Geburtstag! {Herlihen Gliuc.viun um
Gheburstag} = Felicitari pentru ziua ta de nastere!
Ich wnsche dir alles Gute! {Ih viune dia ales gute} = Iti / Va doresc toate
cele bune!
Alles Liebe und Gute fr dich! {Ales libe und gute fiu dih} = Toate cele bune
pentru tine! / Toata iubirea si binele pentru tine!

Alle guten Wnsche zum Geburtstag! {Ale gutn viune um Gheburstag} =


Toate urarile de bine pentru ziua ta!
Wir gratulieren dir ganz herzlich! {Wiie gratulirn dia gan herlih} = Te
felicitam din inima / sincer / foarte mult!
Zum Geburtstag wnsche ich dir alles Gute! {um gheburstag viune ih dia
ales gute} = Pentru ziua de nastere va urez toate cele bune!
Mgen alle deine Wnsche in Erfllung gehen! {Miogn ale taine viune in
efiulung ghe.en} = Fie ca toate dorintele tale sa devina realitate!

Formulari mai lungi pentru urarile de "La Multi Ani" :


Aceste urari sunt mai potrivite sa fie folosite in scris sau intr-un mediu mai oficial.
Ich sende Ihnen zu Ihrem Geburtstag meine herzlichen Glckwnsche.
{Ih zende inen u irem gheburstag maine herlihen gliucviune} = Va trimit de
ziua dumneavoastra felicitarile mele calduroase!
Zu Ihrem Geburtstag gratulieren wir Ihnen herzlich! {u irem gheburstag
gratulirn wiie inen herlih} = De ziua dumneavoastra va felicitam din inima /
sincer!
Ich sende Ihnen aus der Ferne meine besten Wnsche! {Ih zende inen aus
de fane maine bestn viune} = Va trimit de departe toate urarile mele de bine!
Ich wnsche Ihnen zu Ihrem Geburtstag alles Gute! {Ih viune inen u irem
gheburstag ales gute} = Va doresc de ziua dumneavoastra toate cele bune!
Mge dir das neue Lebensjahr Glck, Gesundheit sowie viele schne
Momente bringen! {Mioghe dia das noe lebens.iar gliuc, ghesund.hait so.vi file
one momente bringhen} = Fie ca urmatorul an sa-ti aduca noroc, sanatate
precum si multe momente frumoase!
Dupa formularea de baza "Ich wnsche dir / Ihnen" poti sa adaugi:
Glck {gliuc} = noroc
Frohsinn {fro.zin} = fericit, bucuros
Freundschaft {friond.aft} = prietenie
Freunde an Deiner Seite {frionde an daine sainte} = prieteni de partea ta /
alaturi de tine
Liebe {libe} = dragoste, iubire
Erfolg {erfolg} = succes
Mut und Kraft {mut und craft} = curaj si putere
Gesundheit {ghesund.hait} = sanatate
Spannende Erlebnisse {panende erlebnise} = experiente interesante

Clasificarea prepozitiilor in germana

Sens local:

an; ex: an der Grenze = la granita.


auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.
aus; ex: aus Frankreich = din Franta.
in; ex: in dem Zimmer = in camera.
neben; ex: neben dem Haus = langa casa.
ber; ex: ber den Wolken = deasupra norilor.
vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.
hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.
gegenber; ex: gegenber dem Haus = vizavi de casa.
entlang (Genitiv); ex: entlang der Flues = de-a lungul raului.
unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.

Sens temporal:

an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.


in; ex: in den nchsten Tagen = in urmatoarele zile.
seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.
um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.
whrend (Genitiv); ex: whrend des Krieges = in timpul razboiului.
zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.
fr; ex: fr einige Monaten = pentru cateva luni.
zu; ex: zum Abendessen = la cina.
nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.
vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.
bis; ex: bis Morgen = pana maine.
ab; ex: ab Morgen = de maine.
Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu
exceptia unora care cer cazul Genitiv.

Sens cauzal:

wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.


dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.
aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.
durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.
zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.

Sens modal:

ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.


mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.
gem (Dativ); ex: gem den Vorschriften = conform prevederilor.

gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.


Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului
hotarat la Nominativ (care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die
Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege mai
bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.

Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:


durch = prin, de; ex: Sie fhrt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea
merge zilnic cu masina prin oras.
fr = pentru; ex: Er kauft fr seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen
gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum
gelaufen.= Fiul meu a alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme
gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.
ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu
ma duc.
um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt
locuieste bunica mea.
bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2:
Der Zug fhrt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.

Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:


aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.
bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.
mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.
nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala
ma duc spre casa.
von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul
meu.
zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.
gegenber = vizavi; ex: Er wohnt gegenber der (e)Post. = El locuieste vizavi
de posta.
seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.

Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:
hngen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hnge das Bild an die Wand.
= Agat imaginea pe perete.
hngen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hngt an der Wand. =
Imaginea atarnata pe perete.
setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl.
= Asez copilul pe scaun.
sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. =
Copilul sta pe scaun.

legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den
Fuboden. = Pun covorul pe podea.
liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem
Fuboden. = Covorul este intinsr pe podea.
stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das
Regal an die Wand. = Pun raftul pe perete.
stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. =
Raftul sta pe perete.
Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant
(substantiv, pronume, adjectiv sau adverb).
Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz
(acuzativul, genitivul sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.
Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia
cer cazul Acuzativ.
Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.
Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste
substantivul:
in+dem = im; in+das = ins;
an+das = ans; an+dem = am;
zu+der = zur; zu+dem = zum;
durch+das = durchs;

Zonele casei n German


Cu ajutorul cuvintelor din tabelul urmtor vei putea s descriei apartamentul /
casa n care locuii, de asemenea, vei putea s deosebii ntr-o conversaie,
cuvintele care fac referire la subiectele legate de: numrul de camere, zonele
casei etc
n Romn

n German

Pronunia / Se citete:

baia

das Badezimmer

das bade-ima

balconul

der Balkon

dea balcon

buctria

die Kche

di chiuhe

camera

das Zimmer

das imr

dormitorul

das Schlafzimmer

das laf-imr

grdina

der Garten

dea gartn

garajul

die Garage

di garaje

gazonul

der Rasen

dea razn

holul

der Flur

dea flur

parter

das Erdgeschoss

das erd-ghe-os

peretele

die Wand

di vand

podeaua

der Boden

dea bodn

primul etaj

der erste Stock

dea erste toc

scrile

die Treppen

di trepn

subsol

der Keller / das Untergeschoss

dea kelr / das untr-gheos

sufrageria

das Wohnzimmer

das von-imr

tavanul

das Dach

das dah

toaleta

die Toilette

di toilete

Mobilier i Decoraiuni n German:


Cu ajutorul cuvintelor din tabelul urmtor vei putea purta conversaii despre
mobilier i decoraiuni, de asemenea, vei putea s deosebii ntr-o conversaie,
cuvintele care fac referire la aceste subiecte.
n Romn

n German

Pronunia / Se citete:

biblioteca

das Bcherregal

das biuhe-regal

biroul

der Schreibtisch

dea raib-ti

cada

die Badewanne

di bade-vane

canapeaua

das Sofa

das sofa

chiuveta din baie

das Waschbecken

das va-becn

chiuveta din
buctrie

das Splbecken

das piul-becn

coul de gunoi

der Papierkorb

dea papir-corb

covorul

der Teppich

dea tepih

dulapul

der Schrank

dea ranc

duul

die Dusche

di due

fereastra

das Fenster

das fenstr

fotoliul

der Sessel

dea zesl

mnerul de la ua

der Trknauf / der Trgrif

dea tiur-knauf / dea tiur-grif

masa

der Tisch

dea ti

mobila

die Mbel

di miobl

oglinda

der Spiegel

dea pigl

patul

das Bett

das bet

ptura

die Decke

di deche

perdeaua

der Vorhang

dea for-hang

perna

das Kopfkissen

das cof-chisn

poza

das Bild

das bild

prosopul

das Handtuch

das hand-tuh

robinetul

der Wasserhahn

dea vasr-han

scaunul

der Stuhl

dea tul

sertarul

das Regal / die Schublade

das regal / di ub-lade

ua

die Tr

di tiur

vesela

das Geschirr

das gheir

vaza

die Vase

di vaze

Aparate n German Aparatur electric n German:


Tabelul urmtor conine traducerea din Romn n German, a unora dintre cele
mai des ntlnite aparate electrice de uz casnic:
n Romn

n German

Pronunia / Se citete:

aerul condiionat

die Klimaanlage

di clima-anlaghe

aparatele

die Gerte

di gherete

aspiratorul

der Staubsauger

dea taub-zaugr

ceasul

die Uhr

di ur

ceasul detepttor

der Wecker

dea vecr

congelatorul

der Gefrierschrank

dea ghefrir-ranc

cratia

der Topf

dea tof

cuptorul

der Backofen

dea bac-ofn

cuptorul cu microunde

die Mikrowelle

di micro-vele

deschiztorul de
conserve

der Dosenfner

dea dozn-eofnr

fierul de clcat

das Bgeleisen / das


Eisen

das biugl-aizan / das


aizan

fierul de clcat cu aburi

das Dampfbgeleisen

das damf-biugl-aizan

frigiderul

der Khlschrank

dea chiul-ranc

lampa

die Lampe

di lampe

maina de splat rufe

die Waschmaschine

di va-maine

maina de splat vase

die
Geschirrsplmaschine

di gheir-piul-maine

mixerul

der Standmixer

dea tand-mixr

radioul

das Radio

das radio

telecomanda

die Fernbedienung

di fern-bedinung

telefonul

das Telefon

das telefon

televizorul

der Fernseher

dea fen-e

usctorul de pr

der Haartrockner

dea har-trocnr

Alimente n German
Mncare (Vocabular) Essen (Wortschatz):
bacon der Speck (pronunia : dea peih)
crnatul die Wurst (pronunia : di vurst)
carnea das Fleisch (pronunia : das flai)
carnea de miel das Lammfleisch (pronunia : das Lam-flai)
carnea de pasre das Geflgel (pronunia : das Ghefliugl)
carnea de porc das Schweinefleisch (pronunia : das vaine-flai)
carnea de vac das Rindfleisch (pronunia : das Rind-flai)
carnea de vit das Kalbfleisch (pronunia : das Kalb-flai)
cacavalul der Kse (pronunia : dea cheze)
ciocolata die Schokolade / die Praline (pronunia : di ocolade / di Praline)
crabul der Krebs (pronunia : dea crebs)
curcanul der Truthahn (pronunia : dea Trut-han)
friptura der Braten / das Steak (pronunia : dea Bratn / das teac)
fructele de mare die Meeresfrchte (pronunia : di Meres-friute)
gina das Huhn (pronunia : das Huhn)
glute Nudeln (pronunia : niu-dl)
gemul die Marmelade (pronunia : di Marmelade)
grtarul der Grill (pronunia : dea Gril)
ngheata das Eis (pronunia : das ais)
mierea der Honig (pronunia : dea Honig)
orezul der Reis (pronunia : dea Rais)
ou Eier (pronunia : a-ia)
oul das Ei (pronunia : das Ai)
pinea das Brot (pronunia : das Brot)
petele der Fisch (pronunia : dea Fi)
raa die Ente (pronunia : di Ente)
unca der Schinken (pronunia : dea incn)
tortul die Torte (pronunia : di Torte)
untul die Butter (pronunia : di Butr)
salata der Salat (pronunia : dea Zalat)
supa die Suppe (pronunia : di Zupe)
zahrul der Zucker (pronunia : dea ucr)
Preparare mncrii Speisenzubereitung:
afumat geruchert (pronunia : gheroihrt)
cald hei (pronunia : hais)
coapt gebacken (pronunia : ghebacn)
fcut n cas hausgemacht (pronunia : haus-ghemaht)
fiart gekocht (pronunia : gacoht)
n aburi gedmpft (pronunia : ghedempft)
picant scharf (pronunia : arf)
prajit frittiert (pronunia : fri-tirt)
rece kalt (pronunia : calt)
Tacmurile das Besteck (pronunia : das Betec)
linguria der Lfel (pronunia : dea Leofl)
furculia die Gabel (pronunia : di Gabl)
cuitul das Messer (pronunia : das Mesr)
farfuria der Teller (pronunia : dea Tela)
vasele das Geschirr (pronunia : das Geir)

paharul das Glas (pronunia : das Glas)


sticla die Flasche (pronunia : di Flae)
Buturi (Vocabular) Getrnke (Wortschatz):
ap das Wasser (pronunia : das Vasr)
ap mineral Mineralwasser (pronunia : mineral-vasr)
alcoolul der Alkohol (pronunia : dea alcool)
butur nonalcoolic alkoholfrei (pronunia : alcool-frai)
berea das Bier (pronunia : das bir)
cafea fr cofein kofeinfreien Kafee (pronunia : cofain-frai cafe)
cafeaua der Kafee (pronunia : dea cafe)
ceaiul der Tee (pronunia : dea Ti)
ciocolata cald hei Schokolade (pronunia : hais ocolade)
laptele die Milch (pronunia : di milh)
sucul der Saft (pronunia : dea zaft)
vin rou Rotwein (pronunia : Rot-vain)
vin alb Weiwein (pronunia : vais-vain)
vinul der Wein (pronunia : dea vain)
Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:
serveelul die Serviette (pronunia : di Zerviete)
sarea das Salz (pronunia : das Zal)
piperul der Pfefer (pronunia : dea Pfefr)
masa der Tisch (pronunia : dea Ti)
gustul der Geschmack (pronunia : dea Gemac)
gustos lecker (pronunia : lecr)
uleiul das l (pronunia : das oil)
oetul der Essig (pronunia : dea Esig)
mutarul der Senf (pronunia : dea Zenf)
gheaa das Eis (pronunia : das ais)
osptarul der Kellner (pronunia : dea Kelnr)
osptria die Kellnerin (pronunia : di Kelne-rin)
meniul die Speisekarte (pronunia : di paize-carte)
comanda die Bestellung (pronunia : di Betelung)
a plti zahlen / bezahlen (pronunia : aln / bialn)
Nota, V rog! Zahlen bitte! (pronunia : aln bite!)
gustarea der Imbiss (pronunia : dea imbis)
masa de prnz das Mittagessen (pronunia : das Mit-tag-esn)
cina das Abendessen (pronunia : das Abnd-esn)
micul dejun das Frhstck (pronunia : das Friu-tiuc)

Fructe (Obst) n German:


tii cum se spune piersic n limba German? Tabelul de mai jos te va ajuta s
nvei denumirile n limba German a celor mai comune fructe.
n Romn

n German

Pronunia / Se citete:

ananasul

die Ananas

di ananas

banana

die Banane

di banane

capuna

die Erdbeere

di erdbea

cireaa

die Kirsche

di chire

dovleacul

der Krbis

dea chiur-bis

lamia

die Zitrone

di itrone

lamia verde

die Limone

di limone

mrul

der Apfel

dea apfl

mslina

die Olive

di olive

para

die Birne

di birne

piersica

der Pfirsisch

dea pfir-zi

portocala

die Orange

di oranje

strugurii

die Traube

di traube

zmeura

die Himbeere

di himbea

Legume (Gemse) n German:


Cum spunei legume proaspete n German? adjectivul proaspt n limba
German este cuvntul frisches (pronunia : frie), dac vrem s spunem
legume proaspete n German vom altura adjectivul frisches de
substantivul Gemse (pronunia : ghemiuse) i vom obine propoziia:
frischese Gemse.
tii cum se spune morcov n limba German? Tabelul de mai jos te va ajuta s
nvei denumirile n limba German a celor mai comune legume.
n Romn

n German

Pronunia / Se citete:

cartoful

die Kartoffel

di cartofl

castravetele

die Gurke

di ghiurke

ceapa

die Zwiebel

di vi-bl

conopida

der Blumenkohl

dea bliumn-col

fasolea

die Bohne

di bone

fasolea verde

die grnen Bohnen

di griunn Bone

mlai

der Mais

dea maiz

mazrea

die Erbse

di erbze

morcovul

die Karotte

di carote

ridichea

der Rettich

dea ret-tih

roia

die Tomate

di tomate

salata verde

der Salat

dea zalat

varza

der Kohl

dea col

Haine / mbrcminte n German


mbrcminte (Vocabular) Kleidung (Wortschatz):
blugi die Jeans (pronunia : di gins)
bluza die Bluse (pronunia : di Bluze)
cmaa das Hemd (pronunia : das Hemd)
cmas cu mneci scurte Kurzarmhemd (pronunia : cur-arm-hemd)
cmas cu mneci lungi Langarmhemd (pronunia : lang-arm-hemd)
ciorapi die Socke / der Strumpf (pronunia : di zokay / dea trumf)
cizma der Stiefel (pronunia : dea tifl)
costumul brbtesc der Anzug (pronunia : dea Anug)
costumul de baie der Badeanzug (pronunia : dea Bade-anug)
cravata die Krawatte (pronunia : di cravate)
fusta der Rock (pronunia : dea roc)
geaca die Jacke (pronunia : di iache)
geaca sport das Sakko (pronunia : das zaco)
geanta die Tasche (pronunia : di tae)
haina der Mantel (pronunia : dea mantl)
lenjeria intima die Unterwsche (pronunia : di untr-vee)
pantaloni die Hose (pronunia : di hoze)
pantaloni scurti kurze Hosen (pronunia : cure Hozn)
pantofi die Schuhe (pronunia : di ue)

pantoful der Schuh (pronunia : dea u)


pelerina de ploaie der Regenmantel (pronunia : dea regen-mantl)
pijamalele der Schlafanzug (pronunia : dea laf-anug)
puloverul der Pulli / der Pullover (pronunia : dea puli / dea pulovr)
rochia das Kleid (pronunia : das claid)
sandala die Sandale (pronunia : di zandale)
sutienul der BH / der Bstenhalter (pronunia : dea BeHa / dea Biustn-haltr)
tricoul das T-Shirt (pronunia : das ti-rt)
Accesorii (Vocabular) Zubehr (Wortschatz):
ceasul die Armbanduhr (pronunia : di Arm-band-ur)
cureaua der Grtel (pronunia : dea ghiur-tl)
earfa der Schal (pronunia : dea al)
earfa pentru cap das Kopftuch (pronunia : das cof-tuh)
mnua der Handschuh (pronunia : dea Hand-u)
ochelarii die Brille (pronunia : di Brile)
ochelarii de soare die Sonnenbrille (pronunia : di Zonen-brile)
plria der Hut (pronunia : dea Hut)
poeta die Handtasche (pronunia : di Hand-tae)
umbrela der Regenschirm (pronunia : dea reghen-irm)
Bijuterii (Vocabular) Schmuck (Wortschatz):
brara das Armband (pronunia : das Arm-band)
cercelul der Ohrring (pronunia : dea Oring)
inelul der Ring (pronunia : dea Ring)
lanul die Halskette (pronunia : di Halskettare)
Mai multe cuvinte n strns legtur cu subiectul principal:
scump teuer (pronunia : toia)
ieftin billig (pronunia : bilig)
e prea scump das ist zu teuer (pronunia : das ist u toia)
nu vreau ich will es nicht (pronunia : ih vil es niht)
o iau ich nehme es (pronunia : ih neme es)
o pung, v rog eine Tte bitte (pronunia : aine tiute bite)

Vocabular de produse cosmetice n German


Cosmetice (Vocabular) Kosmetik (Wortschatz):
aparat de ras das Rasiermesser (pronunia : das Razir-mesr)
ap de cologne das Klnisch Wasser (pronunia : das coloni vasr)
a dentar die Zahnseide (pronunia : di an-zaide)
crem de ras die Rasiercreme (pronunia : di Razir-creme)
fard die Schamrte (pronunia : di am-reote)
fixativ der Haarfestiger (pronunia : dea Har-festigr)
gel de du das Duschgel (pronunia : das Du-gel)
lac de unghii der Nagellack (pronunia : dea Nagl-lac)
machiaj die Schminke (pronunia : di minche)
ondulator der Lockenstab (pronunia : dea Lochen-tab)
parfum das Parfm (pronunia : das Parfium)
past de dini die Zahnpasta (pronunia : di an-pasta)
periua de dini die Zahnbrste (pronunia : di an-biurste)
pieptene der Kamm (pronunia : dea kam)

pudr der Puder (pronunia : dea Pudr)


rimel die Wimperntusche (pronunia : di vimpern-tue)
ruj der Lippenstift (pronunia : dea Lipen-tift)
ampon das Shampoo (pronunia : das ampu)
spun die Seife (pronunia : di saife)
spum der Schaum (pronunia : dea aum)
usctor de pr der Fn (pronunia : dea Feon)

Conversatie
Las-m n pace. Lass / Lassen Sie mich in Ruhe . (Las / Lasn Zii mi in Ruee)
Nu m atinge / atingei! Fass / Fassen Sie mich nicht an! (Fas / Fasn Zii mi nit
an)
Chem poliia. Ich rufe die Polizei. (Ih rufe dii Poliai)
Poliia! Polizei! (Poliai!)
Stai! Ho! Halt! Ein Dieb! (Halt! Ain Diib!)
Am nevoie de ajutor. Ich brauche deine/Ihre Hilfe. (I brauhe daine / Ire Hilfe)
Este o urgen. Das ist ein Notfall. (Das ist Ain Notfal)
M-am pierdut. Ich habe mich verirrt. (I habe mi frirt)
Mi-am pierdut bagajele. Ich habe meine Tasche verloren. (I habe maine Tae
frloren)
Mi-am pierdut portmoneul. Ich habe mein Portemonnaie verloren. (...I habe main
portmonh frloren)
Sunt bolnav. Ich bin krank. (I bin cranc)
Sunt rnit. Ich bin verletzt. (I bin frlet)
Am nevoie de un doctor. Ich brauche einen Arzt. (I brauhe ainn Art)
Pot s folosesc telefonul tu / dvs.? Kann ich dein/Ihr Telefon benutzen? (Can i
dain / Ir Telefon benun)
La ce or este micul-dejun /cina? Wann gibt es Frhstck/Abendessen? (Van gibt
es Friutiuc / Abndesn?)
V rog s-mi curai camera. Wrden sie bitte mein Zimmer sauber machen.
(Viurdn Zii bitte main imr zaubr mahn?)
M putei trezi la _____? Knnen Sie mich um _____ Uhr wecken? (Coenn Zii mi
um _____ Ur vecn?)
Vreau s plec. Ich mchte gehen. (I moehte ghen.)
O mas pentru o persoan/doi oameni, v rog. Ein Tisch fr eine Person/zwei
Personen, bitte. (Ain ti fiur aine perzon/vai perzonn, bitte.)
Pot s vd meniul, v rog? Ich htte gerne die Speisekarte? (I hete gherne di
paizecarte?)

Avei o specialitate a casei? Gibt es eine Spezialitt des Hauses? (Gibt es aine
peialitet des Hauzs?)
Exist o specialitate local? Gibt es eine Spezialitt aus dieser Gegend? (Gibt es
aine peialitet au diezr Gegnd?)
Sunt vegetarian. Ich bin Vegetarier. (I bin Veghetarir.)
Nu mnnc porc. Ich esse kein Schweinefleisch. (I ese kain vainflai)
Nu mnnc dect cuer. Ich esse nur koscher. (I ese nur cuer.)
Putei s l/o facei mai puin gras()? Knnten Sie es bitte nicht so fett machen?
(Coentn Zii es bitte niht zo fet mahn?)
N-am fcut nimic. Ich habe nichts getan. (i HAbe nihts geTAN)
A fost o nenelegere. Das war ein Missverstndnis. (Das var ain mis-vr-STENDnis)
Ich habe Kophschmerzen. Am dureri de cap.
Ich brauche Magentabletten. Am nevoie de tablete pentru stomac.
Ich brauche etwas gegen Erkltung. Am nevoie de ceva impotriva racelii.

Sntate : Urgene
Trebuie s merg la spital.Ich muss in ein Krankhaus.
Cere s fi dus la spitalM simt ru.Mir ist bel.
Trebuie s merg la un doctor urgent!Ich muss sofort zu einem Arzt.
Ajutor!Hilfe!
Cheam o ambulan!Ruf einen Krankenwagen!

Sntate : La doctor
M doare aici.Es tut hier weh.
Arat unde te doareAm o iritaie aici.
Ich habe hier einen Ausschlag.Arat unde ai o iritaie
Am febr.Ich habe Fieber.
Sunt rcit.Ich habe eine Erkltung.
Tuesc.Ich habe Husten.
M simt obosit tot timpul.Ich bin stndig mde.
Sunt ameit.Mir ist schwindelig.
Nu am poft de mncare.Ich habe gar keinen Appetit.
Nu dorm noaptea.Ich kann nachts nicht schlafen.
M-a mucat o insect.Ein Insekt hat mich gestochen.

Cred c este de la cldur.Ich glaube, es is die Hitze.


Cred c am mncat ceva stricat.Ich glaube, ich habe etwas schlechtes gegessen.
M doare _(parte a corpului)_.Mein(e) _[Krperteil]_ tut weh.
Nu-mi pot mica _(parte a corpului)_.Ich kann mein(e) _[Krperteil]_ nicht
bewegen.
Sunt diabetic.Ich habe Diabetes.
Am astm.Ich habe Asthma.
Am probleme cu inima.Ich habe ein Herzleiden
De cte ori pe zi trebuie s o iau?Wie oft soll ich die am Tag einnehmen?
Este contagios?Ist das ansteckend?
Pot s stau n soare/not/fac sport/consum alcool?Kann ich mich
sonnen/schwimmen gehen/Sport machen/Alkohol trinken?
Iat asigurarea mea medical.Hier sind meine Versicherungsunterlagen.
Nu am asigurare medical.Ich habe keine Krankenversicherung.
Am nevoie de o scutire medical.Ich brauche eine Krankschreibung.
M simt puin mai bine.Ich fhle mich etwas besser.
S-a nrutit.Es ist schlimmer geworden.
Nici o schimbare.Es ist unverndert.

Indicaii : Semne
Deschis-gefnet
nchis-geschlossen
Intrare-Eingang
Ieire-Ausgang
mpinge-Drcken
Trage-Ziehen

Numere i bani : ATM/bancomat


Introducei codul PIN.-Geben Sie Ihren Pin ein.
Retragei numerar-Geld abheben
Confirmare-Besttigen

Anuleaz-Abbrechen
Alegei suma-Betrag auswhlen
Dorii o chitan?-Bentigen Sie eine Quittung?

S-ar putea să vă placă și