Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingineria si Managementul Sistemelor Tehnologice

Procedura Examinare Nedistructiva:

Radiatii Penetrante

Student : Stefan Octavian Catalin

Master ECMP, an II

An universitar 2015-2016
1

1. Enuntul temei
Sa se intocmeasca tehnologia de inspectie a produsului.... in conditiile implementarii in
organizatie a unui sistem de management al calitatii conform SR EN 9001:2008
2. Schita piesei
3. Analiza produsului :rol functional, componenta produsului(daca face parte dintr.un ansamblu,
piese componente),material, tehnologia de fabricatie
4. Defecte posibile: def. specifice materialului, def. datorate tehnologiei de fabricatie, def. induse
de exploatare
5. Metode de examinare posibile(enumerare)
6. Examinarea cu radiatii penetrante: aplicabilitatea metodei, sensibilitatea metodei, echipamente
utilizate, calificarea personalului operator, materiale consumabile, amenajari speciale
7. Criteriile admis/respins
8. Procedura specifica de lucru

1. Enuntul Temei
Sa se intocmeasca tehnologia de inspectie a produsului Bucsa Elastica in conditiile implementarii
in organizatie a unui sistem de management al calitatii conform SR EN 9001:2008

2. Schita piesei
(Fig. 1)

3. Analiza produsului :rol functional, componenta produsului(daca face parte

dintr.un ansamblu, piese componente),material, tehnologia de fabricatie
Denumirea produsului
Denumirea produsului care face obiectul acestui proiecteste Bucsa elastica avnd
numrul de desen D33-1291.06. Destinaia acestui ansamblu este la Mandrina cu prindere
exterioara D33-1291.00.
Productorul acestui produs este S.C. BONO S.R.L..
Potenialii utilizatori ai acestui produs sunt toi utilizatorii fizici sau juridici care poseda
tipul de D33-1291.00 i care doresc acest ansamblu ca pies de schimb, precum i ntreprinderile
de profil care producacest tip de mandrina, dar care nu produc acest de ansamblu achiziionndul de la S.C. BONO S.R.L..
Rolul funcional
Ansamblul are rolul de a prinde si a sustine suprafete de dimensiuni mici.
Cunoasterea produsului ce face obiectul proiectului de diploma prin cunoasterea rolului sau
functional si a conditiilor tehnice impuse are o deosebita importanta la determinarea tehnologiei
de fabricatie si asamblare. Cunoasterea produsului din punct de vedere constructiv si functional
este un factor deosebit de important in stabilirea tehnologiei de fabricatie al acestuia.
Complexitatea constructiva a ansamblului va avea influenta directa asupra complexitati
proceselor tehnologice de semifabricare, prelucrare prin aschiere si montaj, dispozitivelor si
verificatoarelor folosite. Toate aceste informatii se vor regasi in caierul de sarcini al produsului.
Produsul pentru care am intocmit procesul de fabricatie este un subansamblu, numit Busca
Elastica (). El este realizat de intreprinderea SC BONO SRL.. ( plansa nr.2).
Ansamblul Mandrina cu prindere exterioara trebuie sa fie astfel conceput astfel incat sa admita
utilizarea in urmatoarele conditii:
temperatura mediului ambiant: -30C +100C, cu indicarea tipului corespunzator de ulei
climat temperat normal conform STAS 6535, cu precizarea ca umiditatea relativa a
aerului sa nu depaseasca 80% la temperatura +250C.
suruburile vor fi bine stranse
3

rulmentii vor fi montati cu protectia de cauciuc spre exterior;

Functionarea produsului

In timpul functionarii nu se admite ca mandrina sa prezinte scurgeri de ulei sau patrunderi de

praf si impuritati.
Ansamblul trebuie sa functioneze normal atat la mersul in gol, cat si in sarcina, la turatie
nominala, fara frecari, franari sau blocari.
Nivelul admisibil al zgomotului produs la functionarea ansamblului trebuie sa fie conform cu
STAS 9678.
In timpul functionarii sub sarcina a ansamblului, trebuie sa fie indeplinite urmatoarele conditii:
temperatura uleiului nu trebuie sa depaseasca 850C
temperatura carcasei in dreptul lagarelor nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de de
100C temperatura uleiului
arborele trebuie sa fi etans. Nu se admit scurgeri de ulei in carcasa
instalatia de ungere trebuie sa fie etansa. Nu se admit scurgeri de ulei
nivelul presiunii acustice, corespunzatoare unei componente din spectrul de zgomot nu
trebuie sa depaseasca nivelele din benzile alaturate cu mai mult de 10 dB
nivelul admisibil al vibratiilor nu trebuie sa depaseasca nivelul vibratiilor motorului
electric de actionare stabilit conform STAS 8681.
Fundatia si asezarea ansamblului
Functionarea la parametrii prescrisi este influentata intr-o buna masura si de asezarea corecta la
locul de montaj.
Masina trebuie sa fie amplasata intr-o incapere unde sa fie ferita perfect de intreruperi.
Fundatia trebuie sa fie suficient de ridicata pentru a preveni vibratia pompei de apa.. In cazul instalarii
agregatului pe o constructie metalica acesta trebuie asezat direct pe grinzile de rezemare sau pe peretii de
structura

4. Defecte posibile: def. specifice materialului, def. datorate tehnologiei de fabricatie, def.
induse de exploatare
Defecte posibile
Defecte specifice materialelor folosite
Defectele specifice materialelor folosite se refera la defecte 34MoCr11 atunci cand are loc
turnarea in vederea obtinerii piesei-semifabricat.
Defecte introduse de tehnologia de fabricatie
Defectele introduse de tehnologia de fabricatie reprezinta defectele rezultate in urma
procesului de prelucrare prin aschiere. Acest tip de defecte se intalnesc mai rar si cauzele
aparitiei acestora sunt datorate urmatoarelor cauze:
4

 Alegerea incorecta a parametrilor regimului de aschiere;

Uzura sculelor aschietoare;
Uzura masinilor unelte utilizate;
Cateva din defectele ce pot aparea in urma procesului de aschiere sunt:
Fisuri;
Deformatii;
Rugozitate necorespunzatoare a suprafetelor;
Abateri de la cotele de prelucrare;
Abateri de forma si de pozitie ale suprafetelor.
Defecte induse de exploatare
Defectele induse de exploatare sunt defectele care apar in timpul exploatarii piesei.
Aceste defecte pot afecta buna functionare a produsului.
Cateva din defectele ce pot aparea in urma exploatarii sunt:
Abaterile de la pozitia reciproca corecta a suprafetelor care impiedica asamblarea;
Abaterile de forma datorate frecarilor ce au loc in zonele de asamblare a axului cu
pinion;
Uzura elementelor de asamblare demontabile.
Listarea defectelor se prezinta in tabelul 1.
Tabelul 1. Listarea defectelor
Denumirea Simbol Caracterizare
defectului
si
sumara
standar
dizare
Crapaturi
C211
Discontinuitati de
forma liniara sau
neregulata

Retasuri

C112

Goluri de contractie

Sulfuri

B111

Goluri de mici
dimensiuni,de
forma rotunda
(sferica sau
alungita)

Cauzele aparitiei

Probabilitatea de
aparitie
Mica Mar Foarte
e
mare
-apar in zonele sensibile la *
tensiuni, atunci cand
valoarea tensiunii interne
locale depaseste rezistenta
la rupere a materialului
respectiv
-densitatea materialului in
*
stare solida este mai mare
decat in stare lichida
-apar sub forma izolata, in *
cuib sau in grup. Se
formeaza datorita gazelor
ramase in metalul lichid in
timpul solidificarii, gaze
provenite de la elaborare
5

Umplere
incompleta

E121

Ruptura

E221

DT63
Zona dura
STAS
782-79

Neconcord
anta
structurii

Abateri de
la cotele de
prelucrare
Legenda:

DT65
STAS
782-79

sau din forma de turnare

Imperfectiune datorata
lipsei de material

Piesa incompleta
*
datorita
insuficientei
materialului turnat
Intrerupere a
Cauzata la inlaturarea
*
continuitatii de
adaosurilor de material
material
prin lovire
Prezenta pe suprafata sau pe peretii -segregatie inversa
piesei turnate a unor zone
-racitaori gresiti aplicati
continand constituenti
-modificatori folositi in
metalografici mai duri decat cei
cantitati
care formeaza metalul de baza, din necorespunzatoare
cauza carora nu se poate prelucra
-viteza prea mare de
usor prin aschiere, de exemplu la
racire in raport cu
fonta cenusie, existenta cementitei compozitia chimica (la
libere(albire)
fonta)
Abaterea cantitatii, marimii si
-compozitia chimica a
formei constituentilor structurali de aliajului
la prevederile standardelor,
nocorespunzatoare
normelor sau ale conditiilor
-elaborarea metalului
tehnice
incorecta
-conditii de cristalizare a
metalului in forma
necorespunzatoare
Aparitia erorilor dimensionale
-alegerea incorecta a
parametrilor regimului de
aschiere

5 probabilitate mare de aparitie

3 probabilitate medie de aparitie
1 probabilitate redusa de aparitie

5. Metode de examinare posibile(enumerare)

Metode de control distructiv
Metodele de control distructiv au astazi o importanta mai mult istorica. Ele sunt
costisitoare, deoarece ele presupun distrugerea piesei analizate. Din aceasta cauza, ele se folosesc
mai ales in stadiul de omologare a tehnologiilor de turnare, precum si atunci cand se cerceteaza
cauzele aparitiei defectelor de turnare.
Metode de control distructiv care se pot aplica sunt:
o Incercari functionale se executa pe produse bune, prototipuri, modele, dupa
scheme de incercare ce reproduc, in ritm normal sau accelerat, solicitarile ce
pot sa apara in timpul functionarii produselor.
o Incercari mecanice se executa pe epruvete prelevate din probe martor, placi
de capat, rebuturi, produse avariate. Pot fi statice sau dinamice. Incercarile se
efectueaza pe epruvete standardizate a caror prelevare si pregatire fac, de
asemenea, obiectul unor standarde. Metodologia efectuarii incercarilor
mecanice, aparatura utilizata si inscrierea rezultatelor sunt stardardizate.
Principalele incercari efectuate sunt:
Incercarea la tractiune cu determinarea caracteristicilor: rezistenta la rupere, limita
de curgere, alungirea la rupere si gatuirea la rupere;
Incercarea la indoire statica cu determinarea unghiului la care apare prima fisura;
Incercari de incovoiere prin soc cu determinarea rezilientei sau energiei la rupere la
diferite temperaturi;
Incercari la oboseala cu diverse tipuri de solicitari, pe epruvete plane sau cilindrice
cu forme si dimensiuni standardizate;
Duritatea (macro si micro) macroduritatea se masoara pe macroslifturi prin metode
standardizate (Vickers, Brinell, Rockwell), microduritatea se determina pe
microslifturi prin metoda Vickers, cu microsarcini.
o Incercari metalografice se efectueaza pe probe prelevate, pregatite si
atacate chimic conform prevederilor unor standarde sau norme. Se pot pune in
evidenta:
Macrostructura cu precizarea intinderii anumitor zone, directiei cristalelor,
structurii fibroase, discontinuitatilor (pori, fisuri, nepatrunderi, incluziuni);
Microstructura cu precizarea constituentilor metalografici, proportiei lor, marimii
grauntilor cristalini, distribuirii carburilor, nitrurilor, oxizilor si prezentei
microfisurilor si porilor.
o Incercari chimice se efectueaza in mai multe scopuri:
Pentru determinarea compozitiei chimice a materialelor; stabilindu-se astfel o
legatura intre compozitia chimica, structura si proprietatile materialelor;
Pentru determinarea rezistentei la coroziune;
7

Pentru determinarea refractaritatii.

Metode de control nedistructiv

O clasificare a metodelor de control nedistructiv care se pot utiliza pentru determinarea
defectelor existente in piese este prezentata in tabelul 2.
Tabelul 2.Clasificarea metodelor de control nedistructiv
Tipul
Metoda de control nedistructiv
controlului Dupa caracterul
Dupa parametrul
Dupa procedeul de obtinere a
interactiunii
informational primar
informatiei primare (metoda
fenomenului fizic sau (de exemplu,
de evidentiere a caracteristicii)
substantei cu obiectul caracterisitica
de controlat
masurabila)
1.Magnetic

1.1.1.Magnetica

2.Cu curenti 2.1.1.Prin transmisie

turbionari
2.1.2.Prin reflexie

3.Optic

3.1.1.Prin transmisie
3.1.2.Prin reflexie
3.1.3.Prin dispersie
3.1.4.Prin radiatie
proprie
3.1.5.Cu radiatie
indusa

1.2.1.Campul magnetic
coercitiv
1.2.2.Magnetizatiei
1.2.3.Inductii
remanente
1.2.4.Permeabilitati
magnetice
1.2.5.Intensitatii
campului magnetic
1.2.6.Prin efect
Barkhausen
2.2.1.Amplitudinii
2.2.2.Fazei
2.2.3.Frecventei
2.2.4.Spectrului
2.2.5.Frecventelor
mulpiple
3.2.1.Amplitudinii
3.2.2.Fazei
3.2.3.Timpului de
trecere
3.2.4.Frecventei
3.2.5.Polarizarii
3.2.6.Geometrica
3.2.7.Spectrului
8

1.3.1.Cu pulberi magnetice

2.3.1.Cu transformator
2.3.2.Parametrica

3.3.6.Vizuala

4.Cu
radiatii
penetrante

5.Acustic

4.1.1.Prin transmisie
4.1.2.Prin imprastiere
4.1.3.Analizei prin
activare
4.1.4.Radiatiei
caracteristice
4.1.5.Prin emisie
proprie
5.1.1.Prin transmisie
5.1.2.Prin reflexie
5.1.3.Rezonantei
5.1.4.Impedantei

6.Cu
substante
penetrante

6.1.1.Moleculare

7.Cu
ultrasunete

7.1.1.Prin reflexie

4.2.1.Densitatii
fluxului de energie
4.2.2.Spectrului

4.3.4.Radiografica

5.2.1.Amplitudinii
5.2.2.Fazei
5.2.3.Timpului de
trecere
5.2.4.Frecventei
6.2.1.Cu lichide
penetrante
6.2.2.Cu gaze
penetrante
7.2.1.Amplitudinii
7.2.2.Frecventei

5.3.1.Piezoelectrica
5.3.2.Electromagneticoacustic
a

6.3.1.Prin stralucire
(acromatica)
6.3.2.Prin culoare (cromatica)
7.3.1.Prin detectie

6. Examinarea cu radiatii penetrante: aplicabilitatea metodei, sensibilitatea metodei,

echipamente utilizate, calificarea personalului operator, materiale consumabile, amenajari
speciale
Examinarea cu radiatii penetrante
Domeniul de utilizare:
Prin aceasta metoda se detecteaza aproape toate tipurile de defecte, dar ca domeniu de
utilizare se foloseste pentru detectarea defectelor de interior. Se pot stabili variatii de grosimi
deci se pot masura grosimi de material sau se pot analiza structuri de material si imperfectiuni de
tipul segregatiilor.
Tabel 3. Costuri relative pentru evaluarea metodelor de control nedistructiv
Metoda
Costuri relative
Examinare optico-vizuala(cu endoscop)
40
Examinare cu radiatii penetrante
110
Examinare cu ultrasunete
50
Examinare cu pulberi magnetice
60
Examinare cu lichide penetrante
25
Examinare cu curenti turbionari
55
9

Examinare prin emisie acustica

Tabel 4.
Nr. Metoda de
Crt control
.
nedistructiv
0.
1
1.
VT
2.
RT
3.
UT
4.
MT
5.
LP
6.
ET
7.
AET

200

Timp Consumabile

Echipament

2
1
5
3
2
2
1,5
4

4
1
100
30
20
10
25
150

3
1
7
5
3
2,5
2
4

5
1
60
30
20
10
25
100

Calificare
personal

Cost total
relativ

6
1
3
2
2
2
2
3

7
1
75
50
20
15
25
90

Observatie:
Costurile se raporteaza la cele care revin examinarii optico-vizuale considerate ca avand
valoarea 1. S-a folosit in aprecierea costurilor un sistem de notare de la 1 la 150, nota 1
acordandu-se pentru valorile cele mai mici, iar nota 150 pentru valorile cele mai mari.
Concluzie:
Metodele optime de control in cazul piesei carcasa pompa de apa sunt:
o Examinarea optico-vizuala;
o Examinarea cu lichide penetrante;
o Examinarea cu radiatii penetrante.
7. Criteriile admis/respins
Criteriile A/R pentru examinarea optico-vizuala
Criteriile de acceptare/respingere pentru examinarea optico-vizuala se stabilesc in
conformitate cu prescriptiile normei interne R-NI-OV care specifica urmatoarele:
o Nu sunt acceptate fisurile sau crapaturile;
o Nu sunt acceptate discontinuitati liniare;
o Nu sunt acceptate deteriorarile accidentale.
Criteriile A/R pentru examinarea cu lichide penetrante
Imaginile discontinuitatilor numite indicatii pot fi neliniare (KccordK sau grupate),
aliniate sau liniare. Examinarea cu lichide penetrante nu poate fi utilizata in general, pentru
determinarea marimii discontinuitatilor evidentiate si se permite ca discontinuitatile liniare sa fie
KccordKate pentru masurarea lungimii L a indicatiei discontinuitatii. Diferite tipuri de indicatii
pot corespunde discontinuitatilor fizice A,B,C,D,E,H,J care pot da diferite tipuri de indicatii:
- Izolate SP;
10

Grupate CP: suprafata indicatiilor multiple: distanta dintre ele nu poate fi masurata,
astfel incat ele parca formeaza o singura indicatie;
Aliniate AP;
Neliniare, distanta intre indicatii este mai mica de 2 mm si cuprinde cel putin 3
indicatii;
Liniare, distanta intre 2 indicatii este mai mica decat marimea celei mai lungi
discontinuitati din aliniament;
Liniare LR: cand L>3b; in care L este lungimea indicatiei;

Niveluri de securitate
Diferite niveluri de securitate se aleg din tabelele prezentate in Anexe
Lungimea maxima admisa a indicatiilor liniare variaza in functie de grosimea piesei
turnate. Nivelul de severitate corespunzator se Kccord in consecinta si se specifica in comanda
prin Kccord intre parti.
Criteriile A/R pentru controlul cu radiatii penetrante
In general suprafetele examinate nu se pregatesc in mod special. Daca exista insa imperfectiuni
ale suprafetei sau acoperiri de protective ce pot deranja detectarea defectelor, acestea se pot
poliza.
Indicatorul de calitate al imaginii ales trebuie sa contina firul cu numarul corespunzator
sensibilitatii propuse. Intrucat aceasta conditie este de obicei satisfacuta de doua ICI se va allege
acel indicator care contine firul precizat, in asa fel incat sa mai aiba 2-3 fire in fata si in spatele
sau.
Se pot folosi urmatoarele recomandari:
ICI model W1 pentru grosimile 40160 mm
ICI model W6 pentru grosimile 12.550 mm
ICI model W10 pentru grosimile 520 mm
ICI model W13 pentru grosimile 2.510 mm
8. Procedura specifica de lucru
1.SCOP
1.1.Prezenta procedura stabileste cerintele si responsabilitatile pentru examinarea prin radiatii
penetrante X si gama a piesei Bucsa elastica.
2.DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Procedura se aplica furcilor, in conformitate cu documentatia de executie.
2.2.Se supun exeminarii numai piese corespunzatoare, atestate prin certificat de control vizual.
11

3.DEFINITII
3.1. In conformitate cu SR EN-urile in vigoare.
Terminologie
3.2. RP radiatii penetrante.
3.3. CNCAN Comisia nationala de control al activitatilor nucleare
3.4. ISCIR Inspectia de Stat pentru controlul cazanelor, recipientilor sub presiune, instalatiilor
de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibili de uz industrial.
4.DOCUMENTE DE REFERINTA
PT CR 13 COLECTIA ISCIR Prescriptii tehnice pentru examinarea cu radiatii
penetrante a imbinarilor sudate cap la cap ale instalatiilor macanice sub presiune si de
ridicat
SR EN 444-1996 Examinari nedistructive. Principii generale
SR EN 462/1,/2,/3,/4-1996 Examinari nedistructive. Calitatea imaginii radiografiilor,
indicatori de calitate
EN 584/1/2 Clasificarea filmelor radiografice si procesarea lor.
EN 25580 Negatoscoape
SR EN 970/1999, SR EN 1330-3/2001, SR EN 12517/2002, SR EN 473/2003
SR EN 5817 Ghid pentru niveluri de acceptare a defectelor
Cod ASME sectiunea V
SR EN ISO 6520-1999 Clasificarea imperfectiunilor geometrice
Norme fundamentale de radioprotectie CNCAN
5.RESPONSABILITATI
5.1. Societatile care solicita examinarea cu radiatii penetrante sunt responsabile de asigurarea
conditiilor cerute de tehnicile de examinare mentionate in procedura si anume: asigurarea zonei,
starea suprafetei, etc.
5.2. Pesonalul care efectueaza examinari nedistructive cu radiatii penetrante trebuie sa fie
calificat in conformitate cu standardul SR EN 473-2003 si/sau cu prescriptiile tehnice CR 11,
colectia ISCIR.
5.3. Pentru personalul care executa examinarea, responsabilitatile sunt mentionate in SR EN 4732003 sau in prescriptiile tehnice ISCIR, CR 11.
5.4. Operatorul de examinari nedistructive are obligatia ca inainte de a incepe activitatea propriuzisa, sa asigure zona prin montarea panourilor avertizoare pentru inchiderea zonei de lucru cu
radiatii, sa examineze vizual fiecare componenta, pe intreaga zona de examinare, att din punct
de vedere al curatirii de impuritati, ct si din punctul de vedere al existentei eventualelor
discontinuitati vizuale cu ochiul liber.
6.PROCEDURA
12

6.1. MOMENTUL EXAMINARII

6.1.1.Examinarea piesei se va efectua dupa tratamentul termic (in masura in care un astfel de
tratament este prevazut). O modificare a formei piesei, ulterioara examinarii radiografice,
impune reluarea exeminarii vizuale si radiografice..
6.2. Pregatirea suprafetei examinate
6.2.1.Suprafata examinata se curata inainte de radiografiere, indepartndu-se impuritatile care
pot stnjeni interpretarea radiografiei.
6.2.2.Daca documentatia tehnica prevede prelucrarea suprafetei cea mai precise dupa control,
examinarea radiografica se va face si dupa prelucrare.
6.2.3.Suprafata examinata se marcheaza, astfel inct sa poata fi orincnd identificata.
6.3. TEHNICI DE CONTROL
6.3.1. Exista doua tehnici de control radiografic:
A tehnica de control uzuala
B tehnica de control de inalta sensibilitate
Atunci cnd documentatia nu prevede in mod explicit tehnica de control B, se va folosi tehnica
A.
6.4. ALEGEREA SURSEI SI A ENERGIEI RADIATIILOR
Alegerea sursei de radiatii si a energiei se stabileste tabelar conform SR EN 1435.
6.5. INDICATORI DE CALITATE A IMAGINII (ICI). ALEGERE SI UTILIZARE
6.5.1.Alegere:
a)
Se vor utiliza indicatori cu fire, daca documentatia nu prevede utilizarea altor tipuri
(indicatori cu trepte si gauri, penetrametre). Alegerea ici este impusa de conditiile minime pentru
calitatea imaginii, continute in tabelele 1 pna la 4. Grosimea pentru care se alege ICI este
grosimea strabatuta pe directia axei fascicolului de radiatii.
b)
Tehnica de expunere si parametrii de lucru trebuie sa asigure aparitia pe film a imaginii
ICI si a firului indicat.
6.5.2.Plasare:
a)
ICI se plaseaza pe partea dinspre sursa a piesei. Daca portiunea examinata are o forma
neregulata, indicatorul se va plasa pe acea parte a piesei care este cea mai indepartata de film.
b)
La piesele la care, din cauza formei geometrice, plasarea pe partea dinspre sursa nu este
posibila, indicatorul se va plasa pe partea filmului, radiografia fiind marcata in acest caz cu
simbolul F.
c)
La radiografierea prin doi pereti a tevilor, canalelor, indicatorul de calitate a imaginii se va
plasa pe partea filmului exceptnd expunerile prin elipsa.
6.5.3.Numarul indicatorilor folositi:
a)
De regula, calitatea imaginii radiografice se apreciaza pe fiecare radiografie in parte.
Pentru aceasta trebuie ca imaginea ICI sa apara pe fiecare radiografie.
b)
Daca pe portiunea examinata piesa prezinta variatii de grosime mari, atunci se va plasa
cte un ICI pe fiecare domeniu de grosime.

13

c)
Daca exista certitudinea ca mai multe radiografii sunt realizate in conditii identice, atunci
nu este obligatoriu ca ICI sa apara pe fiecare radiografie. Exemplu: la expunerile panoramice
sunt suficienti trei ICI dispusi la 1200, dar nu la o distanta mai mare de 1m intre acestia.
6.6. FILME RADIOGRAFICE SI ECRANE INTENSIFICATOARE
6.6.1.Filmele utilizate vor fi alese din specificatiile producatorilor. Formatele uzuale sunt 100 x
240 mm si 100 x 480 mm, dar se pot utiliza si alte formate sau decupaje daca geometria piesei
impune acest lucru. Se va evita curbarea excesiva a planului filmului pentru a nu deteriora
emulsia si pentru a nu crea ambiguitati la interpretare.
6.6.2.Filmul va fi expus intre doua ecrane intensificatoare din Pb, cu o grosime de 0,02 mm
fiecare, ansamblul folie-film fiind continut intr-o caseta din material plastic opaca si etansa.
Contactul intim intre film si ecranul de Pb se realizeaza prin presarea casetei.
6.6.3.In conformitate cu Normele SR EN 584-1/1986 clasele de sisteme de filme se definesc prin
gradient, granulatie si de raport gradient/zgomot al clasei sistemului. Clasificarea nu este valabila
dect pentru un sistem complet. La cerere fabricantul trebuie sa furnizeze un certificat care
contine in plus urmatoarele informatii:
- doza Ks
- prelucrarea:manuala sau automata, tipul reactiei alchimice, durata de imersiune in revelator,
temperatura revelatorului
6.7. DENSITATEA DE INNEGRIRE MINIM ADMISA
6.7.1.Densitatea minima de innegrire a radiografiilor, in zona de inters va fi de >2 pentru tehnica
A si >2,3 pentru tehnica B. Densitatea de innegrire a filmului radiografic, in zona de interes
poate ajunge pna la 3,5-4 cu conditia ca negatoscopul utilizat la citirea filmului sa aiba o
luminanta cuprinsa intre 30.000 si 100.000 de cd/m2. Culoarea luminii negatoscopului trebuie sa
fie, in general alba. Se admit culori cuprinse intre portocaliu si verde deschis.
6.8. TEHNICI DE EXPUNERE
6.8.1.Tehnica de expunere depinde de geometria piesei, grosimea peretilor, gradul de
accesibilitate, tipul si dimeniunile sursei utilizate etc.
6.8.2.Distanta minima sursa-piesa f, necesara pentru a reduce suficient de mult neclaritatea
geometrica, depinde de dimensiunea d a sursei (respectiv pata focala a tubului) si de distanta h
intre film si suprafata dinspre sursa a piesei, masurata pe directia axei fascicolului.
Observatie: de cele mai multe ori filmul este lipit se suprafata piesei, astfel inct distanta h este
practic grosimea piesei, masurata pe axa fascicolului de radiatii.
6.8.3.La radiografierea portiunilor curbate, cu sursa plasata pe partea concava a piesei, distanta f
poate fi redusa la jumatate, fara a deveni insa mai mica dect raza de curbura a piesei.
6.8.4.Cteva geometrii tipice de iradiere:
Tehnica de iradiere prin doi pereti se plica la piesele cu raze de curbura mici si la alte piese la
care iradierea printr-un singur perete nu e posibila din cauza formei geometrice. Numarul de
radiografii necesar examinarii complete a cordoanelor circulare la tevi se stabileste in fuctie de
diametrul tevii si grosimea peretelui conform SR EN 1435 si sau cod ASME.
6.9. MARCAJE DE IDENTIFICARE SI POZITIONARE
14

Marcajele de pozitionare trebuie sa apara pe radiografie alaturi de o simbolizare care sa

permita identificarea precisa a piesei examinate si a celui care a realizat radiografia.
Inscriptionarea radiografiei se asigura cu ajutorul unor simboluri din Pb iradiate in acelasi timp
cu portiunea examinata.
In cazul in care inaccesibilitatile geometrice nu permit executarea marcajelor pe piesa, se
accepta ca amplasarea zonelor examinate pe piesa sa fie descrisa cu ajutorul unor harti sau
fotografii.

6.10. PROTECTIA IMPOTRIVA RADIATIILOR IMPRASTIATE

6.10.1.Daca in spatele filmului exista obstacole care ar putea provoca un voal nedorit prin
retromprastierea radiatiilor, filmul va fi protejat cu un ecran din Pb asezat in spatele sau. Pentru
a verifica eficacitatea protectiei, in timpul expunerii se plaseaza in spatele filmului litera B din
Pb. Daca simbolul B apare pe radiografie cu o densitate de innegrire mai mica dect cea a zonei
invecinate, inseamna ca filmul este insuficient protejat impotriva radiatiilor imprastiate si se
respinge.
6.11. CALITATEA RADIOGRAFIILOR
6.11.1.Prelucrarea fotochimica a filmelor se face respectnd recomandarile producatorului.
6.11.2.Radiografiile nu trebuie sa aiba defecte datorate unor cauze mecanice, chimice sau unor
deficiente in tehnica de lucru:
voaluri
defecte de prelucrare (dungi de apa sau de substante chimice)
zgrieturi, impuritati
neclaritati datorate contactului prost intre film si ecranul de Pb
indicatii false datorate unei uzuri accentuate a ecranului intensificator.
6.11.3.In final, acceptarea unei radiografii se bazeaza pe obtinerea sensibilitatii prescrise.
6.12. EXAMINAREA RADIOGRAFIILOR SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
6.12.1.Examinarea radiografiilor si interpretarea rezultatelor se face conform criteriilor de
acceptabilitate prevazute in documentatia produsului.
6.12.2.Rezultatele examinarii radiografice vor fi consemnate intr-un registru de evidenta care
contine:data examinarii si beneficiarul, denumirea produsului si/sau numarul de fabricatie,
grosimea materialului, tipul si dimensiunile filmului, natura si grosimea ecranului intensificator,
tipul ICI si nivelul de calitate a imaginii realizat, distanta sursa-film sau sursa-piesa, parametrii
de lucru (tensiune, activitate, intensitate, timp de expunere), indicativul radiografiei,
simbolizarea defectelor si aprecierea (admis, respins).
6.12.3.Aceste date vor fi mentionate in buletinul de examinare eliberat, care va contine lista
filmelor executate cu indicativul fiecaruia si rezultatul interpretarii.
6.12.4.Radiografiile se pastreaza in arhiva laboratorului pe perioada de garantie a produsului,
impreuna cu un exemplar din buletinul de control emis.
15

6.13. ACORDURI
6.13.1.Intre producator si beneficiar se pot conveni detalii, completari sau modificari fata de
prevederile acestei proceduri. Deasemenea, la solicitarea beneficiarului raportul de examinare
poate fi eliberat pe alt tip de formular dect cel continut in prezenta procedura.
Tehnica de iradiere prin doi pereti:
a) iradierea cordoanelor circulare la tuburi
b) iradierea cordoanelor longitudinale la tuburi
c)
iradierea oblica a cordoanelor circulare la tevi, cu interpretarea ambilor pereti (expunere in
elipsa)
6.14 Criterii de acceptare si respingere
Se considera respinse urmatoarele discontinuitati: discontinuitati rotunjite izolate mai mari decit
1/3t sau 6mm, discontinuitati rotujite distribuite mai mari de 1/4t sau 4mm, Nu se admit fisuri la
matritare.

7.MENTIUNI SI INREGISTRARI
7.1. Buletinul de examinare va fi conform anexei.
La solicitarea beneficiarului, raportul de examinare poate fi redactat pe un alt tip de formular
dect cel continut in aceasta procedura.
Buletinul de control va fi completat cu indicativul specific a laboratorului care a efectuat
controlul, fiind insotit de schite, fotografii etc. Din acestea un exemplar insoteste produsul, iar un
exemplar se pastreaza in arhiva laboratorului pe perioada de garantie a produsului.

16

17