Dac tradiia colindatului este una strveche pe aceste meleaguri, mpodobirea bradului este o

invenie" mult mai recent.

Pomul de Crciun, aa cum l cunoatem noi astzi, decorat cu globuri, lumnri sau beculee,
nu a fost dintotdeauna mpodobit astfel.
Dei n Europa originea sa precretin nu mai e contestat de nimeni, prerile rmn totui
mprite: unii vd n el o reprezentare a arborelui lumii", alii l consider o referire direct
la arborele Paradisului", mpodobit cu mere de un rou aprins, care amintesc de pcatul
originar comis de primii oameni, care a dus la alungarea lor din Rai.
Pn n secolul al XV-lea, crenguele verzi cu care erau mpodobite casele cu ocazia
Crciunului, ca i darurile pe care i le fceau oamenii unii altora erau considerate tradiii
pgne. Dar nu peste mult vreme n locul acestora va fi folosit un arbore ntreg.
Cu timpul, ele au intrat n obiceiul srbtorii.
Pomul cunotinei Binelui i Rului
Conform documentelor, n 1605 la Strasbourg a fost nlat primul pom de Crciun, ntr-o
pia public. Nu avea nc lumnri i era mpodobit cu mere roii, n amintirea Pomului
cunotinei Binelui i Rului din roadele cruia au gustat Adam i Eva.
n 1611, la Breslau, ducesa Dorothea Sybille von Schlesien mpodobete primul brad aa cum
l cunoatem noi astzi.
Dup 1878, globurile de Crciun din sticl argintat de Turingia au tot mai mult succes, aa c
aceast tradiie pur german va cuceri ntreaga lume, fiind adoptat pretutindeni, fie c este
vorba despre ri din Asia, Africa, America de Nord i de Sud sau Australia.
La sfritul sec. al 19-lea, n saloanele germane, srbtoarea era de neconceput fr pomul de
Crciun, mpodobit i scnteietor.
n 1776, prin intermediul soldailor germani care participau alturi de englezi la rzboiul de
independen, tradiia pomului de Crciun ajunge i n Statele Unite, iar n anul 1880
cucerete i Casa Alb.
La noi obiceiul a ptruns o dat cu influena german, cnd primii studeni romni au nceput
s mearg la studii la universitile din Berlin sau Viena, i la curtea regal a dinastiei de
Hohenzollern, sosit n rile Romne n 1866, unde prinii i prinesele au nceput s
mpodobeasc bradul, obiceiul fiind imediat imitat de protipendada bucuretean.
Cntecul german de Crciun O Tannenbaum", cu versuri de Melchior Franck, puse pe o
melodie popular din Silezia, din secolul al XVI-lea, a devenit n limba romn O, brad
frumos", iar obiceiul mpodobirii bradului a ptruns de-atunci n toate casele romnilor.