CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR

Imobilizarile sunt active generatoare de beneficii economice viitoare detinute durabil,care nu se consuma
la prima utilizare ,valoarea lor recuperandu-se esalonat prin includerea in cheltuielile mai multor perioade
contabile in functie de durata de viata utila,fiind destinate utilizarii pe o baza continua in productia de
bunuri,executarea de lucrari.Imobilizarile pot intra in entitate prin:achizitii de la terti,productie
proprie,aport in natura,donatii.
Dupa natura economico-financiara imobilizarile pot fi clasificate astfel:necorporale,corporale,financiare.
Imobilizarile necorporale sunt reprezentate prin active idenftificabile,nemonetare,fara suport
material,detinute pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri si serviii,pentru
a fi inchiriate tertilor ori pentru scopuri administrative.
Imobilizarile corporale reprezinta active care sunt detinute de enititati pentru a fi utilizate pe o
perioada indelungata in productia de bunuri sau prestarea de servicii,pentru a fi inchiriate tertilor
sau pentru a fi folosite in scopuri administrative;sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari
de un an
Imobilizarile financiare cuprind investitiile financiare detinute de o entitate in capitalul altor
entitati pe o perioada mai mare de un an si care aduc detinatorilor diverse castiguri
Imobilizarile
necorporale:cuprind:cheltuieli
de
constituire;cheltuieli
de
dezvoltare;concesiunile,brevetele,licentele ,marcile; fondul comercial;alte imb necorporale.Cheltuielile de
constituire reprezinta cheltuielile ocazionate de inftiintarea unei entitati ca persoana juridica distincta sau
ca urmare a modificarii actelor constitutive.Contabilitatea acestore se conduce cu contul 201.
Imobilizarile corporale sunt acele active tangibile generatoare de beneficiii economice viitoare.
Sunt
considerate
structuri
ale
imobilizarilor
corporale:terenurile,constructiile,instalatii
tehnice,masinile,utilajele,animalele si plantatiile;mobilier,aparatura birotca;imob corporale in curs de
aprovizionare.
Amortizarea:IAS 16 defineste amortizarea ca fiind alocarea sistematica a valorii amortizabile a unui
activ pe intreaga sa durata de viata utila,respectiv repartizarea costului istoric sau a valorii substituita
costului.In conceptiunea americana amortizarea reprezinta repartizarea costului activului pe durata sa de
utilizare estimata.Cele mai cunoscute regimuri de amortizare sunt:liniar;degresiv;accelelrat;amoritzarea
calculata pe unitate de produs.
Regimul liniar presupune repartizarea uniforma a valorii amortizabile imobilizarilor asupra
cheltuielilor de exploatare proportional cu durata de viata utila:
Regimul degresiv consta in suplimentarea normelor de amortiare cu anumiti coeficienti K
prevazuti in legislatia in vigoare,ceea ce determina o amortizare mai accentuata in primii ani de la
punerea in functiune.
Regimul accelerat presupune calcularea in exercitiul financiar in care imobilizarile intra entitatii a
unei amortizari de pana la 50% din valoarea de intrare.In exercitiile urmatoare calcularea
amortizarii anuale se face dupa regimul liniar prin raportarea valorii rmase la numarul de ani de
utilizare ramasi.

STOCURILE
Stocurile sunt active circulante detinute pentru a fi vandute,in curs de productie in vederea vanzarii sub
forma de materii prime,materiale consumabile ce urmeaza a fi folosite in procesul tehnologic sau pentru
prestarea de servicii.Activele circulante se utilizeaza o perioada scurta in activitatea entitatii si in general
participa la un singur circuit economic modificandu-si in permanenta forma.

Stocurile cuprind ansamblul de bunuri si servicii care intervin in ciclul de exploatare al entitatii si sunt
destinate fie a fi consumate la prima lor utilizare,fie a fi prelucrate in procesul de productie,ori a fi
vandute in starea in care au fost procurate.
Stocurile prezinta o serie de caracteristici care le particularizeaza in structura activelor:
-se afla succesiv si neintrerupt in diferite faze ale procesului de productie si comercializare
-descriu mai multe rotatii in cadrul unei perioade de gestiune
-sunt destinate a fi consumate la prima utilizare
Clasificare:
Materii prime:participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau
partial,fie in starea lor initiata,fie transformata
Materiale consumabile:participa sau ajuta procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi
in produsele la a caror fabricare participa
Materiale de natura obiectelor de invetar:cuprind bunuri materiale de valoare mare sub forma
de:echipamente de protectie,mecanisme,dispozitive
Produsele:semifabricate,produsele finite;produse reziduale.
Animale si pasari
Marufuri:bunuri pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii
Productia in curs de executie:productia care nu a trecut prin toate fazele prevazute
Evaluarea stocurilor
1.Evaluarea la intrare in entitate se face la valoarea de intrare sau costul istoric
2.La inventariere,evaluarea stocurilor se face la valoarea actuala denumita si valoarea de inventar stabilita
in functie de utilitate,starea bunului si pretul pietei
3.La inchiderea exercitiului evaluarea se face la valoarea de intrare a stocurilor pusa de acord cu rezultatul
inventarierii.
4.La iesirea din gestiune,stocurile se evalueaza ,inregistreaza in contabilitate si se scad din gestiune la
valoarea de intrare.Determinarea valorii de intrare in cazul iesirilor presupune urmatoarele metode:
-metoda costului mediu ponderat:presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate
a costurilor si a costului elementelor similare cumparate.
-Metoda FIFO presupune evaluarea stocurilor la iesirea din gestiune la pretul de achizitie sau de productie
a primului lot intat.
-metoda Lifo presupune evaluarea stocurilor la iesirea din gestiune in functie de costul de achizitie sau
pretul de productie al ultmului lot intrat
Metode de evidenta sintetica a stocurilor
Entitatile din Romania pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utilizand:
Metoda inventarului permanent:presupune inregistrarea in conturile de stocuri a tuturor
operatiuilor de intrare si iesire a stocurilor,evaluate la valoarea de intrare ,pretul standard sau
pretul de facturare,dupa caz.Aceasta metoda pemite stabilirea si cunoasterea in orice moment a
stocurilor atat cantitativ cat si valoric.
Metoda inventarului intermitent: consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe
baza inventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei inaintea determinarii obligatiilor
fiscale.Stabilirea iesirilor de stocuri si inregistrarea lor in contabilitate se face la sfarsitul fiecarei
perioade,pe baza inventarierii.Formula de calcul a iesirilor este:E=SI+I-SF.In cadrul acestei
metode,se renunta la utilizarea pe parcursul lunii a conturilor de stocuri.