Dreptul Mediului

Curs 6
08.11.2013

Continutul dreptului fundamental la un mediu sanatos

Precizari importante cu privire la continutul dreptului la un mediu sanatos au fost aduse
prin proiectul de declaratie internationala cu privire la drepturile omului si mediului adoptat la
Geneva in 1994. Documentul are la baza principiile cele mai importante pe care se intemeiaza
actele internationale in material drepturilor omului, inclusiv principiile din declaratia de la
Stockholm din 1972, declaratia de la Rio si Agenda 21 (1992).
Documentul reafirma dreptul omului la un mediu santos si accentueaza legatura acestuia
cu celelalte drepturi fundamentale ale omului.
Dreptul la un mediu sanatos presupune in principal urmatoarele:
1. Dreptul de a trai intr-un mediu nepoluat, nealterat de activitati ce pot afecta mediul,
bunastarea oamenilor si dezvoltarea durabila.
2. Dreptul la cel mai ridicat nivel de sanatate neafectat de degradarea mediului.
3. Dreptul la resurse de hrana si apa adecvate.
4. Dreptul la conditii de locuit, la conditii de folosire a terenurilor si la conditii de viata intr-un
mediu sanatos.
5. Dreptul la un mediu de munca sanatos.
6. Dreptul de a nu fi expropriat ca urmare a deciziilor si actiunilor autoritatilor privitoare la
mediu, cu exceptia cazurilor justificate, expres prevazute de lege, cu obtinerea unei
reparatii adecvate.
7. Dreptul la asistenta in caz de catastrofa de mediu naturala sau produsa de om.
8. Dreptul de a beneficia de folosinta durabila a naturii si resurselor natural.
9. Dreptul la conservarea elementelor reprezentative ale mediului.
10.Protectia drepturilor populatiei indigene.
Garantarea dreptului la un mediu santos presupune:
a.
b.
c.
d.
e.

Dreptul
Dreptul
Dreptul
Dreptul
Dreptul

la informatia de mediu;
de a participa la luarea si aplicarea decizie de mediu;
de asociere in vederea protectiei mediului;
la repararea prejudiciului de mediu;
de a avea acces la justitie in probleme de mediu.

Dreptul la un mediu sanatos presupune totodata indeplinirea obligatiilor cu privire la

mediu. Aceste obligatii apartin in primul rand statelor care trebuie sa ia masurile legale,
administrative si orice alte masuri necesare pt garnatarea dreptului la un mediu sanatos. Aceste
masuri trebuie sa aiba ca scop prevenirea degradarii mediului, stabilirea remediilor necesare si
reglementarea folosirii resurselor naturale. Intre aceste masuri un loc esential il ocupa
autorizarea prealabila a activitatilor cu impact asupra mediului, participarea publicului la luarea
deciziei de mediu si stabilirea de remedii pt prejudiciul suferit.
Un rol important il joaca cooperarea internationala si organizatiile internationale. Totodata
in continutul dreptului la un mediu sanatos este evidentiata o dimensiune individuala care
Dreptul Mediului
Curs 6

Page 1

implica dreptul fiecarui individ la prevenirea poluarii, incetarea activitatii care produce poluare, si
repararea pagubei suferite prin aceasta poluare, precum si o dimensiune corectiva care implica
obligatia statelor de a coopera in vederea prevenirii si combaterii poluarii precum si a protejarii
mediului in ansamblu.
Consacrarea dreptului fundamental la un mediu sanatos in dreptul romanesc.
Inainte de revizuirea din 2003, Constitutia Romaniei nu consacra expres dreptul
fundamental la un mediu sanatos, dar existenta acestuia a fost dedusa din recunoasterea unor
drepturi cu care prezinta stranse legaturi, precum dreptul la viata, sanatate, informatie, dreptul
la un nivel de trai decent, dreptul rezultand din obligatia corelativa a statului de a asigura
refacerea si ocrotirea mediului precum si mentinerea echilibrului ecologic.
Art. 5 din fosta lege a protectiei mediului, legea 137/1995 abrogata prin OUG 195/2005,
prevedea la randul sau ca statul recunoaste tuturor pesoanelor dreptul la un mediu sanatos,
aratand garantiile acestuia.
Dreptul la un mediu sanatos era recunoscut si in doctrina si in jurisprudenta. De exemplu:
in decizia nr 112 / 1997 a Curtii Supreme de Justitie se arata ca Legea nr. 137/1995 consacra
dreptul la un mediu sanatos, iar pentru apararea acestui drept articolul 5 alineatul 1 litera d)
garanteaza persoanelor fizice si juridice dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul unor
asociatii autoritatilor administrative sau judecatoresti pt a preveni situatia care ar incalca dreptul
la un mediu sanatos, sau dupa caz, producerea unui prejudiciu direct sau indirect.
Dupa revizuirea din 2003, Constitutia Romaniei prevede expres drpetul la un mediu santos
in art 35, conform caruia statul recunoaste dreptul oricarei persoane la un mediu inconjurator
sanatos si echilibrat ecologic. Statul asigura cadrul legislativ pt exercitarea acestui drept.
Persoanele fizice si juridice au indatorirea de a proteja si a ameliora mediul inconjurator.
Deasemenea art. 135 alin. 2 litera e) din Constitutie obliga statul sa asigure refacerea si ocrotirea
mediului inconjurator, precum si mentinerea echilibrului ecologic.
Conform art. 5 din OUG 195/2005 privind protectia mediului cu modificarile si completarile
ulterioare, statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic
garantand in acest scop:
-

Accesul la informatia privind mediul cu respectarea conditiilor de confidentialitate

prevazute de legislatia in vigoare.
Dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului.
Dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si
legislatieii de mediu, emiterea actelor de reglementare in domeniu, elaborarea
planurilor si programelor.
Dreptul de a se adresa direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia
mediului autoritatilor administrative si/sau judecatoresti, dupa caz, in probleme de
mediu indifernt daca s-a produs sau nu un prejudiciu.
Dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit.

Garantiile dreptului fundamental la un mediu sanatos:

Aceste garantii permit exercitarea dreptului in conditii optime.
a. Accesul la informatia privind mediul
Dreptul Mediului
Curs 6

Page 2

Dreptul la informatia privind mediul isi are izvorul in:

- OUG 195/2005 privind protectia mediului cu modificarile si completarile ulterioare.
- Conventia de Aarhus din 1998 privind accesul la informatie, participarea publicului
la luarea deciziei, si accesul la justitie in probleme de mediu.
- Directive 2003/4/CE privind accesul publicului la informatia de mediu.
- HG 878/2005 privind accesul publicului la informatia privind mediul.
- Precum si in majoritatea tratatelor si conventiilor internationale cu incidenta in
domeniu. (si in legi cu caracter sectorial la nivel national)
Informatia privind mediul cuprinde orice informatie scrisa, vizuala, audio, electronica, si
sub orice forma materiala despre:
1. Starea elementelor de mediu.
2. Factorii care pot afecta sau care afecteaza elementele de mediu.
3. Masurile, inclusiv cele administrative, cum sunt politicile, legislatia, activitatile care
afecteaza sau care pot afecta elementele de mediu.
4. Precum si masurile destinate sa protejeze elementele de mediu, rapoartele referitoare
la implementarea legislatiei privind protectia mediului, si starea sanatatii si sigurantei
umane, conditiile de viata, siturile arheologice, monumentele istorice si orice
constructii in masura in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de
mediu.
Potrivit HG 878/2005 solicitarea si furnizarea informatiei privind mediul se fac in
conformitate cu prevederile conventiei de la Aarhus privind accesul la informatie, participarea
publicului la luarea deciziei, si accesul la justitie in probleme de mediu ratificata de Romania prin
legea 86/2000.
Primirea cererilor de informatii privind mediul si furnizarea raspunsurilor la acestea se
realizeaza de catre compartimentele specializate de informare si relatii publice organizate in
cadrul autoritatilor publice. Autoritatile publice sunt obligate sa puna la dispozitia oricarui
solicitant, la cererea acestuia, informatia privind mediul detinuta de ele fara justificarea scopului
in care informatia a fost ceruta.
Informatia privind mediul se pune la dispozitia solicitantului tinand cont de termenul
solicitat de acesta, cat mai repede posibil, sau cel mai tarziu, in termen de o luna de la data
primirii cererii de catre autoritatea publica. In cazul in care volumul si complexitatea informatiei
sunt atat de mari incat termenul de o luna nu poate fi respectat, informatia privind mediul se
pune la dispozitia solicitantului in termen de 2 luni de la data primirii cererii de catre autoritatea
publica. In astfel de cazuri solicitantul este informat cat mai curand posibil si cel mai tarziu
inainte de expirarea termenului de o luna, asupra prelungirii termenului de raspuns si motivelor
care stau la baza denumirii. In cazul in care silicitantul cere autoritatii publice punerea la
dispozitie a informatiei privind mediul intr-o anumita forma, inclusiv copii, autoritatea publica
trebuie sa ii puna solicitantului la dispozitie informatia in forma ceruta, cu exceptia cazului in
care:
-

Este dj pusa la dispozitia publicului intr-o alta forma accesibila solicitantului.

Este convenabil pt autoritatea publica sa o puna la dispozitia publicului intr-o alta
forma, caz in care, motiveaza furnizarea informatiei privind mediul in forma
disponibila.

Dreptul Mediului
Curs 6

Page 3

Legea prevede situatiile cand poate fi refuzata o informatie de mediu, si anume:

1) Autoritatea publica nu detine informatia solicitata
2) Cererea este vizibil nerezonabila sau este formulata intr-o maniera prea generala
3) Cererea se refera la documente in curs de elaborare sau priveste sistemul de
comunicatii interne al autoritatii publice, in cazul in care o astfel de exceptie este
prevazuta in reglementarile nationale sau de practica obisnuita, luandu-se in
considerare interesul public in cazul unei asemenea dezvaluiri.
4) Cererea mai poate fi refuzata daca dezvaluirea ar afecta relatiile internationale,
siguranta nationala, confidentialitatea procedurilor autoritatilor publice, cursul justitiei,
securitatea publica, confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale, dreptul de
proprietate intelectuala, confidentialitatea unor date cu caracter personal, mediul la
care se refera informatia in conditiile legii(in directiva 2003/4/CE se exemplifica situatia
in care s-au solicitat date cu privire la specii rare: prevede posibilitarea sa excepteze
furnizzarea de informatii).
Refuzul unei solicitari se va face in scris daca solicitarea a fost facuta in scris sau daca
solicitantul cere acest lucru. Reuzul trebuie sa fie motivat sis a ofere informatii privind accesul la
justitie. Ca un aspect prevazut larg de HG: accesul al justitie in conditiile HG 878/2005: orice
solicitant care considera ca cerea sa pt furnizarea unor informatii privind mediul a fost respinsa
nejustificat, partial sau in totalitate, a fost ignoranta ori rezolvata cu un raspuns necorespunzator
din partea unei autoritati publice, se poate adresa cu plangere prealabila conducatorului
respectivei autoritati publice, solicitand reconsiderarea omisiunilor sau a actelor. Plangerea
prealabila se solutioneaza in conformitate cu dispozitiile art. 7 din legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004. Procedura administrativa prealabila este scutita de taxe. Solicitantul
care considera ca a primit un raspuns nefavorabil sau care nu a primit raspuns la plangerea
prealabila, poate depune o cerere la instnata de contencios competenta care examineaza actele
sau omisiunile autoritatii publice in cauza. Solutionarea cererii in instanta se realizeaza tot in
conformitate cu dispozitiile legii contenciosului administrativ. Hotararile judecatoresti definitive
prin care s-au admis actiunile formulate, constituie titluri executorii impotriva autoritatii publice
care detine informatia privind mediul. (profa: aceasta procedura prealabila ar trebui sa aiba un
caracter faculatativ, legea 544/2001 privind accesul la informatiile de inters public stabileste si
ea o procedura prealabila cu caracter facultativ. Orice persoana care se considera nedreptatita
are dreptul la o procedura de recurs: formularea din directive, transpusa diferit).

Dreptul Mediului
Curs 6

Page 4