DUE

Curs 6
05.04.2013
-

Ordinea juridica
Principii
Criterii de clasificare
Izvoarele propriu-zise
Aplicabilitate

1. Aplicarea imediata a dreptului UE in dreptul intern al statelor membre: implicit factorul

timp.
2. Aplicarea directa a dreptului UE in dreptul intern
3. Aplicarea prioritara: preeminenta sau prevalent a dreptului UE in raport cu dreptul intern al
statelor membre.
Teoriile existente in Dreptul International cu privire la raportul intre dreptul international si
dreptul intern, respectiv dintre dreptul UE si dreptul national al statelor membre.
Monism : 2 teorii moniste si Dualism: o teorie dualista
Monismul : teza potrivit careia dreptul international se afla in acea sfera de cuprindere cu
dreptul intern. Nu mai ca se afla unele fata de altele in raporturi de subordonare:

Dreptul International si

dreptul intern:

Prima teorie monista: prioritatea dreptului intern in raport cu dreptul international:

parintele acestei teorii este Hegel. Fondatori sunt membri scolii de la Bonda.?? Adepti sunt
reprezentantii statelor mari, puternice care isi pot impune vointa in raport cu statele mici.
Peeminenta dreptului international in raport cu dreptul intern
1. Codul Civil: art. 3 si 4 = Dreptul international si Codul de Procedura Civila:
2. Art. 148 Constitutia Romaniei: Dreptul UE
Codul Civil art 5 si Codul de Procedura civila art. 4
3. Legile speciale:
4. Codurile
5. Legi ordinare
In Gemania ca stat mare, puternic, raporturile intre dreptul intern si dreptul international:
nici una nici cealalta: raportarea si conformitatea dreptului UE cu Constitutia Germaniei, de
aceea acest raport se solutioneaza in favoarea normei ulterioare/ posterioara/norma cea mai
noua.
A doua teorie: parintele e H. Kelsen. Fondatorii sunt membrii scolii de la Viena. Adeptii:
statele mici ce vor sa folosensca dreptul international in raport cu statele mari si puternice.

DUE
Curs 6

Page 1

In ce priveste teoria dualista: dualistii postuleaza teza potrivit careia dreptul international
se gaseste intr-o sfera de cuprindere separate, distincta de dreptul intern. Pe cale de consecinta
intre cele 2 categorii de norme nu se stabilesc raporturi de subordonare, ci de coordonare, de
coexistenta.
Extrapolam cele 2 mari curente de opinie si asistam la cele doau teorii moniste:
1. una a prioritatii dretului nationa fata de dreptul UE
2. una a prioritatii dreptului UE fata de dreptul intern
Si teoria dualista:
Sunt separate.
Aplicarea directa nu a fost consacrata prin dreptul primar al statelor membre ci au
consacrare in jurisprudenta relevanta: 2 cauze: Costa ENEL si Gend Loos.
Sunt diferente privind opiniile exprimate intre doctrinarii apartinand statelor membre.
Criteriile pe care se intemeiaza aceste diferente sunt multiple si anume:
- Criteriul fortei economice: distingem intre statele mari, puternice ce sunt mari
contributoare la Bugetul UE, si statele mici care sunt beneficiare ale fondurile UE (fonduri
structurale, de coeziune, de solidaritate).
- Prezenta in cadrul Uniunii Europene: diferente intre statele fondatore si statele nou admise
in UE.
- Un criteriu care separa statele nu intamplator e cel geografic, difernte intre statele din
Europa de Vest ce au fost si fondatoare si statele din Europa Centrala si de Est.
Sunt 4 teorii formulate cu rpivire la raporturile dintre dreptul UE si dreptul intern:

Teoria
Teoria
Teoria
Teoria

armonizarii dreptului national cu dreptul UE

substituirii dreptului national de catre dreptul Uniunii Europene
coordonarii dreptului national de catre dreptul Uniunii Europene
coexistentei dreptului national u dreptul UE.

Primele 2 apartin monistilor: obligatiile ce le revin statelor, si urmatorele 2 apartin

dualistilor.
Prima teorie a armonizarii dreptului national cu dreptul Uniunii Europene: 3 etape pe
care statele le parcrg:
1. Stat cu statut de asociat: etapa in cadrul careia statele nu sunt obligate sa isi modifice,
sa isi armonizeze normele proprii, potrivit normelor existente sau potrivit modificarilor
operate in cadrul ordinii juridice a UE, dar au obligatia ca normal edificate sau adoptate
potrivit calendarului legislativ ar trebui sa fie norme conforme celor existente sau cu
ordinea juridica a Uniunii Europene.
2. Stat cu statul de stat candidat la aderare: sunt obligate sa isi modifice normele pe
masura parcurgerii capitolelor de negociere. Un capitol nu poate fi incheiat pana cand
legislatia nu e armonizata: in Romania a fost dificil de armonizat legislatia din urmatoarele
domenii: mediu, concurenta, justitia respectiv afacerile interne in sensul in care odata cu
decalrarea din perspective politica de inchiderea negocierilor: 4 masuri la concurenta si 7
la justitie. Neindeplinirea acestor 11 masuri: activarea clauzei de salvalgare: intarzierea cu
un an a aderarii Romaniei la UE, dar au fost indeplinite pana la semanrea Tratatului de
aderare. Privitor la domeniul justitei si a afacerilor interne ar fi trebuit sa fie domenii

DUE
Curs 6

Page 2

separate. De atunci s-a infiintat un post de ministru delegat al .. acquis-ului

European.
3. Stat cu statut de stat membru al UE: statele sunt obligate sa isi modifice normele pe
masura apritiei unor modificari in legislatia UE. Exemplu: Obligat sa transpun directivele.
Dj azilul, migratia si frontierele(controlul la frontiere, si selectia persoanelor care
lucreaza sunt tot la nivel comun): sunt politici comune ale UE, dj statele membre nu mai
reglementeaza.

Teoria substituirii:
1. Totala intervine in acele domenii respective materii

in care UE a promovat politici

commune. In aceste domenii competent este exclusive a UE. Ex: politica comuna se
stabilesc prin nomre de tipul regulamentelor. E: regimul importurilor si al exporturilor, si
regimul juridic al contingentelor cantitative. E o substiture totala a statelor de UE, in
materie de taxe vamale fiind inlocuite normele nationale cu cele europene: taxe vamale
comune intre statele membre si statele terte.
2. Partiala a normelor de drept al statelor membre cu normele de drept ale UE: exemplu:
directive, cooperare judiciara in materie penala si civila, politieneasca. 2 directve 2004/38
privind situatia personelor si 2006/123 privind situatia serviciilor. Regelemnteaza sub
aspectul finalitatii, iar stele membre se pun de accord cu privire la mijloacele prin care
ajung la finalitati.

Teoria de coordonare:
-

competente exclusive ale UE;

partajate intre UE si state membre
domenii de sprijin si cooperare
Aproprierea de statutul de federatie.

..
Teoria coexistentei: .nu presupune niciun efort de modificare din partea
statelor a normelor lor. Este vorba despre acele domenii care cad sub incidenta
civilizatiei: multilingvism si multiculturalism.

Sistemul institutional al Uniunii Europene

Este unul atipic, nu clasic, la fel ca si la ordinea juridica.
1.
2.
3.
DUE
Curs 6

Delimitari conceptuale: oficii, agentii, organe.

Principiile care guverneaza activitatea institutiilor Uniunii Europene:
Principiul autonomiei de vointa,
Principiul atribuirii de competenta,
Principiul echilibrului institutional.
Institutile in ordinea prezentata in Tratatul de la Lisabona : aspecte conceptuale,
componenta, organizare, functionare si atributii.
Parlamentul European
Consiliul European
Consiliul

Page 3

DUE
Curs 6

Comisia
Curtea de justitie
Banca central europeana
Curtea de contruri
Banca europeana de investiti
Organele auxiliare de investitii

Page 4