Inmultirea si fecundarea la

capsuni

La capsun inflorescentele ncep sa apara la 2-4 saptamni de

la nceputul cresterii frunzelor. Cnd primele flori se deschid,
nfrunzirea este completa.
Spre deosebire de plantele pomicole, la care nfloritul se
desfasoara pe baza substantelor de rezerva acumulate n planta
n anul anterior), la capsun nfloritul se realizeaza pe baza
substantelor produse de frunzele formate n acelasi sezon.
Aceasta este si explicatia pentru care, la aceasta specie
leaga 65-95% din flori. n functie de soi si conditiile climatice, o
planta de capsun poarta flori timp de 32-55 zile. O floare ramne
deschisa 3-4 zile, apoi petalele ei cad.
O alta caracteristica speciala a plantei de capsun este ca pe
aceeasi planta, la un moment dat, n perioada de fructificare, se
gasesc: boboci florali nedeschisi, flori deschise, fructe legate,
fructe n prga si fructe coapte.
Dinamina nfloritului, a cresterii si coacerii fructelor, depinde
mult de mediul de cultura, n mod special de temperatura si
umiditate. De regula, nfloritul, la culturile amplasate n cmp, se

declanseaza cnd temperatura medie zilnica depaseste 12C. La

capsun, nfloritul si cresterea fructelor se suprapun n cea mai
mare parte.
La aceasta specie, fructele nu cad fiziologic, nsa ultimele flori
leaga fructe mici sau sunt sterile. Procesul pare firesc, n conditiile
n care aceste flori sunt concurate de fructele aflate n crestere, de
pe inflorescenta respectiva.
Polenizarea este realizata de albine, bondari, vnt. Pentru ca
fructele sa se dezvolte uniform si sa aiba o forma regulata, este
necesara fecundarea a ct mai multe pistiluri din aceeasi floare.
Partea din fruct care nu dezvolta achene (impropriu seminte),
deci, ale carei pistiel nu au fost fecundate, ramne deformata.
Toti factorii care influenteaza legarea florilor (temperaturi
scazute, seceta, dezechilibre nutritionale, atac de boli sau
daunatori), pot conduce la pierderea calitatii recoltei prin obtinerea
de fructe deformate, improprii comercializarii pentru consum n
stare proaspata .
Cresterea si coacerea fructelor de capsun. Cresterea fructului,
dupa fecundare, se bazeaza mai mult pe cresterea n volum a
celulelor si a spatiilor intercelulare si mai putin pe diviziunea
celulelor. n cazul fructificarii de primavera, conditiile din timpul
toamnei anterioare, cnd are loc diferentierea mugurilor floriferi,
determina n mod direct, numarul de celule din fruct, n timp ce

conditiile din timpul dezvoltarii fructului (primavara), determina

marimea fructului precum si distributia celulelor n cadrul fructului.
Un mugure floral mic, care a diferentiat toamna un numar
limitat de celule, nu poate evolua primavara ntr-un fruct mare.
Lungimea perioadei de la fecundare pna la maturarea
fructului, este n strnsa corelatie cu factorii de mediu. Teoretic
aceasta perioada este de 30 de zile, dar poate dura mai putin de
20 de zile n conditii optime de fecundare si chiar mai muilt de 60
de zile n cazul soiurilor cu fructificare de toamna, n conditii de
temperatura scazuta.
Fructul continua sa-si mareasca volumul pna la maturitate
deplina: o crestere de 130-140% n perioada dintre stadiul de
pulpa verde si coacere deplina si o crestere de doar 14% n
perioada dintre colorarea n rosu si maturarea deplina. Necesarul
de frig si repausul vegetativ. Zilele mai scurte de 14 ore si
temperaturile mai scazute de 7,2 grade Celsius induc starea de
repaus la plantele de capsun.
Cum planta se apropie de repaus, substatele de rezerva
produse n frunze si tulpina sunt depozitate n conurile de crestere
si radacini, sub forma de amidon. Acestea sustin cresterea dupa
terminarea perioadei de repaus.

Stolonii destinati plantarii de vara din anul urmator, trebuie sa

fie n repaus deplin cnd sunt recoltati si apoi depozitati n
camere frigorifice. Plantele aflate n repaus, isi ncep cresterea
cnd temperaturile sunt favorabile. Evolutia cresterii plantelor de
capsun dupa parcurgerea perioadei de frig, depinde de cantitatea
de frig primita.
Mai multa perioada de frig mareste vigoarea si descreste
numarul de ramificatii roditoare, pe de alta parte limitarea cantitatii
frigului are ca rezultat o vigoare scazuta a plantei. Ca regula
generala, vigoarea mare a plantei favorizeaza cresterea
vegetativa - formarea de ramificatii roditoare, frunze si stoloni vigoarea mica a plantei favorizeaza rodirea.
Este deosebit de importanta satisfacerea necesarului de frig
determinat pentru fiecare soi, pentru a crea un echilibru stabil
intre crestere si fructificare n planta de capsun. O temperatura
medie zilnica sub pragul de +5C, timp de o luna de zile, n
perioada repausului biologic natural, satisface necesarul de frig al
plantei de capsun.
Filamentele si stolonii. Filamentele se formeaza din mugurii
situati la baza frunzelor, de pe ramificatiile anuale ale tulpinii.
Acestea, pot avea lungimea de 30-50 cm, uneori putnd ajunge si
pna la 1 m, sunt groase de 2-5 mm, si din loc n loc formeaza
cte un nod. Din fiecare nod, se formeaza n partea superioara

cte o rozeta de frunze, iar n partea inferioara radacini, care

penetreaza stratul de pamnt, dezvoltndu-se.
La nceput rozetele cresc pe seama hranei preparata de
planta mama, dar dupa ce formeaza radacini proprii, se hranesc
singure, putnd fi separate pentru obtinerea de plante noi. n
conditii de hrana optima pentru nradacinare, o planta tnara, nca
neinradacinata, poate supravietui fara sa aiba legatura cu planta
mama, circa 2-3 saptamni.
Plantele tinere capata"independenta" fata de planta mama,
numai cnd isi formeaza radacinile secundare. O planta poate
forma n medie 6-10 filamente, iar pe fiecare filament se pot forma
3-5 stoloni (rozete cu frunze), bine nradacinati.
Vigoarea stolonilor descreste de la baza catre vrful
filamentului. Cand filamentul a atins lungimea caracteristica
soiului, n vrful lui se formeaza o rozeta de frunze, care emite
radacini.
Fiecare stolon (rozeta de frunze) emite la rndul sau 3-5
filamente, din care se formeaza 3-5 stoloni, n final, o planta
mama putnd produce 80-100 stoloni. Stolonii, sunt organe
vegetative prin care capsunul se nmulteste n mod obisnuit.
Rata de multiplicare si modul de pregatire pentru plantare, sunt
mult mbunatatite prin tehnologiile moderne de nmultire. Procesul
de formare a stolonilor, poate continua pe tot parcursul sezonului
de crestere, fiind limitat de fotoperioada, apa si temperatura.

Stolonii au capacitatea de a-si directiona cresterea catre

intervalele dintre rnduri, libere de alte plante si bine iluminate. n
plantatiile destinate productiei de fructe, stolonii sunt suprimati n
totalitate, ntr-o etapa incipienta de crestere (erbacee).

Inflorescenta. Florile la capsun sunt grupate n nflorescente.

Forma si dimensiunile inflorescentelor, sunt caracteristice grupelor
de soiuri. O inflorescenta, prezinta un ax principal care se termina
cu o floare. La subsoara unei brectee(frunzulita) se formeaza
doua ramificatii opuse de ordinul I, terminate fiecare tot cu cte o
floare. La rndul ei, fiecare terminatie de ordinul I formeaza din
nodul situat sub floarea terminala respectiva alte ramificatii de
ordinul II, terminate tot cu cte o floare.
O inflorescenta prezinta 3-4 serii de ramificatii. n cadrul
fiecarei ramificatii, fiecare floare este terminala si solitara. Florile
apar si se deschid de jos n sus si n serii. Numarul de flori se
dubleaza cu fiecare serie de ramificatii(1,2,4,8). Florile de pe
primele doua serii de ramificatii dau fructele cele mai mari,
prezentnd caracteristicile soiului.
Floarea primara (cea care se deschide prima), este cea mai
expusa ngheturilor timpurii de primavara. deoarece se deschide
prima. Numarul mediu de inflorescente pe planta la soiurile cele
mai productive, este de 5-10, putnd ajunge si la 14-16. Intr-o
inflorescenta se formeaza 5-8 fructe. De regula, daca se
formeaza mai multe, ultimele fructe sunt mai mici. Daca ntr-o

inflrescenta leaga si se dezvolta mai putine fructe (5-7), acestea

se coc n 3-4 serii si sunt toate normal dezvoltate.