Sunteți pe pagina 1din 3

Dreptul Mediului

Curs 4
25.10.2013

Enumerarea principiilor:
1. Art. 11 TFUE : cerintele de protectie a mediului: punerea in aplicare a politicilor Uniunii pt
dezvoltarea durabila?
Art. 148 Constitutia Romaniei: principiul prevazut in art. 11 din TFUE: integrarii
cerintelor de mediu in toate celelalte politici si actiuni . Fundamenteaza
caracterul orizontal al dreptului mediului.............. OUG 195/ 2005. Veritabil principiu.
Introducerea acestui principiu, ce este o modificare a tratatului initial UE cu privire la
mediu, necesitatea acestui principiu rezulta din aceea ca nu se poate realiza o protectie
reala a mediului numai prin masuri speciale in acest domeniu, fiind necesara integrarea
cerintelor de mediu in toate celelalte actiuni si in toate politicile de mediu.
Ex: Primele politici au avut ca obiect protectia impotriva vanatului, capturarii anumitor
specii pe cale de disparitie. Nu au avut efect. Din ce motive au disparut speciile? Motivul
real nu rezulta neaparat dintr-o actine directa aspra obiectului de protectie, ci majoritatea
cauzelor rezulta din actiuni indirecte. Cauza reala este nu numai actiunea directa: vanatul
speciei, ci si indirect: restrangerea habitatului sau poluarea. De asta nu au dat rezultat
masurile de protectie.
Actiuni: juristii trebuie sa interpreteze normele in sensul aplicarii legii. Si pt dezvoltarea
durabila, e nevoie de masuri coroborate si complementare: reglementarile ..nu au
efect............. dreptul mediului e o ramura......de aici rezulta caracterul orizontal.

2. Poluatorul plateste: OUG 195/2005 pe locul 5 in clasificarea principiilor. Produce cele


mai importante consecinte juridice, dupa cel al coroborarii. E prevazut in art. 191 alin. 2
TFUE si art. 3 OUG 195/2005. A fost afirmat pt prima data in declaratia Consiliului Europei
din 1958 privind lupta impotriva poluarii aerului, este prevazut expres si de Declaratia de
la Rio pt dezvoltare durabila din 1992 si de numeroase conventii internationale.
Are un puternic fundament economic. Fundamental economic consta in aceea ca costurile
legate de poluare trebuie suportate de catre cel care cauzeaza poluarea si nu de catre
autoritati sau cetateni.
Principiul are la baza elemente din teoria economica potrivit careia costurile externe de
productie trebuie internalizate, adica sa fie luate in calcul in costurile de productie si sa se
regaseasca in costul final al produsului. Pornindu-se de la dezvoltarea durabila si din punct
de vedere economic este mai eficient sa se realizeze o folosire rationala a resurselor,
decat ca acestea sa fie epuizate sau degradate. Prin resurse se inteleg atat resursele
regenerabile cat si cele neregenerabile. Inca un considerent de ordin economic, trebuie sa
se ia in considerare ca prin dezvoltarea activitatilor economice, bunuri care in trecut se
considera ca nu au valoare de intrebuintare si nu necesita cheltuieli pt a fi reproduse cu
insusirile lor initiale, de exemplu, aerul, apa, solul, intra in prezent in categoria resurselor
care costa chiar daca costurile sunt negative: adica este vorba de costuri legate de
reproducerea lor in starea initiala.
Initial, principiul a fost legat de resursele
neregenerabile, dar in prezent este puternic extins si in ceea ce priveste resursele
regenerabile. (Aer, apa, biodoversitate, sol).

Dreptul Mediului
Curs 4

Page 1

Cand activitatea economica a capatat proportii foarte mari s-a ajuns la ideea ca
readucerea resurselor regenerabile produce costuri pntru a fi readuse in starea initiala,
deci au valoare economica si sociala. Importanta valoare de ordin economic: directa si
indirecta a biodiversitatii.
Principiul prevenirii si retinerii poluantilor la sursa: numit inainte de dezvoltarea durabila
principiul interzicerii poluarii. Coroborarea principiilor. Tratat ut singuli ar duce la o
interpretare aberanta. Ex: platesc, deci pot sa poluez oricat.
Dreptul fundamental la un mediu sanatos trebuie garanat de stat.
Cel care obtine beneficii de pe urma actiunilor producatoare de poluare este cel care
trebuie sa suporte costurile. Daca s-ar interpreta in puterea de a polua oricat, cat timp platesti,
ar insemna o incalcare a dreptului la un mediu sanatos.
Prin valoare economcia: si o valoare negativa, nu doar pozitiva, si anume costurile
pt ............
Fundamentul juridic: garantarea/protectia dreptului fundamental la un mediu sanatos,
cetateanul neputand fi obligat sa suporte direct sau indirect consecintele degradarii mediului de
catre poluator. (poluare care afecteaza costuri legate de viata si sanatatea omului, valaorea
prorietatii, dreptul la proprietate in inteles larg, cum e interpretat de UE in Protocolul nr. 1, nu
numai dreptul material ci si dreptul de a suporta pierderile economice.
In plan juridic, principiul influenteaza materia raspunderii civile pt mediu. Si de asemenea
a notiunii de prejudiciu in general potrivit NCC prin cheltuielile legate de acoperirea prejudiciului,
incluzandu-se si cele legate de prevenirea si limitarea prejudicului. Influenta a dreptului mediului
asupra NCC. 1385 alin. 1, 2, 3.
Sensurile principiului:
- Sens larg juridic (influenteaza raspunderea civila), economic.
- Sens restrans: principiul presupune eliminarea subventiilor destinate protectiei mediului pt
a nu se denatura concurenta. Se aplica la nivelul UE prin reglementarea ajutoarelor de stat
care pot fi acordate pt mediu. Ajutoarele de stat pt protectia mediului pot fi acordate de
autoritatile nationale numai cu reglementarile stricte ale UE pt a nu se denatura
concurenta la nivelul UE. In principal, este interzisa acordarea ajutoarelor de stat acordate
pt indeplinirea standardelor cerintelor imperative de mediu, pot fi acordate numai pt
depasirea acestora sau pt activitati expes prevazute in instructiuni. (evitarea schimbarilor
climatice, imbunatatirea calitatii vietii, economia de resurse. (ex: economisirea de energie,
folosirea tehnologiilor verzi, mutarea unor industrii poluante in afara localitatilor).
Subventionarea interzisa: sa le dai bani de filre, sau sa nu aplici standardele (ajutor de stat
indirect, cum ar fi ca de la anumite categorii de agenti economici, statul nu a coletat
anumite taxe fiscale).
Din punct de vedere al dreptului fundamental la un mediu santos, autoritatile nu se pot
exonera in sensul ca nu au putut. Nu isi pot invoca propria culpa fata de cetateni. Statul plateste
despagubiri, dar trebuie sa il gaseasca pe poluator si sa il oblige sa plateasca costurile.

3. Principiul actiunii de prevenire ... art. 3 OUG 195 si TFUE.


-

Protectia mediului prin anticiparea consecintelor unui proiect sau plan.


Are un sens larg si un sens restrans:
Larg: majoritatea normelor de protectia mediului au caracter preventiv. Norme
amanuntite si tehnice pt ca au un scop comun. E mai eficient sa previi decat sa repari,
plus ca in acest domeniu prejudiciul este greu de reparat.

Dreptul Mediului
Curs 4

Page 2

Restrans: presupune control prealabil preventiv al activitatilor cu posibil impact negativ


asupra mediului la baza caruia sta evaluarea impactului in sens larg si autorizarea (ambele
in sens larg) a activitatilor cu impact asupra mediului. Evaluarea se realizeaza si in context
national si international sau comunitar daca activitatea propusa are consecinte potentiale
transfrontaliere. Potrivit regulilor reglementarilor comunitare sau ale conventiei de la
Espoo cu privire la impactul asupra mediului a activitatilor cu caracter transfrontalier
.....din 1991, ratificata de Romania prin legea 22/2000... in preabulul conventie se
precizeaza ca statele sunt constiente de necesitatea elaborarii de masuri cu caracter
preventiv, inclusiv in context transfrontalier.
Aplicarea principiului mai presupune, foarte larg, activitati de planificare si actiuni de
supraveghere pt identificarea si prevenirea riscurilor atat de titularii activitatilor prin programe
proprii de supraveghere cat si de autoritati.
Consultarea si informarea publicului.

4. Principiul precautie in luarea deciziilor : principiu nou, desprins din cel al


prevenirii, e expres prevazut de declaratia de la Rio, de OUG 195/ si de art. 191 alin. 2 din
TFUE. In declaratia de la Rio: principiul justifica luarea unor masuri chiar si atunci cand din
datele stiintifice existente nu rezulta cu exactitate daca o activitate e periculoasa pt
mediu. Cu alte cuvinte, cand datele stiintifice sunt neconcludente in ceea ce priveste
efectele unei activitati, decizia de mediu trebuie sa fie in sensul neinceperii activitatii,
aceasta deoarece pericolul degradarii mediului, inclusiv asupra vietii si sanatatii e prea
mare pentru a risca o decizie care se poate dovedi ulterior gresita . Principiul s-a desprins
din declaratia de la Rio.
E cel mai discutabil/controversat. Se aplica nu numai la mediu, ci si la consumatori. Aplicat
restrictiv, se considera o frana in calea dezvoltarii economice.

Dreptul Mediului
Curs 4

Page 3

S-ar putea să vă placă și