La capsun inflorescentele ncep sa apara la 2-4 saptamni de
la nceputul cresterii frunzelor. Cnd primele flori se deschid, nfrunzirea este completa. Spre deosebire de plantele pomicole, la care nfloritul se desfasoara pe baza substantelor de rezerva acumulate n planta n anul anterior), la capsun nfloritul se realizeaza pe baza substantelor produse de frunzele formate n acelasi sezon. Aceasta este si explicatia pentru care, la aceasta specie leaga 65-95% din flori. n functie de soi si conditiile climatice, o planta de capsun poarta flori timp de 32-55 zile. O floare ramne deschisa 3-4 zile, apoi petalele ei cad. O alta caracteristica speciala a plantei de capsun este ca pe aceeasi planta, la un moment dat, n perioada de fructificare, se gasesc: boboci florali nedeschisi, flori deschise, fructe legate, fructe n prga si fructe coapte. Dinamina nfloritului, a cresterii si coacerii fructelor, depinde mult de mediul de cultura, n mod special de temperatura si umiditate. De regula, nfloritul, la culturile amplasate n cmp, se
declanseaza cnd temperatura medie zilnica depaseste 12C. La
capsun, nfloritul si cresterea fructelor se suprapun n cea mai mare parte. La aceasta specie, fructele nu cad fiziologic, nsa ultimele flori leaga fructe mici sau sunt sterile. Procesul pare firesc, n conditiile n care aceste flori sunt concurate de fructele aflate n crestere, de pe inflorescenta respectiva. Polenizarea este realizata de albine, bondari, vnt. Pentru ca fructele sa se dezvolte uniform si sa aiba o forma regulata, este necesara fecundarea a ct mai multe pistiluri din aceeasi floare. Partea din fruct care nu dezvolta achene (impropriu seminte), deci, ale carei pistiel nu au fost fecundate, ramne deformata. Toti factorii care influenteaza legarea florilor (temperaturi scazute, seceta, dezechilibre nutritionale, atac de boli sau daunatori), pot conduce la pierderea calitatii recoltei prin obtinerea de fructe deformate, improprii comercializarii pentru consum n stare proaspata . Cresterea si coacerea fructelor de capsun. Cresterea fructului, dupa fecundare, se bazeaza mai mult pe cresterea n volum a celulelor si a spatiilor intercelulare si mai putin pe diviziunea celulelor. n cazul fructificarii de primavera, conditiile din timpul toamnei anterioare, cnd are loc diferentierea mugurilor floriferi, determina n mod direct, numarul de celule din fruct, n timp ce
conditiile din timpul dezvoltarii fructului (primavara), determina
marimea fructului precum si distributia celulelor n cadrul fructului. Un mugure floral mic, care a diferentiat toamna un numar limitat de celule, nu poate evolua primavara ntr-un fruct mare. Lungimea perioadei de la fecundare pna la maturarea fructului, este n strnsa corelatie cu factorii de mediu. Teoretic aceasta perioada este de 30 de zile, dar poate dura mai putin de 20 de zile n conditii optime de fecundare si chiar mai muilt de 60 de zile n cazul soiurilor cu fructificare de toamna, n conditii de temperatura scazuta. Fructul continua sa-si mareasca volumul pna la maturitate deplina: o crestere de 130-140% n perioada dintre stadiul de pulpa verde si coacere deplina si o crestere de doar 14% n perioada dintre colorarea n rosu si maturarea deplina. Necesarul de frig si repausul vegetativ. Zilele mai scurte de 14 ore si temperaturile mai scazute de 7,2 grade Celsius induc starea de repaus la plantele de capsun. Cum planta se apropie de repaus, substatele de rezerva produse n frunze si tulpina sunt depozitate n conurile de crestere si radacini, sub forma de amidon. Acestea sustin cresterea dupa terminarea perioadei de repaus.
Stolonii destinati plantarii de vara din anul urmator, trebuie sa
fie n repaus deplin cnd sunt recoltati si apoi depozitati n camere frigorifice. Plantele aflate n repaus, isi ncep cresterea cnd temperaturile sunt favorabile. Evolutia cresterii plantelor de capsun dupa parcurgerea perioadei de frig, depinde de cantitatea de frig primita. Mai multa perioada de frig mareste vigoarea si descreste numarul de ramificatii roditoare, pe de alta parte limitarea cantitatii frigului are ca rezultat o vigoare scazuta a plantei. Ca regula generala, vigoarea mare a plantei favorizeaza cresterea vegetativa - formarea de ramificatii roditoare, frunze si stoloni vigoarea mica a plantei favorizeaza rodirea. Este deosebit de importanta satisfacerea necesarului de frig determinat pentru fiecare soi, pentru a crea un echilibru stabil intre crestere si fructificare n planta de capsun. O temperatura medie zilnica sub pragul de +5C, timp de o luna de zile, n perioada repausului biologic natural, satisface necesarul de frig al plantei de capsun. Filamentele si stolonii. Filamentele se formeaza din mugurii situati la baza frunzelor, de pe ramificatiile anuale ale tulpinii. Acestea, pot avea lungimea de 30-50 cm, uneori putnd ajunge si pna la 1 m, sunt groase de 2-5 mm, si din loc n loc formeaza cte un nod. Din fiecare nod, se formeaza n partea superioara
cte o rozeta de frunze, iar n partea inferioara radacini, care
penetreaza stratul de pamnt, dezvoltndu-se. La nceput rozetele cresc pe seama hranei preparata de planta mama, dar dupa ce formeaza radacini proprii, se hranesc singure, putnd fi separate pentru obtinerea de plante noi. n conditii de hrana optima pentru nradacinare, o planta tnara, nca neinradacinata, poate supravietui fara sa aiba legatura cu planta mama, circa 2-3 saptamni. Plantele tinere capata"independenta" fata de planta mama, numai cnd isi formeaza radacinile secundare. O planta poate forma n medie 6-10 filamente, iar pe fiecare filament se pot forma 3-5 stoloni (rozete cu frunze), bine nradacinati. Vigoarea stolonilor descreste de la baza catre vrful filamentului. Cand filamentul a atins lungimea caracteristica soiului, n vrful lui se formeaza o rozeta de frunze, care emite radacini. Fiecare stolon (rozeta de frunze) emite la rndul sau 3-5 filamente, din care se formeaza 3-5 stoloni, n final, o planta mama putnd produce 80-100 stoloni. Stolonii, sunt organe vegetative prin care capsunul se nmulteste n mod obisnuit. Rata de multiplicare si modul de pregatire pentru plantare, sunt mult mbunatatite prin tehnologiile moderne de nmultire. Procesul de formare a stolonilor, poate continua pe tot parcursul sezonului de crestere, fiind limitat de fotoperioada, apa si temperatura.
Stolonii au capacitatea de a-si directiona cresterea catre
intervalele dintre rnduri, libere de alte plante si bine iluminate. n plantatiile destinate productiei de fructe, stolonii sunt suprimati n totalitate, ntr-o etapa incipienta de crestere (erbacee).
Inflorescenta. Florile la capsun sunt grupate n nflorescente.
Forma si dimensiunile inflorescentelor, sunt caracteristice grupelor de soiuri. O inflorescenta, prezinta un ax principal care se termina cu o floare. La subsoara unei brectee(frunzulita) se formeaza doua ramificatii opuse de ordinul I, terminate fiecare tot cu cte o floare. La rndul ei, fiecare terminatie de ordinul I formeaza din nodul situat sub floarea terminala respectiva alte ramificatii de ordinul II, terminate tot cu cte o floare. O inflorescenta prezinta 3-4 serii de ramificatii. n cadrul fiecarei ramificatii, fiecare floare este terminala si solitara. Florile apar si se deschid de jos n sus si n serii. Numarul de flori se dubleaza cu fiecare serie de ramificatii(1,2,4,8). Florile de pe primele doua serii de ramificatii dau fructele cele mai mari, prezentnd caracteristicile soiului. Floarea primara (cea care se deschide prima), este cea mai expusa ngheturilor timpurii de primavara. deoarece se deschide prima. Numarul mediu de inflorescente pe planta la soiurile cele mai productive, este de 5-10, putnd ajunge si la 14-16. Intr-o inflorescenta se formeaza 5-8 fructe. De regula, daca se formeaza mai multe, ultimele fructe sunt mai mici. Daca ntr-o
inflrescenta leaga si se dezvolta mai putine fructe (5-7), acestea
se coc n 3-4 serii si sunt toate normal dezvoltate.