Sunteți pe pagina 1din 21

GRUP COLAR AL.

VLAHU ENDRICENI

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA


COMPETENELOR PROFESIONALE
NIVELUL III

Profil: Mecanic
Specializarea: Mecanic-auto

NDRUMTOR:
Ing. Ceuc Romic

CANDIDAT:
Romaniuc Ionu

;;;;;;;;;;;;;;;;;;;;
2016

TEM PROIECT
Puntea din fata a autovehiculelor Constructia-Intretinerea-Repararea

CUPRINS
CAPITOLUL 1
COMPUNEREA SI ORGANIZAREA GENERALA A
AUTOVEHICULELOR

CAPITOLUL 2
PUNTEA DIN FATA A AUTOVEHICULELOR

CAPITOLUL 3
DEFECTIUNI ALE PUNTILOR DIN FATA A
AUTOVEHICULELOR SI METODE DE REMEDIERE A LOR

CAPITOLUL 4
MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

C API T O LU L 4

MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

Activitatile zilnice care se desfasoara in atelierele de intretinere si


reparatii auto ne obliga ca protectia muncii sa faca parte integranta din procsul
de munca, avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca,
prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.
Pentru aplicarea masurilor de tehnica a securitatii muncii se folosesc
mai multe cai, din care amintim:
- controlulperiodic al starii utilajelor, al starii ingradirilor si
dispozitivelor de protectie de la masinile- unelte, aparate si mecanisme al starii
de functionare a instalatiilor de ventilatie si inclzire, al curateniei locurilor de
munca, atelierelor si al spatiilor sanitare;
- verificarea starii si utilizarii de catre toti muncitorii a
dispozitivelor si instalatiilor de siguranta (ochelari de protectie, masti impotriva
prafului si a gazelor,etc.);
- difuzarea prin diverse forme a masurilor de tehnica a securitatii
muncii si instructajul periodic al muncitorilor privind problemele de protectia
muncii.
Pentru eliminarea pericolului producerii accidentelor la locul de
munca este necesar sa se respecte cu strictete cateva reguli principale, si anume:

- imbracamintea de lucru trebuie sa fie bine stransa pe corp,


mansetele de asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate;
- femeile vor purta basmale astfel legate incat parul sau colturile
basmalei sa nu iasa afara spre a evita pericolul de prindere de catre organele in
miscare ale masinilor- unelte;
- cozile si manerele uneltelor de mana vor executate din lemn de
esenta tare, fiid bine fixate si vor avea dimensiuni care sa permita prinderea lor
sigura si comoda;
- daltile, surubelnitele si pilele vor fi bine fixate in maner si
prevazute in acest scop cu un inel metalic pentru fixarea manerului de lemn pe
capatul dinspre scula;
- folosirea cheilor cu fisuri este interzisa;
- uneltele de mana actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute
cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa
ipiedice functionarea lor necomandata;
- se interzice executarea lucrarilor pe masinile - unelte cu instalatii
si mecanisme defecte, cu scule defecte, precum si de catre acele persoane care
nu cunosc particularitatile constructive ale masinilor- unelte respective;
- demontarea, deplasarea si fixarea ansamblurilor grele ale
automobilului trebuie sa se faca cu ajutorul unor dispozitive si instalatii speciale;
Este interzisa folosirea in acest scop a funiilor, rangilor, etc.
- spatiile in care se efectueaza diferite lucrari de reglare ale
automobilului cu motorul in functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute
cu conducte de captare a gazelor de esapament;
- inainte de demontare, toate ansamblurile automobilului vor fi
golite de lubrifianti si combustibili, care se colecteaza in rezervoare amplasate in
conformitate cu normele P.S.I.;
- se interzice total circulatia cu persoane stand in partile exterioare
ale automobilului: pe aripi, capota, scari,etc.

B I B LI O G RAFI E

1. Manole Sechi, Iulia Serban- Utilajul si tehnologia meserieimecanic motoare termice, an I-II, scoli profesionale
2.
* * *
- Utilajul si tehnologia meserieimecanic motoare termice, an III, scoli profesionale
3. N. Bataga, Gh. Zatreanu - Motoare termice.
4. Gh. Fratila, M. Fratila, St. Samoila- Automobile- cunoastere,
intretinere si reparatii- manual pentru scoli profesionale, an I,II si III, scoli
profesionale.
5. Cursul scolar.

Fig.1 Solutii constructive de organizare a automobilelor


In cazul autocamioanelor, solutiile de organizare difera intre ele
prin modul de dispunerea motorului in raport cu puntea din fata si a cabinei fata
de motor. Putem aminti urmatoarele solutii constructive:
- atunci cand motorul se afla in spatele puntii din fata si cabina
in spatele motorului (fig. 2a);
- atunci cand motorul se afla deasupra puntii din fata si cabina in
spatele motorului (fig.2b);

- atunci candmotorul se afla deasupra puntii din fata iar cabina


deasupra motorului numita si solutia cu ,,cabina avansata.

Fig. 2 Solutii constructive de organizare la autocamioane

C API T O LU L 2
PUNTEA DIN FATA A AUTOVEHICULELOR

2.1 Destinatia si conditiile impuse puntii din fata


Legatura dintre roti, cu care automobilul se sprijina pe sol, si cadru
automobilului (caroserie) se realizeaza cu ajutorul puntilor.
Dupa locul pe care se afla in constructia automobilululi fata de
directia de mers, puntile automobilului pot fi : punti din fata si punti din spate.
Dupa rolul pe care il au in transmiterea momentului motor produs
de motor, acestea pot fi : punti motoare si punti de directie.
Puntea din fata serveste la preluarea fortelor care apar intre drum si
rotile de directie ale autovehiculului, precum si a momentelor reactive pe care le
transmite cadrului si caroseriei, asigurand in acelasi timp posibitatea schimbarii
directiei de mers.
Puntea din fata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa fie suficient de rezistenta ;
- sa asigure o buna stabilitate a rotilor de directie ;
- sa asigure cinematica corecta a directiei la oscilatiile
automobilului datorita deformarilor elastice a suspensiei ;
- sa aiba o uzura mica a partilor componente;
- sa aiba o greutate proprie cat mai mica pentru a reduce cat
mai mult greutatea nesuspendata a autovehiculului.
In afara de rolul pe care il au puntile difata de a realizalegatura
dintre rotile de directie si cadrul (caroseria) autom0obilului, aceasta transmite si
forta de impingere la roti in scopul invingerii rezistentei care apar la rularea
rotilor.
In timpul franarii puntea din fata transmite cadrului (caroseriei)
fortele care apar intre roti si calea de rulare. De asemene, puntea din fata permite
schimbarea directiei de mers si transmite caii de rulare partea din greutatea
automobilului care ii revine acesteia.
In cazul in care puntea din fata este o punte combinata (de directie
si motoare), transmite rotilor de directie un moment motor, pe care in acelasi
timp il si mareste cu ajutorul transmisiei principale.

2.2 Clasificarea puntilor din fata


Dupa rolul pe care il au puntile din fata se deosebesc :
- punti de directie,
- punti de directie si motoare (combinate).

In general puntea din fata este o punte de directie (neantrenata) care


serveste la schimbarea directiei de mers al autovehiculului. Autovehiculele
destinate la deplasarea in teren, se construiesc cu ambele punti motoare. In acest
caz, in situatiile in care conditiile deplasarii autovehiculului impun, puntea din
fata este si punte motoare, purtand dnumirea de punte combinata. Puntea din fata
este o punte combinata si la autovehiculelor organizate dupa solutia ,,totul in
fata .
Din punct de vedere constructiv puntile din fata se impart in punti
rigide si punti articulate.
Constructia puntii din fata este determinata in mare masura de tipul
suspensiei.
Puntea din fata rigida se intalneste la autovehiculele cu suspensie
dependenta a rotilor, prezentand o conctructie simpla. Majoritatea camioanelor
si autobuzelor au puntea din fata rigida.
La autoturisme puntea din fata nu se intaleste ca organ distinct, ca
fiind compusa din mai multe brate fixate de cadru sau de caroserie si realizand o
suspensie independenta pentru fiecare roata. Aceasta punta poarta denumirea de
punte articulata. Trebuie mentionat si faptul ca punti cu suspensie independenta
se intalnesc si la unele autobuze mai confortabile si mai rar la autocamioane.

2.3 Tipuri constructive de punti de fata


La constructia autovehiculelor se folosesc diferite tipuri
constructive de punti de fata. Dintre cele mai des folosite in eciparea
autovehiculelor rutiere si care raspund necesitatilor de exploatatre a acestora,
putem aminti:
a) Puntea de fata rigida
Puntea din fata rigida este cunoscuta si sub denumirea de osia din
fata rigida si este montata la autovehiculele cu suspensia dependenta a rotilor.
Puntea din fata rigida se compune dintr-o grinda, la capetele careia
sunt montate articulat, cu ajutorul pivotilor, doua fuzete.

fig. 2 Constructia puntii din fata rigide


1. brat de comanda a fuzetei ( folosit atunci cand fuzeta se afla
montata pe partea volanului)
2. rulment axial cu bile
3. tambur
4. suportul portsaboti
5. garnitura de etansare
6. rulment interior
7. butucul rotii
8. rulment exterior
9. fuzeta
10. pivoti
11. buce de bronz
12. bolt
13. grinda (osia propriu-zisa)
14. suprafata de sprijin.
Grinda sau osia propriu-zisa ( fig.2) are o sectiune in forma de
profil I sau mai rar circulara. Capetele grinzii, de care se articuleaza fuzetele,
sunt in forma de pumn sau in forma de furca. Fixarea arcurilor suspensiei de
grinda se face pe doua suprafete de sprijin 14 de pe talpa superioara.
Pentru a reduce inaltimea centrului de greutate al autovehiculului,
grindaare partea centrla curbata in jos in scopul de a cobori cat mai mult
motorul.Cand grinda are o sectiune circulara, capetele ei se realizeaza separate

prin forjare in matrita, fixarea in corpul tubular realizandu-seprin presare si


sudura.
Fuzetele sunt articulate prin intermediul pivotilor de grinda si
servesc drept osii pentru rotile de directie. Se deosebescdoua forme constructive
de fuzete si anume : fuzete pumn si fuzete furca (fig.3)

fig.3 Tipuri constructive de fuzete


a)- fuzeta pumn ;
b)- fuzeta furca
1 fuzeta; 2 butuc roata; 3 pivot; 4 grinda punte;
5 suprafata de sprijin arc; 6 bolt pentru fixare pivot;
7 gresor.
Cea mai utilizata este fuzeta furca, cea sub forma de pumn fiind pe
cale de disparitie, deoarece realizarea furcii in grinda se obtine mai greu, iar
inlocuirea bucselorbolturilor se face mai dificil.
Montarea butucilor rotilor de directie pe fuzete, se realizeaza prin
intermediul rulmentilor cu bile pentru autoturisme si a rulmentilor cu role conice
pentru autocamioane.
Fuzeta care se gaseste pe partea volanului este prevazuta cu un brat
de comanda al fuzetei, articulat de bara longitudinala de directie si cu un levier
articulat de bara transversala de directie care comanda cealalta fuzeta, prin
intermediul unui levier fixat de ea.
Pivotii servesc la articularea fuzetelor de grinda puntii.
b) Puntea din fata articulata

Puntea din fata articulata se foloseste la autovehiculele cu suspensiue


independenta. Constructia puntii din fata articulata este diferita in functie de
constructia suspensiei si cinematica rotilor de directie.

fig.4. Puntea din fata articulata


1 traversa; 2 bratele oscilante superioare; 3 bratele oscilante
inferioare; 4 suportii fuzetelor; 5 pivoti; 6 fuzetele.
Dintre solutiile constructive posibile , cea mai raspandita pentru
autoturisme, este solutia cu oscilatia rotilor in plan transversal, ce utilizeaza un
patrulater cu bratele neegale.
Cea ce da o mare raspandire acestei solutii este faptul ca este redusa
variatia unghiurilor de montaj al rotilor in plan transversal si se elimina variatia
ecartamentului la trecerea peste obstacole.
In functie de cinematica rotilor de directie, puntile di fata articulate pot fi
realizate si dupa alte scheme din punctual de vedere constructive, daca se tine
cont de faptul ca in cazul acestora exista unele legaturi cu constructia suspensiei
cu care se conditioneaza reciproc.
In constructia de automobile s-au impus si alte solutii constructive ale
puntilor din fata, solutii cunoscute ca punti de directie si motoare

c) Puntea de directie si motoare


Puntile de directie si motoare sunt de mai multe feluri, din punctul de
vedere constructiv, anume :
1) punti de directie si motoare cu articulatii cardanice sincrone.

Articulatiile cardanice sincrone asigura o viteza unghiulara egala pentru


ambii arbori ai transmisiei cardanice.
Articulatiile cardanice sincrone pot fi articulatii cardanice duble si
articulatii cardanice homocinetice
Articulatiile cardanice sincronice duble se obtin prin dublarea celor
asincrone.
Cele mai utilizate articulatii cardanice sunt cele cu viteze unghiulare egale
(homocinetice) .
Exista mai multe tipuri constructive de articulatii cardanice sincrone din
care amintim :
- articulatia cardanica homocinetica cu bile si parghie divizoare
- articulatia cardanica hoocinetica cu bile si canale divizoare
- articulatia cardanica homocinetica Tracta
- transmisia tripoida dubla cu galeti sferici.
2) puntea de directie si motoare, rigida
Aceasta solutie se intalneste la automobilele cu tractiune integrala
3) Puntea de directie si motoare, articulata
Aceasta solutie se intalneste la autoturismele Dacia 1300.
Puntea din fata a automobilelor Dacia 1300 este o punte de directie si
motoare articulata, partile componente principale fiind reprezentate in fig. 5, si
sunt urmatoarele:
1. diferential
3. arbore planetar
5. cuplaj tripod unghiular

2. cuplaj tripod unghiular-axial


4.- bratele oscilante inferioare
6. - fuzeta

fig. 5 Puntea din fata a autoturismului Dacia 1300

In constructia puntilor motoare se folosesc diferite materiale in


functie de piesa componenta in alcatuirea careia face parte.

Grinda puntii se executa din otel cabon de calitate, prin forjare si


matritare ( OLC 45, OLC 50 )
Fuzetele sw executa din oteluri aliate cu Cr si Ni, ce se supun
tratamentului termic de imbunatatire.
Pivotii sunt executati din oteluri de cementare sau imbunatatire.
Materialele metalice din care sunt alcatuite piesele automobilului
sufera modificari, atat ca forma cat si compozitie, sub influienta diferitilor
factori externi cum ar fi : socuri in urma tamponarilor, influenta agentilor externi
(aer, apa diferite substante chimice etc).
Totusi un lucru este sigur, ca ignorarea actiunii acestora poate duce
la degradarea starii automobilului, inrautatirea modului de exploatare si, chiar la
scoaterea din folosinta a sa..
Un alt factor care influenteaza fiabilitatea elementelor componente
ale unui automobil este deerminat de modul de exploatare, atat din punctual de
vedere al sarcinilor cu care este incarcat autovehicolul, a mdului de manevrare al
acestuia, cat si de modul de intretinere, reparare si intretinere a acestuia.

C API T O LU L 3
DEFECTIUNI ALE PUNTII DIN FATA A
AUTOVEHICULELOR SI METODE DE
REMEDIERE A LOR
3.1 DEFECTE IN EXPLOATARE ALE PUNTILOR DIN
FATA SI INLATURAREA LOR

In exploatarea autovehiculelor, atat datorita unor conditiilor de


lucru necorespunzatoare, a unei intretineri necorespunzatoare cat si a unei
neglijente in programarea perioadelor de intretinere si a unor slabe metode de
remediere a defectelor, pot apare o serie de defecte.
Defectele care apar in exploatare daca nu sunt remediate la timp
folosind piesele corespunzatoare cat si a unor metode adecvate pot determina
imobilizarea indelungata a autovehiculului sau chiar scoaterea din uz a acestuia.
Principalele defecte care apar in exploatarea autovehiculelor sunt:
- incovoierea, rasucirea sau ruperea puntii propriu-zise;
- ruperea fuzetei;
- deteriorarea sau ruperea filetului fuzetei;
- ruperea pivotilor.
a) Incovoierea sau rasucirea puntii propriu- zise
Defectul se produce datorita loviturilor primite la trecerea
automobilului incarcat peste obstacole. La producerea acestui defect, odata cu
modificarea formei puntii propriu- zise se vor modifica unghiurile de asezare ale
rotilor si pivotilor iar conducerea automobilului devine mai greoaie, anvelopele
se vor uza prematur, iar consumul de combustibil va creste.
Inlaturarea defectului se va face intr-un atelier specializat ,
aparatura corespunzatoare si personal calificat.
b) Ruperea puntii propriu- zise

Cauzele acestui defect sunt:


- fisuri sau defecte ascunse;
- suprincarcarea automobilului.
Pentru remedierea acestui defect automobilul va fi transportat la un
atelier specializat. Transportul se va realiza in conditii de remorcare si cu puntea
din fata defecta, suspendata.
c) Ruperea fuzetei sau pivotului
Defectul este consecinta unei exploatari necorespunzatoare si a
socurilor primite la trecerea automobilului supraincarcat peste obstacole. O alta
cauza este determinata de oboseala materialului.
Ruperea fuzetei se produce in zona fusurilor pentru rulmenti si se
constata prin faptul ca conducatorul auto nu mai poate stapani directia.
La automobilele cu puntea motoare in fata, defectul se manifesta
prin ambalarea motorului si instabilitatea directiei.
Inlaturarea defectului se va face intr-un atelier specializat, unde
autovehiculul va fi adus tot prin remorcare si puntea din fata suspendata.
d) Ruperea filetului fuzetei
Acest defect poate avea urmari foarte grave ca si ruperea fuzetei,
roata putand fi aruncata in afara.
Ruperea filetului fuzetei se poate produce din urmatoarele
cauze:uzarea excesiva a rulmentului conic exterior cat si afusului acestuia, ceea
ce duce la jocuri axiale si impingerii asupra piulitei, astfel ca are loc smulgerea
filetului fuzetei.
In timpul deplasarii automobilului, acest defect se manifesta
prin:fularea rotii, mecanismul de directie raspunde greu la comenzi, tinuta de
drum a automobilului este inrautatita Principala cauza care duce la ruperea
filetului fuzetei o reprezinta fortele axiale mari care actioneaza asupra piulitei ca
urmare a uzurii excesive a rulmentului conic exterior, ceea ce duce la jocuri
axiale foarte mari.
Pentru remedierea acestui defect, automobilul poate fi deplasat pina
la un atelier specializat, cu ajutorul mijloacelor proprii, dar cu viteza redusa.

3.2 DEFECTE SI TEHNOLOGIA DE RECONDITIONARE A


PUNTII DIN FATA

Puntea din fata se executa prin forjare cu sectiunea in forma de


dublu T, din oteluri aliate sau din otel carbon de calitate.
Principalele elemente componente ale puntii din fata care pot fi
supuse procesului de reparare sunt: osia, fuzetelor si pivotilor.
Repararea osiei
Osia se rebuteaza daca prezinta: fisuri, reducerea inaltimii umarului,
micsorarea grosimii suportului pentru arc.
Defectele osiei pot fi:
- uzura in inaltime a umarului osiei 1,
-uzura gaurilor pentru pivot 2,
-incovoierea osiei 3,
-uzura suportului 4 de fixare a arcului,
-uzura gaurilor pentru bridele de arc 5,
-uzura pentru bulonul central de arc 6.

fig. 6 Defectele osiei


1) Uzura in inaltime a umarului osiei se repara prin frezare plana
si montarea unor saibe astfel incat sa se obtina inaltimea lcota nominala.
2) Uzura gaurii pentru pivot se inlatura prin presarea unei bucse
din otel. In prealabil se face o largire a gaurii pentru pivot.
3) Incovoierea osiei. Daca la verificarea pe stand unghiul de
inclinare transversala nu corespunde prescriptiilor tehnice, osia se indreapta la
rece cu ajutorul unei prese hidraulice de 10 000 daN.
4) Uzura suprafetei de fixare a arcului se elimina prin frezare
plana.
5) Uzura gaurilor pentru bridelor de arc. Gaurile uzate se repara
prin incarcarea cu sudura electrica, urmata de frezare plana si gaurire la cota
nominala.
6) Uzura gaurilor pentru bulonulcentral de arc. Se aplica aceiasi
tehnologie ca in cazul gaurilor pentru bridelor de arc.

Repararea fuzetelor
Fuzetele se rebuteaza daca prezinta fisuri sau rupturi, marirea
gaurilor conice pentru parghia fuzetei, uzura gaurilor pentru bucsele pivotului,
uzura gaurii conice pentru levierul de comanda.
Defectele fuzetelor pot fi :
- uzura filetului pentru piulita de strangere a rulmenntilor 6
- uzura fusurilor rulmentilor 2si 3
- uzura fusului pentru garnitura de etansare 4
- uzura locasurilor pentru bucsele pivotului 5
- uzura gaurii conice pentru levierul fuzetei 1.

fig. 7 Defectele fuzetei


1) Uzura filetului pentru piulita de strangere a rulmentilor.
Daca filetul are mai mult de o spira smulsa, se repara prin incarcare ciu sudura
prin vibrocontact, dupa care se refileteaza, se frezeaza un canal de pana si apoi
se executa o gaura de splint. Se mai poate reconditiona prin incarcare cu sudura
electrica, urmata de aceleasi operatii.
2) Uzura fusurilor rulmentilor se elimina prin incarcare cu sudura
prin vibrocontact, urmata de strunjire si rectificare intre varfuri, la cota
nominala.
3) Uzura fusului pentru garnitura de etansare se indeparteaza ca
la fusurile pentru rulmenti.
4) Uzura locasurilor pentru bucsele pivotului se elimina prin
inlocuirea bucselor vechi (se depreseaza cu un dorn). Pentru aceasta se preseaza
cu un dorn o bucsa noua in bratul superior al fuzetei si cu un alt dorn se preseaza
o bucsa noua in bratul inferior al fuzetei, dupa care se executa tasarea lor cu alte
dornuri corespunzatoare. Apoi, bucsele se slezeaza, astfel incat jocul dintre pivot
si bucsa sa fie cel prescris.

5) Uzura gaurii conice pentru levierul fuzetei se verifica cu un


calibru conic. Daca calibru coboara in gaura conica prea mult, fuzeta se
reformeaza.

3.3 MONTAREA SI INTRETINEREA PUNTII DIN FATA

Pentru montarea puntii din fata la autoturismul DACIA 1300 se


insurubeaza bratul superior al suspensiei pe parteainferioara a amortizorului si
se blocheaza contrapiulita cu o cheie dinamometrica, la un moment de aprox.
10 daN.m.
Se introduce axul de articulatie a bratului, dupa ce afost uns, fara a I
se strange piulita, se fixeaza boltul sferic al directiei, boltul sferic al suspensiei si
se strang piulitele lor la un moment de 3 daN.m si respective 5 daN.m. Se
monteaza bara antiruliu, tirantul unghiului de fuga si bratul inferior al
suspensiei, impreuna cu axul sau, se introduce boltul inferior si sr strange piulita
cu o cheie dinamometrica la un moment de 5 daN.m
Intretinerea puntii din fata consta in ungerea rulmentilor butucilor, a
rotilor, dupa scema de ungere a automobilului, si reglarea rulmentilor butucilor
rotilor asa cum s-a aratat mai inainte.