Animale pe cale de

disparitie din
Romania

Pelicanul

Dintre psrile nottoare de la noi, pelicanul este cea mai mare. Dup
nfiarea lui ciudat, greu i poi nchipui c vieuiete pe meleagurile
noastre, n Delta Dunrii. Zoologii au constatat c familia pelicanilor cuprinde
opt specii.
n ara noastr triesc dou specii: pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) i
pelicanul cre (Pelecanus crispus); popular li se spune: babi, babo,
babi crea ori babo zbrlit. Ambele sunt migratoare, dar Delta
Dunrii le este locul unde an de an se-ntorc pentru a scoate pui.

Capra Neagra

Animalul are o nlime ntre 1,10 si 1,30 cm, are o coad scurt (maximum
8 cm), avnd nlimea la greabn de 75 cm, cntrind ntre 30 i 50 de kg.
Are un corp relativ scund, picioare musculoase cu copit despicat, un gt
relativ lung terminat cu un cap scurt prevzut la ambele sexe cu dou
coarne inelate i ncovoiate spre ndrt. In spatele coarnelor se gsesc
dou glande care secret n perioada de mperechere un lichid cleios cu
miros neplcut. In timpul verii capra neagr are o culoare splcit brunrocat, partea inferioar a corpului fiind alb glbui, avnd pe spate o dung
neagr. Iarna culoarea caprei este brun nchis, brun negricios, fiind alb pe
abdomen i picioare, capul fiind de culoare alb-glbuie, pe cretet avnd o
dung de culoare nchis.

Cocosul de Munte

Arealul lui de rspndire este frecvent Europa Central unde poate fi ntlnit
numai n regiunile de munte mpdurite puin circulate. rile unde poate fi
ntlnit cocoul de munte sunt Austria, Elveia, Slovenia, Romnia i
Germania. In Germania n Scoia sau Siberia cocoul de munte st pe lista
animalelor periclitate de dispariie, fiind interzis vnarea lui. Cocoul de
munte triete mai mult n luminiurile pdurilor de foioase sau de conifere
cu vegetaie abundent n munii Alpi, Mittelgebirge i Carpai din Europa
ca i n taiga din Asia de Nord. IUCN apreciaz populaia cocoilor de
munte ntre 1,5 i 2 milioane de psri .

Vulturul Plesuv

Pasare de prada (Algypius monachus) devoratoare de

cadavre din ordinul Falconiformelor, cu capul si gatul
lipsite de pene, cu cioc incovoiat si puternic si un simt
extrem de bine dezvoltat al vazului si mirosului. Atinge o
lungime de pana la 1 m, cu o deschidere a aripilor de
pana la 3,7 m. Penajul este adesea intunecat, iar capul
viu colorat .

Jderul

Martes foina - Jderul de fag

Similar in marime si culoare cu Jderul de Pin, Jderul de Fag are, pe gat, o pata
galben- albicioasa. Cunoscut si sub numele de Jderul de piatra, este intalnit
adesea in zonele aride, pietroase, in care isi sapa vizuine mici.

Este mai activ dimineata si seara, dar apare si in timpul zilei. Da nastere o
singura data pe an, primavara, la 1-8 pui.
Habitat: paduri, versante pietroase ale dealurilor.
Marime: 44-54 cm, plus o coada de pana la 32 cm.
Hrana: in special mamifere mici si pasari.

Cerbul

Cerbul (Cervidae) este un animal mamifer din categoria rumegtare,

paricopitate (Artiodactyla). Aceast familie cuprinde cca. 45 de specii,
printre care se poate aminti cprioara, renul i elanul. Caracteristic cerbului
sunt coarnele ramificate care de obicei cresc numai la masculi. Cerbul
(Cervus elaphus L.) - este un mamifer ierbivor de culoare bruna - roscata cu
un accentuat dimorfism sexual . Cerbii sunt mai mari decit ciutele si prezinta
spre deosebire de acestea coarne caduce. Ca ordin de marime masculii au
greutati cuprinse intre 180-300 kg, iar ciutele ajung doar la 80-150 kg.
Masculii pierd coarnele la inceputul fiecarei luni martie, fenomen care se
intinde, functie de virsta si vigurozitatea fiecaruia dintre cerbi, chiar pina in
luna mai. La vitei, atunci cand implinesc virsta de 1 an, in luna mai, incepe
cresterea primului rind de coarne crestere care se termina in septembrie.
Aceste coarne sunt de regula sulite lungi de 20-30 cm, fara rozete .

Ursul Brun

Animal deosebit de puternic, aparinnd familiei Urside, ursul brun

romnesc - privit de muli biologi ca sub-specie nc nenregistrat are un corp de pn la 2,5 m lungime, o nlime la greabn de pn
spre 1,5 m i o greutate maxim de 600 kg. Este un animal
plantigrad, iar ghiarele nu sunt retractile, imprimndu-se n mers
odat cu talpa i degetele.
Denumirea tiinific a cunoscut numeroase variaii. Cea n uz la ora
actual este Ursus arctos arctos, Linne, 1785.
Ursul brun are o blan deas, mult apreciat, cu dou rnduri de
peri, spicul i puful. Dei culoarea de baz este cea brun-cafenie,
variaiile sunt dosebit de mari, de la uri rocai la cei aproape negri.
Unele exemplare prezint pete albe la baza gtului, formnd uneori
un adevrat guler, asemntor cu cel al ursului gulerat de
Himalaya.

Barza Alba

Barza alb sau cocostrcul, cu denumirea tiinific

Ciconia ciconia, este singura pasre de talie mare din
ornitofauna rii care s-a apropiat de om i i
construiete cuibul n vecintatea noastr. nc de pe
vremea romanilor era socotit pasre sfnt "avis pia et
benigna" considerat la fel i astzi n multe zone. Multe
credine populare se leag de aceast pasre: aduce
primvara, aduce noroc casei unde i face cuibul i o
ferete de foc i fulger, poate prevesti belugul, norocul,
starea sntii etc.

Proiect realizat de :

Gorgan Gabriel
Gorgan Madalin
Clasa a VI-a