TUMORI BENIGNE

LP 5

TUMORILE BENIGNE
Neoplazie (neoplasm): o noua crestere de tesut, fara a se preciza daca este B/M; termen generic pt toate tipurile de T.
Definitie (R. Willis): crestere autonoma a celulelor, care persista si dupa oprirea stimulului care a determinat-o, fara
raspuns la mecanismul de control normal care controleaza proliferarea si cresterea celulelor;
Tumor: umflare / tumefiere, atat pt. TB cat si pt. TM.
Morfologia TB
1. sunt in general bine delimitate, culoare uniforma, netede, incapsulate, se pot enuclea usor; pe sectiune: aspect
monoton, omogen (exceptie: fibromul, care are un aspect fasciculat);
-pot fi prezente zone de ulceratie, hemoragie si necroza (rata de crestere mai mare a T); (acestea apar in special in TM)
2. cresc lent, expansiv (cu formare de pseudocapsula ce comprima tesutul vecin), ramanand localizate in zona de aparitie;
(DD: TM au o crestere infiltrativa);
3. nu invadeaza tesuturile din jur, nu metastazeaza;
4. pot da complicatii locale, desi sunt bine delimitate.
-TB uter (fibrom): comprima circulatia din jur, cu aparitia de hemoragii.
-TB endocrine: hipersecretie hormonala (STH, tiroxina, calcitonina, ACTH).
5. nu mai recidiveaza, avand in general evolutie buna (exceptie: meningiomul care recidiveaza; are o localizare proasta,
intr-o zona fara elasticitate in cutia craniana; lasa sechele);
6. au prognostic bun;
7. nu dau tulburari functionale (sindroame paraneoplazice);
-adenoamele (polipul nazal: obstructii, polipul rectal: rectoragii) care pot mima un cancer dar nu dau tulburari
paraneoplazice;
Exceptii: TB endocrine (insulinomul: hipoglicemie, T hipofiza: acromegalie, gigantism);
8. microscopic:
-celulele tumorale sunt mature, foarte asemanatoare cu celulele tesutului de origine.
-raport N/C: subunitar ( T borderline: unitar; TM: supraunitar);
-exista mitoze, dar tipice;
-sunt bine diferentiate (G1);
9. Rg: sunt circumscrise.
10. primesc -sufixul OM (fibrom, papilom, lipom, leiomiom, osteom);

PAPILOMUL
Definitie: TB a epiteliilor scuamoase (keratinizate/nu), a epiteliilor
tranzitionale (uroteliu) si a epteliilor metaplaziate scuamos.
Papilom = mamelon (in latina);

Localizare:
1.epiteliu scuamos keratinizat: -tegument
-vulva
-anus (1/3 inferioara);
2.epiteliu scuamos nekeratinizat: -mucoasa bucala, esofag, laringe;
-vagin, exocol
-anus in 2/3 superioare;
3.epiteliu metaplaziat scuamos: endocol;
4. uroteliu: vezica urinara;

Macroscopic:
-T exofitica, papilara, reliefata, cu aspect de fire
de iarba / lobulat, suprafata rugoasa, mai rar
neteda, 1-2 cm (maxim 1,5 cm) in diametru.
- poate avea si crestere endofitica (crestere spre
interior), suprafata plana: papilom inversat;
-poate fi:
1.pediculata: baza de implantare este ingusta, cu
axul tumorii perpendicular pe axa unde s-a
format, avand un mic pedicul de care se ataseaza
la suprafata zonei pe care apare.
2.sesila: baza de implantare este larga, cu axul
tumorii paralel cu suprafata unde s-a format.
-poate fi unica / multipla (papilomatoasa);

Diagnostic de organ: tegumentul

3 straturi, dinspre exterior spre interior: epiderm, derm (fibre
de colagen si celule conjunctive, glande anexe, vase, nervi) si
hipoderm (tesut adipos);
Epidermul:
1.epiteliu pavimentos stratificat (scuamos) keratinizat;
2.anexe cutanate (glande sudoripare, glande sebacee si tija
firului de par-fibre musculare netede);
-jonctiunea E-D: ondulata.
Epiteliul scuamos: 5 straturi celulare: dinspre i. spre e.:
1.Strat bazal (germinativ): unistratificat, cu celule mici,
cubice, ce au nuclei centrali, bazofili, paraleli intre ei
(perpendicular pe mb) si citoplasme bazofile.
2.Strat parabazal: 1-2 straturi celulare, cu celule usor mai
mari decat cele bazale, ~ cu ele.
3.Strat spinos (malpighian): stratificat, 3-5 randuri celulare,
cu celule cubice, poliedrice (poligonale), cu diferentieri
periferice spini, unite intre ele prin desmozomi; au nuclei
rotunzi, centrali ce contin cromatina Barr.
4.Strat granular: 3-5 randuri de celule turtite, poligonale
dispuse paralel cu membrana bazala, cu nuclei centrali,
picnotici si in citoplasma cu granule bazofile de keratohialin
5.Strat lucid: apare la pielea mai groasa; este clar, translucid,
format dintr-un rand subtire de celule turtite, anucleate,
acidofile, cu limite indistincte si granule de keratohialin in
citoplasma.
6.Stratul cornos: celule keratinizate, anucleate, fuzionate si

Tegument: epiteliu scuamos keratinizat.

Tegument: epiderm, derm, hipoderm.

Microscopic:
-proliferare mixta, epitelial-conjunctiva, cu predominanta
epiteliala, formata din: acantoza, hiperkeratoza si
papilomatoza.
1. Epiteliul: este ingrosat, prezentand numeroase creste si
ramificari proeminente, inegale, dispuse in evantai, fiecare din
ele continand un ax conjunctivo-vascular produs de reactia
stromala hiperplazica a dermului sau a corionului subiacent.
-ingrosarea epiteliului se produce in toate straturile, dar mai
afectat este stratul spinos (malpighian).
-ingrosarea stratului spinos: acantoza ( ~ cu frunzele de artar
acant in latina);
-papilele pot fi sectionate longitudinal (aspect de fire de
iarba) / transversal;
-membrana bazala a epidermului, desi ingrosat este intacta
(indemna);
-celulele nu au atipii celulare.
2.ingrosarea stratului cornos, cu exces de keratinizare si
exfolierea keratinei la periferie sub forma de lamele de keratina
produce hiperkeratoza.
3.Epiteliul produce prelungiri in derm, sub forma de papile:
papilomatoza;
D+: acantoza, hiperkeratoza si papilomatoza;

Papilom

DD:
1.Papilomul nud
-fara keratinizare; apare al nivelul regiunii
genitale.
2.Condilomul acuminat
-TB ce apare la nivel perineal si ano-genital,
produsa de infectia cu HPV, mai ales tipurile 6
si 11.
-termenul de condilom: sugereaza aspecte
turtite, rotunjite, ingramadite (acuminate).
M: T.exofitica, vegetanta, alba;
m: proliferare epiteliala papilara, cu acantoza si
hiperkeratoza, constituita dintr-o aglomerare
de axe fine conjunctivo-vasculare (aspect
papilifer, firele de iarba), cu un numar
crescut de capilare.
-infiltrat inflamator limfo-histiocitar.
Caracteristic: prezenta celulelor koilocitare.
-celule atipice mari, cu nucleu hipercrom,
pleomorf, inconjurat de un halou clar, dispuse in
stratul intermediar si superficial al epiteliului.

Condilom acuminat

Condilom acuminat: koilocite.

3. Carcinomul scuamos keratinizat

-TM, formata dintr-o proliferare de
celule tumorale mari, cu nuclei mariti
de volum, pleormorfi, hipercromi, cu
frecvente mitoze atipice, dispuse in
insule / cuiburi de celule in derm;
-in centrul insulelor tumorale, celulele
sufera procese de keratinizare cu
formare de perle de keratina;
4. Dermatoze cu acantoza si
hiperkeratoza (TBC verucoasa
cutanata);

Carcinom scuamos keratinizat

POLIPUL
Definitie: TB a epiteliului cilindro-cubic, vizibila pe suprafata mucoaselor din organele cavitare,
protruziva in lumenul cavitatilor.
-pentru polipii maligni denumirea adecvata este de cancere polipoide.
-exceptie: lipomul colonic: are aspect de polip, frecvent pe colonul drept, mic, format din tesut adipos
in submucoasa, mucoasa fiind indemna.
Localizare:
-cavitate nazala.
-tract digestiv: din 1/3 inferioara esofag rect (frecvent recto- sigmoidian).
-canal endocervical, endometru.
-rar: vezica urinara.
Clasificare:
1.Polipi non-neoplazici:
-rezultati ca urmare a unei maturari anormale a mucoasei, inflamatiei sau a arhitecturii mucoasei.
2.Polipi neoplazici:
-toti se formeaza prin proliferarea epiteliului displazic.
-denumiti polipi adenomatosi (adenoame), cu diferite grade de displazie a epiteliului de suprafata si
glandular: displazie usoara, moderata si severa;
-risc crescut pentru cancerul colorectal (adenocarcinom).

Macroscopic:
-T localizata pe creasta pliurilor
mucoasei recto-sigmoidiene.

Polip pediculat

-T unica (50%) / multipla (polipoza),

1-2 cm (peste 2 cm: suspecta de
malignitate), culoare cenusie-cianotica
/ albicioasa rozalie (la nivel genital),
suprafata externa neteda, umeda,
lucioasa, ulcerata / nu.
- pediculata: T are baza mica de
implantare, cu axul lung perpendicular
pe suprafata mucoasei), avand forma
in deget de manusa.

-sesila: T are baza larga de implantare,

axul lung al tumorii fiind paralel cu
suprafata mucoasei, avand forma
conopidiforma / vegetanta.

Polip sesil

Polip sigmoidian pediculat

Polip colonic sesil

Lipom colonic

Polipii non-neoplazici:
1.Polipii hiperplazici
2.Polipoza juvenila
3.Polipoza Pentz Jeghers: polipi hamartomatosi
4.Polipii inflamatori
5.Polipii limfoizi

Polipii neoplazici (adenoame): displazici (displazie usoara, moderata,

severa);
1.Polipi adenomatosi tubulari: mici si pediculati;
2.Polipi adenomatosi vilosi: mari si sesili, aspect conopidiform;
3.Polipi adenomatosi tubulo-vilosi (polipi vilo-glandulari) / adenom tubulovilos: componenta viloasa: 20-25% pana la 50%;
-sub 20% componenta viloasa: adenom tubular (polip adenomatos tubular);
-peste 50% componenta viloasa: adenom vilos (polip adenomatos vilos);

POLIPUL HIPERPLASTIC
-apare la orice varsta, frecvent > 60 de ani, mai frecvent
la barbati.
Macroscopic:
-mic, (< 5mm), pediculat format prin protruzia
mucoasei, pe marginea pliurilor.
Microscopic: formatiune rotund-ovalara, tapetata pe
toata suprafata de un epiteliu de tip intestinal.
-aspect de hiperplazie glandulara: nr. crescut de glande
cu stroma putina intre ele.
1.glandele: bine dezvoltate, uniforme, mici/mari
dilatate chistic, cu cripte tapetate de epiteliu cilindric
normal, format din celule de absorbtie si celule
caliciforme.
-uneori, celulele epiteliale se pot dezvolta in gramezi
(aglomerate), avand aspect festonat / in dinti de
fierastrau (polip serrat);

2.stroma: edematiata, formata din tesut conjunctiv,

vase cu pereti ingrosati, limfoplasmocite, fibre
musculare netede subtiri.
Nu are potential malign.
Polipii mari hiperplazici pot avea focare adenomatoase
cu/fara transformare maligna.

POLIPUL ADENOMATOS TUBULAR

-90%: colon (sigmoid), stomac, IS (in apropierea ampulei Vater);
Polipul adenomatos tubular sigmoidian
Macroscopic:
-frecvent este unic, pediculat, mic (rar >2,5 cm in diametru);
Microscopic: tapetat pe toata suprafata de epiteliu intestinal displazic sau
nu.
-aspect de hiperplazie glandulara: nr. crescut de glande, cu stroma putina
intre ele.
1.glandele: uniforme, aglomerate, unele ramificate, tapetate de epiteliu
displazic: celule inalte, dezordonate, fara / cu mici vacuole de mucina
dispuse apical, cu nuclei hipercromi, pseudostratificati, de aspect in
palisada (nuclei alungiti, aglomerati, in forma de tigarete / scandurile
intr-un gard), cu nucleoli proeminenti, multiplii
-proliferarea displazica nu depaseste membrana bazala.
-pot fi prezente glande mucoase: celule mari, de aspect in inel cu
pecete (nucleu rotund dispus spre membrana bazala) si citoplasma
abundenta, inalte, palide / cubice, aplatizate datorita secretiei de mucus
(roz, palid) din lumenul glandelor.
2.stroma: tesut conjunctiv lax, cu putine limfoplasmocite.
Displazia: -grad scazut (usoara);
-grad moderat (displazie moderata);
-grad inalt (displazie severa);

Polip adenomatos tubular

Polip adenomatos tubular (displazie usoara).

Polip adenomatos tubular cu displazie moderata

POLIPUL ADENOMATOS VILOS

-este mai mare si mai periculos decat cel tubular (risc de malignizare
crescut, 40-50% din cazuri);
-frecvent la persoanele in varsta;
-frecvent : rect, recto-sigmoidian;
Macroscopic:
- 1-10 cm in diametru, sesil, conopidiform;
- pe suprafata externa: proeminente filiforme in deget de manusa,
uneori, acoperite de mucus, frecvent, ulceratii si hemoragii.
Microscopic:
-numar crescut de glande elongate, uneori ramificate, de aspect
papilar (papile), in deget de manusa.
Fiecare papila este formata din:
1.Epiteliul de acoperire:
= epiteliu unistratificat, cu celule cilindrice (inalte), aliniate regulat.
= epiteliu multistratificat, cu celule atipice (displazic): nuclei mari,
hipercromi, cu mitoze frecvente.
2.Stroma: ax conjunctivo-vascular.
-in 10% din cazuri: carcinomul in situ (CIS): prolifeare tomorala
maligna doar la nivelul epiteliului de acoperire, fara ruperea
membranei bazale si deci, fara invazia stromei si a submucoasei.
-in 30% din cazuri: carcinom franc invaziv (adenocarcinom);

Polip tubulo-vilos (polip adenomatos mixt)

Plolip adenomatos vilos

DD: Polipul adenomatos tubular.

I.
Polipii non-neoplazici
1.Polipul hiperplastic.
2.Polipul hamartomatos
-constituit din componente normale ale mucoasei dar asezate anormal.
Polipoza juvenila: la varsta de 5 ani;
-polip hamartomatos unic / multiplu, cu localizare de electie la nivelul rectului si diseminare ulterioara spre colon.
Clinic: dureri si sangerare la defecatie, uneori anemie feripriva;
m: -glande dilatate chistic, datorita mucusului secretat de celule, tapetate de celule normale.
-stroma: abundenta, cu infiltrat inflamator cronic.
Nu se malignizeaza.
Polipoza Peutz Jeghers: boala genetica AD.
-polipi hamartomatosi unici / multiplii pe tot traiectul tubului digestiv;
- asociata cu pigmentare cutaneo-mucoasa (origine melanica), pete de culoare cafea cu lapte: in jurul buzelor, mucoasa bucala, fata, organe
genitale, palme, tub digestiv.
-nu are potential malign, dar insoteste alte cancere: de pancreas, ovar, uter, plaman, san;
3.Polipul inflamator:
-apar la cei cu colita cronica ulcerativa, mai rar in boala Crohn, in conditiile de reepitelizare a ulceratiei.
m: glande dilatate chistic, stroma formata din tesut conjunctiv cu bogat infiltrat inflamator, iar epiteliul de suprafata prezinta modificari
regenerative (celule rotunde, mari, cu nucleu mare, hipercrom dspus central);
4.Polipul limfoid: leziune pseudo-limfomatoasa;
-apare ca o proeminenta a mucoasei, in urma hiperplaziei reactive a tesutului limfoid din mucoasa si submucoasa.
-forma difuza: prezenta in tot tubul digestiv; este rara, apare la copii si tineri.
-forma localizata: rect; apare la batrani;
-are incidenta familiala; nu are potential malign
m: in stroma sunt prezenti foliculi limfoizi cu centrii germinativi mari.

II. Polipii neoplazici

1.Polipul adenomatos transformat malign
m: glande mult mai aglomerate, neuniforme, alipite
dispuse spate la spate, tapetate de celule tumorale
maligne, ce isi pierd aspectul ordonat de palisada si se
ingramadesc unele in altele, cu nuclei mari, hipercromi,
pleomorfi, nucleoli mari, mitoze prezente;

-celule maligne pot sa nu rupa membrana bazala :

carcinom in situ (CIS);
-celulele maligne pot invada in stroma: carcinom
intramucos, cu caracter metastatic foarte mic.
In acest caz, rezectia polipului este curativa.
-celulele maligne pot invada musculara mucoasei si
submucoasa: carcinom invaziv, cu caracter metastatic
foarte mare.
Invazia pediculului fibrovascular , mai ales cand ajunge
la nivelul muscularei mucoasei este cel mai important.
2.Polipul adenomatos vilos.
3.Polipul adenomatos tubulo-vilos

Polip adenomatos malign

III. Sindroamele de polipoza familiala

1.Polipoza familiala a colonului (FPC): transmitere AD;
-dupa varsta de 40 de ani;
-la nivelul colonului: ~ 1000 de polipi (100-2500);
m: aspect de adenom tubular, uneori cu zone viloase;
-risc crescut de malignizare (100%): colectomie profilactica;
2.Sindromul Gardner: transmitere AD;
-combinatie de FPC cu: -multiple osteoame
-chisturi epidermice
-fibromatoza
-uneori anomalii dentare

3.Sindromul Tuscot
-varianta rara de FPC cu tumori de SNC (glioame);

FIBROADENOMUL MAMAR
Adenom: tumora benigna epiteliala ce formeaza modele glandulare / deriva din glande fara sa fie necesar sa
reproduca modelul glandular.
-cand epiteliul tumoral produce macroscopic si / sau microscopic aspecte digitiforme: denumirea este de aspect
papilomatos.

-unele tumori au model papilar intr-un spatiu chistic (acumulare de lichid seros, mucos): denumirea este de
chistadenom papilar.
Fibroadenomul: tumora benigna a glandei mamare, mixta, formata atat dintr-o proliferare epiteliala glandulara, cat
si dintr-o proliferare stromala de tesut fibros.
-denumirea tumorii incepe cu aceea parte a tumorii aflata in cantitate mai mare:
= fibroadenom (predomina componenta stromala);
= adenofibrom (predomina componenta epiteliala glandulara);
-sufixul -om: defineste o tumora benigna.
-FA se dezvolta din unitatea duct terminal-acini, (foarte rar se dezvolta in regiune subareolara, in interiorul ductelor
galactofore) sub influenta hiper-estrogenismului ( tumora hormono-dependenta) ce determina dezvoltarea de
lobuli mamari.
-apare la orice varsta, in perioada fertila a femeii, frecvent la femei tinere (20-24 de ani) si adolescente , tumora
stagnand in dimensiuni.
-T poate creste usor premenstrual;
-sarcina poate stimula cresterea;
-in postmenopauza apare regresia si chiar calcificarea T.
-poate apare si la barbati (sub influenta hiper-estrogenismului, ce determina dezvoltarea de lobuli mamari);

Macroscopic:
-T este unica, rotund-nodulara,
nedureroasa, dispusa in cadranul
supero-extern, bine circumscrisa,
ferma, neaderenta la planurile supra
/ subiacente, alb-cenusie, 2-4 cm in
diametru (mai rar, poate depasi 10
cm - la tinerele afro-americane);
-pe sectiune: T bine delimitata, albcenusie / rosie, aspect lobulat,
uneori, cu mici cavitati chistice si
aspect fasciculat (in vartejuri) al
tesutului, consistenta ferma;

Diagnostic de organ: glanda mamara

-organ parenchimatos lobulat format din:
-glande tubulo-acinare dispuse sub forma de 15-20
de lobi, fiecare drenat de un duct lactifer;
-lobii: sunt separati intre ei prin tesut conjunctivoadipos;
-fiecare lob este format din mai multi lobuli.
Lobulul: unitatea morfo-functionala a glandei
mamare, unitate duct acin terminal.
-format dintr-un grup de acini mici / alveole (10100) dispuse la periferie, iar si in centru dintr-un
duct cu lumen ingust.
-acinii sunt tapetati de epiteliu bistratificat: un
strat de celule cubice dispus spre lumen si un strat
de celule mioepiteliale la periferie.
Stroma:
-intralobulara: tesut conjunctiv lax, cu mai multe
celule si putine fibre de colagen
-interlobulara: tesut conjunctiv dens, dezordonat
cu multe fibre groase de colagen;

Microscopic: proliferare mixta: epiteliala si stromala, delimitata de

tesutul normal printr-o capsula conjunctiva.
Componenta epiteliala:
-proliferare de acini si ducte, ce isi pastreaza forma rotunda, fiind
tapetate de un epiteliu format din 2 straturi celulare (la fel ca si
acinii si ductele normale):
1.celule epiteliale cubice: dispuse pe membrana bazala, cu partea
apicala spre lumen;
2.celule mioepiteliale: dispuse la periferie.
Stroma: fina, laxa / densa (fibroasa), cu transformare mixoida
(mucinoasa,- ~mucusului) bogata in fibroblaste;
Componenta stromala:
-proliferare difuza , neuniforma de tesut conjunctiv, ce se poate
dispune:
1.sub forma concentrica , in mansoane in jurul acinilor si
ductelor inmultite tipul pericanalicular. (FA de tip
pericanalicular);
2.in focare, comprimand dinspre exterior spre interior lumenul
ductelor si acinilor inmultite, deformandu-le, avand aspect de
coarne de cerb- tipul intracanalicular; (este o denumire
improprie, pentru ca tesutul conjunctiv proliferat nu patrunde in
interiorul lumenelor, ci doar le comprima);
(FA de tip intracanalicular).
D+ de leziune: stroma bogat mixoida, in masa careia apar

Fibroadenom: stroma mixoida

FA intracanalicualr si pericanalicular

FA intracanalicular

Adenom tubular

DD:
1.Adenomul tubular: TB
-proliferare de glande mici uniforme
(acini) delimitate de 2 straturi de celule
(cubice si mioepiteliale), cu stroma
redusa intre ele;
-apare frecvent in faza de activitate
secretorie a epiteliului adenom de
lactatie.
2.Mastoza fibro-chistica: leziune
benigna.
-leziuni nodulare bilaterale, dimensiuni
variabile.
m: glande dilatate chistic, inconjurate de
o stroma fibroasa.
3.Hamartom
-leziune pseudotumorala, constituita din
toate componentele unui tesut mamar
normal, dar dispuse anormal si in

Mastoza fibro-chistica

Hamartom

Tumora Phyllodes

4. Tumora Phyllodes benigna

-FA gigant (10-15 cm); tumora lobulata, chistica,
neregulata ce destinde suprafata pielii, uneori cu
necroze.
m: proliferare mixta, epiteliala si stromala;
Componenta epiteliala:
-ducte si acini dilatati chistic, tapetati de celule
turtite, aplatizate;
Componenta stromala:
-stroma mult mai mixoida decat FA
-proliferare de tesut conjunctiv, bogat celular, cu
celule anaplazice si mitoze, cu dispunere sub
forma de frunza de feriga in jurul ductelor.

Evolutie FA:
-risc redus de dezvoltare a unui cancer (1-2%)
aspect de carcinom lobular in situ si infiltrativ ;
(rar carcinom ductal , scuamos, mucinos);
-risc redus de dezvoltare a unui sarcom.
-FA nu produce recurente dupa excizia
chirurgicala.

HEMANGIOMUL CUTANAT
Hemangiomul: tumora vasculara benigna, caracterizata printr-o proliferare de vase de
sange nou formate (capilare);
-denumirea provine de la: haima = sange, angios = vas, -om = sufixul pt. TB;
-este un hamartom (T caracterizata printr-o crestere in exces si dezordonata,
circumscrisa sau difuza, a unor tesuturi mature, proprii organului sau regiunii in
care se dezvolta);
-apare mai frecvent la sugari, nou-nascuti pe suprafata pielii.
Tipuri: -capilar
-cavernos
Localizare: -piele
-tesut subcutanat
-mucoase
-buze si cavitate orala
-viscere (ficat, splina, rinichi): cele mai grave.
-orbita: slab delimitat.

Hemangiom cutanat

Macroscopic: hemangiomul
cutanat
-papula unica / multipla, ~ mm 34 cm, culoare rosie-violacee,
luminoasa, usor reliefata, cu
margine ondulata (dantelata),
acoperita de epiteliu intact.
-rar: papula pedunculata cu periferia
maciucata.
Hemangiom al tesuturilor moi.

Hemangiomul nou-nascutului
(hemangiom juvenil) de la nivelul
pielii are aspect de fraga care:
-creste rapid in ~ luni
-regreseaza la 1-3 ani
-dispare la 5 ani, in 80% din cazuri.

Microscopic: hemangiomul capilar

cutanat
-tumora este bine diferentiata,
neincapsulata.
-este localizata in dermul superficial,
formata dintr-o proliferare de vase mici (
frecvent capilare dar pot fi prezente si
arteriole si venule), dispuse in gramezi si
separate intre ele prin tesut conjunctiv.
-tegumentul adiacent: intact, dar atrofiat.
Capilarele:
1.Capilare mature
-dilatate: tapetate de endoteliu
unistratificat aplatizat dispus pe membana
bazala, avand in lumen sange.
-colabate
2.Capilare embrionare: tapetate de
endoteliu unistratificat cu nuclei ce
burjoneaza in lumen, fara membrana
bazala.

DD:
1.Hemangiomul cavernos
Localizare:
-mai frecvent: ficat, limba;
-tegument: in dermul profund, cu
extindere in tesutul adipos.
m: spatii vasculare mari, de tip
capilar, inegale, lacunare, de aspect
cavernos (~ cu vasele erectile din
corpii cavernosi), separate intre ele
prin tesut conjunctiv si tapetate de
endoteliu unistratificat atrofiat , cu
sange in lumen;

Pot fi prezente:
- tromboze
-rupturi vasculare
-dilatatii (datorita peretelui subtire)
= hemangiom chistic.

2.Granulomul piogenic/ hemangiom

capilar lobular (denumirea veche:
Botriomicom)
-este un tesut de granulatie de tip
hemangiom.
-este considerat o forma polipoida a
hemangiomului capilar.
-apare pe: -piele
-gingie
-mucoasa cavitatii bucale
ulcerata
-se dezvolta dupa traume locale, cresc
rapid, avand 1-2 cm in ~ saptamani.
M: nodul rosu
m: tesut de neoformatie (tesut de
granulatie) bogat vascularizat, cu
capilare multiple, edem extensiv si
infiltrat inflamator acut si cronic
(PMN, limfocite, plasmocite), (de aici,
asemanarea cu tesutul granulomatos).

3.Limfangiomul
-tumora limfatica benigna, intotdeauna congenitala
(considerat mai mult o malformatie decat o tumora),
produsa prin insuficienta de comunicare a sistemului
limfatic cu sistemul venos.
-apare frecvent la copii

Localizare:
-predilectie pentru limba si buze (macroglosie si
macrocheilie)
-perineu
-fata anterioara si antero-laterala a gatului, posterior
de muschiul SCM.
-torace
M: masa crescuta de tesut, prost delimitata.
m:
1.spatii vasculare neregulate, tapetate de endoteliu
aplatizat:
-L. simple (capilare)
-L.cavernoase
-L. chistice
2.absenta hematiilor in lumen.; este prezenta limfa.
3.stroma din jur contine noduli limfoizi si limfocite.

TUMORA MIXTA DE PAROTIDA

(ADENOMUL PLEOMORF DE PAROTIDA)
Adenomul pleomorf: cea mai frecventa tumora benigna a glandelor salivare, formata dintr-o
proliferare epiteliala mixta (ce contine celule epiteliale si mioepiteliale; de aici denumirea de adenom
pleomorf) dispusa intr-o stroma mixoida, ce poate contine uneori insule de cartilaj (diferentiere
condroida) / os (diferentiere osteoida).

Localizare: -80% in glanda parotida;

-10-15% in glanda submandibulara;
-5% in glanda sublinguala;
-5% in glandele salivare mici (palatine, buza superioara, mucoasa bucala);
Adenomul pleomorf de parotida: TB mixta a parotidei dispusa in lobul superficial.
-apare la orice varsta, frecvent: 50-60 de ani, cu usoara predominanta la femei.
-din leziune pot protruziona in tesutul sanatos din jur, mici insule de celule tumorale (datorita ratei
diferite de crestere a celulelor), fenomen numit pesudopodie, cu formare de noduli sateliti,
raspunzatori de recidivele frecvente dupa enucleere, chiar si dupa zeci de ani de la aceasta; leziunile
recurente tind sa fie multifocale;
-excizia tumorii poate fi uneori dificila, datorita vecinatatii cu nervul facial.
-2% din adenoamele pleomorfe (frecvent cele recidivante) se malignizeaza.

Macroscopic:
-formatiune tumorala nodulara unica
( rar multipla uni- / bilaterala),
circumscrisa, bine delimitata de o
capsula comjunctiva, ferma / elastica.
-tumora creste lent, fara durere, cu
dimensiuni variabile, ~cm-6 cm in
diametru, fara invazia pielii si a
nervului facial.
-pe sectiune: alba / gri-alba (de aspect
hialin / mixomatos) uneori, cu zone
mai ferme, albastre-translucid (de
aspect condroid);
-in jurul tumorii, tesutul parotidian
este atrofiat prin compresiune.

Microscopic:
-proliferare tumorala epiteliala,
inconjurata la periferie de o capsula
fibroasa.
-celulele tumorale: formeaza ducte, acini
neregulati / insule, plaje celulare.
-ductele si acinii tumorali: tapetati de:
1.celule cubice / cilindrice cu secretie
(PAS pozitiva) dispuse pe o membrana
bazala;
2.celule mioepiteliale: mici, intunecate,
fusiforme ce marginesc celulele cubice /
cilindrice.
-celulele mioepiteliale pot forma insule /
plaje celulare dispuse in stroma,
inconjurate de tesut conjunctiv lax /
tesut mixoid.
Stroma: mixoida cu insule condroide /
osoase.

Proliferare tumorala bine delimitata de tesutul sanatos

prin capsula.

Adenom pleomorf de parotida

Celulele tumorale formeaza tubi (sageata) si cordoane

celulare (cap de sageata) dispuse intr-o stroma mixoida.

Tubii tumorali: 2 straturi celulare: celule epiteliale

ductale cubice cu citoplasma eozinofila dispuse intern,
spre lumen (cap de sageata) si celule mioepiteliale, cu
citoplasma putina dispuse la exterior (sageata); stroma
mixoida;

Celule tumorale mioepiteliale dispuse in cordoane, cu nuclei fusiformi si citoplasma

putina.

Adenom pleomorf de parotida

Stroma condroida: zone de cartilaj hialin;

Tumora maligna mixta de parotida

DD:
1.Tumora maligna mixta de parotida
-rara (2-6%), 3x mai frecvent la femei.
-aspect de adenocarcinom / carcinom
scuamos;
-metastaze pulmonare.
2.Cilindromul (carcinom adenoid
chistic)
-tumora cu malignitate scazuta, nu da
metastaze sau acestea apar tardiv, dar cu
recidive frecvente;
-este infiltrativa, neincapsulata cu tendinta
de invadare perineurala;
-afecteaza glandele salivare mici (frecvent
sublinguala)
m: proliferare de ducte tumorale, unele
dilatate chistic cu secretie mucinoasa in
lumen;

Carcinomul adenoid chistic

3.Carcinom acinos (acinar)

- Tumora cu malignitate scazuta dezvoltata din acinii
glandulari;
-aspect si structura ~ cu adenocarcinomul renal cu celule
clare (Tumora Grawitz / hipernefrom);
4.Tumora Warthin (chist adenolimfom papilar /
chistadenom papilar limfomatos de parotida)
-tumora benigna chistica, formata din spatii chistice in
interiorul carora epiteliul tumoral se dispune sub forma de
falduri (proiectii) papilare groase cu axe conjunctivovasculare, tapetate de 2 straturi de celule epiteliale
oncocitare (epiteliu bistratificat):
-in spre lumen (apical / exterior): celule oncocitare inalte,
cilindrice, ciliate, cu nuclei pseudostratificati si
citoplasma eozinofila;
-la interior, pe membrana bazala, spre stroma limfoida:
celule oncocitare cubice, cu citoplasma eozinofila mai
putina.
- axele conjunctivo-vasculare groase: contin abundente
limfocite (stroma limfoida);
-in lumenul cavitatilor chistice: secretie groasa mucoasa
(roz pala) / seroasa (eozinofila);
- datorita secretiei abundente, tumora este confundata
macroscopic cu un ganglion cazeos.

Carcinom acinar de parotida

Tumora Warthin

Tumora Warthin

5.Oncocitomul (adenom oxifilic /

adenom cu celule oncocitare / oxifite)
- tumora benigna a glandelor salivare,
formata dintr-o proliferare de celule
tumorale dispuse in cuiburi;
-celulele tumoale: celule oncocitare
mari, voluminoase, rotunde, cu
citoplasma eozinofila, fin granulara si
nuclei centrali

TERATOMUL OVARIAN
(CHISTUL DERMOID)
TERATOMUL (teratos = monstru): tumora benigna, disembrioplazica, constituita din
2 sau mai multe tesuturi derivate din 2 sau 3 foite embrionare (ectoderm,
mezoderm, endoderm), avand originea in celulele germinale multipotente restante in
gonade sau migrate extragonadal in timpul dezvoltarii intrauterine, cu sechestrare in
diferite teritorii;
Teratoame: -chistice (95%)
-solide
-mixte
Histologic: 1.teratoame cu tesuturi mature cu acelasi grad de maturitate cu al
tesutului unde au aparut: piele, muschi, tesut adipos, glande intestinale, dinti.
2.teratoame cu tesuturi imature.
CHISTUL DERMOID: teratom matur chistic in care diferentierea se face in principal
pe linia ectodermica, tumora fiind tapetata de tesut epidermic si continand sebum,
fire de par, dinti.
-apare la femei, in perioada de reproducere.
-este descoperit incidental;
-bilateral in 10-15%.
-prognostic: excelent;

Macroscopic:
Ovarul este transformat tumoral chistic.
Tumora este frecvent unilaterala, de
dimensiuni variabile, cu suprafata externa
neteda, albicioasa-cenusie, uneori cu desen
vascular vizibil.
-pe sectiune: cavitate chistica uniloculara,
plina de un material gras, branzos, galbui
(sebum), bine incapsulat, ghem de fire de
par;
-uneori: dinti, tesut osos, cartilaj, structuri
fetale;
-perete subtire, acoperit de un aparent
epiderm ridat, opac, gri-albicios, din care
frecvent ies fire de par , zone dure,
calcificate, zone aspre cu aspect
saillant - polipul chistului, sau zone
osoase ce proemina in cavitate, de aspect
mamelonat numite protuberante Rokitansky.

Microscopic:
-elemente mature derivate din cele 3 foite germinative:
ectodermica, mezodermica si endodermica, cu
preponderenta celei ectodermice.
Linia ectodermica: epiteliu scuamos, fire de par, glande
sebacee;
Linia endodermica: epiteliu cubic bronsic si gastrointestinal;
Linia mezodermica: tesutul conjunctiv (stroma), tesutul
cartilaginos, tesut adipos;
Peretele chistic: este tapetat de epiteliu scuamos
keratinizat;
-subiacent: sunt prezente glande sebacee, fire de par
(glandele anexe ale pielii);
-uneori: tesut conjunctiv, insule de cartilaj, glande
intestinale;
-resturi tiroidiene (cand tesutul tiroidian este prezent
mai mult de 80%, tumora se numeste STRUMA
OVARII.
D+: prezenta de structuri mature derivate din foitele
embrionare, care nu se gasesc in ovarul normal:
teratom ovarian matur.

http://l.yimg.com/g
/images/spaceout.g
ifhttp://l.yimg.com/
g/images/spaceout
.gif

Chist dermoid

Chist dermoid: foliculi tiroidieni, tesut cartilaginos

Chist dermoid: glande sebacee, epiteliu scuamos

keratinizat, tesut adipos;

DD:
1.Chist dermoid transformat malign
-1% din cazuri.
-oricare din componente se poate maligniza;
-cel mai frecvent: -carcinomul scuamos
-carcinomul tiroidian
-melanomul

Carcinom scuamos keratinizat

2.Chist dermoid incorporat in peretele unui

chistadenom mucinos ovarian.
3.Teratom imatur malign (disembrion plin)
-tumora maligna rara, frecvent la 18 ani;
M: tumora rotunda, cu suprafata externa neteda;
-pe sectiune: continut solid, de consistenta elastica cu
arii de necroza si hemoragie, dar si sebum, fire de par,
cartilaj, os.
m: structuri imature provenite din cele 3 foite germinale,
-elementul critic pt diagnostic: prezenta de tesut
ectodermic neural imatur ce formeaza rozete/ insule de
celule tumorale maligne, cu nuclei hipercromi,
citoplasma bazofila si numeroase mitoze.
-tesut stromal imatur, cu focare de diferentiere spre tesut
cartilaginos, osos, muscular, adipos.
-tesut endodermic imatur de tip hepatic, intestinal, renal.

Teratom imatur

4. Struma ovarii
-teratorm monodermic (specializat) ce a suferit o
diferentiere unica, constituit doar din tesut
tiroidian matur.
M: pe sectiunea ovarului se identifica numeroase
chisturi mari cu continut brun si lucios (coloid).
-uneori poate produce hipertiroidism prin
hiperfunctie tiroidana.
m: foliculi tiroidieni cu coloid in lumen, > 80 %
din suprafata peretelui chistic.

5.Carcinoidul ovarian
-teratom monodermic (specializat) malignizat, ce
apare probabil din epiteliul intestinal.
-foarte rar.
-produce 5-hidroxi-triptamina si sindrom
carcinoid.
M: tumora mare, > 7 cm, intotdeauna unilaterala.
(DD: cu o metastaza de carcioid intestinal in ovar,
care este intotdeauna bilaterala);
m: prezenta de celule tumorale de tip carcinoid.
-uneori: combinatie de stroma ovarii si carcinoid.

Struma ovarii

Carcinoid ovarian

LEIOMIOMUL UTERIN
Definitie: cea mai frecventa tumora benigna stromala a miometrului, constituita dintr-o proliferare tumorala de fibre
musculare netede dispuse printre fibrele conjunctive.
-denumirea este data in functie de preponderenta uneia dintre ele:
=daca predomina tesutul conjunctiv: fibroleiomiom.
=daca predomina tesutul muscular neted: leiomiom / leiomiofibrom.
-denumirea clinica: fibrom / miom uterin
-se dezvolta datorita tulburarilor hormonale, in conditii de hiperstrogenism.
-apare frecvent in perioada reproductiva, fiind rara < varsta de 30 de ani si in postmenopauza.
Clinic: -poate fi asimptomatica
-poate produce:- menometroragii
-dureri prin compresia vezicii urinare
-se asociaza frecvent cu modificari endometriale:
1.hiperplazie endometriala (57%);
2.atrofie endometriala (27%).
Coloratia Van Gieson (coloratie tricroma): foarte utila; diferentiaza fibrele conjunctive de cele musculare netede;
-fibrele conjunctive: rosu.
-fibrele musculare si citoplasma celulelor: galben.
-conturul nucleilor: in brun.
-hematiile: galben.

Macroscopic:
-Tumora unica / frecvent multipla rotunda,
nodulara, cu dimensiuni varibile 0,5cm 15 cm
diametru.
-pe sectiune: tumora incapsulata, bine delimitata
de tesutul din jur, consistenta ferma, aspect
fasciculat in vartejuri (datorita benzilor
musculare netede), culoare albicioasa;
-tumorile mari pot dezvolta arii galben- brune
spre rosu, de consistenta elastica , datorita
degenerarii chistice, cu continut gelatinos
galbui.
Localizare:
1. in miometru, frecvent in zona fundica: nodul
intramural.
2.in apropierea endometrului: nodul submucos.
-poate fi: pediculat / sesil
-poate sa comprime endometrul supraiacent si
sa ocupe cavitatea uterina;
-daca este pediculat prolabeaza prin canalul
cervical.
3.In apropierea seroasei: nodul subseros.
Poate fi sesil: deformeaza corpul uterin
Pediculat: infarctizare prin comprimarea
pediculului; daca pediculul este lung, nodulul se
poate atasa de alte structuri pelvine, devenind
leiomiom parazit.

Diagnostic de organ: uterul: dinspre centru spre periferie:

1.Endometrul: mucoasa endometriala ce tapeteaza cavitatea uterina.
-2 straturi:
1.bazal (intern) (strat de rezerva): nu se modifica sub influenta hormonala, cu
rol in regenerarea stratului functional;
2.functional (extern): sufera modificari ciclice sub influenta hormonilor E si
PG.
-tapetat la suprafata de un epiteliu cilindric secretor, cu nuclei alungiti
dispusi la nivel bazal; poate forma invaginari in mucoasa cu aspect in deget
de manusa;
-in stroma:
1.glande: diferite ca aspect in functie de modificarile ciclice;
-in faza P: rotunde, cu lumen mic, fara secretie, epiteiu uni- /
pseudostratificat
-la ovulatie ( a 14 zi) si in faza S: glande au aspect serpuit, spiralat, dilatate,
cu vacuole intracitoplasmatice sub- si supranucleare si secretie in lumen.
2.vase, celule stromale, limfocite, macrofage;
2.Miometrul: este foarte gros;
-fibre musculare netede, alungite, dispuse diferit, cu aspect plexiform:
longitudinal spre periferie, in toate directiile in centru si circular la nivel
intern, spre endometru;
3.Seroasa (perimetru): continua seroasa vezicii urinare;
-formata din tesut conjunctiv lax, cu vase si nervi, tesut adipos

Microscopic:
Miometru:
-zona tumorala: aspect nodular, incapsulata, bine delimiata la perifeie
de tesutul din jur, formata dintr-o proliferare tumorala de fibre
musculare netede dispuse printre fibre conjunctive.
1.fibrele conjunctive: dispuse fasciculat avand celule (fibroblasti,
fibrocite) cu nuclei fusiformi;
2.fibrele musculare netede tumorale: mai mici decat cele normale,
uniforme, fuziforme, dispuse in fascicule, orientate diferit, care se
intretaie in spatiu, avand aspect in vartejuri (orientate longitudinal /
transversal);( ele se diferentiaza de miometrul normal prin dispozitia
in vartejuri si dezorientarea fibrelor);
-celulele tumorale musculare: fuziforme (alungite), cu limite celulare
indistincte, citoplasma abundenta, eozinofila de aspect fibrilar, nuclei
alungiti, cu margini rotunjite, aspect in baton / trabuc, mult mai
mari decat celulele miometriale normale, nucleoli mici, foarte putine
mitoze.
-daca tumora este mai mare: poate sa inglobeze insule de adenomioza
(adenomioza: glande endometriale prezente in miometru);
-modificarigenerative: -ulceratii
-hialinizare
-fibroza
-calcificare
Endometrul: hiperplazie de endometru;
-ingrosat, cu o proliferare de glande dilatate chistic, inegale, avand
aspect de schweitzer si stroma bogat celulara.

Leiomiom

Coloratia Van Gieson

Marker imunohistochimic: Actina

DD:
1.Leiomiosarcomul: TM
M: consistenta scazuta, imprecis delimitata,
infiltrativa.
m: celulele tumorale musculare au nuclei
fusiformi, pleomorfi, cu mitoze frecvente;
-formarea de fibre este redusa.

Leiomiosarcoma

2.Sarcom: TM
m: proliferare abundenta de fibre conjunctive
tumorale, cu multe mitoze.
3.Polip endometrial: TB
M: pediculat / sesil, unic / multiplu, frecvent in
premenopauza.
m: proliferare de glande endometriale;
-polip al endometrului functional (se dezvolta in
perioada fertila, inconjurat de endometru
nonpolipoid)
-polip endometrial hiperplazic: frecvent chistic,
aparut in cadrul hiperplaziei endometriale
generalizate, ca urmare a hiperestrogenismului.
-tapetat de epiteliu cubic, pe toata suprafata sa;
-vase cu pereti ingrosati;

Polip endometrial hiperplazic