Sunteți pe pagina 1din 6

10.01.

16

Strategii

de' lucru'

cu infractorii

.Q!/,

n\alostpenal[
intre trecut qi viitor.

Asiste

:
\//
\\ //

Asistenla postpenald
Tradilronal

- la solicitarea fostului delinut (pebazd voluntard)


- asiguratS de cdtre serviciile de proba{iune (ex.
Marea Britanie, Austria, Irlanda)

uneori asigurat6 de cdtre serviciile sociale ("r.


Olanda, Finlanda, Italia, Norvegia, Scolia)

Voluntari, mentoring,

serviciile oferite fostului de{inut: consiliere,


adipost temporar, consiliere de familie, consiliere
voca{iona16 qi sprijin in vederea oblinerii unei
calific6ri (Austria).

10.01 . 16

V
V

2. SUA

2.1 Programe de muncl pe durata executlrii pedepsei cu inchisoarea


- inci din 1913 - statul Wisconsin
permitea astfel de programe.
- in ultima parte a pedepsei, delinu{ii puteau sA se deplaseze in
comunitate pentru a munci pe timput zilei qi sd revind in penitenciar pe timpul
nop{ii.
- cu salariul obtinut puteau sf, iqi cumpere ce voiau, puteau sd iqi
intre{ind familia sau puteau sf, contribuie la cheltuielile inchisorii pentru el.
- nu vie{agii qi cei cu risc ridicat de recidivd.
- cele mai multe penitenciare sunt izolate' De aceea au fost
infrinlate in multe orage work release centres, halfway houses sau au fost
incheiate protocoale dd colaborare cu Young Men's Christian Association
(YMCA) pentru adapost.

V
V

2.2 Halfway houses


pentru a "reduce recidivismul",
- sunt cunoscute sub mai multe titulaturi: centre rezidentriale de tratament (Texas),
centre alternative (Georgia) etc.
- un ad5post temporar pentru cei liberaJi din penitenciar, la un pre{ moderat,
- ofera pe lzingn adaposl 5i servicii de consiliere pentru gasirea unui loc de muncl
sau continuarea stud'iilor, ddministrarea bugetului. accisarea iesurselor comunitare etc.
Constituie un mediu semistructurat.
- de obicei sunl prevazute cu 40-50 de locuri. se olera.toate mesele 5i uneori

pachet pentru prdnz pentm cei care lucreoz4 nu sunt permise vizite
centrului, reziden{ii au responsabilitatea de a intreline centrul.

in

interiorul

- in fiecare stat in medie 1 0 astfel de centre, unele suslinute de bisericd, altele de


la bugetul local.
- de curf,nd, aceste centre sunt utilizate ca santiune pentru "cazurile marginale" ce
nu pot fi mentinute in tibertate, dar nici nu sunt de condamnat la inchisoare. Altemativd
la deten{ie(Georgia).

10.01.16

V
V

4.2 Orientare preliberatorie

- cu cdteva s6ptdm6ni inainte de liberare,


definulii pot sd fie mutali in locuin{e obignuite
pentru a se re-acomoda cu viala independentS.

- in aceast5 perioadd el poate sd fie


informat cu privire la resursele comunit[1ii,
rnodalit5lile de oblinere a unui loc de muncd,
programele de resocializare existente etc.

.w

acteristici generale ale


programelor de asistenld
postpenald

C ar

\/

1. Se coreleazi cu sistemul progresiv de executare a pedepsei,

2. Incep din momentul depunerii in penitenciar qi se intensificd in ultima


parte a execut6rii pedepsei (Regulile penitenciare europene, R no
(2006)2),

3. Acoperd in general nevoi criminogene, cum ar fi: locul de munc6,


ad[postul qi comportamentul infrac]ional,
4.Dureazd. cel pulin 3-6luni dupd liberare (criza liber[rii),
5. Implic6 nu numai agenliile din justilie, dar gi alte institulii gi organizalii
din domeniul social (agenliile de muncd, primdriile qi consiliile locale,
ong-uri, biserica etc.),
6. Programele cu succes au implicat comunitdlile locale in administrarea
institu{iilor de asisten{d postpenald (halfway houses in SUA).

7. Cele mai multe interventii au la bazd modelul


comportamentalist.

cognitiv

10.01 .16

Asistenla postpenald
Modern

v Sancliune penali pentru reducerea duratei

de

deten{ie qi diminuare a efectelor incarcerdrii.

v Aqa numitele "back-end santions": semilibertate,


monitorizare electronicS, liberare condiliont5,
munc6 in folosul comunit[1ii, obligarea la
tratament etc.

v Decizia se ia fie de judec6torul de la executdri


penale, fie de cdtre autorit[lile penitenciare (Italia,
Spania, Portugalia).

Exemple de interventrii
postpenale de succes.

V
1. Spania - grantul de liberare
extindere p6n[ la 18 luni.

- pentru toli cei care execut[


mai lungi de 6 luni.

pedepse

10.01 . 16

3. Republica Populard, China

\\ //

t/ Economie centralizatd qi planificatS


v Angajatorii sunt obligali sd ocupe o proporlie din
posturi cu foqti delinuli.
v Uneori angajatorii se deplaseazb in penitenciare
pentru a-qi selecta viitorii angajati.
v Reabilitarea delinulilor se realizeazd, prin doud
metode: educalie (qcolar6 qi ideologica) gi munc6.
V Infractorii de obicei, care nu rdspund la tratament

sunt executali (anual sunt executali zeat

de

infractori de carierd).

4. Japonra

\\ //

4.1 Programe de lucru pe durata executdrii


a

sd lucreze in tabere de munci (agriculturd sau


prelucrarea metalelor) afl ate in afara penitenciarului.

. incd din 1960

10.01 . 16

:
\\
//
\\ //

Critici:

vPornesc de la factorii de risc ai recidivei.


v Chiar gi d$d, cifrele recidivei dupd
executarea unei pedepse cu inchisoarea
ajung p[n[ la 68 Yo in primii trei ani de la
liberare (SllA, 2001).
vintrebarea este:
Ce trebuie sd facem pentru a preveni
recidiva?

w
\/

Va mu{umesc Ei succes la examen !!

S-ar putea să vă placă și